În procesul Mântuitorului Iisus Hristos găsim acest citat: „Eu am vorbit pe faţă lumii, am vorbit în sinagogă şi în templu unde se adună toţi iudeii, şi nimic nu am vorbit în ascuns; şi zicând El aceasta unul din slujitorii care erau de faţă i-a dat o palmă lui Iisus zicând: «Aşa răspunzi tu Arhiereului? ». Iisus i-a răspuns: «Dacă am vorbit rău dovedeşte că este rău, iar dacă am vorbit bine, de ce mă baţi?»”.
De ce mă baţi?
↧
↧
Nulla dies sine autonomia!
Autor:
Ilie Şandru Precum pictorul Apelles, din Antichitate, nu lăsa să treacă o zi fără să tragă o linie (nulla dies sine linea), adică fără să deseneze, tot astfel zeloşii şi neobosiţii luptători pentru cauza autonomiei secuieşti, nu lasă să treacă o zi fără să nu gândească şi chiar să înfăptuiască ceva pentru atingerea acestui înalt deziderat, pe care Csapo Joszef, unul dintre întemeietorii Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), îl considera „un drept divin”! Cum s-ar zice, de autonomia secuilor s-ar fi ocupat chiar Dumnezeu, atunci când a creat lumea.
↧
Duminica a 9-a după Rusalii
(Umblarea pe mare - Potolirea furtunii)
Autor:
Pr. Cristian Vl... Întregul cosmos material e destinat să devină veșmântul luminos al omului, care este cununa creaţiei.
«Şi îndată Iisus a silit pe ucenici să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui, pe ţărmul celălalt, până ce El va da drumul mulţimilor.
Iar dând drumul mulţimilor, S-a suit în munte, ca să Se roage singur. Şi, făcându-se seară, era singur acolo.
Iar corabia era acum la multe stadii departe de pământ, fiind învăluită de valuri, căci vântul era împotrivă.
↧
PUTEREA DRAGOSTEI
Autor:
Pr. Ioan Ovidiu... Iisuse drag, Te chem cu dor
De Tine însetat mereu,
Tu eşti al dragostei izvor
Iisuse, Dumnezeul meu.
Zadarnic caut mângâieri,
Departe de iubirea Ta,
Căci sufl etul mai trist mi-l simt
Şi mai pustie inima.
↧
Săptămânalul „Szekely Ujsag” (Covasna), nr. 22, 03-09.06.2010; Titlu: Lupta pentru autonomie contravine legii?! Semnează: Ambrus Agnes
Primim veşti din ce în ce mai grosolane din Slovacia, unde în urma deciziei adoptate de Parlamentul Ungar, a fost adoptată o lege prin care e împiedicată obţinerea dublei cetăţenii de către maghiarii din Slovacia. Această măsură e întreprinsă în statul care nu a fost dispus să revizuiască decretele Benes, decrete care după cel de-al doilea război mondial, au distrus mii de familii de maghiari, saşi şi şvabi, familii care au fost deportate, jefuite. Cei din Slovacia uită că cetăţenia maghiarilor din Ţinutul de Sus a fost, timp de o mie de ani, cetăţenie ungară.
↧
↧
Săptămânalul „Erdovidek” (Covasna), nr. 22, 04-10.06.2010; Titlu: Trianonul din oglinda retrovizoare / Problemă naţională sau politică?, Semnează: Havelka Ferenc-Attila
Ce au făcut oamenii simpli din Bazinul Baraolt în urmă cu 90 de ani? Şi-au trăit viaţa de zi cu zi. Ce s-a întâmplat odată cu trecerea timpului? S-au schimbat regimurile maghiar şi român. Pe atunci erau încă sub dominaţia Monarhiei Austro- Ungare, dar într-un singur bloc, azi sunt fărâmiţaţi de graniţe şi tot mai puţini. Sunt adunaţi la un loc români, maghiari, saşi, ţigani, evrei. Ne chinuim unul pe altul, în orice situaţie posibilă, să moară şi capra vecinului.
↧
Război. Etapa întâi
În ultima clipă, Pandurii Târgu-Jiu i-a luat locul în Liga I echipei Internaţional Curtea de Argeş
Autor:
Andrei Mihai Br... Prima etapă a sezonului 2010- 2011 debutează în forţă, cu cel puţin două meciuri tari: „U” Craiova - CFR Cluj şi Rapid - FC Vaslui. În etapa a IV-a a Ligii I se va disputa primul derby al campionatului, între Dinamo şi Rapid, în timp ce marele derby al fotbalului românesc, Dinamo - Steaua, este programat în etapa a XI-a. Rapid - Steaua se va juca în etapa a XIV-a.
