2 februarie

La patruzeci de zile de la Naşterea Sa după trup, Domnul nostru Iisus Hristos a fost dus la templu, aşa cum cerea legea acelei vremi. Pentru că acolo, la templu, El a fost întâmpinat de oameni mişcaţi de Duhul Sfânt, dar mai ales pentru că dreptul Simeon L-a primit pe El în braţele sale, venirea lui Hristos la templu s-a numit întâmpinare. Biserica a stabilit ca această mare sărbătoare a Domnului Hristos şi a Maicii Domnului să fie prăznuită pe 2 februarie, pentru că atunci se împlinesc patruzeci de zile de la 25 decembrie, când se sărbătoreşte Naşterea lui Hristos după trup. Episodul ducerii lui Hristos la templu, în cea de-a patruzecea zi de la Naşterea Sa, este descris numai de către Sfântul Evanghelist Luca (Luca 2, 22-39). Cu acest prilej, vom prezenta câteva importante meditaţii la acest mare praznic.
Aducerea copiilor la templu, în cea de-a patruzecea zi de la naştere, era o sărbătoare a curăţirii. Mama şi copilul trebuiau să fie curăţiţi de urmările naşterii. Desigur, naşterea copiilor este o binecuvântare a lui Dumnezeu, dar în acelaşi timp, nu trebuie trecut cu vederea faptul că modul în care omul se naşte este rodul şi rezultatul căderii primilor oameni şi că fiecare prunc poartă hainele păcatului pe care Adam le-a luat după cădere şi după împuţinarea harului lui Dumnezeu. Acesta este sensul cuvintelor psalmului: Căci iată, întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea (Psalmi 50, 6). În cele din urmă, prin bunăvoinţa Sa, Dumnezeu a binecuvântat modul acesta de naştere, dar el a rămas în continuare rodul căderii şi, prin urmare, atât părinţii, cât şi copiii trebuiau să îşi amintească de această realitate, fapt care explică şi justifică ceremonialul curăţirii. Gândindu-ne la aceste adevăruri teologice, putem să ne dăm seama că Hristos şi Preasfânta Născătoare de Dumnezeu nu aveau nevoie de curăţire, pentru că zămislirea s-a făcut fără parte bărbătească; de la Sfântul Duh. Au venit la templu din supunere şi ascultare faţă de Legea dată. Dumnezeu vine să împlinească ceea ce El Însuşi a poruncit.
Scena în care Hristos Se oferă pe Sine în templu ca prunc şi ca nou-născut este emoţionantă. Dumnezeul de dinainte de veac, Care, Fiul Celui Preaînalt fiind, era unit în permanenţă cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, Cel care cuprindea lumea şi întreaga creaţie, vine acum în templu, ca prunc, purtat pe braţele mamei Sale. Dumnezeu a stabilit ca aducerea pruncului de parte bărbătească să fie însoţită de oferirea unui miel neprihănit, a unei perechi de turturele sau a doi pui de porumbel (Leviticul 12, 6). Sfântul Evanghelist Luca spune că părinţii L-au dus pe Hristos la templu pentru ca să dea jertfă, precum s-a zis în Legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel (Luca 2, 24). Sfântul şi dreptul Iosif şi Fecioara Maria nu au adus un miel, aşa cum se dădea posibilitatea în Lege, pentru că erau săraci. Cei din clasele bogate ofereau un miel neprihănit de un an, în vreme ce păturile sărace aduceau o pereche de turturele sau doi pui de porumbel. Cu adevărat, Hristos S-a născut într-o familie săracă şi a crescut în sărăcie. Totuşi, sărăcia lui Hristos nu a venit din faptul că S-a născut şi a trăit sărac, ci din aceea că S-a întrupat şi a luat fire omenească. După cum spune Sfântul Grigorie Teologul, Fiul lui Dumnezeu a sărăcit, pentru ca să ne îmbogăţească pe noi cu Dumnezeirea Sa. La templu se mai aflau două persoane: Dreptul Simeon şi Proorociţa Ana. Prezenţa acestora ne dezvăluie o realitate. Practic, ei doi au fost perechea de turturele cugetătoare care L-au întâmpinat pe Hristos atunci când Acesta a urcat la templu. Aşadar, pe lângă perechea de turturele necuvântătoare, Duhul Sfânt a trimis şi o pereche de turturele duhovniceşti şi purtătoare de duh, adică pe Simeon şi pe Ana.
După cum spune Sfântul Grigorie Palama, din toate acestea înţelegem cine sunt cei care urmează să îl primească pe Hristos şi cum trebuie să fie aceştia. Unirea cu Hristos presupune o viaţă corespunzătoare. Simeon era numit drept şi nu se menţionează dacă a fost sau nu căsătorit, în vreme ce Ana, după moartea soţului ei, a trăit în binecuvântarea văduviei, în neprihănire şi curăţie. Viaţa în Hristos înseamnă fecioria după Hristos sau căsătoria binecuvântată de Dumnezeu, aşa cum afirmă Sfântul Grigorie Palama. De asemenea, într-o predică rostită la sărbătoarea Întâmpinării Domnului, Sfântul Grigorie vorbeşte în detaliu despre răul pe care îl provoacă desfrânarea şi spune că omul nu poate să aibă legătură cu Hristos dacă este desfrânat, deoarece o asemenea legătură cere răstignirea cărnii şi a dorinţelor ei. Mântuirea omului nu depinde de felul de viaţă ales, adică feciorie sau căsătorie, ci de modul cum omul trăieşte, adică de legătura pe care acesta o are cu Hristos. Şi într-un caz şi în celălalt, se cer feciorie şi cuminţenie. Spre aceste lucruri ţinteşte viaţa ascetică, trăită în Tainele Bisericii; acesta este modul de viaţă spre care Dumnezeul-Om Hristos îşi îndrumă făptura sa.
Atunci când Dreptul Simeon a întâlnit-o pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care Îl ţinea în braţe pe Hristos, L-a luat pe Pruncul sfânt cu mâinile sale. El L-a primit în braţele sale şi a binecuvântat pe Dumnezeu (Luca 2, 28). Scena aceasta este înfricoşătoare. Cu adevărat, un asemenea lucru nu ar fi fost cu putinţă dacă braţele lui Simeon nu erau întărite de Duhul Sfânt.
Este datoria noastră, după cum spune Sfântul Atanasie cel Mare, să ne asemănăm cu Dreptul Simeon şi cu Proorociţa Ana. Trebuie şi noi să îl întâmpinăm pe Hristos îmbrăcaţi în nevinovăţie, în pocăinţă, în cuminţenie, în curăţie şi, în general, în dragoste de Dumnezeu şi de oameni. Nimeni nu poate să Îl întâlnească într-un alt fel pe Hristos, Care este adevărata viaţă.
Praznicul Întâmpinării Domnului arată că Hristos este viaţa şi lumina oamenilor (lumină spre descoperirea neamurilor) şi că omul trebuie să ţintească spre dobândirea acestei lumini - unită cu firea umană, unită cu propria viaţă. Biserica înalţă rugăciunea: „Luminează-mi sufletul şi cu lumină simţită să văd limpede şi să Te vestesc pe Tine Dumnezeu”. Pentru ca omul să Îl propovăduiască pe Dumnezeu, trebuie mai întâi să Îl vadă cu limpezime. Numai cei care Îl văd pe Dumnezeu sau măcar primesc experienţa celor ce văd, se pot face îndrumători. Dar pentru ca omul să-L vadă pe Dumnezeu, trebuie mai întâi să primească iluminarea sufletului şi a simţurilor trupului. În acest fel, praznicul Întâmpinării Domnului se face praznic al întâmpinării fiecărui credincios: Hristos ne iubeşte pe toţi şi doreşte să ne întâmpine pe toţi în Slava Sa Cea Cerească! Să-i răspundem şi noi prin faptele cele bune. Amin!

Vineri, 20 ianuarie 2017, la sediul filialei Covasna a Partidului Social Democrat, a avut loc prima conferinţă de presă a organizaţiei judeţene din acest an, susţinută de preşedintele Horia Grama, fost prefect al judeţului în perioada 2000-2004 şi fost deputat în legislaturile 2008-2012 şi 2012-2016.
Pentru început, Horia Grama a făcut referire la faptul că „PSD a câştigat detaşat alegerile parlamentare, sigur, împreună cu ALDE. Prin urmare, s-a constituit aceasta majoritate, cu toate greutăţile făcute de preşedintele Klaus Iohannis în instalarea noului Guvern al României. Totuşi, până la urmă am ajuns să avem Guvernul Grindeanu şi, aşa cum am promis în campanie, vă rog să observaţi, PSD are intenţia foarte serioasă să-şi respecte toate promisiunile făcute. Deşi unii spun că sunt populiste, noi credem cu tărie, cu realism, că toate promisiunile se pot înfăptui şi toate resursele ţării şi bugetul pot fi gestionate astfel încât să se bucure cetăţenii, în sensul în care să crească tot mai mult nivelul de trai în România. (…) PSD intenţionează să se ţină de măsurile din calendar, iar toată această politică pe care o facem noi poate fi catalogată ca fiind un altfel de politică”.
În continuare, preşedintele PSD Covasna a vorbit presei despre necesitatea reformării instituţiilor Statului Român, prima amintită dintre ele fiind tocmai instituţia fundamentală şi reprezentativă pentru democraţie, pentru o republica parlamentară, adică Parlamentul României. „Cred că este unul din obiectivele principale ale preşedintelui partidului, Liviu Dragnea, acela de a scoate la lumină importanţa Parlamentului şi rolul pe care acesta îl are în societatea românească.”
A urmat apoi „planul local”. „Ieri am avut o şedinţă a Comitetului Executiv Judeţean. Principalul nostru obiectiv în perioada imediat următoare este acela de a avea prefect român în Covasna şi, sigur, credem că acest deziderat este la fel de important şi în Harghita şi Mureş. Prin urmare, susţinem actuala formulă, cu prefectul Sebastian Cucu! Este important ca în aceste judeţe să fie prefecţi români. Nu mai departe de zilele trecute am avut un exemplu de atentat destul de dur la identitatea românească, aici, în Sfântu-Gheorghe. Este vorba de o şedinţă extraordinară a Consiliului Local Municipal în care, peste noapte, s-a dorit restructurarea reţelei şcolare din oraş, mişcare prin care Liceul „Constantin Brâncuşi”, cu predare în limba română, s-a vrut a fi unit cu alte trei licee cu predare în limba maghiară. Eu numesc asta un atentat la identitatea românească, pentru că Liceul „Constantin Brâncuşi” este unul vocaţional, singurul cu predare în limba română din municipiu, ori prin fuzionarea lui cu alte licee ar fi însemnat, peste ani, să nu se mai vorbească româneşte în această şcoală, ceea ce nu este normal. Acest lucru s-a vrut făcut pe ascuns şi foarte rapid; consilierii noştri s-au luptat şi, până la urmă, se unesc doar două licee vocaţionale maghiare, urmând ca peste un an să se vrea să se reia fuzionarea Liceului „Brâncuşi” cu Liceul Economic. Ceea ce nu este normal! Este ca şi cum, spre exemplu, la Braşov, liceul unguresc „Aprily Lajos” să fie fuzionat cu trei licee româneşti şi în câţiva ani să fie desfiinţat. Prin urmare, nu vom permite nici desfiinţarea, la Sfântu-Gheorghe, a Liceului „Constantin Brâncuşi”, aşa cum nu vom permite nici desfiinţarea, în oraşul Covasna, a Şcolii Generale „Avram Iancu”. Asta ca să nu vă mai spun că nu s-au respectat nişte norme elementare de dezbatere publică, nu a fost cerută nici părerea şcolilor respective, a părinţilor, şi se făcea această manevră doar pentru că aşa a hotărât cineva. Nu este posibil aşa ceva! Iată de ce noi credem că trebuie să existe prefect român în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, pentru a se păstra un echilibru în această zonă, echilibru care poate exista numai prin această instituţie, care asigură drepturile şi libertăţile cetăţeneşti atât pentru români, cât şi pentru maghiari. Pentru că, de ce să nu spunem acest lucru?, unele abuzuri ale administraţiei UDMR se răsfrâng şi asupra cetăţenilor maghiari!”, a spus liderul PSD Covasna.
În altă ordine de idei, Horia Grama a adus în discuţie alegerea ca deputat de Covasna a lui Octavian Goga de la PMP, în detrimentul său: „Din păcate, la alegerile parlamentare practic PSD a suferit o mare nedreptate din partea sistemului; sistemul a dat eroare tocmai în Covasna, unde comunitatea a votat ceva şi calculatorul a scos altceva. Mai ales în Camera Deputaţilor comunitatea românească are ghinionul să fie reprezentată de o persoană care nu e tocmai reprezentativă şi nu îi face cinste. Îmi vin tot mai multe semnale din judeţ, că domnul Goga Octavian n-a aflat că a fi parlamentar, a fi membru în Camera Deputaţilor, înseamnă să te ocupi să faci legi care se răsfrâng asupra comunităţii care te-a votat. Am aflat că el împarte posturi şi bani pe la primari, ceea ce se numeşte trafic de influenţă; atrag atenţia instituţiilor care se ocupă cu aşa ceva, dar şi domnului Goga Octavian că e cam ilegal ceea ce face. Le tot promite bani primarilor, şi nu ştiu de unde…?! Că eu am fost 8 ani deputat şi n-am găsit o trezorerie acolo, în Parlament, din care să le aduc bani la primari. Asta nici când eram la putere, darămite din opoziţie ca domnul Goga, care e în PMP. Dânsul să-şi vadă de partidul său, care este total în opoziţie cu PSD; noi nu avem nimic în comun cu partidul lui Băsescu. Apoi, în al doilea rând, domnul Goga zice peste tot că vine la PSD. El a fost dat afară de la PSD nu de bun ce era, ci în baza unor criterii de incompatibilitate cu valorile pesediştilor de aici. Eu vreau să-i transmit că are datoria să se ocupe de electoratul care i-a dat votul, adică de comunităţile de la Vâlcele şi Brăduţ, de unde a primit cele mai multe voturi. În al treilea rând, să-şi achite datoriile, că are foarte multe pe la bănci, persoane fizice şi pe la cămătari şi interlopi. Deci să se ocupe mai întâi de aceste probleme pe care le are. În orice partid există nişte reguli, un statut. Dacă vreau să devin preşedintele acelui partid, mai întâi trebuie să devin membru, apoi să candidez la alegeri, să fiu votat, nu merge aşa cum vrea domnul Goga…, paraşutat direct înapoi la PSD preşedinte. Conducerea partidului nostru, la nivel central, are oameni foarte serioşi, care au anunţat că nu luăm parlamentari de la Băsescu şi nu ne compromitem cu astfel de oameni, asta e sigur… În plus, şi aici la nivel judeţean, ieri în Comitetul Executiv s-a discutat această problemă, a revenirii domnului Goga la PSD, şi nimeni nu a fost de acord. Păi vă daţi seama că în acest for sunt aceiaşi membri care o dată l-au dat afara pe domnul Goga, cum să fie de acord acum să îl reprimească?!”.
Întrebat ce părere are despre personajul „picant” al politicii covăsnene, de la PCM, Kulcsar Terza Jozsef, ajuns şi el în Parlamentul României, Horia Grama a replicat: „Sunt reprezentanţii aleşi de UDMR ca să fie puşi pe listă… Cred că l-au pus pe domnul Kulcsar pe listă ca să scape de el, să-l „exporte” la Bucureşti. Aşa că, vreau să-l văd pe acest domn în Parlamentul României, dacă-şi mai face şi acolo de cap ca în Consiliul Judeţean Covasna. Părerea mea este că nu avea ce să caute domnul Kulcsar acolo, avea UDMR alţi oameni mai pregătiţi şi competenţi ca să-i reprezinte, dar este problema lor, ei şi-au făcut lista”.

Nr. 17 / 01-15.09.2016
Nr. 18 / 16-30.09.2016
Nr. 19 / 01-15.10.2016
Nr. 20 / 15-31.10.2016
Nr. 21 / 01-15.11.2016
Nr. 22 / 16-30.11.2016

În cadrul şedinţei ordinare de ieri, Consiliul Judeţean Covasna a adoptat hotărârea vizând componenţa Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP). Funcţia de preşedinte al organismului va fi îndeplinită, şi în următorii patru ani, de Sabin Calinic, vicepreşedinte fiind, de data aceasta, Kulcsar-Terza Jozsef. Printre reprezentanţii consiliului judeţean se mai numără consilierii Dimeny Gyorgy, Fazakas Andras Levente, Nagy Jozsef şi Oltean Csongor. In reprezentanţa populaţiei civile, Bartok Elod, Gaj Nandor şi Kiss Tibor sunt membrii ATOP, de asemenea, în componenţa autorităţii intră, din partea instituţiilor, şi Neculae-Viorel Radocea, subprefect, Silviu-Dan Stoenescu, comisar şef desemnat, interimar, la conducerea IPJ, Carmen Lambrino, reprezentant judeţean al corpului naţional al poliţiştilor, Adrian-Gheorghe Nichifor, comandant al inspectoratului judeţean de jandarmi, Gyorgy Alfons Gheorghe, conducătorul ISU Covasna şi Hadnagy Istvan, conducătorul poliţiei locale din Sfântu Gheorghe. Dat fiind faptul că în fruntea poliţiei judeţene se află un conducător interimar, Kulcsar-Terza Jozsef a propus consiliului să-i solicite ministrului de interne să desemneze la conducerea IPJ un ofiţer de etnie maghiară sau cel puţin unul originar din Trei Scaune. Tamas Sandor, preşedintele consiliului judeţean, a precizat: acest lucru nu intră în sarcina consiliului, însă propune ca autoritatea de ordine publică, responsabilă cu relaţiile dintre cetăţeni şi poliţie, să depună la minister o astfel de solicitare, şi dat fiind faptul că preşedintele ATOP nu este prezent, înlocuitorul acestuia, Kulcsar-Terza Jozsef să formuleze cererea, pe care o va semna şi el cu plăcere.
Sursa: Haromszek nr. 7888 din 01.09.2016, Şeful inspectoratului judeţean de poliţie din Trei Scaune să fie unul de naţionalitate maghiară autor Szekeres Attila

În urma iniţiativei venite din partea mai multor asociaţii româneşti, prefectura judeţului Covasna a remis o adresă către administraţia locală din Sfântu-Gheorghe solicitându-i părerea cu privire la ideea rebotezării unei porţiuni - ce se întinde în faţa sediului prefecturii - din Piaţa Libertăţii cu numele Tricolorul. Primarul Antal Arpad a prezentat propunerea ieri (1 septembrie), în faţa consiliului local, însă după câteva păreri exprimate în mod mai diplomat, majoritatea consilierilor au respins propunerea. Adresa prefecturii nu a figurat pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a consiliului local, Antal Arpad a prezentat-o printre problemele ridicate la finalul întrunirii. Potrivit edilului, administraţia locală trebuie să dea un răspuns la solicitarea formulată de prefectură, însă nu a vrut să ia singur o decizie în problema respectivă, este curios şi de părerea consiliului. Conform adresei, reprezentanţii mai multor asociaţii (printre care se numără asociaţia ofiţerilor în rezervă, asociaţia veteranilor de război, respectiv Asociaţia Cultul Eroilor Regina Maria) i s-au adresat prefecturii cu propunerea ca porţiunea respectivă a Pieţei Libertăţii (care ar cuprinde şi colina sub formă de balaur) să fie rebotezată cu numele Tricolorul. Antal Arpad a precizat: în opinia sa, Piaţa Libertăţii ar trebui să poarte acelaşi nume şi pe viitor. În urma prezentării susţinute de primar, Balint Jozsef, reprezentant al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), a menţionat: în ultimii ani, la Sfântu-Gheorghe au fost iniţiate cu diverse ocazii modificări la denumirea diferitelor străzi, deciziile adoptate fiind urmate de dispute mai mici sau mai mari, de procese. Având în vedere că este vorba de o solicitare, propunerea asociaţiilor trebuie să urmeze şi ea aceeaşi cale pe care a parcurs-o până acum oricare din demersurile întreprinse pentru conferirea unei denumiri, nu poate fi adoptată, sub nicio formă, în mod individual, o decizie în această privinţă. Iniţiatorii să efectueze - în cazul în care insistă asupra ideii lor - pasul corespunzător formulând propunerea - a explicat Balint. Politicianul PPMT a adăugat: nu este nicio problemă cu numele propus, având în vedere că în solicitare nu este specificată naţiunea despre al cărei tricolor este vorba, atât în cazul poporului maghiar cât şi al celui român, drapelul are în compoziţie trei culori, însă preţul acestuia să nu reprezinte restricţionarea libertăţii. În replică la afirmaţiile lui Balint Jozsef, Rodica Pârvan, consilier social-democrat, a menţionat: dacă redenumirea ar fi acceptată, s-ar supăra balaurul. Din partea fracţiunii UDMR, au luat cuvântul Jozsef Almos şi Miklos Zoltan. Consilierul local Jozsef Almos a precizat: după părerea sa, ideea nu este acceptabilă, Libertăţii este denumirea tradiţională a pieţei, pe care o poartă încă de la înfiinţarea sa în secolul al XIX-lea. Denumirea nu are niciun aspect etnic, naţional, modificarea acesteia este total inutilă. Miklos Zoltan a explicat: problema spaţiului din faţa sediului prefecturii nu poate fi soluţionată printr-o rebotezare, ar trebui găsită o soluţie mai degrabă pentru planul urbanistic zonal, obstrucţionat de prefectură. Se pare că prefectura are nevoie în permanenţă de nişte teme încinse, în loc să soluţioneze în fond problema respectivă. Consiliul a respins ideea prezentată în adresa prefecturii, trei consilieri votând în favoarea şi alţi 14 împotriva propunerii. Schimbarea denumirii a fost susţinută doar de cei trei reprezentanţi ai partidelor române.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.889, 02.09.2016; Titlu: Ar vrea să redenumească Piaţa Libertăţii, Semnează: Nagy D. Istvan

Biserica reformată din Târgu-Secuiesc nu permite arborarea steagurilor secuieşti pe terenul aflat în apropierea statuii Kolonics, propunând ca steagurile să fie arborate pe un teren privat - a declarat Peter Janos, vicepreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc. După ce justiţia română a dispus pentru a doua oară îndepărtarea steagurilor secuieşti în Târgu-Secuiesc - mai întâi steagul de la statuia lui Gabor Aron, iar ulterior steagul de lângă monumentul aflat în faţa fostei şcoli de aprozi -, în data de 7 august, Peter Janos, vicepreşedintele CNS, a înaintat o cerere către Oficiul Parohial al Bisericii Reformate din Târgu-Secuiesc, solicitând aprobarea arborării steagurilor de o parte şi de alta a statuii Kolonics, pe terenul bisericii reformate. Răspunsul datat pe 30 august a fost primit ieri de către Peter Janos. Din răspunsul oficial semnat de către preotul Beder Imre şi epitropul Dako Karoly reies următoarele: În data de 12 iunie 2016, cu mult înainte de cererea dumneavoastră scrisă, consiliul presbiterial a hotărât că nu vrea să îşi asume umilinţa legată de steag a conducerii oraşului care a fost dată în judecată începând cu data de 1 decembrie, deoarece este doar o problemă de timp până când parohia şi liderii acesteia vor fi atacaţi şi daţi în judecată. În interiorul bisericilor noastre sunt însemne naţionale, iar arborarea steagului pe stâlp ar trebui să se facă mai degrabă pe un teren privat. Dezamăgit, Peter Janos ne-a declarat că, după toate acestea, se gândeşte dacă mai rămâne sau nu adept al religiei reformate. Este foarte trist că voinţa şi simbolurile poporului secuiesc sunt, pentru unii conducători, doar o formalitate. Noi ne vom continua lupta până când ne vom atinge scopul - a declarat vicepreşedintele CNS.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.890, 03.09.2016; Titlu: Târgu-Secuiesc / Steagul secuiesc nu este permis pe terenul bisericii, Semnează: Iochom Zsolt

La iniţiativa Asociaţiei Husarilor Csikszeki Matyas Huszaregyesulet, în curtea Casei Fodor de la Şumuleu-Ciuc va fi ridicat un monument în memoria Diviziei Secuieşti, care a luptat pe frontul de est în Primul Război Mondial. La sfârşitul săptămânii viitoare vor fi organizate mai multe manifestări prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în război. Una dintre acestea este dezvelirea monumentului, care va avea loc la 10 septembrie a.c., începând cu orele 11. Proiectul monumentului a fost realizat de Miholcsa Jozsef, din Glodeni (judeţul Mureş), acesta fiind sculptat de Zavaczki Walter, din Odorheiu-Secuiesc. Cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o corespondentul cotidianului „Hargita Nepe”, ieri, 05.09.2016, la faţa locului, Petre Kalman, membru al Asociaţiei Husarilor Csikszeki Matyas Huszaregyesulet a prezentat semnificaţia anumitor elemente ale grupului statuar. - Figurile care reprezintă un stegar şi un gornist nu sunt complete, doar până la bust, deoarece soldaţii Diviziei Secuieşti au fost nevoiţi să lupte şi printre stânci, în munţi. Figura care apare în centru reprezintă un soldat cu o secure de luptă, care arată că, divizia nu dispunea întotdeauna de arme de foc, din această cauză fiind nevoită să lupte, să se apere cu toate armele posibile - a precizat membrul Asociaţiei Husarilor. Grupul statuar reprezintă şi o pasăre Turul, care îşi ţine aripile strânse şi se uită în spate la cei doi soldaţi aflaţi în spatele stâncilor. Pe viitor, pe grupul statuar vor fi amplasate şi trei plăci comemorative în memoria unor trupe secuieşti care au luptat în noaptea de 27 august 1916 împotriva armatei române, care a intrat în Transilvania şi care se afla în superioritate numerică.
Cotidianul „Hargita Nepe” (Harghita), nr. 171, 06.09.2016; Titlu: Va fi dezvelită o statuie în memoria Diviziei Secuieşti - 100 de ani de la invadarea Transilvaniei, Semnează: Mark Boglarka

O fraza din textul prezentat de infopointul din Sfântu-Gheorghe - pe care un consilier român local o consideră a fi o insultă - a generat o revoltă destul de mare în anumite cercuri. Potrivit acestei fraze, Mihai Viteazul s-a autoproclamat principe al Transilvaniei, profitând de starea tulbure din acele vremuri. Să recunoaştem că această formulare diferă puţin de imaginea idealistică în care voievodul Mihai este prezentat drept unificatorul celor trei ţări româneşti (una dintre acestea ar fi Transilvania secolului al XVI-lea), însă cu toate acestea, este mult mai apropiată de adevăr. Luarea de cuvânt a consilierului sus-menţionat a generat o furtună atât de mare, încât l-a determinat până şi pe primarul Antal Arpad să vină cu explicaţii, acesta spunând că vor analiza informaţiile referitoare la voievod, iar dacă sunt eronate, vor corecta textul de la infopoint. Se impune, într-adevăr, o oarecare modificare, deoarece voievodul Mihai trâmbiţa întotdeauna şi peste tot că în anul 1600, a intrat în Transilvania din însărcinarea regelui ungar Rudolf. Istoricii valahi susţin că Mihai a fost principele Transilvaniei şi că s-a autoproclamat, însă acest lucru este tot atât de ireal ca şi faptul că ar fi unificat Transilvania cu Ţara Românească şi ar fi fondat astfel România Mare. Mihai nu avea astfel de planuri şi nu era preocupat nici de valahii transilvani. Nu nutrea sentimente naţionale valahe - scrie Asztalos Miklos în Transilvania istorică (Bp., 1936) - notăm aici imediat că în locul denumirii de valah, azi este folosită cea de român. Este o cu totul altă problemă aceea că în documentele pe care le-a emis în limba română (mai exact în slavă), se autointitula principe al Ţării Româneşti şi al Transilvaniei - adaugă istoricul român Neagu Djuvara în lucrarea sa intitulată Scurtă istorie a românilor (Bucureşti, 2008). În 1600, voievodul Mihai nu putea fi considerat fondator al României Mari chiar şi numai pentru faptul că ar fi o exagerare să privim Transilvania din acele vremuri ca pe un principat român. În linii mari, e ca şi cum am spune că Franţa de azi este musulmană. O oarecare unificare politică a celor trei ţări fusese făcută cu cinci ani înainte, de către principele transilvan Bathory Sigismund. Să-i dăm însă cuvântul cronicarului transilvan Szamoskozi Istvan (1570-1612): Indiferent cu ce fast a fost ea organizată, intrarea lui Mihai a fost lipsită de ceva ce trebuia să aibă în primul rând: urările de noroc ale locuitorilor ţării, murmurul de bucurie al poporului, strigătele festive de bucurie. Toţi oamenii au rămas în casele lor sau eventual priveau printre ulucii gardurilor. Întreg oraşul a fost învăluit de o linişte de doliu. Putem interpreta în multe feluri acest aspect, însă nu ca pe o alegere liberă a principelui, ca atare, considerăm că formularea potrivit căreia s-a autoproclamat principe al Transilvaniei, profitând de starea tulbure din acele vremuri, este cât se poate de diplomată. Sub nicio formă nu vrem astfel să sugerăm că toate figurile istoriei maghiare ar fi imaculate, şi printre ei au fost destul de mulţi trădători, criminali, şantajişti. Doar că nu este permis să ne ambalăm chiar aşa dacă cineva ne aruncă vreodată în faţă acest lucru.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 171, 06.09.2016; Titlu: Cum a ajuns voievodul Mihai principe?, Semnează: Kocsis Karoly

Săptămâna trecută a trebuit să fie înlăturat şi drapelul oraşului de pe frontispiciul primăriei din Târgu-Secuiesc. După înlăturarea de pe faţada sediului a inscripţiei Varoshaza şi demontarea drapelelor secuieşti, oraşul breslelor nu-şi mai poate folosi nici propriul drapel. Primarul Bokor Tibor a precizat: conform noii legi, consiliul local decide asupra drapelului şi stemei localităţii, iar dacă prefectul le consideră legitime, le înaintează guvernului spre aprobare. În cazul în care cabinetul îşi dă acordul, o hotărâre de guvern dispune asupra utilizării acestora. În cazul oraşului Târgu-Secuiesc, prefectul nu a depus proiectul invocând nerespectarea, de către consiliul local, a normelor privind aspectele formale. Persoanele abilitate de la primărie îi transmit prefectului pentru a doua oară dosarul ce conţine toate documentele care confirmă că proiectul de drapel a fost anunţat, iar votul a fost organizat pe site-ul primăriei. E aşteptat deocamdată răspunsul prefectului - a subliniat edilul oraşului. Drapelul nu poate fi folosit până nu va fi adoptată o hotărâre oficială.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.893, 07.09.2016; Titlu: La Târgu-Secuiesc nu mai poate flutura drapelul oraşului, Semnează: Iochom Istvan

În cadrul şedinţei extraordinare de marţi a consiliului local din Sfântu-Gheorghe a picat unul din proiectele de hotărâre, pentru că cei doi membri sub culorile PSD ai consiliului au votat, fără nicio explicaţie sau motivare, împotrivă. Este vorba de o modificare: Partidul Civic Maghiar ar urma să se mute din unele săli ale Palatului Beor - sediul partidelor maghiare -, iar Partidul Popular Maghiar din Transilvania ar urma să le ia în chirie. Nimeni nu a exprimat vreo obiecţie cu privire la acest schimb de chiriaşi. Noul consilier PSD, Adrian Cochior, a insistat asupra originii istorice a clădirii, a fost curios să afle care e starea actuală a clădirii şi cine, respectiv din ce bani o va renova. În replică, viceprimarul Sztakics Eva a precizat: imobilul nu necesită reabilitare, e utilizabil, taxa de chirie şi cheltuielile de întreţinere au fost suportate şi până acum de organizaţiile care îşi au sediul în clădire. Este vorba pur şi simplu despre faptul că, în cele ce urmează, banii vor fi achitaţi către administraţia locală de un alt partid. Explicaţia nu i-a convins pe social-democraţi, amândoi au respins proiectul de hotărâre, şi dat fiind faptul că pentru adoptare este nevoie de majoritatea de două treimi şi au absentat mai mulţi de la şedinţă, partidele vizate rămâne deocamdată în locul lor de până acum. Se preconizează ca schimbul de sediu să fie fixat pe ordinea de zi în viitorul apropiat.
Sursa: Haromszek nr. 7894 din 08.09.2016 Împotrivă, doar aşa

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti şi-a început ieri în judeţul Harghita, vizita de două zile pe Pământul Secuiesc. Hans Klemm va veni în vizită astăzi şi în Trei Scaune, unde se va întâlni cu lideri autoguvernamentali şi îi va dona Bibliotecii Judeţene Bod Peter publicaţii în limba engleză. Hans Klemm a avut ieri întrevederi cu Jean-Adrian Andrei, prefectul de Harghita, Borboly Csaba, preşedintele consiliului judeţean, respectiv cu Raduly Robert, primarul din Miercurea-Ciuc. La orele după-amiezii, a vizitat regiunile vestice ale judeţului. În cadrul unei scurte conferinţe de presă - înregistrarea video fiind difuzată pe portalul Maszol.ro -, susţinute după discuţiile purtate la Miercurea-Ciuc, ambasadorul a precizat: guvernarea americană, respectiv ambasada la Bucureşti, reprezentanţa diplomatică a acesteia, se axează pe aspecte ce vizează siguranţa, democraţia şi bunăstarea. Ambasadorul a adăugat: urmăresc cu atenţie şi modul în care sunt respectate drepturile minoritare. Klemm a menţionat: după ce se va întoarce la Bucureşti, îi va informa pe potenţialii investitori americani despre impresiile acumulate la Ciuc. Borboly Csaba a vorbit în limba română despre temele abordate în cadrul discuţiilor. Borboly a precizat că l-au informat pe ambasador cu privire la faptul că planul de regionalizare, elaborat recent, care vizează reorganizarea regională a României, nu este pe placul Pământului Secuiesc. Potrivit politicianului UDMR, populaţia din regiune ar avea nevoie în primul rând de modernizare şi de debirocratizare. Borboly Csaba a pomenit şi de faptul că autorităţile române nu au restituit nici până astăzi proprietăţile care îi revin asociaţiei composesorale Bunurile Private din Ciuc, respectiv o parte din proprietăţile bisericeşti naţionalizate mai demult. Preşedintele consiliului judeţean l-a informat pe ambasador şi despre greutăţile ivite în relaţiile dintre români şi maghiari. Borboly a menţionat: copiii de naţionalitate maghiară sunt în dezavantaj faţă de cei de naţionalitate română, din cauza faptului că sistemul educaţional din România le stabileşte aceleaşi criterii. Aproximativ o jumătate din elevii maghiari eşuează la examenul de bacalaureat, pentru că sistemul nu le oferă posibilitatea să-şi însuşească temeinic limba română. Primarul Raduly Robert şi-a exprimat speranţa cu privire la întemeierea unor relaţii instituţionale cu ambasada americană, că vor reuşi să colaboreze în mod eficient în probleme privind democraţia, bunăstarea, precum şi drepturile minoritare. Edilii maghiari au vorbit despre problemele cu care se confruntă învăţământul superior în limba maghiară, greutăţile întâmpinate în utilizarea simbolurilor secuieşti, respectiv despre procesele drapelelor. În ceea ce priveşte problema vizând drapelul secuiesc, ambasadorul a insistat asupra implementării unui cadru legal concret şi echitabil. Hans Klemm a menţionat că problema restituţiei vizează şi cetăţeni americani. În aprecierea Maszol, ambasadorul a evitat să-şi exprime opiniile privind temele mai delicate. Ambasadorul i-a donat şi bibliotecii din judeţul Harghita un pachet de cărţi cu volume despre literatura americană şi cărţi de specialitate.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.898, 13.09.2016; Titlu: Ambasadorul american, pe Pământul Secuiesc

Asociaţia condusă de Dan Tanasă - cunoscut pentru antimaghiarismul său - ameninţă autoguvernarea din Sfântu-Gheorghe cu procesul în cazul în care nu îndepărtează într-un anumit termen inscripţia în limba maghiară de pe frontispiciul Colegiului Szekely Miko. Primarul Antal Arpad a primit luni denunţul: în termen de 30 de zile trebuie îndepărtată inscripţia, în caz contrar, asociaţia se va adresa instanţei. Răspunzând solicitării noastre, ne-a declarat: un semn al evoluţiei democraţiei româneşti specifice este faptul că după ce clădirea Colegiului Szekely Miko a fost naţionalizată, i-a fost declarat acum război şi inscripţiei în limba maghiară, care figurează pe frontispiciu de mai bine de 100 de ani. - Bineînţeles că nu o voi îndepărta, se va ajunge la proces, însă nu m-ar mai surprinde deja dacă instanţa română independentă ar decide că inscripţia trebuie înlăturată. Ne vom apăra, am căutat şi am şi găsit deja numeroase ilustrate şi fotografii mai vechi de 100 de ani, în care se vede clar că inscripţia era acolo şi atunci când această clădire şi acest pământ încă nu erau sub suveranitatea statului român - a accentuat Antal Arpad.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 177, 14.09.2016; Titlu: Şi inscripţia Szekely Miko bate la ochi / Antal nu cedează, Semnează: Kiss Edit

Ambasadorul american Hans Klemm a venit în judeţele Covasna şi Harghita ca să cunoască mai bine situaţia de aici, şi, deşi a evitat extrem de diplomatic să răspundă la întrebările delicate, a avut ocazia să se confrunte cu principalele probleme ale regiunii, ale oamenilor care trăiesc aici. În cadrul conferinţei de presă de aproximativ o jumătate de oră, susţinute la Sfântu-Gheorghe, ambasadorul a rostit de cel puţin zece ori denumirea în limba engleză - Szeklerland - a Pământului Secuiesc, negată de români. Hans Klemm a sosit la Sfântu-Gheorghe la orele 10, s-a întâlnit cu Tamas Sandor, preşedintele consiliului judeţean, Antal Arpad, primarul oraşului, şi cu Kato Bela, episcop reformat, după care a răspuns la întrebările ziariştilor.

Poziţie americană
Răspunzând unei întrebări care încerca să afle dacă Statele Unite sprijină pretenţia la autonomie a maghiarimii de aici, ambasadorul a accentuat poziţia SUA prin care susţine democraţia, drepturile omului, inclusiv drepturile minoritare. Statele Unite sprijină la maxim dreptul oamenilor de pe Pământul Secuiesc de a depune petiţii şi a-şi exprima în cadrul unor proteste în masă nemulţumirile faţă de guvern - a afirmat ambasadorul. Acesta nu a exprimat nicio poziţie cu privire la cazul renaţionalizării Colegiului Szekely Miko, dar procesul de restituţie este monitorizat cu atenţie şi se insistă asupra accelerării ritmului derulării - a reieşit din răspunsul formulat la o altă întrebare. Întrebându-l dacă la 60 de ani de la revoluţia din 1956, eveniment pe parcursul căruia America nu a susţinut Ungaria care s-a revoltat împotriva puterii sovietice şi a comunismului, maghiarii din Transilvania au sau nu motive să-şi facă griji cu privire la faptul că revendicările lor de drepturi se vor pierde din cauza parteneriatului strategic încheiat cu România, Hans Klemm a dat un răspuns general. A menţionat murmurând: Formidabilul ’56, e interesant..., apoi a prezentat priorităţile Statelor Unite: securitate şi stabilitate, în a căror menţinere România are un rol important; democraţia, inclusiv respectarea drepturilor minoritare, cea de-a treia prioritate reprezentând-o dezvoltarea economică.

Nemulţumirile maghiare
După conferinţa de presă, scurtă şi prea puţin grăitoare, ambasadorul s-a dus în vecini să se întâlnească cu prefectul, iar gazdele maghiare au rezumat tot ceea ce i-au spus ambasadorului. Tamas Sandor a subliniat: a precizat încă de la început că ei nu intenţionează să se plângă, ci caută partener pentru soluţionarea propriilor probleme. L-au informat pe ambasador cu privire la faptul că, până la aderarea la NATO şi UE, s-au extins drepturile maghiarimii transilvănene, însă ulterior s-a urmărit să fie schimbat cursul celor stabilite în constituţie şi normele juridice: sunt în derulare renaţionalizarea, centralizarea, autorităţile aplică un dublu etalon, iar ca argument au prezentat şi cu imagini faptul că, în timp ce în Bucovina, sub drapelul regiunii stau şi reprezentanţi ai autorităţilor, pe Pământul Secuiesc sunt aplicate amenzi pentru utilizarea de către autoguvernări a drapelului secuiesc. Au precizat şi faptul că tot ceea ce cere maghiarimea din Transilvania, de pe Pământul Secuiesc, funcţionează deja în 15 state ale UE, evidenţiind exemplul regiunii Tirolul de Sud. Au accentuat: nu-şi doresc mai mult decât ceea ce este posibil şi în alte locuri. Kato Bela, episcop al Eparhiei Reformate de Transilvania, a ridicat problema obstrucţionării restituirii imobilelor bisericeşti. Ceea ce se întâmplă acum în România înseamnă restricţionarea libertăţii confesionale, se poate înţelege care este situaţia geopolitică, însă ar trebui să aprecieze şi Statele Unite că maghiarii de aici au revendicat până acum doar prin mijloace paşnice şi legale tot ceea ce li se cuvine conform dreptului. Antal Arpad, primarul din Sfântu-Gheorghe, şi-a început cuvântarea subliniind că noi, maghiarii, suntem cetăţeni loiali ai României, însă tot nu suntem iubiţi, pe de o parte, din cauza faptului că spunem mereu adevărul, pe de altă parte, pentru că ne iubim cu pasiune propriul pământ natal, şi, deşi suntem ţinuţi sub o presiune permanentă de o sută de ani, noi suntem tot aici. Antal a pomenit şi de faptul că avem sentimentul că din cauza parteneriatului strategic încheiat cu România, Statele Unite au renunţat să reprezinte cu fermitate cauza maghiarimii transilvănene. Suntem de acord cu valorile fundamentale susţinute de America, însă se poate vorbi despre libertate confesională atâta timp cât sunt sustrase bunurile bisericeşti? Şi în America, democraţia este interpretată la fel ca la Bucureşti: trei lupi decid prin vot majoritar despre sacrificarea mielului (în cazul respectiv, mielul este maghiarimea transilvăneană - a precizat edilul). Este vorba de egalitate în condiţiile în care autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc li se interzice ceea ce este permis în alte zone ale ţării? - A enumerat Antal întrebările.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.899, 14.09.2016; Titlu: Ambasadorul american s-a informat în Trei Scaune, Semnează: Farkas Reka

În cursul zilei de luni i-a fost înmânată primarului din Sfântu-Gheorghe somaţia prin care se cere îndepărtarea inscripţiei de pe frontispiciul Colegiului Szekely Miko. Dan Tanasă, faimosul denunţător stabilit în Spania, are obiecţii privind inscripţia în limba maghiară, calificând-o drept ilegală. Antal Arpad a precizat: este vorba de una din multele iniţiative de acest gen a lui Tanasă, până acum, a atacat în special inscripţiile Kozseghaza, procedurile fiind aceleaşi în toate cazurile: trimite somaţia şi dacă nu vine niciun răspuns, demarează procedurile judiciare, în urma cărora el are de obicei câştig de cauză, după care prefectura dispune îndepărtarea inscripţiei, iar dacă lucrurile nu se întâmplă ca atare, primarilor vizaţi li se aplică o amendă de 150 de euro/zi. Antal Arpad a vorbit despre această problemă şi în faţa ambasadorului american, a subliniat că este vorba de o inscripţie veche de peste o sută de ani, iar procedurile aplicate nu sunt unele democratice. I-am spus domnului ambasador că dacă are impresia că proceduri de acest gen slujesc valorile americane - stabilitate, dezvoltare şi democraţie - pe care le-a înşiruit şi el, atunci aceste demersuri trebuie susţinute, iar dacă nu, trebuie întreprinse măsuri împotriva lor - a declarat primarul din Sfântu-Gheorghe. Acesta a precizat: inscripţia nu va fi îndepărtată, îşi asumă procesul.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.899, 14.09.2016; Titlu: Cine se simte deranjat de inscripţia Miko?, Semnează: Farkas Reka

Ambasadorul american Hans Klemm a enumerat, la Sfântu-Gheorghe, valorile de bază ale democraţiei americane, obiectivele importante ale acesteia în domeniul drepturilor omului, al corupţiei, al libertăţii confesionale şi a presei, însă despre problemele care ne vizează pe noi nu a spus absolut nimic concret. Cu toate acestea, bagatelizarea vizitei ambasadorului ar fi o mare greşeală. Ea are un mesaj foarte important. Nu este o problemă dacă puterea română vede că şeful diplomaţiei americane nu se informează neapărat (doar) din presa centrală de limbă română cu privire la situaţia de pe Pământul Secuiesc. Nu este o problemă nici dacă discuţiile cu reprezentanţii autorităţilor locale nu au fost pe de-a-ntregul publice. S-a văzut bine şi faptul că în special după amplasarea bazei de la Deveselu, Statelor Unite nu le-ar lipsi deloc o Românie apăsată de tensiuni. Vor linişte, pace. Poate că tocmai aceasta ar putea fi şansa noastră: să ne putem desemna ferm, clar şi unitar priorităţile. Se pare că America este (într-o oarecare măsură) atentă la noi.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 178, 15.09.2016; Titlu: America este atentă la noi, Semnează: Erdely Andras

Ministerul român al afacerilor externe a atenţionat ieri ambasada Statelor Unite la Bucureşti asupra sensibilităţii pe care o reprezintă drapelul secuiesc, după ce în presă a apărut o fotografie în care ambasadorul american Hans Klemm, în compania edililor din Trei Scaune, ţine în mână steagul secuiesc primit în dar. Presa de limbă română a exagerat imediat cazul. Majoritatea posturilor TV de ştiri în limba română au interpretat iniţial comunicatul ministerului de externe ca şi cum ministerul l-ar fi convocat pe diplomat, însă acest lucru a fost infirmat ulterior de către Ionuţ Vâlcu, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe. Ministerul din Bucureşti şi-a exprimat convingerea că ambasadorul va cunoaşte, cu ocazia vizitelor sale, modelul intercultural implementat de România, drepturile de care beneficiază minorităţile din România, care - potrivit comunicatului - corespund în totalitate normelor internaţionale aferente. Majoritatea presei audio-vizuale şi a celei on-line în limba română a publicat ieri fotografia - însoţită de comentarii, în special dezaprobatoare - în care Hans Klemm apare alături de Antal Arpad, primarul din Sfântu-Gheorghe, Kato Bela, episcop reformat, şi Tamas Sandor, preşedintele administraţiei judeţene Covasna, ţinând în mână un drapel secuiesc. Potrivit portalului de ştiri Hotnews.ro, utilizarea drapelului secuiesc este una din problemele delicate ale regiunii. Fotografia a fost dată publicităţii în precampania alegerilor parlamentare, iar în campanie probabil naţionalismul va reprezenta una din principalele teme de discuţii - scrie Hotnews. Evenimentul Zilei citează din comentariul fostului premier Adrian Năstase, în opinia căruia ministerul de externe din Bucureşti ar trebui să-l convoace pe ambasadorul american pentru ca acesta să-şi explice gestul. Adevărul a completat postarea de pe Facebook a primarului că DIICOT-ul a demarat procedurile penale împotriva lui Antal Arpad, sub acuzaţia de utilizare în alte scopuri decât cele pentru care s-a contractat creditul luat de la BERD.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.900, 15.09.2016; Titlu: Bucureştii s-au simţit ofensaţi / Scandal diplomatic din cauza drapelului secuiesc