↧
Imaginea săptămânii nr. 180
Traversând, deunăzi, judeţul Harghita dintr-un capăt în altul, și trecând prin comuna Ditrău - știţi care?, cea cu scrisul runic (?!) la intrare și ieșire - am constatat, e drept, nu extraordinar de surprinși, că așa-zisul drapel secuiesc a dispărut de pe frontispiciul Primăriei. E bine. Sau, mai la locul lui fi e spus, e constituţional așa. Până la intrarea în totalitate în limitele prevederilor Legii fundamentale a Statului Român, domnul primar Puskas Elemer mai are, totuși, niște pași de făcut:
↧
Schimbarea la faţă a României
Autor:
dr. Mircea Frenţiu Prea mult acest popor a fost înşelat şi umilit de capete încoronate sau neîncoronate, prea mult acest popor a plătit păcate de care nu era vinovat, prea mult acest popor a fost strivit şi batjocorit de cei fără de neam şi sufl et românesc.
După Revoluţia din 1989, când am învins „prăpădul roşu”, după 50 de ani de dictatură comunistă, noi toţi credeam într-o viaţă mai bună pentru noi şi copiii noştri. Desigur că aşteptam democraţia ca un balsam miraculos care să ne vindece mintea şi sufletul de „bacilul roşu”, aşteptam de la guvernanţii noştri, de la noii oameni politici, cuvinte urmate de fapte mari care să ne redea demnitatea furată şi, mai ales, o viaţă mai bună.
↧
↧
Românii deranjează
Autor:
Ioan Mugur Topo... Mare deranj în vestul Europei. Ziarul „Oglinda” din Germania, cotidianul „Telegraful zilnic” din Marea Britanie, „Jurnalul” din Italia, sunt preocupate de activităţile românilor care îi ajută pe români, fraţii lor. Deh, aşa a ajuns societatea mondială de azi, conform zicalei româneşti „Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia”. Editorii acestor ziare sunt impacientaţi că românii, separaţi de ruşi de ţara mamă, se întorc. Se întorc numai ei ca persoane, teritoriul rămânând încă sub un control indirect rusesc.
↧
Cetăţenii de onoare ai comunităţii româneşti din Sfântu-Gheorghe (III) - ediţia 2010 -
Autor:
dr. Ioan Lăcătuşu Stelian Mircea Narcis Calotescu - profesor de limba şi literatura română, născut la data de 18 februarie 1940, în oraşul Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, din părinţii Gheorghe şi Elena Calotescu.
Şcoala primară, începută în oraşul natal, va fi continuată, ca şi restul studiilor şcolare până la absolvirea liceului, în oraşul Pandurii, judeţul Argeş, oraşul natal al mamei sale. În copilărie şi apoi în adolescenţă, a trăit experienţa traumatizantă a războiului, cu bombardamente şi raiduri aeriene ale beligeranţilor, dar şi viaţa specifi că oraşului de la munte Pandurii.
↧
Icoana mamei
Pr. dr. Ioan Moraru, protopop de Gherla, judeţul Cluj
Autor:
Pr. Ioan Tămaş ... Toamnă de aur, toamnă de aramă,
Mă-nveliţi în dorul după mamă,
Pe mormântul ei cad frunze şi ploi
Teii o acopăr cu covoare moi.
Candela aprinsă-i stă la căpătâi,
Mamă-n amintire veşnică rămâi.
Primele cuvinte tu m-ai învăţat
Cu-a lui Hristos iubire m-ai înobilat.
↧
Poetul necuvintelor vorbind despre poetul nepereche (II)
Autor:
prof. Alexandru... Unei întrebări similare cu aceea din partea finală a primului nostru episod, formulată de către Nicolae Băciuţ, Nichita Stănescu îi va răspunde în felul următor în revista „Echinox”, nr. 11/1980: „- Să ştiţi că întotdeauna am preferat aceiaşi oameni şi aceleaşi lecturi. Numele lecturii s-a schimbat şi titlul omului s-a modifi cat. Dar nu am iubit decât pe aceiaşi autori şi n-am iubit decât aceiaşi oameni şi aceleaşi lecturi. Numele lecturii s-a schimbat şi titlul omului s-a modifi cat.