Vizita pe Pământul Secuiesc a ambasadorului american, o vizită care a aprins spiritele, prezintă importanţă pentru noi din mai multe puncte de vedere. Este remarcabil deja faptul că ambasadorul s-a informat timp de două zile, la faţa locului, despre situaţia noastră, şi, deşi nu a adoptat poziţie, ca un adevărat diplomat, în probleme delicate, are valoare de semnal că a acceptat să se fotografieze cu drapelul secuiesc persecutat de către autorităţi, de asemenea, a rostit de mai multe ori denumirea de Pământ Secuiesc, o temă tabu în România. Vizita diplomatului a oferit şi ocazia unei oarecare inventarieri a lezărilor de drepturi, iar printre acestea cea mai stupefiantă ar fi cazul restituirii proprietăţilor bisericeşti. S-a confirmat tocmai acel lucru pentru care mulţi dintre noi şi-au făcut griji la începutul cazului Miko: renaţionalizarea a avut valoare de precedent, restituirea imobilelor bisericeşti a fost practic sistată. Este şi mai grav faptul că este deosebit de dificil să se poarte lupta împotriva metodei aplicate, aceea că solicitările bisericii sunt respinse prin invocarea unor motive născocite, iar la judecătorii, sunt condamnaţi cei care au dispus restituţia - cum s-a întâmplat în cazul lui Marko Attila. Singura posibilitate pentru producerea unei schimbări ar putea s-o reprezinte diplomaţia, politica externă - vizita pe Pământul Secuiesc a ambasadorului american este deosebit de importantă, deoarece a reprezentat o ocazie pentru reflectarea asupra obstrucţionării restituţiei, respectiv asupra părţii obscure - prea puţin cunoscută la nivel internaţional - a politicii române exemplare privind minorităţile. De această ocazie s-au folosit unii liderii autoguvernamentali şi ierarhi ai bisericii de pe Pământul Secuiesc, fiind cert că exercitarea presiunii americane, occidentale ar putea fi deosebit de benefică pentru noi. Ar putea veni la fel în avantajul nostru şi indignarea românească generată de fotografia în care Hans Klemm apare cu drapelul secuiesc. Ambasadorul a putut experimenta pe propria piele că este adevărat tot ceea au spus lideri autoguvernamentali de pe Pământul Secuiesc despre persecutarea simbolurilor secuieşti, dublul etalon aplicat de puterea română şi stoparea restituţiei. Noi le putem mulţumi Bucureştilor că şi-au dat arama pe faţă şi în faţa reprezentantului guvernului american!
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.900, 15.09.2016; Titlu: Bucureşti, îţi mulţumim!, Semnează: Farcadi Botond

Fotografia ambasadorului american cu drapelul secuiesc nu este un gest împotriva românilor - a afirmat ieri, Kelemen Hunor, care a rămas stupefiat de reacţiile isterice (venite inclusiv de la nivel înalt). Este vorba de un gest normal, a primit în dar acest drapel, acest simbol, şi s-a fotografiat. Nu este un gest împotriva României sau împotriva românilor. M-au surprins în mod deosebit aceste gesturi isterice, care au venit inclusiv din poziţii înalte, din partea unor politicieni lideri şi formatori de opinie. Această reacţie a arătat că este adevărat tot ceea ce spunem de ani de zile, adică există lucruri pe care autorităţile le abordează în mod nechibzuit şi necuviincios. Maghiarii sunt cetăţeni loiali, trăiesc de o sută de ani în România, unde creează valori, şi resimt lipsa de respect, de încredere, lipsa încrederii din partea autorităţilor statului - a explicat Kelemen Hunor. Referitor la reacţia ministerului de externe, Kelemen a menţionat: nu înţelege cum se poate reacţiona astfel la un lucru care nu-şi avea locul nici măcar printre ştiri, şi nu trebuia să genereze nicio dispută, având în vedere că gestul lui Klemm nu vine împotriva statului român. Preşedintele UDMR a menţionat: săptămâna trecută, la invitaţia lui Klemm, a participat la discuţii cu ambasadorul, ocazie cu care au analizat temeinic situaţia comunităţii maghiare. Kelemen a menţionat: atunci când este vorba de parteneriatul strategic, este vizată şi comunitatea maghiară care trăieşte de o sută de ani în România, şi cele 1,5 milioane de maghiari sunt parte a parteneriatului strategic. Am remarcat la toţi, de la Năstase până la Diaconu, că se sperie din patru în patru ani că Transilvania va fi furată, şi iată că nu a fost şi nici nu va fi furată, niciun secui n-o va lua în spinare ca să fugă cu ea din România. Nu aceasta este dorinţa maghiarimii din România, şi nici dorinţa noastră ca formaţiune politică. În opinia lui Kelemen Hunor, fotografia ambasadorului cu drapelul secuiesc este doar un pretext pentru campania naţionalistă. Preşedintele uniunii a precizat: nu-i învinovăţeşte pe politicienii de pe Pământul Secuiesc pentru situaţia creată, din contră, îi susţine în manifestările lor. Kelemen Hunor şi-a exprimat, în mod public, recunoştinţa pentru vizita ambasadorului american pe Pământul Secuiesc şi a considerat că Hans Klemm a făcut cel mai firesc gest din lume. Kelemen a adăugat: rostul isteriei de după fotografia cu drapelul a fost acela ca şi americanii să vadă cu cine au de-a face, care sunt reacţiile generate în societatea română de aspiraţiile legitime de pe Pământul Secuiesc. Preşedintele UDMR speră în perspicacitatea liderilor PSD, PNL şi ai ALDE, că aceste partide nu doresc să încingă spiritele în campanie.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.901, 16.09.2016; Titlu: Kelemen Hunor despre scandalul Klemm

Poate astfel sunt pregătiţi românii să nu se mire prea tare dacă Transilvania se va rupe de Bucureşti? După părerea unui istoric român, România nu avea dreptul istoric la Transilvania. Un volum important a apărut nu demult în Ungaria. Acesta depăşeşte viziunea istorică şovină a patriei profesorului bucureştean Lucian Boia, şi manifestă o atitudine oarecum critică inclusiv faţă de ziua naţională a României, adică faţă de marea adunare de unificare de la 1918, din Transilvania. După părerea profesorului, România nu avea dreptul istoric la Transilvania. Eseul profesorului bucureştean, intitulat Învinşi şi învingători - Reinterpretarea Primului Război Mondial, aparţine de colecţia în care istoricul de 71 de ani se confruntă cu miturile istorice ale propriei patrii. Boia este cunoscut şi la noi: volumele sale intitulate De ce este România altfel? şi Sfârşitul Occidentului pot fi citite şi în varianta în limba maghiară. În ceea ce priveşte actualul său volum apărut în îngrijirea Editurii CSER, mai multe idei din acesta sunt deosebit de importante în privinţa maghiarilor: 1. Nu spune, în mod explicit, despre Trianon că ar fi nedrept - eventual doar atât că maghiarii îl consideră injust. În opinia sa, sistemul tratatelor de pace de la Versailles le-a asigurat naţiunilor din Europa doar o dreptate parţială, însă aceasta era îmbinată deseori cu nedreptatea. 2. Recunoaşte că România nu avea dreptul istoric la Transilvania - rareori se întâmplă ca un istoric român să formuleze atât de evident acest lucru. 3. Românii din Transilvania s-ar fi bucurat mai mult pentru autonomie: inclusiv în cadrul României (după 1918), dar mai înainte, chiar şi în cadrul unei monarhii federale habsburgice. Puteau să insiste şi mai mult la acest lucru preliminar primului război mondial, decât la unirea cu Regatul - România de dincolo de Carpaţi - ideea este evidenţiată în prefaţa volumului de specialistul ungar Zahoran Csaba, ca fiind o rară afirmaţie formulată de către un istoric român. 4. În toamna anului 1918, în urma ruperii Ungariei de Monarhia Austro-Ungară, instaurarea autonomiei transilvănene în cadrul monarhiei dualiste a devenit însă imposibilă. Românii din Transilvania ar fi ezitat să aleagă între Viena şi Bucureşti, însă între Budapesta şi Bucureşti puteau opta doar pentru acesta din urmă. 5. Nu pune la îndoială apartenenţa Transilvaniei de după 1918. Scrie despre o majoritate etnică română, pomeneşte eventual la nivelul oraşelor de o puternică influenţă maghiară şi săsească, de un procent numeric ridicat. În opinia sa, în ultimul secol, statele naţionale din regiune au devenit mai unitare din punct de vedere etnic, ca atare - în aprecierea sa - şi România. (Între timp, statele multinaţionale - Iugoslavia şi Cehoslovacia - s-au fărâmiţat.) 6. Marea adunare a românilor de la Alba-Iulia (unirea de la 1 decembrie: Unirea Transilvaniei cu voievodatele române de dincolo de Carpaţi) nu putea suplini referendumul. Potrivit lui Boia, maghiarii şi saşii nu au fost prezenţi la marea adunare, întrunirea fiind susţinută cu ocazia intrării armatei române. Prin acestea se manifestă atitudinea critică faţă de cea mai importantă zi naţională a românilor. 7. România cea norocoasă: trecând de partea Antantei, Bucureştii au năzuit, în primul război mondial, la obţinerea Transilvaniei. Prin aceasta însă au renunţat la Basarabia aparţinătoare de Antanta (Rusia). În final, Antanta a câştigat războiul în aşa fel încât Rusia ţaristă s-a prăbuşit, ca atare, în perioada interbelică, pe lângă Transilvania, au devenit părţi din România Mare şi Basarabia, respectiv Bucovina. O dublă trădare. Contrar promisiunilor făcute anterior către puterile centrale, în 1916, românii au atacat Austria - Ungaria: au năvălit asupra Transilvaniei. Au suferit însă un eşec rapid, iar Bucureştii au ajuns sub stăpânirea puterilor centrale. Doar în Moldova au reuşit să menţină românii reorganizaţi de către francezi partea sudică a frontului estic al Antantei. Acolo au luptat împreună cu ruşii, până când, în 1918, dominaţia ţarului s-a prăbuşit. În momentul respectiv, românii au fost nevoiţi să încheie o pace separată cu Berlin şi Viena. În concluzie, în 1918 au trădat-o de fapt şi pe Antanta. Situaţia însă a continuat să se complice: după prăbuşirea Rusiei, soarta acesteia a fost împărtăşită nu peste mult timp şi de Imperiul German, iar Monarhia Austro-Ungară s-a dezmembrat aproape în câteva clipe. Acestea au adus norocul fără precedent al românilor: au obţinut nu numai Transilvania, ci inclusiv Basarabia, Dobrogea de Sud şi Bucovina. Acest lucru însă cu greu se poate justifica prin argumente istorice. În acest context formulează Boia afirmaţia de care se pomeneşte în introducere: România nu avea dreptul istoric la Transilvania, având în vedere că Basarabia s-a aflat într-adevăr, până în 1812, sub suzeranitate română, Transilvania însă nu a reprezentat niciodată parte a voievodatelor române. Trebuie însă menţionat că, din cauza prăbuşirii Rusie ţariste, România a obţinut Basarabia încă la începutul anului 1918, conform păcii separate încheiate cu Imperiul German şi Monarhia Austro-Ungară - lucru despre care scrie Szasz Zoltan în colecţia intitulată Istoria Transilvaniei. 28 mai 2016 - tudnodkell.info.
Publicaţia „Szekely Ido” (circulă în judeţele din Transilvania), nr. 20, 17.09.2016; Titlu: Tot mai mulţi ziarişti şi istorici români afirmă ceea ce noi nu puteam spune: România nu are niciun fel de drept la Transilvania

Basarabia este a României, iar Pământul Secuiesc nu există - s-a spus de nenumărate ori. De această dată, cuvintele au fost rostite de domnul Diaconu cu ocazia faptului că ambasadorul SUA la Bucureşti s-a fotografiat la Sfântu-Gheorghe cu drapelul secuiesc inexistent. În momentul de faţă există o revoltă isterică în legătură cu încălcarea democraţiei, cu implicarea mai marilor de la Bucureşti în problemele interne române. Este consternant! În momentul de faţă, întreaga lume poate afla că potrivit poziţiei oficiale române - care a ales ura ca bază a politicii sale -, poporul, secuii care există de mii de ani, nu există. Pământul - Pământul Secuiesc - al acestui popor milenar nu există nici el. În urmă cu aproximativ zece ani, când politicienii noştri au amplasat indicatorul cu inscripţia Pământul Secuiesc, autorităţile l-au înlăturat de îndată de la intrarea în judeţul Trei Scaune. În urmă cu jumătate de an a sosit vestea că tribunalul a respins înregistrarea Asociaţiei pentru Turismul Pământului Secuiesc în baza aceluiaşi motiv important: inexistenţa Pământului Secuiesc. Ceea ce nu există, nu poate avea nici turism. Inexistentă în România este şi limba noastră. Nu dispune de niciun fel de statut. Pe pământul inexistent, locuit de aproximativ 700.000 de secui inexistenţi, privaţi de toate drepturile, nu există oficial nici limba acestor 700.000 de persoane. Neghiobie ridicată la putere de lege, ură ridicată la putere de lege. Simbolurile tale sunt obiectele urii. Drapelul şi stema ta. Chiar şi amintirile tale, Nepiskola sau Kozseghaza. Sunt adoptate sentinţe împotriva noastră. Prefecţii - însărcinaţii de serviciu ai politicii urii - îşi îndeplinesc sarcinile. Îndepărtează drapelele şi amintirile tale. Există sistemul instituţional al legalităţii, care se reuneşte şi care adoptă decizii. Da. Astfel trăim în România, unde drepturile minoritare sunt soluţionate în mod exemplar.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.905, 21.09.2016; Titlu: Pământul Secuiesc inexistent şi politica urii, Semnează: Gazda Jozsef

Un nou proces al drapelului a demarat ieri, la Tribunalul Covasna: reclamantul este tot prefectura, iar ţinta o reprezintă din nou drapelul secuiesc. De data aceasta, prefectura cere îndepărtarea din sala mare de şedinţe a administraţiei judeţene - utilizată în comun cu prefectura - a simbolului donat consiliului judeţean de Kulcsar-Terza Jozsef. De asemenea, prefectura ar dori să anuleze şi contractul de donaţie. Cu ocazia şedinţei ordinare din luna februarie, consilierul judeţean sub culorile PCM a arborat drapelul secuiesc lângă drapelul României şi cel al Uniunii Europene, iar peste o lună, consiliul i-a accepta donaţia şi printr-o hotărâre. Potrivit politicianului PCM, încă pe atunci, prefectul Sebastian Cucu s-a simţit atât de incomodat de drapel încât a cerut, cu ocazia unei recente şedinţe susţinute în sala comună a celor două instituţii, ca acesta să fie acoperit cu o pânză albă. În cadrul dezbaterii de ieri în procesul intentat la Tribunalul Covasna, avocatul lui Kulcsar-Terza Jozsef a reflectat asupra absurdităţii interzicerii donaţiei, întrebând dacă prefectul ar cere îndepărtarea şi dacă ar fi fost donat un drapel publicitar. Kulcsar-Terza a argumentat în mod asemănător: dacă ar fi donat o minge, ar mai fi fost acţionat în instanţă? Dacă ar dori să le ofere o sticlă cu apă colegiilor de naţionalitate română, i-ar fi interzisă şi această donaţie? Pe parcursul dezbaterii s-a mai precizat că nicio lege din România nu interzice arborarea drapelului secuiesc. Reprezentantul prefecturii a argumentat prin faptul că, în România, doar drapelul românesc poate fi oficial. La fel ca pe vremea comunismului - a menţionat Kulcsar-Terza. Acesta a subliniat că după părerea sa, măsura adoptată este revoltătoare, este vorba despre o acţiune de intimidare, în felul acesta se vrea ca membrii comunităţii maghiare să nu-şi folosească simbolurile, însă a venit timpul să întreprindem şi demersuri juridice împotriva acestor atacuri. În noul caz al drapelului secuiesc, instanţa se va pronunţa în 6 octombrie.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.907, 23.09.2016; Titlu: A început un nou proces al drapelului / Vor să-l îndepărteze, să-l acopere, Semnează: Farcadi Botond

În perioada 9-10 septembrie, avocaţi maghiari şi asistenţi judiciari din Bazinul Carpatic - Slovacia, Ucraina Subcarpatică, Transilvania şi Voivodina -, au organizat, la Budapesta, o întâlnire de specialitate de două zile. Întrunirea, care a oferit posibilitatea autoperfecţionării şi schimbului de experienţă, a avut loc la invitaţia şi în organizarea europarlamentarei independente dr. Morvai Krisztina şi a Serviciului Naţional de Asistenţă Juridică (NJSZ). La manifestare au participat dr. Szili Katalin, însărcinat al premierului pe probleme privind autonomia, Csoti Gyorgy, conducător al Institutului pentru Protecţia Drepturilor Minorităţilor, precum şi dr. Pakozdi Csaba, colaborator al comisarului ministerului afacerilor externe responsabil pentru maghiarii din statele vecine. Reprezentanţii guvernamentali şi-au manifestat dispoziţia pentru colaborare, schimb de opinii şi informare reciprocă. Au reflectat asupra rolului deosebit de important al activităţii de apărare a drepturilor naţionale în privinţa obţinerii autodeterminării maghiarilor de pe teritoriile maghiare rupte. Participanţii şi-au împărtăşit - prin prezentarea unor cazuri juridice specifice - experienţele acumulate în domeniul juridic, dar şi la nivelul mişcării, referitoare la validarea drepturilor individuale şi comunitare ale comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic, de pe teritorii rupte, cum sunt lezările de drepturi comise împotriva practicanţilor drepturilor lingvistice, libertăţii opiniei, dreptului la întrunire sau al dreptului la uniune, problemele legate de utilizarea simbolurilor naţionale, comunitare (de exemplu, persecutarea drapelului secuiesc), cazurile de reabilitare şi restituţie. Propria experienţă despre care am vorbit a fost aceea că la noi, au existat tentative în direcţia desfiinţării organizaţiei maghiarilor ceangăi şi închiderea şcolilor comunităţii, însă demersurile întreprinse au eşuat. Am amintit şi de alte cazuri, inclusiv unele la care procesul a fost pierdut (de exemplu, după marşul din 2013, de la Sfântu-Gheorghe, al Noii Drepte). Participanţii au convenit asupra faptului că organizaţia îi va sprijini în continuare pe maghiarii ale căror drepturi au fost lezate din cauza identităţii lor naţionale, iar în scopul respectiv îşi vor amplifica colaborarea, vor încerca să-şi armonizeze metodele, vor acorda o atenţie mai intensă modului de aplicare a normelor europene, prezentării în sferă largă a lezărilor de drepturi şi informării instituţiilor europene.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.907, 23.09.2016; Titlu: Nu există autodeterminare fără apărarea drepturilor naţionale

Şedinţa de lucru a Consiliului Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic (KMAT) a avut loc în data de 23 septembrie, la Casa Maghiarilor din Budapesta. Cu această ocazie au fost discutate problemele legate de sistemul de monitoring al KMAT, diferitele forme şi posibilităţi de colaborare, şi au avut loc şi alegeri. În funcţia de preşedinte al consiliului a fost reales episcopul Tokes Laszlo, preşedintele CNMT. În cadrul conferinţei de presă care a avut loc după şedinţă, Tokes a declarat: consiliul a fost înfiinţat în anul 2004, în Oradea, la iniţiativa CNMT şi CNS, pentru unificarea organizaţiilor civice şi politice maghiare de peste hotare şi pentru susţinerea aspiraţiilor autonomiste ale comunităţilor din Bazinul Carpatic. El a mai declarat: consiliul a evaluat în acest an situaţia comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic. A fost confirmată ideea potrivit căreia comunităţile naţionale indigene - care trăiesc în minoritate numerică - trăiesc în ţările din împrejurimi într-o situaţie discriminată, în calitate de cetăţeni de rangul al doilea şi sunt lipsite de apărare în faţa diasporizării şi asimilării. Dreptul comunităţii la autodeterminare, dreptul la reprezentanţă politică democratică şi independentă este validat la un nivel mai jos decât mediu, iar protecţia statului faţă de comunităţile naţionale este scăzută. În sinteză: în ţările învecinate Ungariei, niciuna din minorităţile maghiare nu dispune de o autonomie reală. Potrivit evaluării, situaţia comunităţii naţionale maghiare poate fi considerată satisfăcătoare în măsura în care este analizat dreptul la organizaţii proprii şi la relaţii lipsite de probleme. La nivel principial şi legal este asigurat şi dreptul la un mod de tratament egal, nediscriminatoriu. Potrivit cercetării, pentru maghiarii de peste hotare, validarea dreptului la informare, la mecanisme de apărare şi la utilizarea limbii reprezintă o luptă zilnică. Dreptul la educaţie deplină în limba maternă este cel mai puţin validat. În esenţă, învăţământul în limba maghiară este posibil doar în cadrul facultăţilor înfiinţate de statul ungar sau în cadrul celor care funcţionează sub îngrijirea acestuia. Istoria şi cultura naţiunii maghiare, ale comunităţilor naţionale maghiare nu sunt predate corespunzător majorităţii, iar acest lucru obstrucţionează colaborarea socială, dat fiind faptul că nu dizolvă contradicţiile naţionale existente. Potrivit evaluării, în cea mai bună situaţie se află, în privinţa validării drepturilor, minoritatea maghiară din Slovenia, urmată de minoritatea din Croaţia, Ucraina şi Serbia. În cea mai proastă situaţie se află maghiarii din Slovacia şi din România, aflaţi în majoritate numerică. În legătură cu amănuntele evaluării, Bedo Arpad, secretarul KMAT, a declarat: sistemul de criterii a fost realizat în anul 2014. Formularul a inclus 163 de întrebări, în baza a 86 de criterii. A inclus 14 tematici, iar completarea formularelor a fost coordonată de nouă organizaţii din cadrul a şase ţări.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.909, 26.09.2016; Titlu: Evaluare despre situaţia maghiarilor

Atacul concertat împotriva simbolurilor, denumirilor, inscripţiilor noastre continuă. Iar operaţiunea se desfăşoară sub îndrumarea, mai mult chiar, cu participarea activă a poliţiei secrete române cândva vestită (Securitatea), adică a urmaşului de drept şi de doctrină al acesteia, Serviciul Român de Informaţii (SRI). Pentru a demonstra operaţiunea derulată împotriva noastră, este suficient să fac referire la evenimentele din săptămâna trecută. Curtea de Apel Târgu-Mureş a pronunţat atunci o sentinţă definitivă şi irevocabilă potrivit căreia drapelul secuiesc nu poate flutura în Piaţa centrală din Miercurea-Ciuc. Atunci a reieşit că Autoritatea Naţională pentru Turism nu recunoaşte nici ea Pământul Secuiesc drept destinaţie turistică. Şi tot atunci a avut loc la Sfântu-Gheorghe un nou proces al drapelului. În cadrul acestui proces, juristul prefecturii a argumentat spunând că noi, maghiarii, suntem o minoritate în această ţară şi din acest motiv nu avem nici drapel. Vorbe clare, care reflectă perfect atitudinea puterii române faţă de noi: dictatorială, duşmănoasă şi umilitoare. Ce se poate face în astfel de situaţii? În primul rând trebuie să protestăm, la toate forurile din ţară şi din străinătate, faţă de lezările de drepturi şi tratamentul umilitor de care avem parte. Să atragem atenţia asupra noastră atât în parlamentul român cât şi în cel european, să bombardăm cu petiţii ambasadele din străinătate şi organizaţiile pentru drepturile omului, să ne facem auzit glasul la ONU. Fără ieşiri în stradă şi proteste în masă, adică fără a arăta forţa şi a exercita presiune, nu vom fi trataţi niciodată în această ţară aşa cum sunt trataţi românii.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 186, 27.09.2016; Titlu: Trebuie arătată forţa, Semnează: Bedo Zoltan

Preşedintele catalan planifică organizarea unui referendum pentru independenţă în luna septembrie a anului 2017. Carles Puigdemont a anunţat acest lucru ieri în parlamentul de la Barcelona. Conducătorul comunităţii autonome catalane a subliniat că vor organiza referendumul în a doua parte a lunii septembrie a anului viitor, fără aprobarea statului spaniol. El a mai spus că se vor strădui până în ultimul moment să ajungă la o înţelegere cu statul, vor face tot ceea ce ţine de ei şi sunt dispuşi să discute despre orice. Puigdemont a mai precizat: Catalonia se va pregăti până în iunie 2017 să demareze procesul de scindare de Spania, de tranziţie către un stat independent. Vom proceda paşnic şi democratic. După cum s-a exprimat, majoritatea catalanilor doresc independenţa, iar în Europa nu există un proiect care să beneficieze de o asemenea susţinere. Puigdemont a atras atenţia asupra faptului că în cazul în care parlamentul nu îi va acorda astăzi votul de încredere, va organiza noi alegeri parlamentare în Catalonia.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.912, 29.09.2016; Titlu: În Catalonia se planifică organizarea unui referendum pentru independenţă

Parlamentarul Bogdan Diaconu, cunoscut pentru atitudinea sa antimaghiară, a iniţiat desfiinţarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Diaconu a depus proiectul de lege în senat încă din luna mai, însă acesta a ajuns în camera deputaţilor -care trebuie să-şi dea prima votul - doar în cursul săptămânii trecute. In opinia politicianului, instituţia bugetară a dat dovadă de o atitudine antiromânească. In opinia sa, consiliul se află sub influenţa UDMR şi a altor grupuri de interese care activează pentru desfiinţarea valorilor creştine româneşti tradiţionale. Consiliul pentru combaterea discriminării i-a amendat pe toţi românii care şi-au ridicat glasul împotriva extremismului maghiar. CNCD a stat în slujba autonomiei teritoriale şi a cauzei teroriştilor, susţinând de exemplu că Beke Istvan şi Szocs Zoltan au fost discriminaţi - declară parlamentarul, în motivaţia proiectului de lege.
Sursa: Haromszek nr. 7916 din 04.10.2016 Un nou proiect de lege antimaghiar

În România, statul continuă să persecute utilizarea simbolurilor comunitare - este tema despre care a vorbit Sogor Csaba luni, în plenul de la Strasbourg. Europarlamentarul UDMR a precizat: acest lucru l-a putut experimenta de curând şi ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, când a apărut despre el în presă o fotografie în care ţine în mână un drapel secuiesc, alături de lideri autoguvernamentali locali. În presa de limbă română, acest gest a fost suficient pentru iscarea unui scandal. A protestat, printr-un comunicat, inclusiv ministerul afacerilor externe - a afirmat Sogor Csaba. În aprecierea reprezentantului din Transilvania, este vorba de o discriminare, având în vedere că nu toate simbolurile comunitare generează o agitaţie atât de mare în România. Multe regiuni au propriul drapel, care poate fi utilizat în mod liber. Sogor a atras atenţia Parlamentului European şi asupra faptului că instanţa română a decis că denumirea de Pământ Secuiesc nu poate fi utilizată ca destinaţie turistică. Cu alte cuvinte: o regiune nu poate fi pomenită sub denumirea pe care o folosesc localnicii de peste o sută de ani. Vă rog să decideţi dacă acest fenomen lezează sau nu sensibilitatea europeană - a formulat europarlamentarul.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.917, 05.10.2016; Titlu: Despre Pământul Secuiesc, în Parlamentul European, Semnează: Nagy B. Sandor

Preşedinţii organizaţiilor din Cluj ale UDMR şi PPMT au depus plângere la Consiliul Naţional al Audiovizualului împotriva postului de televiziune B1, din cauza instigărilor antimaghiare lansate în cadrul unei emisiuni de duminică. Moderatorul emisiunii, Radu Banciu a spus, în contextul referendumului din Ungaria, că poporul maghiar este tot unul de refugiaţi, care nu are ce căuta în Europa. Domnul Orban, să ştiţi că şi României i-ar sta mai bine fără unguri - a spus Banciu, adăugând: Arabii, în Siria şi Palestina, dumneavoastră, în Ungaria, şi noi aici. Da? După părerea moderatorului, dacă maghiarii din România sunt atât de unguri şi atât de împotriva poporului român, ar trebui să stea în Ungaria. În aprecierea lui Kovacs Peter, preşedintele executiv al UDMR, afirmaţiile de stigmatizare ale moderatorului sunt inacceptabile. Acestea sunt insultătoare la adresa comunităţii maghiare, nici UDMR, dar - în opinia mea - nici vreunul din cetăţenii din România nu se poate solidariza cu aşa ceva - este citat preşedintele executiv în buletinul informativ al UDMR. Este inacceptabilă afirmaţia potrivit căreia maghiarii nu au ce căuta în ţară, iar în acest context, este inacceptabil în special faptul că ni se atribuie un rol de imigranţi economici - şi-a exprimat opinia Kovacs Peter. Preşedintele executiv a adăugat: UDMR i-a solicitat CNA să sancţioneze postul B1 şi să-i impună moderatorului emisiunii - care poate fi considerat un recidivist - să-şi ceară public scuze. Fancsali Erno, preşedintele organizaţiei din Cluj a PPMT, a amintit de faptul că postul B1 trebuia să achite, nu demult, o amendă de 50.000 de lei, din cauza unor afirmaţii similare făcute de moderatorul Radu Banciu. Politicianul şi-a exprimat speranţa că autoritatea va adopta măsurile adecvate şi în acest caz.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.917, 05.10.2016; Titlu: Noi instigări antimaghiare

Steagul secuiesc pe care consilierul PCM Kulcsar Terza Jozsef l-a donat, în luna februarie, autoguvernării judeţene, trebuie înlăturat din sala mare de şedinţe utilizată în comun de către Consiliul Judeţean Covasna şi prefectură. Asta este decizia Tribunalului Covasna în procesul intentat de prefectură. Potrivit lui Kulcsar Terza Jozsef, pe prefectul Sebastian Cucu îl deranjează atât de tare steagul secuiesc încât, recent, la şedinţe a dispus acoperirea steagului cu un voal alb. Liderul PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a declarat că decizia este revoltătoare, încalcă drepturile omului şi este discriminatorie. El a adăugat că vor contesta această decizie. Aşa ceva încă nu s-a mai auzit, să nu poţi dona - a răbufnit Kulcsar, plângându-se şi de faptul că este interzisă utilizarea liberă a însemnelor. A sosit timpul pentru luarea unor contramăsuri - a declarat Kulcsar. Întrebat fiind la ce măsuri concrete se gândeşte, acesta a declarat că va fi o surpriză. Exact ca în cazul saşilor, puterea română vrea ca noi să dispărem, însă nu îi va merge. În astfel de cazuri trebuie să luăm cu toţii atitudine şi să ne solidarizăm - a accentuat politicianul.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.920, 08.10.2016; Titlu: Este interzisă până şi donarea steagului secuiesc?, Semnează: Farcadi Botond

În contextul problemei privind imigranţii, Radu Banciu, unul din moderatorii postului de televiziune B1, a îndrăznit să spună, în cadrul unei emisiuni de duminică, cum că maghiarii ar fi tot un popor de imigranţi, care nu are ce căuta în Europa. Acesta a mai adăugat: Domnul Orban, să ştiţi că şi României i-ar sta mai bine fără maghiari (din Transilvania)! Iar în final, a precizat: dacă maghiarii din România sunt atât de unguri şi atât de împotriva poporului român, să stea în Ungaria! Aceste afirmaţii naţionaliste, şovine, instigatoare la ură sunt deosebit de insultătoare pentru noi, nu pot rămâne fără replică. Drept urmare, putem să împachetăm şi noi, pentru că evreii, germanii (saşii) au plecat deja. Iar cel care a mai rămas, a devenit preşedintele statului român. Să nu uităm, ordinul cavaleresc german a fost stabilit (înaintea saşilor) în Transilvania, în Ţara Bârsei, în anii 1200, de regele ungar Andrei al II-lea. În concluzie, Transilvania era încă pe atunci parte din regatul ungar, iar maghiarii secui au trăit aici şi mai înainte. Nu pot fi calificaţi drept imigranţi nici saşii, care veniseră mai târziu, ei fiind cetăţeni colonizaţi cu bună intenţie. Cum pot fi maghiarii, în astfel de condiţii, un popor de imigranţi? La finele primului mileniu, ei nu s-au instalat, cu forţa, într-o ţară, într-un stat, ci şi-au întemeiat propriul stat pe un teritoriu nepopulat, în Bazinul Carpatic rămas pustiu după plecarea romanilor. Românii au început să vină în Transilvania, după anii 1300, într-un număr redus şi în ritm mai lent, ca să se ocupe de păstorit nomad sau să muncească pentru moşieri. Nu s-au mai întors în voievodatele române de pe vremea respectivă, adică în Moldova şi Ţara Românească. Evident, procesul s-a derulat treptat, timp de câteva secole, doar pe vremea republicii socialiste multilateral dezvoltate erau colonizate, în mod dirijat, masele de oameni în oraşele populate de maghiari. Au trecut de atunci două decenii şi jumătate, însă eu nu am auzit niciodată până acum ca vreunul din jurnaliştii maghiari să fi spus la radio sau la tv că românii ar trebui să se întoarcă acolo de unde veniseră! Se pare că, în România democratică de astăzi se amplifică tot mai mult generarea falsei atmosfere antimaghiare (pe lângă postul tv B1, mai există şi Realitatea, Antena1, Antena3 şi altele, inclusiv postul naţional, care sunt la fel neponderate). Aceşti moderatori tv, în loc să slujească convieţuirea normală, relaţiile paşnice, se ocupă, în mod rău intenţionat, de despicarea firului de păr în patru. Ar fi bine dacă patrioţii, care se bucură de o popularitate ieftină, s-ar pregăti mai bine din istorie! Ştiu că, în arta militară, cea mai bună apărare este atacul, însă s-a cam depăşit măsura. N. Kanyadi Mihaly / Sântionlunca.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.925, 14.10.2016; Titlu: Instigări lansate împotriva noastră, fără a fi pedepsite

În 20 octombrie, de la ora 18:00, în Sala Gabor Aron a Bibliotecii Judeţene Bod Peter din Sfântu Gheorghe, heraldicianul dr. Szekeres Attila Istvan va susţine expunerea intitulată Evoluţia stemei comunităţii secuieşti, de la apariţia ei până în momentul în care a devenit simbol al luptei autonomiste a maghiarimii, cea mai numeroasă comunitate minoritară din România, prezentată şi în cadrul celei de-a XXXII-a ediţii a Congresului Internaţional de Genealogie şi Heraldică, organizat în perioada 10-13 august 2016, la Glasgow. Manifestarea se va derula în cadrul ediţiei a VII-a a Zilelor Pământului Secuiesc, în organizarea Consiliului Judeţean Covasna, Centrului Cultural al Judeţului Covasna şi a Asociaţiei Transilvane de Heraldică şi Vexilologie.
Sursa: Haromszek nr. 7928 din 18.10.2016 Evoluţia stemei comunităţii secuieşti

În programul lansat de UDMR înainte de alegerile parlamentare din decembrie, figurează obţinerea, pentru limba maghiară, a statutului de limbă oficială pe Pământul Secuiesc. Programul electoral care include patru capitole, a fost prezentat de Kelemen Hunor. În opinia preşedintelui UDMR, alegerile parlamentare se referă, din punctul de vedere al maghiarilor din România, la viitor, la siguranţă şi la reînnoirea politică. În introducere, a spus că măsurile adoptate de procuraturi împotriva liderilor autoguvernamentali maghiari, sunt disproporţionale. În opinia sa, aceste experimente vizează pierderea încrederii comunităţii maghiare din Transilvania. Kelemen Hunor a arătat: formaţiunea politică pe care o conduce nu reclamă anchetele în sine, ci măsurile disproporţionale ale procuraturii - interzicerea desfăşurării activităţii în primării, în timp ce unii primari, acuzaţi în cazuri mai grave, pot lucra în continuare. În opinia sa, acest lucru arată că există probleme în privinţa statului de drept. El a declarat că programul electoral vizează consolidarea drepturilor comunitare maghiare, crearea unui învăţământ de calitate, dezvoltarea infrastructurii transilvănene, sprijinirea sferei antreprenoriale şi crearea bunăstării şi siguranţei familiilor. El a mai spus că programul vizează Transilvania, însă la elaborarea programului UDMR a avut în vedere faptul că ceea ce este bun pentru maghiarii din Transilvania, este bun şi pentru români. În ceea ce priveşte drepturile comunitare, Kelemen a amintit de necesitatea unei noi constituţii pentru România, în care să se asigure loc pentru declaraţia de la Alba-Iulia, care prevede unificarea Transilvaniei cu România. În opinia sa, acest lucru este posibil în contextul faptului că în anul 2018, România sărbătoreşte centenarul unificării. Politicianul a enumerat printre obiectivele de politică naţională reducerea de la 20% la 10% a pragului procentului local al minorităţilor, care permite asigurarea drepturilor de utilizare a limbii. Dreptul utilizării limbii ar trebui asigurat şi în localităţile în care procentul unei comunităţi nu atinge 10%, dar numărul persoanelor depăşeşte 5.000. Kelemen Hunor a mai afirmat că UDMR insistă asupra adoptării unei legi a educaţiei, care să pună accent pe învăţământul de calitate. Pe lângă obiectivele de mai sus a mai amintit de finalizarea autostrăzilor din Transilvania şi dezvoltarea agriculturii. Preşedintele a mai spus că vor iniţia scăderea TVA-ului la curent, gaz şi canalizare la 9%.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.931, 21.10.2016; Titlu: UDMR şi-a anunţat programul / O nouă constituţie pentru România

Anul 1956 reprezintă nu numai un moment istoric, ci şi un simbol, simbolul libertăţii, al ataşamentului faţă de patrie, al curajului - aceste cuvinte au fost rostite de Fekete Kata, gazda festivităţii comemorative de la Sfântu-Gheorghe. În parcul memorial 56 din Sfântu-Gheorghe nu s-a adunat un număr semnificativ de persoane, însă mulţi au considerat important să gândească împreună despre libertate, despre acţiunea comună şi să-i omagieze împreună pe eroii din Ungaria, din Transilvania şi din Trei Scaune. Primarul Antal Arpad a atras atenţia în cuvântarea sa festivă asupra rolului tinerilor în revoluţie. În sufletul lor mai există scânteia care poate distruge tirania. Libertatea izvorăşte întotdeauna din curajul sufletelor înflăcărate - a declarat el. După 60 de ani se poate spune că revoluţionarii de atunci au câştigat. Niciodată nu va avea dreptate asupritorul, ci acela asuprit - a mai subliniat el. Primarul a subliniat: este permis să mergem doar înainte, nu trebuie să ne temem şi nu trebuie să cedăm. Este deosebit de important ca în momentele dificile să avem de ce ne agăţa - a mai adăugat el. Deşi la 60 de ani de la revoluţie situaţia maghiarilor din Transilvania este mult mai bună, sunt totuşi mulţi cei care aleg să emigreze. În momentul de faţă, acesta este cel mai mare duşman al nostru - a spus primarul. Dacă ne putem depăşi temerile, dezbinarea, dacă putem redescoperi lucrurile noastre, dacă ne rezolvăm în sfârşit problemele comune, am convingerea că va veni şi vremea noastră. Flacăra libertăţii trebuie menţinută în viaţă. Noi, şi în primul rând tinerii, avem sarcina de a menţine flacăra libertăţii, în zilele obişnuite dintre sărbători - a declarat la final Antal Arpad. Un mesaj asemănător a fost transmis de Miklos Zoltan, candidatul UDMR pentru senat: eroii evenimentelor din 1956 aşteaptă în mod legitim să fim fideli principiilor formulate, valorilor reprezentate la vremea respectivă, să ducem mai departe credinţa şi unitatea cu care şi-au jertfit viaţa. Ei aşteaptă în mod legitim să ducem mai departe flacăra. Brendus Reka, adjunct şef departament în cadrul Secretariatului de Stat pentru Politică Naţională al Oficiului Ungar al Premierului, a transmis mesajul Ungariei, al maghiarilor, a evocat cele întâmplate la Budapesta, şi-a exprimat omagiile în faţa eroilor din Transilvania şi a mai spus: faptul că am câştigat libertatea, nu înseamnă că ea ne va aparţine definitiv. Maghiarii au luptat decenii la rând pentru libertatea lor şi procedează la fel şi în secolul al XXI-lea. Noi, cei care trăim în aşa-numita lume liberă, dorim acelaşi lucru ca şi revoluţionarii din 1956, să putem decide în mod suveran în legătură cu problemele care ne vizează, drepturile fundamentale să nu ne fie ştirbite, să putem trăi mândri ca maghiari la Sfântu-Gheorghe sau în orice colţ al Transilvaniei. Asta ne învaţă spiritul anului 1956 şi ne obligă sacrificiul martirilor revoluţiei - a subliniat Brendus Reka. Torok Jozsef a declarat în numele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici: cei care sunt prezenţi, cei care gândesc în spiritul revoluţiei din anul 1956, să transmită acest spirit celor care nu au putut fi prezenţi la festivitate, să ne putem ţine din nou de mâini deoarece doar astfel putem izbuti. Mesajul anului 1956 este: fără solidaritate nu poate exista reînviere - a subliniat el. După binecuvântarea rostită de Incze Zsolt, protopopul Eparhiei Reformate Sepsi, au urmat intonarea imnurilor noastre şi depuneri de coroane la monumentul 56. Participanţii s-au deplasat cu lumânări şi cu făclii la obeliscul din Parcul Elisabeta.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.933, 24.10.2016; Titlu: Sfântu-Gheorghe / A duce mai departe flacăra, Semnează: Farkas Reka

La finele săptămânii trecute a fost comemorată ziua de 23 octombrie 1956. Comemorarea de ieri de la Târgu-Secuiesc, a început cu o slujbă celebrată la biserica reformată de preotul Ruszka Sandor. A urmat un program artistic susţinut de elevii clasei a IX-a A. Înainte de depunerile de coroane la stâlpul funerar amplasat în vechiul cimitir reformat în amintirea martirilor executaţi în procesul Szoboszlay, protopopul pensionar Pasztori Tibor Endre în ordin de viteaz a înmânat câteva diplome de merit din partea Ordinului Vitejilor din Bazinul Carpatic. După marşul cu făclii al elevilor din localitate, desfăşurat în cursul serii, elevii liceului Nagy Mozes au prezentat la Vigado un program artistic. Seria comemorărilor s-a încheiat cu depuneri de coroane la Monumentul Eroilor. În municipiul reşedinţă de judeţ au vorbit foştii deţinuţi politici. În incinta casei memoriale a victimelor dictaturii comuniste au fost înmânate, în prezenţa ambasadorului ungar Zakonyi Botond şi a adjunctului şefului de departament în cadrul Secretariatului de Stat pentru Politică Naţională, Brendus Reka, plachetele memoriale Statuia Libertăţii. Plachetele le-au fost conferite deţinuţilor politici din Trei Scaune, care au fost reprimaţi din cauza activităţii lor din 56. A fost proiectat un film documentar, în care Bordas Attila, Jancso Csaba şi Jozsa Arpad Csaba au vorbit despre activitatea revoluţionară pe care au desfăşurat-o în 56, când erau elevi de 15-16 ani. Participanţii s-au deplasat apoi la placheta memorială Gloria Victis, amplasată pe zidul primăriei, unde au depus coroane. Fostul deţinut politic Vancsa Arpad a spus că apărarea patriei la nevoie este şi acum o obligaţie, după care participanţii s-au deplasat la casa lui Szalay Attila. Festivităţile au continuat, la orele 19, în parcul memorial 56, şi s-au încheiat cu un marş cu făclii. Ieri, organizaţia covăsneană a PCM a organizat, în centrul Covasnei, o acţiune de comemorare a revoluţiei din 56. Ferencz Botond, membru al prezidiului PCM Covasna, a reamintit istoricul pietrei memoriale şi a stâlpului funerar amplasat la faţa locului, în urmă cu 10 ani, de Asociaţia Civică Maghiară şi de Consiliul Secuiesc din Covasna. Candidatul pentru camera deputaţilor, Kulcsar Terza Jozsef, a subliniat că îi rememorăm pe aceia care au avut curajul, atât în Ungaria cât şi în Transilvania, să se opună tiraniei şi puterii străine asupritoare. Consulul dr. Csige Sandor de la Consulatul General al Ungariei la Miercurea-Ciuc, a arătat că guvernul ungar a declarat an al libertăţii anul în care se împlinesc 60 de ani de la revoluţia şi lupta pentru libertate din 56. Vicepreşedintele organizaţiei locale a PCM, Szabo Levente, a declarat că aceia care au luptat pentru libertate ne dau şi azi un exemplu de solidarizare. Au rostit predici preoţii Madaras Mihaly Attila - reformat - şi Peter Artur. Şi-au dat concursul corul cameral Pastorala, fanfara de tineret, echipa de cercetaşi Havadtoi Sandor, Barti Lehel - care a recitat -, Szabo Kamilla şi Szabo Tamas. Împlinirea a 60 de ani de la revoluţia din 1956 a fost comemorată la Valea Seacă sâmbătă. Festivităţile au debutat cu slujba celebrată la biserica romano-catolică. Participanţii s-au deplasat apoi la şcoala generală Opra Benedek - care poartă numele celui hărţuit în revoluţia din 56, originar din Valea Seacă -, unde directorul şcolii, Biro Levente Tibor, a evocat rolul pedagogului al cărui nume îl poartă şcoala. Primarul din Sânzieni, Balogh Tibor, a vorbit despre valoarea, mesajul evenimentelor din 56, după care a luat cuvântul directorul şcolii din Sânzieni, Gergely Zoltan, care a subliniat că revoluţia din 56 a fost una calitativă. Dr. Ambrus Agnes a arătat că nu prea există mare diferenţă între situaţia din 1956 şi cea din prezent. In opinia sa, lumea nu s-a schimbat prea mult, pentru că puterea poate hărţui şi azi oameni în baza unor acuzaţii scornite, deşi se spune că trăim în democraţie. A urmat un program cultural susţinut de elevii şcolii din localitate. Participanţii au depus în final coroane la placheta amplasată în memoria lui Opra Benedek, realizată de sculptorul Vetro Andras. Raportat la numărul localnicilor din Baraolt, puţini au fost cei care au participat ieri la acţiunea comemorativă desfăşurată la monumentul 56 din strada Petofi. Au luat cuvântul parlamentarul Marton Arpad, Imre Arpad (reprezentant al organizaţiei locale a Mişcării Jobbik Magyarorszagert), istoricul Demeter Laszlo şi primarul Lazar-Kiss Barna Andras. Acesta din ur mă a subliniat că eroii din 56 şi-au asumat jertfa nu numai pentru libertatea lor, ci şi pentru a generaţiilor următoare. Primarul şi-a exprimat, în numele conducerii oraşului, recunoştinţa faţă de condamnaţii politici din Bazinul Baraolt şi le-a înmânat diplome de merit celor trei baraolteni foşti condamnaţi din 56. La acţiunea comemorativă şi-au dat concursul şi doi elevi: Fodor Laszlo a recitat, iar Tordai Akos a cântat. Binecuvântarea a fost rostită de preotul romano-catolic din Micloşoara, Fulop Laszlo. Acţiunea s-a încheiat cu intonarea imnurilor, în compania orchestrei Csala Kurtje. Notă: pe aceeaşi temă informează Sepsi Radio, Haromszek - care îi menţionează pe cei cărora le-a fost acordată placheta memorială Statuia Libertăţii: Aczel Ferencz, Albert Mihaly, Bede Istvan, Bedo Gabor, Bordas Attila, Csobotar Istvan, Fazakas Sandor, Fulop Janos, Gyertyanosi Csaba, Jancso Csaba, Jozsa Arpad Csaba, Kosa Balint, Mathe Jozsef, Olah Janos, Pap Mihaly, Puskas Attila, Sandor Csaba, Szocs Jozsef, Torok Istvan, Torok Jozsef, Vancsa Arpad şi Zsok Laszlo.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 205 din 24.10.2016 Revoluţie împotriva terorii şi a ocupaţiei / Memoria curajoşilor