↧
↧
ARDEALUL PĂMÂNT ROMÂNESC ( - CX - )
Autor:
prof. Vasile Stancu Propaganda ungurească „Propaganda de la Budapesta, după cum se exprimă publicistul român C. Graur, nu este o creaţie recentă, provocată de urmările războiului mondial; acolo, propaganda a fost practicată întotdeauna. OLIGARHUL MAGHIAR SE NAŞTE PROPAGANDIST!
↧
Aspecte ale legăturilor dintre românii ortodocşi din Moldova şi Transilvania, în perioada secolelor XVI-XIX (I)
Autor:
prof. Vasile Stancu Astăzi nu se mai îndoieşte nimeni că religia creştină s-a înfi ripat în spaţiul geto-dac în perioada stăpânirii romane, prin intermediul soldaţilor şi familiilor acestora, coloniştilor şi negustorilor veniţi aici, după cum afi rma Eutropius, în „Breviarum ab urbe conditia”, „din toate colţurile lumii romane pentru popularea oraşelor şi cultivarea ogoarelor”, atât din provinciile mai apropiate, Macedonia, Moesia, Iliria şi Pannonia, cât şi mai depărtate, ale Asiei Mici, Siriei, Egiptului şi Iudeei, recunoscute ca focare de răspândire ale învăţăturii creştine.
↧
„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic în documente.” Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (XX)
Autor:
dr. Gheorghe Olteanu Pe baza datelor oferite de Kossuth, care în anii exilului a stabilit ariile etnice ale naţionalităţilor din Ungaria şi Transilvania, publicistul şi sociologul maghiar Oskar Jaszi a întocmit o hartă, publicată de revista americană „Foreign Offi ce“ din New York, trasând frontierele etnice ale Ungariei. În această hartă, „teritoriul etnic românesc, care cuprindea la nord aproape tot Maramureşul şi la vest aproape întreg Banatul, depăşeşte spre vest linia frontierei fi xată prin tratatul de la Trianon” (M. G. Lehrer, după R. Seişanu, în op. cit., p. 354).
↧
Săptămânalul „Szekely Ujsag” (Covasna), nr. 22, 03-09.06.2010; Titlu: 4 iunie 1920 - ziua de doliu a naţiunii maghiare / Pacea cea mai nedreaptă a lumii
↧
↧
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 5.996, 02.06.2010; Titlu: Amintirea Trianonului / Trianonul reprezintă lezarea gravă a autodeterminării, Semnează: Kadar Gyula
Trianonul reprezintă şi în momentul de faţă o problemă delicată, deoarece în baza dreptului internaţional, partea din Ungaria istorică, denumită Slovacia, actualul teritoriu al Slovaciei, a fost primită în anul 1920 de Cehia. La fel s-a întâmplat şi în cazul Ucrainei Subcarpatice, care face parte în momentul de faţă din Ucraina. Teritoriul afl at sub autoritatea juridică sârbă i-a fost acordat la vremea respectivă Regatului Sârbo-Croato-Sloven. Transilvania, Banatul şi Partium au ajuns sub dominaţia României.
↧
Pentru a înţelege prezentul, e necesar să ne cunoaştem trecutul - să-l aflăm! Ion Antonescu, „Scrisoare de răspuns adresată lui C. I. C. Brătianu” (29 octombrie 1942)
În zilele minciunii universale, a spune adevărul e un act de dizidenţă. Practic, putem transpune scrisoarea Eroului Neamului Românesc situaţiei zilelor noastre, doar cu schimbări de nume.
«Am lăsat fără răspuns scrisorile dumneavoastră anterioare. Am făcut-o din înţelepciune, fi indcă urmăream unirea, şi nu vrajba. Puteam să vă răspund, aducând justiţiei pe toţi vinovaţii de catastrofa morală şi politică a ţării, printre care sunteţi, în primul rând, şi dumneavoastră. Naţia o doreşte şi o aşteaptă de la mine. Nu am făcut-o totuşi, fi indcă nu am voit să aţâţ şi mai mult spiritele şi, mai ales, nu am voit să dau un spectacol care ar fi fost speculat de inamicii noştri. Am lăsat ziua acestor răfuieli mai târziu.
↧
Cine ne înjură?
Autor:
Lazăr Lădariu Curioşi să mai aflăm ce preocupări mai are, în ultima vreme, presa de limbă maghiară din judeţele Harghita şi Covasna, am apelat la un documentar al domnului Ioan Lăcătuşu, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi la traducerile redate în săptămânalul „Condeiul ardelean”. Nimic nou sub soare! Presa de limbă maghiară, abil dirijată, face ce ştie ea să facă din 1990 încoace.
↧
More Pages to Explore .....