Bannerele uriaşe ale UDMR, cu care formaţiunea ar fi dorit să se adreseze înainte de campania electorală locuitorilor marilor oraşe transilvănene au generat reacţii aprinse. La apelul poliţiei locale din Cluj, firma care asigură spaţiul publicitar a început ieri să demonteze panourile publicitare. Pe bannerele uriaşe inscripţionate în limba română, amplasate la sfârşitul săptămânii trecute în localităţile Cluj şi Oradea, apare următorul text: Salvăm Clujul (Oradea) de Bucureşti!, Impozitele noastre îmbogăţesc Transilvania. Nu capitala! Pe bannerul verde-alb puteau fi observate logo-ul şi site-ul UDMR. Bannerele au generat reacţii aprinse, mai ales pe reţelele de socializare, pe bloguri şi în cadrul diferitelor posturi de televiziune. Postul naţionalist Antena 3 a vorbit într-o emisiune, în contextul bannerelor, despre proiectul fărâmiţării secrete a României. Unul din moderatorii postului, Radu Tudor, a iniţiat pe blogul său ideea eliberării Bucureştilor de UDMR. Vorbim de descentralizare şi de subsidiaritate atunci când cerem ca impozitele noastre să nu îmbogăţească Bucureştii. Cerem ceea ce am cerut întotdeauna: demontarea statului centralizat, încredere în autoguvernările locale şi judeţene, cedarea tuturor prerogativelor. Considerăm că ceea ce este bun pentru Transilvania, este bun şi pentru România - a menţionat în scris Kovacs Peter.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.935, 26.10.2016; Titlu: Bannerele uriaşe ale UDMR vor fi înlăturate

În zorii zilei de marţi, pe teritoriul comunei brăilene Măxineni au fost vandalizate două autocamioane ale firmei Horvath&Vancsa Trans din Sfântu-Gheorghe - a trâmbiţat We Radio. Din corespondenţă reiese şi că accesul de furie al bărbatului băut, care a vandalizat autocamioanele, a fost generat de apartenenţa etnică a unuia dintre şoferi. Atacatorul a strigat, între altele, coboară, ungure, să te omor! În România care respectă drepturile minorităţilor - cel puţin asta susţine ambasadorul Americii la Bucureşti - suntem, aşadar, în situaţia în care să se vrea trimiterea cuiva pe lumea cealaltă din simplul motiv că este maghiar. Este fascism de-a binelea, chiar dacă amintitul diplomat nu vrea să observe aceste manifestări, după cum nu vrea să observe nici afirmaţiile politicienilor români care ne umilesc şi ocărăsc în fiecare zi. Şi tocmai din acest motiv am ajuns aici, pentru că asemenea lui, şi Occidentul a închis de fiecare dată ochii la abuzurile româneşti, sârbeşti şi slovace. Drept urmare, ne pot umili, persecuta şi priva liber. În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem, la rândul nostru, că suntem vinovaţi şi noi, deoarece nu am fost capabili să acţionăm împreună, suficient de curajoşi şi fermi, pentru ocrotirea drepturilor noastre. Nici acasă, nici în forurile internaţionale. Instigarea la ură este ameninţătoare nu numai pentru cei care îi sunt ţinte, ci şi pentru cei care o lansează şi o alimentează.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 208, 27.10.2016; Titlu: Ura este fatală

Forumul Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF) doreşte să stopeze practica prin care gestionarea, în cadrul comunităţii europene, a minorităţilor indigene este identificată cu cea a altor minorităţi. Szabolcs Attila (FIDESZ) şi Harangozo Gabor (Partidul Socialist Ungar), cei doi copreşedinţi ai organizaţiei, au făcut declaraţii pe această temă după şedinţa de lucru a grupului autoguvernamental regional al forumului. Harangozo Gabor a declarat că unul din scopurile fundamentale ale grupului de lucru al KMKF este ca participanţii să cunoască reciproc concepţiile autonomiste. El a mai subliniat că în cadrul şedinţei toată lumea a fost de acord că şi comunităţii maghiare i se cuvine autonomia care li se cuvine şi altora în Europa. Harangozo a atras atenţia asupra faptului că în timp ce în cazul altor comunităţi, de exemplu în urma migraţiei din secolul XXI, integrarea minorităţilor reprezintă o provocare din ce în ce mai mare, păstrarea identităţii comunităţilor naţionale, ajunse minoritare, reprezintă o sarcină contrară. In opinia lui Harangozo Gabor, membrii organizaţiei luptă - de exemplu şi în cadrul tribunalului european - pentru ca Uniunea Europeană să aibă o politică de specialitate cu caracter obligatoriu, iar păstrarea identităţii minorităţilor naţionale să fie un scop european deosebit. In cadrul şedinţei grupului de lucru a vorbit Vincze Lorant, noul director al FUEN, secretarul UDMR pentru politică externă. Szabolcs Attila a declarat că în circumscripţia sa electorală, în Budafok-Teteny, în ultima duminică a lunii octombrie vor fi aprinse focuri de strajă în semn de susţinere a autonomiei secuieşti. Politicianul le-a cerut tuturor comunităţilor maghiare să adere la apelul CNS, dat fiind faptul că autonomia Pământului Secuiesc poate fi obţinută doar prin atragerea atenţiei opiniei publice internaţionale. Harangozo Gabor a mai subliniat că succesul autonomiei Pământului Secuiesc depinde în mare măsură de rezultatul viitoarelor alegeri din România. Comunitatea maghiară de acolo este încurajată să participe într-un număr cât mai mare la vot şi să îi sprijine pe candidaţii maghiari. Copreşedintele KMKF a subliniat că pentru succes este nevoie de o solidarizare cât mai amplă în cazul organizaţiilor maghiare de acolo.
Sursa: Haromszek nr. 7937 din 28.10.2016, Maghiari în minoritate / Si ei au dreptul la autonomie autor Szekeres Attila

Dacă nu ar exista Consiliul Naţional Secuiesc, cauza autonomiei Pământului Secuiesc ar fi de mult măturată de pe masă, atât de politicienii români cât şi de cei maghiari. Ar fi măturată de maghiari deoarece aspiraţia - calificată radicală, extremistă şi separatistă - nu este altceva decât o povară, o piedică în calea diferitelor compromisuri. Ar fi măturată de către români deoarece dacă aceştia ar purta o discuţie inteligentă pe această temă, ar putea fi acuzaţi de proprii alegători pentru prietenia cu maghiarii, de vânzarea interesului naţional român. Consiliul Naţional Secuiesc se luptă cu consecvenţă incomodă pentru realizarea autodeterminării şi poate contabiliza drept un succes faptul că reuşeşte să menţină problema pe agenda de lucru. Organizaţia a recurs şi la instrumente politice externe, politice naţionale, diplomatice şi juridice, dar nu prea exagerăm dacă spunem că rezultatele cele mai spectaculoase au fost obţinute prin intermediul acţiunilor în masă iniţiate de ea. Cel mai mare succes a fost ziua libertăţii secuieşti de la Târgu Mureş, atunci când în urma solidarităţii exemplare a CNS, a partidelor maghiare, organizaţiilor, bisericilor şi sferei civile, peste o sută de mii de persoane au exprimat faptul că îşi imaginează viitorul în România în regiunea autonomă a Pământului Secuiesc. Iluminarea graniţelor Pământului Secuiesc a fost o nouă acţiune a CNS care a indicat cerinţa autodeterminării. In aceste condiţii, ultima duminică a lunii octombrie a fost declarată zi a autonomiei Pământului Secuiesc. Duminică vor fi aprinse noi focuri de strajă, lumânări şi făclii în numeroase localităţi de pe Pământul Secuiesc. In comunităţile creştine maghiare din lume se vor rosti rugăciuni pentru autonomia regiunii. Nu credem că în urma acţiunii, politicienii de la Bucureşti ne vor îndeplini a doua zi toate revendicările. Dar nu credem nici că în felul acesta ar fi soluţionate toate problemele noastre. Ştim foarte bine că orice astfel de acţiune este o nouă ocazie de a atrage atenţia ţării şi a lumii asupra revendicărilor comunităţii noastre. Bucureştiul răspunde deocamdată cu o nouă demonstraţie de forţă, cu alte încălcări ale drepturilor, însă vizita pe Pământul Secuiesc a ambasadorilor britanic şi american arată că puterile occidentale - interesate de stabilitate - au început să se informeze la faţa locului, chiar dacă ultima declaraţie a diplomatului de la Washington - potrivit căreia România a soluţionat în mod exemplar problema minoritară- demonstrează mai degrabă faptul pentru SUA, mai importante sunt parteneriatul strategic semnat cu România, colaborarea militară strânsă, baza de la Deveselu, decât privarea de drepturi a comunităţii naţionale care trăieşte în minoritate. Dacă CNS nu va rămâne singură în aspiraţia sa, dacă această cauză a autonomiei va fi asumată şi de politicienii maghiari care urmează să fie aleşi în luna decembrie, dacă vom acţiona mult şi împreună, poate că vom reuşi ca lumina focurilor de strajă, a lumânărilor, a făcliilor să nu fie ignorată nici de Bucureşti şi nici de Washington, iar îndeplinirea cererilor noastre, asigurarea drepturilor noastre să devină interesul tuturor.
Sursa: Haromszek nr. 7937 din 28.10.2016, Dacă lumina este suficient de puternică autor Farcadi Botond

Din cauza acţiunilor de lezare a drepturilor întreprinse în Transilvania şi Slovacia, patru petiţii formulate în trei cazuri diferite se află pe masa comisiei de petiţii a Parlamentului European - a precizat Tokes Laszlo, europarlamentar sub culorile Fidesz-KDNP, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), în cadrul conferinţei de presă susţinute ieri, la Budapesta. Una din petiţii a fost lansată în interesul restituirii imobilelor bisericeşti confiscate pe vremea comunismului, celălalt caz vizează persoanele private în mod samavolnic de cetăţenia slovacă. Au fost formulate două petiţii în cazul invalidării decretelor Benes - a înşirat politicianul. După cum a precizat Tokes, cazul imobilelor bisericeşti înseamnă lezarea dreptului de proprietate şi a libertăţii confesionale. Un exemplu adus în acest context a fost acela că, doar în cursul lunii septembrie, autorităţile române au respins 12 solicitări de restituire, iar Colegiul Reformat Szekely Miko a fost renaţionalizat. Tokes a subliniat: trebuie considerată drept un rezultat important acceptarea petiţiilor de către comisie, şi se preconizează ca acestea să fie fixate pe ordinea de zi la începutul anului viitor. Poate fi considerat drept un progres că membrii comisiei i s-au adresat României cu solicitarea să dea explicaţii pentru situaţia creată. Autorităţile române au şi transmis răspunsul, însă acesta constă doar în ocolirea esenţialului, denaturare şi falsificare - a formulat politicianul. Au fost solicitate explicaţii şi din partea autorităţilor slovace în cazul privind cetăţenia - a adăugat Tokes. Lomnici Zoltan, preşedintele Consiliului Demnităţii Umane, a menţionat: este important, din punctul de vedere al dăinuirii populaţiei maghiare din Transilvania, ca bisericile să-şi poate continua activităţile, adică este în interesul lor fundamental să redobândească imobilele, care figurează inclusiv în angajamentul asumat de România în momentul aderării la UE. Scopul este acela ca UE să atragă atenţia României şi a Slovaciei să respecte normele juridice europene - a adăugat Lomnici. Acesta a subliniat: dacă îşi doresc să stopeze procesul de scădere numerică a maghiarimii din Slovacia şi România, trebuie adoptată o poziţie fermă împotriva lezării de drepturi şi a aspiraţiilor de asimilare.
Sursa: Haromszek nr. 7938 din 29.10.2016 Împotriva acţiunilor de lezare a drepturilor, derulate în Transilvania şi Slovacia

După Satu Mare, Oradea şi Salonta, expoziţia itinerantă intitulată Eroul din Doberdo-Kratochvil Karoly, general-locotenent, patriotul multilateral a ajuns într-o nouă staţie din Transilvania. Institutul şi Muzeul de Istorie Militară dedică această expoziţie itinerantă lui Kratochvil Karoly şi militarilor maghiari care şi-au pierdut viaţa în primul război mondial. Expoziţia a fost vernisată vineri în prezenţa unui public numeros, în sala de expoziţii a Muzeului de Istorie a Breslelor Incze Laszlo şi poate fi vizitată până în data de 18 noiembrie. Anul comemorativ Kratochvil a început în data de 3 iunie, sub patronajul ministrului ungar al apărării, Simicsko Istvan, iar deschiderea a avut loc la Muzeul de Istorie Militară din Budapesta. Actualitatea anului comemorativ este confirmată şi de faptul că rememorăm împlinirea a 100 de ani de la lupta maghiară din zona Doberdo, confruntare în care Kratochvil Karoly şi batalionul regal de infanterişti honvezi nr. 4, care funcţiona sub comanda sa, au avut un rol însemnat. Participanţii au fost salutaţi de muzeologul Dimeny Attila, în calitate de gazdă. El a spus că expoziţia a ajuns la Târgu Secuiesc graţie lui Vargha Mihaly, directorul Muzeului Naţional Secuiesc. Conducătorul instituţiei a mai amintit de faptul că numele generalului-locotenent nu le este necunoscut locuitorilor din Târgu Secuiesc, dat fiind faptul că în decembrie 2009 a fost dezvelită aici o statuie dedicată lui. Nu exagerez dacă spun că prin această expoziţie, Kratochvil Karoly a ajuns acasă. Cele mai frumoase amintiri ale copilăriei sale sunt legate de Braşov. A avut legătură cu zona prin prisma serviciului său militar şi a secuilor cu care a luptat în primul război mondial. In final, dar nu în ultimul rând, a fost legat de această regiune prin intermediul Diviziei Secuieşti şi a tot ceea ce a reprezentat divizia -a declarat între altele Gall Hajnalka, consulul Ungariei la Miercurea Ciuc. A luat apoi cuvântul Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, care a vorbit despre personalitatea lui Kratochvil Karoly şi a spus că ofiţerul Monarhiei Austro-Ungare a coordonat educaţia prinţilor Jozsef Ferenc şi Laszlo, din ramurii din Ungaria a familiei habsburgilor. Cu ocazia mobilizării din anul 1914, a fost înrolat la cererea sa în batalionul nr.4 de honvezi din Oradea. A fost comandantul acestui batalion timp de peste trei ani. Graţie curajului său, a beneficiat de cea mai înaltă distincţie militară a monarhiei, Crucea de Cavaler a Ordinului Militar Maria Tereza. El a organizat şi a coordonat Divizia Secuiască. In calitate de general în perioada lui Horthy, între anii 1923-24 a fost directorul Muzeului de Istorie Militară. La finalul discursului său, conducătorul autoguvernării judeţene a încurajat pe toată lumea să păstreze memoria lui Kratochvil Karoly, iar curajul său exemplar şi inepuizabil să fie un exemplu pentru noi toţi. Zavodi Szilvia, colaboratoare a Muzeului şi Institutului de Istorie Militară, a prezentat materialul expoziţiei, după care Kecse Gabriella, conducătoarea Asociaţiei Tanoda din Oradea, a declarat că obiectele incluse în expoziţie provin din colecţia de aproximativ 800 de obiecte din primul război mondial, care au fost expuse în cetatea din Oradea. Frater Oliver, istoric, vicepreşedinte al Institutului de Cercetare pentru Strategie Naţională, a vorbit despre eroismul Diviziei Secuieşti. El l-a numit pe Kratochvil al doilea general Bem, un om care nu a fost învins.
Sursa: Haromszek nr. 7940 din 01.11.2016, Expoziţie itinerantă Kratochvil Karoly la Târgu Secuiesc autor Iochom Istvan

Drepturile lingvistice, asigurate de lege, nu sunt fructificate în toate şcolile şi, ca atare, în baza apelului departamentului privind minorităţile, din cadrul ministerului educaţiei, inspectoratul şcolar judeţean a anunţat şcolile în legătură cu norma juridică aflată în vigoare. Se menţionează: grădiniţele şi şcolile, în care predarea se face în limba minorităţilor naţionale, pot folosi în comunicarea lor internă şi în relaţia cu părinţii, limba de predare, iar carnetul de elev este instrumentul de corespondenţă între şcoală şi părinţi. Din acest lucru rezultă că trecerea calificativelor în carnet se poate face şi în limba maghiară. Până în luna mai a.c., erau în vigoare norme contradictorii referitoare la reglementarea lingvistică a documentelor utilizate în cadrul şcolilor şi tocmai din această cauză fiecare şcoală a aplicat, potrivit propriei interpretări, legea în cauză. Ordonanţa nr. 3844 din acest an a ministerului învăţământului subliniază în mod clar ce anume înseamnă document oficial în şcoală şi aduce precizări în legătură cu rolul carnetului de elev. In situaţiile în care drepturile lingvistice au fost fructificate şi anterior, documentele neoficiale sunt formulate şi în momentul de faţă în limba maghiară. In situaţiile în care invitaţiile la şedinţele cu părinţii, invitaţii adresate familiilor maghiare, sunt formulate în limba română, situaţia acestora va fi aceeaşi. Nici şcolile din Trei Scaune nu fac excepţie. Si în momentul de faţă vedem pe avizierele instituţiilor de învăţământ majoritar maghiare sau la intrarea în şcoli înştiinţări formulate în limba română. De exemplu: la intrarea în Grupul Şcolar Kos Karoly din Sfântu Gheorghe, informaţiile referitoare la programul secretariatului şi la emiterea abonamentelor pentru navetişti, pot fi citite doar în limba română. Nu este vorba despre un caz singular. Kiss Imre, inspector şcolar judeţean, a declarat că şcolilor li s-a reamintit norma juridică deoarece unii au dubii în legătură cu completarea carnetelor de elev. Precizările s-au referit la faptul că este vorba despre un document în care denumirea disciplinelor, calificativul rezultatelor de studii ale copiilor din clasele elementare sau orice fel de mesaje pot fi trecute în limba maghiară.
Sursa: Haromszek nr. 7941 din 02.11.2016, Carnetul de elev în limba maghiară autor Fekete Reka

Se fac pregătiri pentru organizarea celui de-al III-lea Congres Secuiesc, care va avea loc în perioada 19-21 aprilie anul viitor, în trei locaţii: Târgu Mureş, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe. Primul congres a fost organizat în anul 1902, iar al doilea, în anul 2002. Conform tradiţiei, al treilea eveniment îşi păstrează denumirea, însă va fi o conferinţă cu caracter ştiinţific - a subliniat organizatorul principal, Bakk Miklos, conferenţiar la Universitatea Maghiară de Stiinţe Sapientia din Transilvania, care a susţinut ieri o conferinţă de presă la Muzeul Naţional Secuiesc. Gazda, Vargha Mihaly, directorul Muzeului Naţional Secuiesc, a declarat la începutul cuvântării sale că spiritul lui Kos Karoly poate contribui la succesul iniţiativei. Ferencz Csaba, vicepreşedintele CNS (iniţiatorul manifestării) pe probleme de informare, a declarat că organizaţia lor consideră că deşi înfăptuirea autonomiei poate fi obţinută în primul rând prin instrumente politice, trebuie să existe atât un program politic cât şi unul social. Trebuie implicată intelectualitatea creatoare şi atelierele ştiinţifice care pot pregăti mediul în care autonomia poate fi funcţională. Imbinând arma ştiinţei cu aceea a spiritului, se poate contribui la înfăptuirea autonomiei - a mai adăugat el. Bakk Miklos a comunicat că activitatea organizatorică a început după anunţarea, în luna august, a congresului. Pe Pământul Secuiesc, dimensiunea şi numărul instituţiilor ştiinţifice a atins nivelul masei critice, în sensul că putem vorbi despre o strategie de edificare a ştiinţei. A sosit momentul ca ştiinţa să participe la edificarea regiunii sociale. Scopul congresului este ca ştiinţa să formuleze propuneri politice publice şi profesionale, care să sprijine edificarea regională, să indice faptul că există un potenţial de resurse umane, că există în lume o reţea ştiinţifică preocupată de problemele Pământului Secuiesc şi de ajungerea Pământului Secuiesc pe harta ştiinţei - a spus organizatorul principal. Am dori să obţinem o imagine de ansamblu a situaţiei cercetărilor din diferitele domenii ştiinţifice. Manifestarea se desfăşoară în coparteneriat cu mai multe instituţii ştiinţifice: secţiile de pe Pământul Secuiesc ale Sapientia, care asigură locaţia de desfăşurare a evenimentului, Muzeul Naţional Secuiesc, Muzeul Haaz Rezso din Odorheiu Secuiesc, Muzeul Secuiesc din Ciuc, o organizaţie civilă, Societatea Stiinţifică Regională de pe Pământul Secuiesc. Pe lângă Bakk Miklos, comisia care se ocupă de pregătirea profesională este formată din următoarele persoane: Kolumban Gabor, organizatorul principal al congresului anterior; Gagyi Jozsef, profesor; Bodo Barna, conferenţiar; conducătorii muzeelor enumerate; Vargha Mihaly; Miklos Zoltan; Gyarmati Zsolt şi Gereb Laszlo, preşedintele societăţii ştiinţifice. Congresul acoperă o paletă largă de domenii şţiinţifice. Vor fi prezente domeniile ştiinţifice legate de identitatea secuiască clasică, cum ar fi istoria, etnografia, istoria artelor, protecţia monumentelor. Se manifestă deschidere către cercetarea ştiinţifică a politicilor autoguvernamentale şi regionale, către dezvoltarea teritorială definitorie în privinţa procesului de modernizare a Pământului Secuiesc, se aşteaptă propuneri legate de politica profesională şi publică. La manifestare vor fi invitaţi cei mai importanţi specialişti din diferite domenii, a declarat Bakk Miklos. El a mai declarat că va apărea şi site-ul manifestării - szekelykongresszus.ro - şi un apel public pentru participare.
Sursa: Haromszek nr. 7943 din 04.11.2016 Congres Secuiesc şi la Sfântu Gheorghe

Trebuie iniţiat un nou acord social între români şi maghiari, susţine Antal Arpad, potrivit căruia este nevoie de o reorganizare administrativă, care va desfiinţa nu comunele, ci instituţia prefectului. In cadrul manifestării de deschidere a campaniei UDMR, primarul din Sfântu Gheorghe a vorbit, între altele, despre motivele pentru care Transilvania trebuie salvată de Bucureşti. Răspunsul este unul deosebit de simplu: Transilvania trebuie salvată de Bucureşti, deoarece, problemele generate în ultimii 98 de ani sunt mult mai multe decât cele ce fusese soluţionate - a explicat Antal. Am acceptat faptul că statul român şi-a extins suveranitatea asupra pământul nostru natal, însă nu putem accepta să devenim cetăţeni de rangul al doilea sau al treilea. Nu acceptăm dublul etalon, a precizat Antal. Edilul a menţionat: este nevoie de un nou acord social între români şi maghiari, iar acest lucru poate fi realizat dacă vor elabora împreună o nouă constituţie, însă nu realitatea transilvăneană trebuie adaptată la constituţia de la Bucureşti, ci tocmai invers. Vrem ca, comunităţile locale să adopte deciziile şi nu Bucureştiul să ne dirijeze aici, în Transilvania. O situaţie specială necesită un răspuns special, Pământul Secuiesc are nevoie de un statut special. Susţinem doar reorganizarea regională care va edifica Transilvania şi comunitatea noastră. Vrem o reorganizare administrativă care va desfiinţa nu comunele, ci instituţia prefectului - a adăugat Antal.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 215 din 07.11.2016, Nu este nevoie de prefect autor Kiss Edit

Liceul Teologic Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea din Târgu Mureş este a doua instituţie de învăţământ - după Colegiul Szekely Miko- a cărei funcţionare e pusă la îndoială de organele de urmărire penală. Nu poate fi vorba de o pură întâmplare, având în vedere că măsurile prin care - sub masca luptei anticorupţie - este restricţionată exercitarea drepturilor noastre minoritare se transformă treptat într-un real proces. Tamasi Zsolt, directorul Gimnaziului Teologic Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea din Târgu Mureş este suspectat de abuz în serviciu, Stefan Someşan, inspector şcolar general din judeţul Mureş, fiind acuzat tot de abuz în serviciu, respectiv de săvârşirea a două fapte de uzurpare a funcţiei. In anul electoral 2016 trebuia să constatăm tot mai des că liderii noştri, care luptă ferm, prin muncă devotată pentru interesele şi propăşirea comunităţii noastre, sunt supuşi unor anchete ale autorităţilor prin care se urmăreşte înlăturarea lor din funcţiile deţinute. Aspiraţiile respective vizează nu o persoană, o instituţie de învăţământ, ci sunt îndreptate împotriva întregii comunităţi maghiare din Transilvania. Liderii noştri comunitari sunt persecutaţi, se fac tentative pentru intimidarea noastră, ca eforturile noastre să fie depuse nu în interesul edificării comunitare, ci să se axeze pe o permanentă apărare. Greşesc cei care cred că vom ezita şi ne vom învălui în tăcere. Ei nu cunosc forţa de solidarizare a comunităţii noastre. Atunci când vor să ne dezbină, nu încercăm să înfruntăm unul pe celălalt, ci ne închidem rândurile şi ne vom susţine drepturile câştigate. Confirmăm ceea ce am precizat şi în cazul colegiului Miko: putem fi privaţi de orice, putem fi întemniţaţi, identitatea noastră maghiară tot va exista, pentru că vom lupta mereu pentru propria dăinuire. Aspiraţiile descurajatoare, de intimidare ne întăresc şi ele convingerea că viitorul nostru este aici, acasă, în Transilvania, sarcina noastră fiind să-l înfăptuim. Borboly Csaba, Peter Ferenc, Tamas Sandor, preşedinţii consiliilor judeţene din Harghita, Mureş şi Covasna.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 215 din 07.11.2016 Vom apăra bazele identităţii noastre!

Primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad Andras, a fost ales la Miercurea Ciuc în funcţia de preşedinte al Consiliului Autoguvernamental de pe Pământul Secuiesc (SZOT) - informează portalul Maszol. Din consiliu fac parte conducătorii judeţelor Harghita şi Covasna, precum şi conducătorii localităţilor din scaunul Mureş. Anterior, preşedinte al consiliului a fost Peter Ferenc, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. Înainte de alegerea noului prezidiu, participanţii au formulat propuneri către fracţiunea parlamentară a UDMR: insistă asupra desfiinţării instituţiei prefecturii, a comisiilor judeţene de fond funciar, asupra majorării salariilor angajaţilor din sfera autoguvernamentală, asupra restituirii sumelor provenite din bugetul local, înfiinţării unei regiuni de dezvoltare formate din trei judeţe, modificării prerogativelor secretarilor, construirii autostrăzii de pe Pământul Secuiesc, pe ruta Miercurea Ciuc - Odorheiu Secuiesc. In legătură cu regiunea secuiască de dezvoltare, Antal Arpad a declarat: ar fi oportun ca judeţele să fie transformate în centre de profit. In acest caz, impozitele provenite din profitul obţinut în judeţe de firmele naţionale nu ar mai îmbogăţi Bucureştiul, ci judeţul în cauză. Edilul insistă asupra unei colaborări mai strânse în sfera consiliilor locale şi judeţene, ar dori ca acest consiliu să aibă secretariat şi birou şi să existe un portal care să comunice ştiri despre Pământul Secuiesc în limbile română şi engleză. Insistând asupra unei atitudini mai unitare şi mai ferme, el a declarat: Ar fi bine ca măcar în interiorul Pământului Secuiesc să există o poziţie unitară, în situaţia în care sunt lansate atacuri la adresa şcolilor şi edililor noştri. In semn de protest, ne-am putea înainta demisia, iar după ce am fi din nou realeşi, am putea face din nou acelaşi lucru dacă sunt lansate din nou atacuri la adresa noastră. Bucureştiul trebuie să vadă că nu ne pot băga orice pe gât. Pe pagina sa de Facebook, Antal Arpad a menţionat următoarele: autoguvernările vor fi fructuoase dacă vor putea lucra, planifica şi edifica fără probleme. Sarcina Consiliului Autoguvernamental de pe Pământul Secuiesc va fi armonizarea activităţii autoguvernărilor, sprijinirea lor - în faţa persecuţiilor venite din partea organismelor de stat - prin cursuri de perfecţionare şi suport juridic. In cadrul şedinţei s-a mai convenit ca în urma negocierilor cu CNS să li se ceară fracţiunilor parlamentare să înainteze în parlament sărbătoarea zilei Pământului Secuiesc. Potrivit proiectului discutat marţi, această zi ar fi ajustată după data adunării naţionale secuieşti de la Lutiţa, din 16-18 octombrie 1848 - se arată pe portalul Maszol.
Sursa: Haromszek nr. 7947 din 09.11.2016 Antal Arpad: este nevoie de o poziţie mai fermă

La şedinţa Consiliului Autoguvernamental de pe Pământul Secuiesc (SZOT), primarul Antal Arpad a anunţat înfiinţarea Institutului de Politici Publice de pe Pământul Secuiesc. Potrivit primarului din Sfântu Gheorghe, institutul va putea să elaboreze, în colaborare cu alte organizaţii de specialitate, strategii şi programe pe termen lung pentru Pământul Secuiesc. Răspunzând solicitării noastre, Antal Arpad, noul preşedinte al SZOT, ne-a declarat că definitoriu pentru competitivitatea oamenilor de pe Pământul Secuiesc, a Pământului Secuiesc, este dacă autoguvernările pot sau nu munci şi dat fiind faptul că SZOT nu are un aparat, este necesară o instituţie adiacentă. Pe de-o parte, aceasta le-ar putea asigura cursuri de instruire angajaţilor autoguvernării, consilierilor, însă şi primarilor, pentru că deşi sunt isteţi şi se pricep la toate, puţină dezvoltare nu strică. Pe de altă parte, a spus Antal, activitatea autoguvernărilor trebuie armonizată, trebuie creată o legătură între angajaţi; în felul acesta nu se va ajunge în situaţia ca juriştii să interpreteze fiecare diferit câte o modificare legislativă. După cum ne-a mai spus, la fel de importat este şi ca autoguvernările să primească ajutor în momentul controalelor efectuate de diferite organe de stat; ar urma să fie înfiinţată o bază de date comună, iar în felul acesta se va vedea dacă, de exemplu, curtea de conturi interpretează sau nu la fel o lege anume în fiecare caz. Antal este de părere că în colaborare cu organizaţii de specialitate, cu universităţi, trebuie elaborate politici comune în anumite domenii, ţinând cont şi de inovaţie, iar dacă undeva este soluţionată exemplar o problemă, modalitatea să fie preluată şi de alţii. Institutul de Politici Publice de pe Pământul Secuiesc va fi înfiinţat de Asociaţia Pro Regio Siculorum. In acest sens s-a şi aplicat deja pentru obţinerea de sprijin.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 218 din 10.11.2016, Înfiinţează un institut de politici publice / Dezvoltarea nu strică! autor Kiss Edit

Conducerea oraşului Sfântu Gheorghe a trebuit să afle de la ministerul apărării că patru reprezentanţi români ai consiliului local propun modificarea PUZ-ului terenului din faţa prefecturii. Acest lucru a reieşit în cadrul şedinţei extraordinare de ieri, a consiliului. Consiliera social-democrată Rodica Pârvan a cerut să ia cuvântul la finele şedinţei de consiliu. I-a cerut, între altele, explicaţii primarului cu privire la discuţiile convocate pentru ziua de luni pe tema PUZ-ului terenului în discuţie. În răspunsul său, Antal Arpad a notat că este un lucru bun faptul că au aflat de la Bucureşti, mai exact de la ministerul apărării, ce se petrece la Sfântu Gheorghe, şi anume că patru consilieri români iniţiază modificarea PUZ-ului amintit. Ulterior, le-a declarat jurnaliştilor prezenţi că primăria a primit de la ministerul apărării o adresă, din care au aflat despre iniţiativa consilierilor români. După cum i-am văzut, nu este sigur că au cunoştinţă despre acest lucru. Luni aş dori să aflu ce vor, concret, deoarece probabil că la minister se ştie deja - a notat Antal. După cum se ştie, prefectul Sebastian Cucu a atacat anul trecut PUZ-ul terenului în discuţie pe motiv că acesta nu a primit avizul din partea ministerului apărării şi a Serviciului Român de Informaţii (SRI).
Sursa: Szekely hirmondo nr. 219 din 11.11.2016, Ce ar dori consilierii români? / Vântul bate dinspre ministerul apărării autor Kiss Edit

Maghiarimea din întreaga lume a fost stupefiată şi indignată de faptul că DNA l-a plasat sub control judiciar timp de 60 de zile pe Tamasi Zsolt Jozsef, directorul Gimnaziului Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea din Târgu Mureş. Singurul păcat al lui Tamasi este că a muncit la punerea bazelor unei instituţii cu spiritualitate maghiară, care oferă credinţă, atitudine morală şi ştiinţă. Nu încape nici o îndoială cu privire la nevinovăţia sa, deoarece, conform legii, înfiinţarea unei şcoli este decisă de autoguvernarea şi inspectoratul şcolar în cauză, iar în cazul de faţă, aprobarea a venit din partea ambelor. Atunci care este problema în legătură cu înfiinţarea şcolii şi, mai ales, ce legătură are cu asta DNA-ul? Pentru că DNA-ul are menirea de a verifica modurile de cheltuire a banilor publici şi integritatea celor care joacă un rol în acest sens. Deoarece corupţia înseamnă obţinerea unor avantaje nedrepte. Ştiind toate acestea, se poate afirma cu toată răspunderea că DNA şi-a depăşit atribuţiile! Si prezentul caz demonstrează că această instituţie, demnă de o soartă mai bună şi, din păcate, mai mult decât necesară în România, este folosită, în ultima vreme, la purificare politică şi la intimidarea conducătorilor noştri care ne susţin drepturile. La fel de clar este şi că prin actualul demers se încearcă ştirbirea dreptului la învăţământ în limba maternă al părţii de naţiune maghiară transilvană, într-un oraş care se încearcă a fi românizat de zeci de ani. Tocmai din acest motiv este liniştitor că din cauza celor întâmplate şi pentru salvarea şcolii, biserica catolică cheamă la protest sâmbătă de la orele 15:00, la Târgu Mureş, iar concomitent, vor avea loc mişcări de protest şi în restul Transilvaniei. Îmbucurător este şi că în cauza de faţă, cele trei partide maghiare au fost capabile să ajungă la un numitor comun în Trei Scaune şi îndeamnă împreună la participare la mişcarea de la Sfântu Gheorghe. Ar fi bine să fie cât mai mulţi participanţi, deoarece în caz contrar, vom fi din nou slabi, iar puterea română va continua să se joace, după bunul său plac, cu soarta noastră.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 219 din 11.11.2016, Să nu le permitem să se joace cu soarta noastră! autor Bedo Zoltan

Ar fi o greşeală să considerăm un truc electoral faptul că la sfârşitul săptămânii, în mai multe oraşe ale Transilvaniei vor fi organizate proteste în apărarea Gimnaziului Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea din Târgu Mureş. Ceea ce s-a întâmplat în cazul şcolii din Târgu Mureş depăşeşte orice logică electorală. Diferă de cazul bannerelor uriaşe, un caz evident electoral, prin care s-a vânat vociferarea naţionalistă. S-a adeverit din nou ceea ce am considerat doar un posibil pericol în contextul cazului Miko: miza este stoparea procesului retrocedării bunurilor bisericilor noastre istorice. Episcopul reformat Kato Bela a atras atenţia, cu ocazia vizitei pe Pământul Secuiesc a ambasadorului american, asupra faptului că procesul retrocedării confesionale a fost stopat după sentinţa adoptată în cazul Miko. Patrimoniul confesional furat de puterea comunistă de stat este sustras încă o dată în democraţie, comunitatea maghiară fiind jefuită în mai multe rânduri. De stoparea procesului restituirii se leagă faptul că manifestările antimaghiare ajung din ce în ce mai mult în domeniul justiţiei. Nu este vorba despre faptul că nu ar exista corupţie în cadrul comunităţii maghiare, dar simţim totuşi dublul etalon în spatele unor cazuri în centrul cărora se află vreun politician maghiar de pe Pământul Secuiesc sau din Transilvania. Nu este clar de ce Tamasi Zsolt Jozsef, directorul şcolii din Târgu Mureş, are parte de un mod de tratament asemănător celor mai mari hoţi. Întâmplarea de la Târgu Mureş este îngrijorătoare deoarece arată că persecutarea din partea autorităţilor a liderilor comunităţii maghiare a ajuns la un nou nivel. In primă fază în focul încrucişat al instanţei au ajuns primarii oraşelor de pe Pământul Secuiesc, după care viceprimarul oraşului Cluj. Tragerea la răspundere a directorului şcolii din Târgu Mureş este un semn al faptului că această campanie românească anticorupţie specifică îi poate viza şi pe conducătorii de instituţii. Toate acestea duc la situaţia în care oameni profesionişti, talentaţi, să nu îşi mai asume funcţii de conducere. Parţial pot avea dreptate cei care consideră un truc electoral acţiunile de solidarizare planificate pentru sâmbătă, însă aspectele de dinainte sunt mai importante şi sunt valabile şi după data de 11 decembrie.
Sursa: Haromszek nr. 7949 din 11.11.2016, Să nu abandonăm şcoala autor Farcadi Botond

Protestatarii s-au adunat sâmbătă într-un loc simbolic, lângă Colegiul Szekely Miko. Aproximativ 1.000 de persoane au ieşit în stradă cu cărţi şi pentru a spune nu incapacitării şcolilor maghiare. Preoţii care au luat cuvântul au formulat în unanimitate: trebuie să credem în puterea rugăciunii, forţele întunecate pot fi învinse cu ajutorul lui Dumnezeu. Actorul Palffy Tibor a schiţat în introducerea sa situaţia creată în jurul Liceului Teologic Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea. A prezentat nu numai acuzaţiile aduse de DNA împotriva directorilor de şcoli, ci a mai spus că biserica a construit şcoala în perioada 1903-1905, căminul de lângă, în anul 1908, iar până la naţionalizare, aici a funcţionat Gimnaziul Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea. Canonicul Szabo Lajos a constatat cu tristeţe că învăţăturile lui Isus încep să dispară din viaţa noastră. Astăzi ne-a adus aici speranţa. Noi nu luptăm împotriva cuiva, împotriva a ceva, cerem pentru poporul nostru drepturile europene ale omului, noi nu cerem drepturile altuia, ci insistăm asupra proprietăţii noastre legitime. Prin limba noastră, credinţa noastră şi instituţiile noastre am dori să ne asigurăm nu numai dăinuirea, ci am dori să contribuim şi la înfăptuirea vieţii şi culturii universale - a subliniat el. Primarul Antal Arpad a evocat protestul cu cărţi din 1990. Cei care au ieşit în stradă la vremea respectivă ştiau că dacă va exista şcoală, va exista şi viitor maghiar transilvănean. Cel care ne atacă şcolile, transmite clar mesajul că nu doreşte pentru maghiarii din Transilvania un viitor în această ţară. Putem să obstrucţionăm acest lucru dacă umplem golurile şi dacă adoptăm o poziţie comună. El i-a salutat pe liderii celor trei partide maghiare, care au demonstrat că dacă există probleme, sunt în stare să lase deoparte toate disensiunile şi să adopte o poziţie comună. El a asemănat maghiarii din Transilvania cu un trup: Clujul este capul, Pământul Secuiesc reprezintă picioarele stabile, Partiumul şi Banatul sunt mâinile, diaspora este inima, iar maghiarii din cele 3.200 de localităţi sunt celulele. Putem trăi ca o comunitate o viaţă deplină, dacă toată lumea este bine, dacă acordăm atenţie unii altora, dacă ne sprijinim reciproc. El consideră că şi alţii şi-au dat seama de această forţă. S-a încercat obstrucţionarea fortificării Pământului Secuiesc prin generarea cazului Miko, după care s-au lansat atacuri împotriva liderilor de pe Pământul Secuiesc. Au încercat să împuşte în genunchi comunitatea. Se încearcă obstrucţionarea propăşirii maghiarilor din Cluj printr-o campanie lansată împotriva viceprimarului maghiar. In Târgu Mureş se încearcă restabilirea atmosferei distrugătoare a lui martie cel negru prin circul de acum. El a numit deosebit de important faptul că în mai multe oraşe transilvănene au avut loc astfel de acţiuni: Trebuie să se simtă la Bucureşti că dacă este nevoie, mobilizăm toată ţara. Nu vom permite ca membrii comunităţii noastre să fie intimidaţi, ca educaţia în limba maternă a copiilor să fie incapacitată. In opinia lui Antal Arpad, trebuie să credem în ideea că în scurt timp se va încheia şi această perioadă întunecată. Să rămânem în picioare şi să mergem mai departe. Domnul să ocrotească Transilvania, Domnul să ocrotească Pământul Secuiesc - şi-a încheiat el discursul. In cadrul protestului de la Sfântu Gheorghe, au rostit rugăciuni reprezentanţii bisericilor istorice maghiare: Papp Attila, preot reformat, Kovacs Istvan, preot unitarian, Zelenak Jozsef, preot evanghelic. Petiţia de protest a bisericilor a fost citită de preotul catolic David Gyorgy. Vechiul imn secuiesc a fost intonat de Szabo Fruzsina. Manifestarea s-a încheiat cu intonarea imnurilor, după care oamenii au donat cărţile care vor îmbogăţi bibliotecile şcolilor.
Sursa: Haromszek nr. 7951 din 14.11.2016, Cu rugăciune şi cu cărţi pentru şcoli autor Farkas Reka

În zadar lucrează şi crează maghiarii din România, în zadar îmbogăţesc ţara prin munca lor creatoare şi prin impozite, deoarece tot sunt consideraţi cetăţeni de rangul al doilea - a declarat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, la protestul organizat la Târgu Mureş în vederea apărării gimnaziului romano-catolic. Politicianul - care s-a adresat miilor de oameni în calitate de membru al adunării generale a Fundaţiei Statusul Romano-Catolic din Transilvania - a arătat: nici biserica, nici directorul de şcoală persecutat, Tamasi Zsolt Jozsef, şi nici inspectorul şcolar care a susţinut reînfiinţarea şcolii catolice nu au furat pe nimeni, nu au luat patrimoniul nimănui şi nu au comis ilegalităţi. In opinia lui Kelemen Hunor, autorităţile române aplică dublul etalon atunci când este vorba despre respectarea legii. Unii prezintă jaful dictaturii comuniste drept o procedură ireproşabilă dacă este vorba despre maghiarii din România. Cine este hoţul: cel care a furat patrimoniul şi instituţiile sau cel care revendică patrimoniul furat şi şcoala închisă? - A întrebat el. Colegiul Szekely Miko din Sfântu Gheorghe a fost deja naţionalizat. Prin intermediul hotărârilor administrative şi juridice, utilizarea simbolurilor naţionale şi comunitare este limitată, legea privind utilizarea limbii este reinterpretată şi inscripţiile maghiare din pieţele publice sunt renegate - a enumerat el prejudiciile. Kelemen a mai adăugat: maghiarii din Transilvania nu vor renunţa şi vor rămâne în picioare. UDMR va adresa un memorandum în acest caz preşedintelui şi premierul român. Hollo Laszlo, directorul executiv al Fundaţiei Status, organizatoarea demonstraţiei locale de la Târgu Mureş, a subliniat: în decursul deceniilor, biserica a construit o întreagă reţea educaţională în Transilvania, în care au învăţat nu numai maghiarii. Aceste instituţii le-au dat românilor personalităţi deosebite. In momentul de faţă este pus totuşi sub semnul întrebări dreptul ei de a înfiinţa o şcoală în clădirea redobândită. El a mai spus că în România, procesul retrocedării imobilelor confesionale a încetat şi este pusă sub semnul întrebării şi legitimitatea retrocedărilor derulate. Am ajuns la limita iritabilităţii - a declarat conducătorul instituţiei de administrare a patrimoniului confesional. El a avertizat autorităţile că în măsura în care vor renunţa la acordul semnat cu privire la clădirea şcolii, vor anula şi dreptul utilizării clădirii de către Gimnaziul Unirea, care funcţionează în clădire. S-a protestat în oraşe transilvănene Sâmbătă după-amiază s-a protestat nu numai la Târgu Mureş, ci şi la Cluj, Miercurea Ciuc şi Satu Mare în apărarea şcolilor confesionale maghiare. S-a dat citire în mai multe locuri petiţiei în care bisericile istorice maghiare din Transilvania au anunţat că după măsura procuraturii, demarată împotriva gimnaziului catolic din Târgu Mureş, consideră că şcolile maghiare din Transilvania au ajuns în pericol. Pentru noi, şcolile maghiare reprezintă viitorul comunităţii şi al Transilvaniei. Nu permitem ca ele să fie periclitate de cineva! Vrem o Transilvanie în care drepturile şi bunurile noastre să fie cu adevărat în siguranţă. Vrem să trăim într-o ţară în care politica minorităţilor să nu fie dirijată de serviciul secret şi de organele de urmărire penală - se menţionează în petiţie. Potrivit petiţiei bisericilor, trebuie să se pună capăt intimidării comunităţii, ştirbirii drepturilor obţinute. Bisericile şi-au ridicat glasul şi împotriva măsurilor care lezează libertatea utilizării limbii şi a simbolurilor. Le cerem instituţiilor responsabile, guvernului şi preşedintelui ţării, să garanteze respectarea drepturilor minorităţilor - se menţionează în petiţia comună a bisericilor istorice maghiare din Transilvania. In faţa celor 500 de participanţi adunaţi în faţa grupului statuar Matei din Cluj, protopopul romano-catolic Kovacs Sandor a declarat că nu ar dori ca problema şcolii să devină o dispută interetnică. Virag Erzsebet, vicepreşedinta din Transilvania de centru a UPMR, a declarat că odinioară au sperat că Uniunea va avea din ce în ce mai puţin de lucru în privinţa apărării intereselor şi va avea mai mult de lucru în problemele profesionale legate de educaţie. Participanţii au intonat imnul ungar şi au donat cărţile viitoarei biblioteci a gimnaziului romano-catolic din Târgu Mureş.
Sursa: Haromszek nr. 7951 din 14.11.2016 Maghiarii din România sunt consideraţi cetăţeni de rangul al doilea

Ieri seară a fost înmânat la Cluj premiul UDMR şi al Fundaţiei Communitas, conferit cu ocazia zilei limbii maghiare Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova. In cuvântarea sa, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat că ziua de 13 noiembrie, ziua limbii maghiare, este sărbătoare consfinţită în acest an pentru prima oară şi în România. Politicianul a declarat că până şi marile naţiuni, care nu consideră că limba le-ar fi percilitată, îşi apără limba. In opinia sa, în calitate de minoritari, necesare sunt nu numai apărarea limbii, ci şi dreptul utilizării limbii, apărarea şcolii, a inscripţiilor bilingve şi a indicatoarelor cu denumiri de străzi. Kelemen Hunor a reamintit că în următorul ciclu parlamentar ar dori să obţină scăderea de la 20% la 10% a procentului prin care minoritatea naţională are dreptul la utilizarea limbii materne în administraţia publică. Etnograful Tanczos Vilmos a reamintit că Asociaţia Maghiarilor Ceangăi din Moldova lucrează de 25 de ani la încetinirea asimilării lingvistice din Moldova, la revitalizarea lingvistică. Organizaţia a introdus în 25 de localităţi învăţământul de după-amiază în limba maghiară, iar în multe şcoli a introdus învăţământul în limba maghiară. Tanczos a declarat că Asociaţia este singura organizaţie a ceangăilor, care reprezintă în mod legitim şi credibil întreaga comunitate a ceangăilor din Moldova. El a declarat că premiul se adresează nu numai liderilor actuali ai asociaţiei, ci şi celor care în decursul celor două decenii şi jumătate au participat la activitatea organizaţiei. Premiul, creaţia artistului Santa Csaba, şi suma de 20.000 lei au fost preluate de Pogar Laszlo, preşedintele Asociaţiei.
Sursa: Haromszek nr. 7953 - 16.11.2016 Ziua Limbii Maghiare / Premiu pentru Uniunea Ceangăilor

Eurodeputatul Tokes Laszlo a comunicat că va contesta hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, nefavorabilă lui, privind ordonanţa preşedinţială de retragere a distincţiei conferite de statul român. Hotărârea curţii respinge cererea lui Tokes Laszlo - invocând lipsa de temei -, în care acesta a cerut anularea ordonanţei preşedinţială. Tokes Laszlo a declarat Agenţiei MTI că în opinia sa, privarea sa de distincţia Steaua României şi faptul că instanţa i-a respins cererea, sunt o decizie politică. El a precizat că decizia de acum califică justiţia română. In mod evident nu am comis vreo acţiune nedemnă care să motiveze retragerea distincţiei. Există multe persoane, în frunte cu fostul premier Adrian Năstase, care au primit pedeapsa cu închisoarea însă nu le-au fost retrase distincţiile. Este evident că ordonanţa preşedinţială şi sentinţa adoptată împotriva mea sunt tendenţioase şi discriminatorii - a arătat el. Tokes a mai declarat că procedura în instanţă a demarat-o în apărarea exprimării libere a opiniei, a libertăţii de exprimare a opiniei politice. Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa, este un drept constituţional în România, deci în cazul meu a fost adoptată o sentinţă politică. Apăr de asemenea onoarea Timişoarei, dat fiind faptul că această sentinţă umbreşte simbolic şi revoluţia timişoreană - a formulat Tokes.
Sursa: Haromszek nr. 7954 din 17.11.2016 Dinstincţia lui Tokes Laszlo

Soltesz Miklos consideră că prin intermediul procedurii anticorupţie demarate din cauza înfiinţării Gimnaziului Romano-Catolic din Târgu Mureş are loc o intimidare a maghiarimii. Secretarul de stat responsabil pentru relaţii confesionale, etnice şi cu societatea civilă în cadrul Ministerului pentru Resurse Umane din Ungaria a vorbit ieri la Sfântu Gheorghe despre acest subiect, drept pentru care a considerat importantă reprezentanţa maghiarilor, solidaritatea UDMR şi PCM înaintea alegerilor parlamentare. Soltesz Miklos a susţinut ieri, la sediul Eparhiei Reformate Sepsi, o conferinţă de presă la care au participat preotul Santa Imre şi candidatul pentru funcţia de deputat, Kulcsar Terza Jozsef. Gazda, Santa Imre a declarat că, Soltesz Miklos, sosit în Trei Scaune la invitaţia lui Kulcsar Terza Jozsef, se întâlneşte cu reprezentanţii bisericilor istorice şi îi informează cu privire la sprijinul oferit de guvernul ungar şi posibilităţile privind participarea la proiecte. Soltesz a accentuat faptul că în ultimii şase ani, Ungaria a majorat semnificativ, de 2,5 ori, sprijinul acordat naţionalităţilor - printre acestea şi românilor şi bisericii ortodoxe. Se consideră că prin păstrarea identităţii românilor se consolidează şi Ungaria - a declarat secretarul de stat, exprimându-şi speranţa ca acest lucru este important şi pentru România. Secretarul de stat şi preotul Santa Imre au mai declarat că guvernul de la Budapesta acordă sprijin bisericilor din Transilvania în primul rând pentru renovarea bisericilor şi a caselor comunitare, organizarea manifestărilor confesionale. In ultimii şase ani, în Trei Scaune, bisericile istorice maghiare au primit în total un ajutor de 170 de milioane de forinţi, în special pentru renovarea clădirilor.
Sursa: Haromszek nr. 7956 din 19.11.2016, Prin solidaritate împotriva ameninţărilor autor Farcadi Botond

Tokes Laszlo consideră că relaţiile româno-maghiare trebuie soluţionate printr-un dialog între factorii români şi maghiari reprezentativi, şi nu prin pacte secrete. Europarlamentarul a rostit cuvântarea de salut în cadrul conferinţei româno-maghiare intitulată Simboluri naţionale versus siguranţa naţională, desfăşurată vineri, la Cluj, în organizarea Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) şi a Asociaţiei Reconstructio. Tokes a amintit: insistă, încă de la începutul anilor 90 - iniţial, în cadrul UDMR- ca personalităţile reprezentative din rândul maghiarilor şi al românilor să se aşeze - în baza principiului parităţii - la masa tratativelor, şi să soluţioneze, printr-un consens, problemele comune ale celor două popoare, iniţiativele sale însă eşuează pe rând. In discuţii a intervenit on-line Lucian Mândruţă, prezentator tv, care a constatat cu regret că, în timp ce românii şi maghiarii se ceartă între ei cine a venit primul în Transilvania, peste o sută de ani, obiectul polemicii ar putea fi - potrivit situaţiei demografice - cine a fost ultimul în Transilvania. Politologul Bakk Miklos a vorbit despre mandatul de preşedinte al lui Klaus Johannis ca fiind un real eşec al transilvanismului. In opinia politologului, Klaus Johannis a omis să transforme moştenirea transilvăneană a guvernării comune a naţiunilor într-o valoare a României. Gabriel Andreescu, politolog, profesor universitar din Bucureşti, califică drept regretabil faptul că, în România, la 27 de ani de la schimbarea de regim, dialogul româno-maghiar este obstrucţionat tot de serviciile secrete. Politologul a opinat: clişeele antimaghiare create de poliţia politică comunistă au continuat să trăiască, în mod instituţional, în cadrul serviciilor secrete române, şi acestea sun reflectate inclusiv de rechizitoriul întocmit în cazul prezentat drept o tentativă de atac terorist pe Pământul Secuiesc: textul pomeneşte de un aşa-numit Pământ Secuiesc, şi nu recunoaşte Pământul Secuiesc nici măcar ca pe o unitate geografică. Smaranda Enache, copreşedinta Ligii Pro Europa din Târgu Mureş, a constatat cu regret că, în ultimii ani, România s-a înclinat înspre etnocentrism şi ortodoxism, iar Ungaria, în direcţia democraţiei iliberale, iar dialogul interstatal a încetat să mai existe.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 225 din 21.11.2016 Despre relaţiile româno-maghiare / Este nevoie din nou de un dialog!

După localităţile Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş şi Braşov, la sfârşitul săptămânii trecute, la Cluj, a avut loc o conferinţă de specialitate româno-maghiară, organizată de CNMT şi de Asociaţia Reconstructio. La evenimentul intitulat Simboluri naţionale versus siguranţa naţională / Procese, rapoarte şi mişcări civile în oglinda relaţiilor româno-maghiare, au participat invitaţi renumiţi (ziarişti, profesori universitari, jurişti şi politicieni), care au discutat despre posibilităţile convieţuirii româno-maghiare. Dan Maşca, preşedintele Partidului Oamenilor Liberi, a arătat că în România există un dezinteres general faţă de numeroase probleme legate de viaţa publică. Transilvania este formată din numeroase comunităţi diferite. Dacă reuşim să solidarizăm aceste comunităţi, Transilvania ar putea deveni o regiune bogată, în curs de dezvoltare - a declarat preşedintele. Maşca a subliniat faptul că ar fi bine ca dialogul referitor la Transilvania şi la transilvanism să fie inclus în discursul academic şi ar fi nevoie de asemenea de planuri concrete de acţiune. Szikszai Laszlo, jurist în cadrul CEMO, a prezentat procesele legate de apărarea minorităţilor, aflate în curs de derulare. Szikszai a prezentat pe scurt activitatea mişcării şi obiectivele acesteia şi a mai spus că au iniţiat trei procese strategice (la Târgu Mureş, Oradea şi Satu Mare) care au ca scop respectarea normelor juridice existente referitoare la folosirea limbii maghiare. Din cele spus de Szikszai a reieşit faptul că CEMO a intentat în anul 2016 şapte procese şi aproximativ 40 de plângeri au fost înaintate CNCD. Smaranda Enache, copreşedintele Ligii Pro Europa din Târgu Mureş, a constatat cu regret faptul că în ultimii ani România s-a îndreptat spre etnocentrism şi ortodoxism iar Ungaria în direcţia democraţiei iliberale iar dialogul interstatal a încetat în totalitate. Luptătorul pentru drepturile omului a fost de părere că ar fi nevoie de un transilvanism care să se potrivească nu numai etnocraţiei bucureştene ci şi iliberalismului budapestan. Szilagyi Zsolt, preşedintele PPMT, a declarat că transilvanismul se bazează pe complexitatea identităţii transilvănene, viitorul Transilvaniei depinzând de românii şi maghiarii care trăiesc acolo. Pentru noi transilvanismul înseamnă convieţuirea culturilor. In cazul în care aceste culturi dispar, va dispărea şi Transilvania. Comunităţile noastre sunt întreţinute de instituţiile noastre dar dacă acestea sunt periclitate, va fi periclitat întreaga noastră comunitate. Tocmai din această cauză sprijinim autonomia, în calitate de lideri ai PPMT- a declarat Szilagyi.
Sursa: Haromszek nr. 7958 din 22.11.2016 Conferinţă despre convieţuirea romano-maghiară / Clişee şi manipulare politică

Nu poate fi subliniată suficient importanţa dialogului maghiaro-român. Tocmai din această cauză are o însemnătate aparte orice iniţiativă care vizează cunoaşterea reciprocă, demontarea prejudecăţilor, aspiraţiile comune şi dialogul inteligent. La sfârşitul săptămânii trecute la Cluj a avut loc o conferinţă româno-maghiară organizată de CNMT şi Asociaţia Reconstructio. Deşi este îmbucurător faptul că manifestarea este ca şi tradiţională, trebuie să constatăm totuşi cu regret că anual se poate discuta o singură dată despre problemele noastre comune. Putem să vorbim cu recunoaştere despre iniţiativa CNMT, dar trebuie să recunoaştem că este prea puţin dacă dorim să dărâmăm zidul prejudecăţilor. Putem reitera până la nesfârşit faptul că reprezentanţii naţiunii majoritare ar trebui să iniţieze dialogul, putem spune în permanenţă că noi manifestăm deschidere, putem să ne tot plângem dacă nu ni se acordă atenţie. Dacă noi nu încercăm să schimbăm situaţia, degeaba stăm după alţii. Noi trebuie să iniţiem dialogul, apropierea, dacă dorim ca aspiraţiile noastre să fie cunoscute de români nu în baza minciunilor lansate de cei care stârnesc ură. Noi trebuie să îi căutăm pe formatorii de opinie, pe intelectuali, pe politicieni, care manifestă deschidere şi o viziune pozitivă faţă de revendicările noastre. Fiecare ar putea să-şi găsească parteneri în sfera civilă, în cadrul autoguvernărilor, în viaţa politică sau culturală. Este vorba despre un interes comun care ar merita mult mai multă atenţie, energie şi resurse materiale. Efortul ar fi fructificat.
Sursa: Haromszek nr. 7959 din 23.11.2016, Dialogul cu românii autor Farcadi Botond

Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele filialei PCM Trei Scaune, a depus plângere penală la parchetul general împotriva prefecturii judeţului Covasna, sub suspiciunea de infracţiune contra umanităţii. Kulcsar a anunţat acest lucru în cadrul unei conferinţe de presă de ieri. Politicianul consideră că procesele iniţiate de prefectură le îngrădesc maghiarilor din România drepturile fundamentale ale omului, iar acest lucru corespunde conceptului de infracţiuni contra umanităţii, prevăzut la punctul j) alin 1, art. 439 al Codului penal. Kulcsar Terza Jozsef a enumerat printre prejudicii faptul că prefectura a atacat la tribunal - şi a şi câştigat în primă instanţă- contractul de donaţie referitor la drapelul secuiesc pe care el l-a dăruit consiliului judeţean; campania demarată împotriva inscripţiilor Kozseghaza şi măsura luată împotriva intonării imnului. A mai spus că este inadmisibil faptul că în motivaţia sentinţei judecătoreşti adoptate în prima instanţă în cazul donării drapelului, existenţa Pământului Secuiesc este negată (n. red.: potrivit documentului amintit, nu există o unitate administrativă cu denumirea de Pământ Secuiesc) şi consideră că este nevoie de adoptarea unei atitudini comune împotriva lezărilor de drepturi. Nu este permis ca drepturile să ne fie călcate în picioare, viitorul copiilor noştri să fie în pericol, să nu poată învăţa în limba maghiară, să nu poată dăinui ca maghiari. Fiecare popor are dreptul de a-şi folosi propria limbă maternă, propriile simboluri, iar prefectura încalcă drepturile omului atunci când le atacă. A mai subliniat că nu a denunţat o persoană, ci instituţia prefecturii, pentru ca parchetul să investigheze cazul, iar responsabilii să fie traşi la răspundere. Procedura nu vizează pe cineva sau ceva, ci susţine democraţia, drepturile omului şi deşi denunţul a fost făcut de el, cazul vizează întreaga comunitate maghiară de pe Pământul Secuiesc. Nu dorim să ajungem să împărtăşim soarta saşilor sau a evreilor - a spus el. Speră că va fi citat de procuratură şi va putea prezenta prejudiciile prin dovezi concrete. S-a adresat Parchetului general deoarece după sentinţa în primă instanţă, favorabilă prefecturii, a considerat că trebuie să se adreseze celor mai înalte foruri. Dacă acest caz va fi retrimis procuraturii judeţene, dacă petiţia îi va fi respinsă, doreşte să se adreseze curţii pentru drepturile omului de la Strasbourg. Are convingerea că prejudiciile trebuie prezentate şi în forurile internaţionale. In petiţia sa, Kulcsar Terza Jozsef invocă raportul din 2014 al Comisiei Europene, împotriva Intoleranţei şi Rasismului, în care autorităţilor române li se propune să aplice acelaşi etalon în cazul simbolurilor naţionale şi regionale, iar abaterile să fie remediate de urgenţă. El citează articolele restrictive ale constituţiei privind diverse diferenţieri, pasajele care garantează drepturile minorităţilor naţionale, articolele referitoare la minorităţile naţionale din cadrul tratatului UE, acordul-cadru privind minorităţile, ratificat de România, prevederile tratatului de bază româno-ungar şi acordurile internaţionale care garantează drepturile omului. Consideră că privările de drepturi enumerate de el corespund conceptului de infracţiune contra umanităţii. In capitolul referitor la infracţiuni de genocid şi contra umanităţii, primul alineat al articolului 439 detaliază, în mai multe subpuncte, faptele care pot fi enumerate în această categorie în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile.
Sursa: Haromszek nr. 7961 din 25.11.2016, Plângere penală împotriva prefecturii autor Farcadi Botond

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat ieri, la Strasbourg, în cadrul şedinţei grupului de lucru privind minorităţile din cadrul PE, cele două rapoarte din umbră ale UDMR. Unul se referă la punerea în aplicare în România a Acordului-cadru al CE privind protecţia minorităţilor, iar celălalt la aplicarea în România a Chartei europene privind limbile minorităţilor. Kelemen Hunor a declarat că scopul rapoartelor din umbră este de a prezenta faptul că după revizuirea constituţiei din anul 2003, România nu a adoptat legea referitoare la statutul juridic al minorităţilor, prevăzută într-o anumită privinţă în acordul-cadru privind protecţia minorităţilor. Faptul că România a înaintat cu o întârziere de doi ani raportul, indică faptul că nu îşi asumă serios propriile angajamente, nu tratează cu seriozitate cele prevăzute în acordurile internaţionale, iar din cauza faptului că nu există sancţiuni, poate face acest lucru fără probleme. Poate chiar să nu înainteze raportul timp de doi ani - a arătat el. Preşedintele uniunii a susţinut prin exemple legitimitatea rapoartelor din umbră. El a spus că în momentul de faţă, România foloseşte noi instrumente pentru încălcarea drepturilor minoritare şi pentru nerespectarea legilor, care nu sosesc din domeniul politic cotidian şi la care politicienii nu au acces: o serie de sentinţe judecătoreşti îngrădesc utilizarea simbolurilor etnice şi naţionale, în timp ce în Moldova şi Dobrogea, simbolurile regionale sunt folosite, iar acest lucru nu deranjează pe nimeni - a evidenţiat preşedintele, subliniind că instanţele adoptă măsuri doar în cazul simbolurilor secuieşti şi al drapelului secuiesc. El a reamintit că prin sentinţele judecătoreşti este negată şi înregistrarea societăţilor economice sau a organizaţiilor civile de pe Pământul Secuiesc, în ale căror denumiri figurează denumirea Pământ Secuiesc. El am mai amintit de situaţia UMF, unde linia maghiară nu a fost înfiinţată nici până în ziua de azi. Preşedintele uniunii a prezentat şi cazul gimnaziului catolic din Târgu Mureş, spunând că biserica a reînfiinţat şcoala într-o clădire care a fost naţionalizată în anul 1948 şi confiscată de către comunişti. Revoltător este faptul că se face un caz de anticorupţie din problema gimnaziului Rakoczi, de parcă cineva ar fi umblat la banul public. Este doar un exemplu de cum poate fi incapacitată o şcoală prin instrumente nepolitice şi cum poate fi creată o stare de nesiguranţă şi de temere. Si în domeniul culturii şi al informării în masă există exemple grăitoare: sentinţele judecătoreşti le interzic autoguvernărilor să susţină pe Pământul Secuiesc presa scrisă în limba maghiară. Acest lucru indică practic faptul că România nu are încredere în propriii cetăţeni şi nu vrea să îi accepte pe maghiari drept cetăţeni de acelaşi rang. Kelemen Hunor a întrebat la final: ce se întâmplă după 27 de ani într-un stat din Europa central-răsăriteană, care s-a angajat ca prin punerea în aplicare a drepturilor minoritare să asigure condiţii egale, egalitatea în şanse? De ce România se abate de la drumul pe care a pornit în urma aderării la UE?
Sursa: Haromszek nr. 7961 din 25.11.2016 Rapoarte din umbră ale UDMR la Strasbourg / Noi modalităţi pentru lezarea drepturilor minoritare

A pornit într-un turneu pe Pământul Secuiesc pentru a-i ruga pe compatrioţii săi de aici să participe la alegerile parlamentare care vor avea loc în România pe 11 decembrie. Situaţia maghiarilor din România, care se deteriorează în permanenţă, precum şi actuala situaţie a politicii mondiale impun o prezenţă parlamentară maghiară cât mai puternică la Bucureşti. Toate acestea au fost afirmate de preşedintele Parlamentului Ungar, dr. Kover Laszlo, cu ocazia forumului cetăţenesc desfăşurat duminică seara, la Muzeul Naţional Secuiesc. - Noi, maghiarii transilvani, suntem într-o situaţie fericită: două ţări sunt cu ochii pe noi. Una ne ascultă, cealaltă ne interceptează, una ne pune piedică, cealaltă ne ajută să ne ridicăm de la pământ, pentru una suntem problema de suflet, pentru cealaltă, avem uneori impresia că suntem o povară. Una se poartă cu noi ca o mamă, cealaltă, ca o mamă vitregă denaturată - a spus Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe. A luat apoi cuvântul al doilea demnitar al ţării-mamă, care li s-a adresat primarilor, demnitarilor, conducătorilor de instituţii şi personalităţilor publice prezente. A spus că în opinia sa, este iraţional şi inacceptabil ca România să-i eticheteze pe maghiarii transilvani drept factori de risc la adresa siguranţei naţionale doar pentru simplul motiv că vorbesc o altă limbă, au o altă cultură şi au fost cândva cetăţeni ai Ungariei. In plus, face toate acestea atunci când ar trebui să ne apărăm cu forţe unite pământul natal şi ţările noastre de cei care vor să ni le ia. Tocmai din acest motiv, este un interes comun ca această atitudine românească să se schimbe urgent, iar relaţia dintre cele două ţări să se normalizeze, pentru a ne considera reciproc aliaţi şi camarazi, nu duşmani. Kover şi-a exprimat speranţa că acest lucru se va şi întâmpla după alegerile parlamentare din România. Nu a ascuns nici faptul că actuala situaţie a maghiarimii transilvane este, în opinia sa, gravă, iar ieşirea din această situaţie nu este posibilă decât prin solidarizare. Un bun exemplu în acest sens este, în opinia sa, acordul dintre UDMR şi PCM; păcat însă că nu face parte din acest acord şi PPMT-ul. Din spusele lui Kover a mai reieşit că sprijină înfiinţarea pe Pământul Secuiesc a unei universităţi de artă, deoarece în opinia sa, o naţiune sau parte de naţiune poate lupta cu succes pentru dăinuirea sa doar sub conducerea unor lideri cultivaţi şi prin puterea credinţei şi a spiritului.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 231 din 29.11.2016, Kover Laszlo a ţinut un forum cetăţenesc la Sfântu Gheorghe / Alegerile au o miză autor Bedo Zoltan

În România este nevoie de o nouă constituţie, în care maghiarii să fie acceptaţi ca naţiune constitutivă de stat - a afirmat Novak Csaba Zoltan, candidatul UDMR pentru funcţia de senator, în cadrul emisiunii de dezbateri electorale transmise de studioul teritorial din Târgu Mureş al postului naţional de televiziune (TVR). In proclamaţia de la Alba Iulia, semnată la 1918, românii din Transilvania şi-au exprimat intenţia de a se uni cu celelalte părţi ale naţiunii române în aşa fel încât se gândeau şi ei la o oarecare formă de autonomie internă, care trebuia să le asigure independenţa de Bucureşti - a explicat Novak Csaba Zoltan conform comunicatului UDMR. Trebuie să se insiste ca în România să fie asigurate posibilităţile de dezvoltare regională pentru diferitele regiuni - a formulat politicianul UDMR. Candidatul pentru senat a vorbit despre importanţa elaborării unei noi constituţii, care ar fi perfectă dacă ar conţine şi paragrafe care să asigure drepturile colective, comunitare ale comunităţii maghiare.
Sursa: Haromszek nr. 7964 din 29.11.2016 Este nevoie de o nouă constituţie

Duminică, 5 februarie, am început perioada Triodului - cea mai apropiată de suflet şi mai răscolitoare de gânduri. În fiecare an, cu 10 duminici înainte de Sfintele Paşti începem o perioadă de înaltă trăire şi simţire duhovnicească pentru a ne înfăţişa cu sufletele curate la Praznicul cel Mare al Învierii Domnului. Această perioadă de 10 săptămâni, ce a început duminica trecută, cu pilda vameşului şi fariseului, se numeşte „perioada Triodului” după cartea de cult numită Triodul - ce se foloseşte la slujbele bisericii până sâmbătă seara înainte de Sfintele Paşti (Triodul, adică trei ode, trei cântări care se adaugă în rânduiala slujbei de dimineaţă - la Utrenie).
Primele patru duminici ne pregătesc în vederea luptelor duhovniceşti ale Postului, urmând ca celelalte 6 duminici să facă parte din perioada Postului. Pentru a intra bine înarmat, credinciosul trebuie să se exercite încă de la deschiderea perioadei Triodului în cea dintâi dintre virtuţi - smerenia - şi să se recunoască în vameş, să-i imite smerenia fugind însă de păcatul său, şi să imite virtuţile fariseului fugind însă de mândria lui. Totodată, primele trei săptămâni din perioada Triodului ne pregătesc şi trupeşte pentru lupta duhovnicească a Postului celui Mare. În prima săptămână nu se posteşte deloc, în a doua săptămână postim miercurea şi vinerea, apoi în cea dinaintea Postului, numită în popor - săptămâna albă, putem consuma în fiecare zi lapte, brânză, ouă şi peşte. Iată intrarea în post se face gradual, cursiv, ca trupul să se îndestuleze şi să intre pregătit în postul iubirii de Dumnezeu - jertfa cea sfântă şi dăruitoare de atâtea bucurii duhovniceşti.
Pe 12 februarie, în a doua Duminică a Triodului, ni se prezintă pilda întoarcerii fiului risipitor, numită pentru conţinutul ei - capodoperă a învăţăturii şi iubirii divine. Primele versete ale capitolului 15 de la evanghelistul Luca, unde se află şi parabola noastră, ne spun că de Domnul se apropiau toţi vameşii şi păcătoşii ca să-l asculte. Iar fariseii şi cărturarii (cei care cunoşteau Legea Vechiului Testament) cârteau zicând că „Acesta primeşte la Sine pe păcătoşi şi mănâncă împreună cu ei”. Deci prin fratele rămas acasă, Mântuitorul îi identifică în această pildă pe cei care cunoşteau legea, dar erau doar aparent cuminţi. Pe lângă învăţătura privitoare la căinţă, dar şi la iertarea dumnezeiască ce decurge de aici şi la restaurarea omului în demnitatea sa originară de fiu, pilda a fost rostită şi ca răspuns la cârtelile fariseilor şi cărturarilor, contrariaţi de disponibilitatea hristică faţă de cei „pierduţi” (vameşi şi păcătoşi). „Publicul” parabolei este, în fond, o sumă de „fii” mânioşi, ofensaţi în „cuminţenia” lor de comportamentul lui Iisus. Pe de altă parte, cei doi fii nu se definesc decât prin răzvrătirea lor faţă de figura tatălui, iar purtarea lui faţă de amândoi e cheia ultimă a naraţiunii. Fratele cel mare face însă şi el, în alt fel, experienţa sărăciei: e în situaţia de a-şi da în vileag puţinătatea sufletească, sărăcia interioară. Cuminţenia lui e resentimentară şi revendicativă. O foloseşte ca argument al superiorităţii sale morale, se plânge că virtutea lui n-a fost răsplătită şi îşi acuză tatăl de inechitate, de părtinire vinovată. Corolarul nemulţumirii sale e incapacitatea de a se bucura, refuzul obidit al serbării, pizma. Avem, aşadar, pe de o parte, suspensia morală a fiului risipitor şi, pe de alta, suficienţa morală a fratelui său. Aluzia la farisei şi cărturari e transparentă. Ei văd în respectarea strictă a Legii o justificare îndestulătoare pentru recompensa supremă. Îşi asumă virtutea ca pe un merit, ceea ce o anulează ca virtute. Se iubesc şi se compătimesc pe ei înşişi, sunt invidioşi pe şansa păcătoşilor iertaţi şi gândesc mântuirea ca pe o problemă de contabilitate, de negustorie îngustă: livrezi „corectitudine”, capeţi bile albe la Judecata din Urmă. Problema harului e, astfel, pusă între paranteze. Se atentează, în fond, la libertatea lui Dumnezeu, care nu e lăsat să dăruiască, ci constrâns să achite o geometrică notă de plată. În definitiv, după ei, nu mai rămâne nimic de judecat: e suficient să etalezi un portret „respectabil” pentru a fi prompt recompensat. Fariseii şi cărturarii sunt, fireşte, doar o referinţă conjuncturală. Parabola vizează orice tip de comportament care confundă viaţa credinţei cu o pură birocraţie etică şi rituală: „Ortodoxia” cu „ortopraxia”. Tema o găsim şi în Parabola vameşului şi fariseului (Luca 18, 9-14)», rostită anume „pentru unii care se credeau că sunt drepţi şi-i dispreţuiau pe ceilalţi”. Fratele cel mare este, după amuzanta formulă a lui Robert Farrar Capon (episcop din America) - Mr. Respectability, Monsieur Comptabilite, un funcţionar al „performanţei” rentabile. E de o hărnicie inerţială, de o sobrietate sterilă, şi e, în genere, prost dispus. Bombăne, strâmbă din nas, îi judecă pe toţi cei din jur şi se simte iritat de orice formă de bucurie. Pe scurt, un personaj pe care propria lui cuminţenie îl face nefericit (după Andrei Pleşu, Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste, Editura Humanitas, carte ce a obţinut Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2012). Marele nostru gânditor Constantin Noica, spunea că „sunt două feluri de a risipi. Există risipa celui care, întocmai fratelui cel mic, cheltuieşte fără să fi strâns (căci tot ceea ce avea fiul cel mic era un dar). Dar există şi risipa celui care, întocmai fratelui cel mare, strânge fără să poată aduna. Fratele fiului risipitor aşa face. El strânge ascultare după ascultare şi faptă bună după faptă bună, iar în ultimul ceas, când nu poate înţelege şi nu poate ierta dragostea tatălui pentru cel ce a risipit, pierde el însuşi tot ce a adunat… La ce bun atâta supunere şi atâta cuminţenie, dacă n-a putut intra în inima sa şi niţică dragoste?”. Fratele cel mare trebuia să-l primească şi el pe cel risipitor, cu dragoste fraternă, nu ca pe un străin.

Cu numai 4 ani în urmă, la Kiev, capitala Ucrainei, izbucnea ceea ce s-a numit EuroMaidanul. În piaţa centrală a oraşului s-a produs un lung şir de mitinguri neautorizate. Finalul a fost dezmembrarea Ucrainei.
În Ucraina vecină totul a pornit de la parteneriatul estic, o idee generoasă a Germaniei, prin care statele ce nu aveau şanse să adere la Uniunea Europeană în viitorul apropiat primeau fonduri nerambursabile de circa 1 miliard de euro, după modelul fondurilor europene bine cunoscute în România. Rusia a considerat că este un atac la spaţiul său vital. Preşedintele de atunci al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a părut să joace la două capete, încercând să obţină maximum şi de la Berlin şi de la Moscova. Ca urmare, o parte a populaţiei dorea să rămână alături de Rusia, altă parte dorea occidentalizarea statului, altminteri creat artificial în vremea fostei URSS. Nu vom şti mai devreme de vreo 20 de ani dacă în spate a fost şi vreo înţelegere între Germania şi Rusia. Rezultatele însă s-au văzut. Putin a anexat Crimeea, a ocupat estul Ucrainei, în război au pierit peste 10.000 de oameni, iar azi conflictul este îngheţat, Rusia ţintind tot litoralul Mării Negre până la graniţa cu Republica Moldova.
În Bucureşti, lumea nu a ieşit în stradă în faţa ororilor epocii Băsescu. Nu a ieşit în strada nici în vremea tehnocraţilor, când au murit bebeluşii în spitale, nici în cazul Rarinca. S-a ocupat însă Piaţa Victoriei deja de mai multe zile, fiindcă pedeapsa pentru abuzul în serviciu a scăzut de la 7 la 3 ani. Adică exact cât prevede codul penal din alte cinci state europene, singurele, de altfel, din UE care incriminează o asemenea faptă.
Partidul parlamentar al cărui fost premier a făcut Unirea cea Mare, PNL-ul, a mutat cu un prost gust desăvârşit lupta de stradă în Parlamentul României. Doamna preşedinte Raluca Turcan ne vorbeşte despre libertate şi democraţie…
Vlăguită în ultimii 12 ani, România aşteaptă astăzi lovitura de graţie. Să fie Piaţa Victoriei uvertura pentru spargere României? Astăzi, când vorbim, România este singura ţară în care oamenii ies în stradă să apere Securitatea şi cătuşele. Drepturile şi libertăţile omului sunt total ignorate. Singurii care au mai vorbit au fost unii ziarişti. Acum ei sunt chemaţi cu sutele pentru a fi interogaţi în Parchete. Intimidaţi, cu instituţiile de presă vlăguite economic, există şanse ca atunci când va cădea ghilotina să nu mai poată vorbi nimeni.
1 Decembrie 2018, Centenarul Marii Uniri, pare atât de aproape. În realitate, niciodată în ultimii 98 de ani această dată nu a fost atât de departe. Există mari şanse să nu mai avem ce sărbători peste 22 de luni.
(Articol, de Bogdan Chirieac, preluat de pe www.dcnews.ro, din 2 februarie 2017)

Mizerabil, domnule preşedinte! Mizerabil! Aţi ieşit în faţa Poporului Român să anunţaţi un fals. V-aţi luat blana de patriot şi aţi anunţat cumplita veste a fuzionării DIICOT cu DNA, apoi aţi încheiat, ca un propagandist, cu: „Jos mâinile de pe DNA!”. Trecem deocamdată peste faptul că, din toate informaţiile pe care le-am aflat, DNA este obedientă preşedintelui şi în niciun caz PSD sau PNL. Din păcate, i-aţi înşelat pe tinerii ieşiţi să îşi exprime revolta, direcţionându-le sentimentele către PSD (un partid pe care şi ei şi eu nu-l suportăm), pentru a vă spăla pe mâinile care vă stau şi pe DNA, şi pe SRI, chiar şi pe CSM. Dar asta este altă poveste, lipsită, din păcate, de forţa politică pregătită să demonstreze şi să vă acuze public şi oficial. PSD tremură în aceste zile, fapt care v-a împins să-i mai puneţi în cârcă un neadevăr. Că anticorupţia (instrument prin care vă strângeţi adversarii cu uşa) urmează a fi sugrumată prin unificarea DIICOT cu DNA, pusă la cale de sâsâitul şi antipaticul ministru al Justiţiei. Iar dumneavoastră, patriot, anticorupt şi moderator, aţi ieşit la microfon pentru a zice „Jos mîinile de pe DNA!”.
Domnule preşedinte, fără DNA şi fără SRI, sunteţi un preşedinte nul. Nul, mediocru, dar periculos, care muşcă din prima dezinformare care-i ajunge sub nas, care agită lumea în numele unei alegaţii. Un site (EurActiv) a difuzat o ştire care a fost apoi umflată de tele-favoritul dumneavoastră Rareş Bogdan (cel care marţi noapte striga: „Distrugeţi România, fire-aţi ai dracului!”). Un alt site care vă iubeşte a scris: „O altă mişcare menită să anihileze procurorii este comasarea DNA cu DIICOT. Acest proiect e mai vechi şi nu e clar când urmează să fie promovat, însă acesta este strict clasificat. Mutarea are ca scop înfiinţarea unei noi instituţii, ca modalitate de a impune noi procurori-şefi agreaţi de PSD. Numele cel mai vehiculat la conducerea noii structuri este Oana Schmidt-Hăineală, numită secretar de stat în Ministerul Justiţiei condus de Florin Iordache” (HotNews).
Nici măcar n-aţi considerat obligatoriu să puneţi un consilier să verifice! Şi un amărât de primar de comună s-ar fi întrebat dacă o fi sau nu adevărat. Dumneavoastră, nu! Nici măcar n-aţi reţinut că o asemenea idee a trecut prin mintea Ralucăi Prună, pe care, spre ruşinea dumneavoastră, aţi numit-o ministru al Justiţiei în „guvernul meu”. Sau ştiaţi despre falsitatea ştirii pe care v-au produs-o amploaiaţii şi aţi folosit-o numai pentru a vă arăta dragul faţă de DNA? Mare mizerie, domnule preşedinte. Mare, mare mizerie şi multă prostie se află în provocarea a sute de mii de oameni! Habar nu aveţi ce nenorociri pot ieşi din asta! Şi de care sunteţi responsabil!
Ce trădează acest „Jos mâinile de pe DNA!”, domnule preşedinte? Faptul că nu înţelegeţi mare lucru din ce se întâmplă în Justiţie, sau faptul că vârfurile ei vă sunt devotate? Ca să nu zic că, aşa cum DNA se bucură să staţi cu mâinile pe ea, acelaşi lucru s-a petrecut şi în perioada în care aţi coabitat şi cu Livia Stanciu?
Mă aşteptam, domnule preşedinte, să revigoraţi politica externă a României, sau măcar relaţiile noastre cu Germania. M-am înşelat. Cu Germania aţi rămas la un telefon, iar relaţiile cu restul lumii le-aţi neglijat, ca să nu zic îngropat. Nici nu aveaţi cum să faceţi mai mult în cele 3-4 zile de muncă pe săptămână pe care le petreceţi la Cotroceni. Aţi izbutit în schimb să distrugeţi PNL şi să destabilizaţi scena internă. Aţi folosit din plin tristeţea şi nefericirea de după Colectiv pentru a vă instala nenorocitul de „guvern al meu”, iar acum sunteţi gata ca printr-o diversiune să demolaţi rezultatul votului din 11 decembrie pentru a vă pune un alt „guvern al meu”. Nu ştiu câţi oameni vă consideră responsabil de agitaţia stîrnită în aceste zile. Bieţii tineri nu ştiu cât de lungă este mâna serviciilor care vă sprijină pe Facebook. Dar faptul că în văzul tuturor v-aţi inserat într-o demonstraţie ilegală şi, preţ de câteva minute, hoţeşte, fără să vă asumaţi răspunderea, v-aţi strecurat într-un marş pe care vi-l doreaţi uriaş (şi aşa a devenit!?), vă face responsabil de tot ce a urmat. Şi, în acelaşi timp, vă arată, celor care au luciditatea de a vă analiza, şi cinic, şi egoist, şi gol, şi amator în politică, şi disperat de putere, şi capabil de orice spre a o dobândi.
Vă puteţi pansa şi amăgi cu entuziasmul a milioane de români care în aceste zile vă susţin. Nu vă iubesc, dar vor anticorupţie. Cu aceste demonstraţii şi cu trucurile pomenite mai sus, aţi agonisit câteva procente de simpatie. Dar pentru Ţară n-aţi făcut nimic. N-aţi adus nici alt fel de a face politică, nici încredere, nici optimism, nici respect! Şi când veţi restitui casa din Sibiu şi vă veţi cere scuze, chiar voi crede că vă doriţi anticorupţie!
Aştept cu nerăbdare să văd cum încheiaţi această aventură periculoasă, în care, în locul calmului la care vă obligă rolul de moderator prevăzut de Constituţie, aţi adus tensiunea şi pericolul, instigarea şi o grosolană nepricepere de a conduce Ţara!

(Articol, de Cornel Nistorescu, preluat de pe www.cotidianul.ro, din 2 februarie 2017)

Cadre specializate în analiza informaţională de la Serviciul de Informaţii Externe (SIE) au luat în consideraţie un scenariu îngrijorător pentru România, conform celor declarate de surse apropiate mediului operativ de informaţii secrete. Cu atât mai mult pe fondul unui SRI ce se doreşte decimat, scos din jocul operativ.

Această analiză, una foarte amplă, cu numeroase variante şi mulţi paşi (din care am aflat foarte puţine lucruri, dar esenţiale) şi care va fi prezentată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), porneşte de la premiza că tot ceea ce se petrece acum în România are la baza un scenariu extern, la care contribuie factori perturbatori din mediile de informaţii, manipulare, dezinformare, ale serviciilor secrete ruseşti interne şi externe (FSB şi SVR), împreună cu servicii satelit din Ungaria (NBH) şi Republica Moldova (SIS). La acestea se adaugă servicii de mercenariat, unele chiar cu foşti ofiţeri ai CIA, acum în slujba ruşilor. Deocamdată nici serviciile secrete americane din România, pe latura activă a antenei CIA la Bucureşti nu au o reacţie definită, până nu apar noi ordine de la Casa Alba în noul context internaţional al investirii noului preşedinte al SUA, Donald Trump.
Scenariul specialiştilor SIE are la bază o trădare a intereselor României şi o abandonare a forţelor aliate americane şi europene. În acest caz, cele petrecute după câştigarea alegerilor în SUA de către Donald Trump se pun pe seama atacurilor informaţionale şi operative ale FSB şi SVR, coordonate direct de la Kremlin. În acest caz, şi alegerile din România câştigate de PSD, asimilat cu un partid fost comunist, dar şi alegerile din zona est-europeană, dominate tot de stânga fostă comunistă, arată că şi în ţara noastră se urmăreşte un puternic factor destabilizator. Ca atare, valurile de proteste precum şi slăbirea puterii pot fi puse şi pe seama unui asemenea scenariu, mai ales cu ofensiva lui Igor Dodon, controlat de SIS şi SVR de a rupe Moldova românească şi de a o alipi la Republica Moldova, cea din sfera de influenţă rusească, la fel cum Transilvania devine subiect pentru un Orban Viktor, dar şi agreat de Donald Trump.

(Articol preluat de la www.ziuanews.ro, din 26 ianuarie 2017)

Interviu cu domnul Ilie Trif, primarul comunei harghitene Bilbor

Profitând de prezenţa mea la cea de-a X-a ediţie a Colocviilor Naţionale de la Bilbor, l-am rugat pe edilul localităţii, Ilie Trif, să-mi acorde un scurt interviu pentru cititorii „Condeiul ardelean”, rugăminte primită cu multă bunăvoinţă.
- Domnule primar Ilie Trif, vă rog să vorbiţi cititorilor noştri despre frumuseţea locurilor şi a oamenilor pe care îi păstoriţi, la adresa cărora aţi povestit cu atâta deschidere şi căldură la debutul manifestării dedicate distinsei personalităţi bilborene Octavian Codru Tăslăuanu.
- Despre locuri vă pot spune că ne aflăm în Depresiunea Bilborlui, care are o suprafaţă de 38 km2, în interiorul căreia se află satele Bilbor şi Răchitiş, care alcătuiesc comuna Bilbor, depresiune aşezată în extremitatea nordică a judeţului Harghita. Depresiunea este înconjurată, precum cetăţile medievale de ziduri, de crestele Munţilor Căliman, Giurgeului şi Bistriţei. Altitudinea medie a localităţii, aflată pe cursul superior al râului Bistricioara şi a afluenţilor săi, este de 1000 de metri, fiind situată în mijlocul unor întinse păduri de conifere, fapt ce face ca Bilborul să fie cea mai ozonată şi nepoluantă localitate din România. Bilborul este şi cea mai bogată aşezare din judeţ în privinţa izvoarelor de apă minerală, aproximativ 700, dar analizate şi posibil de captat şi exploatat astăzi doar 17, unul dintre acestea fiind amenajat de curând, izvorul Dorneanu. Peisajul montan cât şi silvic în care se află comuna noastră are frumuseţea sa, indiferent de anotimp. Considerat de Tăslăuanu „satul frumos ca-n poveşti, aninat pe crestele Carpaţilor”, l-a determinat să creadă în faptul că „poezia nicăieri nu e mai curată şi mai frumoasă ca în munţi”, „Mioriţa” născându-se „pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”. Aşa este şi sufletul muntenilor, respectiv al bilborenilor. De acest lucru cred că v-aţi convins şi dumneavoastră, cei care ne-aţi onorat cu prezenţa la aceste manifestări de-a lungul anilor. Şi aceasta în ciuda greutăţilor pricinuite de frig şi de zăpadă. Şi ţin ca, şi-n acest interviu, să mulţumesc participanţilor la Colocviile Naţionale pentru eforturile făcute de a veni în „dricul iernii” la Bilbor. Vreau să cred că aici, în mijlocul bilborenilor, v-aţi simţit bine de fiecare dată, nu aţi răbdat nici de frig, nici de foame şi nici de sete. Asta chiar dacă numai frigul nu îl cumpărăm. În rest, aproape toate, fiindcă, vorba lui Tăslăuanu, „pământul după ce e sărac, e şi puţin!”.
- Domnule primar, venind de mulţi ani la Bilbor, atât iarna cât şi vara, ştiu că vă aflaţi în cursul exercitării celui de-al şaselea mandat, fiind de 21 de ani lider al administraţiei bilborene. Nu vă întreb de ce. Alegerile din vara anului trecut au confirmat managementul foarte bun practicat în toate cele cinci mandate anterioare şi încrederea bilborenilor în capacitatea şi puterea dumneavoastră de muncă. Vă rog, însă, să-mi relataţi realizările dumneavoastră în mandatul 2012-2016 şi începutul celui actual.
- Încă de la început trebuie să fac o precizare. Realizările obţinute pe parcursul celor 21 de ani de conducere a administraţiei locale sunt rezultatul unei bune planificări privind interesul întregii comunităţi şi a colaborării dintre Primărie, Consiliul Local şi locuitorii comunei Bilbor. Deci putem vorbi de realizările unei comunităţi, a celei bilborene. În acest sens, pentru perioada la care vă referiţi pot enumera dintre realizările şi activităţile mai importante: finalizarea lucrărilor la blocul cu locuinţe de serviciu şi spaţii comerciale la parter situat în zona centrală a localităţii; construirea, finalizarea tuturor lucrărilor la piaţa agro-industrială din centrul comunei; executarea reparaţiilor curente şi monitorizarea video a exteriorului clădirii Primăriei; amenajarea capelei mortuare; amenajarea izvorului de apă minerală de la Dorneanu, despre care v-am mai vorbit; preluarea unor porţiuni din drumul judeţean din administrarea Consiliului Judeţean Harghita şi trecerea lor în administrarea primăriei locale, pentru o perioadă de 10 ani, în scopul realizării şi urgentări lucrărilor de modernizare. Porţiunile preluate sunt Centru - Suseni, pe la Poliţie şi Centru - Joseni, spre Agestru, lucrări pentru care deja există proiect întocmit, urmând a se face licitaţia pentru execuţie. În ce priveşte activităţile mai importante care au stat în atenţia mea şi a organelor autorităţilor publice locale, enumăr: modernizarea Şcolii de la Suseni prin introducerea apei potabile, construirea grupurilor sanitare şi introducerea încălzirii centrale, precum şi introducerea încălzirii centrale la clădirea nouă a Şcolii Gimnaziale din Bilbor.
- Ce priorităţi aveţi în perioada imediat următoare de timp?
- Prin preluarea din administraţia Consiliului Judeţean Harghita a porţiunilor amintite din drumul judeţean, asfaltarea acestora a devenit pentru viitorul foarte apropiat o prioritate. În acelaşi sens, a devenit o prioritate asfaltarea drumului de ocolire „După Bâtcă”, a drumului comunal Fundoaia luncă până la legătura cu drumul de pe Fundoaia deal, a drumului comunal Susai luncă - Brutărie - Dobreanu - Carieră, a drumului Vamanu până la ultima casă şi a drumului Răchitaş Cioncu spre Răchitaş. Mai sunt în atenţia noastră ca fiind prioritare realizarea, pe baza proiectului existent, a reţelei de canalizare şi staţiei de epurare; construire unei săli de sport pe baza proiectului depus la Ministerul Dezvoltării; amenajarea terenului de sport cu gazon şi iluminare şi sprijin concret pentru înfiinţarea unei adevărate echipe locale de fotbal. Pentru producătorii agricoli şi fermieri, ne-am propus un sprijin substanţial pentru întocmirea documentaţiilor necesare obţinerii subvenţiilor pe teren şi animale, cât şi pentru accesarea de fonduri europene de către fermieri. Desigur, toate acestea având în vedere şi preocuparea permanentă pentru menţinerea curăţeniei, ordinei şi liniştii publice.
- După cele auzite de la dumneavoastră bănuiesc că vă aşteaptă eforturi deosebite în perioada următoare, fapt pentru care nu-mi rămâne decât să vă urez multă putere de muncă şi succes în realizarea tuturor proiectelor propuse pentru bunăstarea bilborenilor. În numele meu şi al cititorilor publicaţiei „Condeiul ardelean”, vă mulţumesc pentru amabilitatea acordării acestui interviu!
- Şi eu vă mulţumesc şi vă aştept să reveniţi, ca de fiecare dată cu mare drag, la Bilbor!

A consemnat pentru dumneavoastră, prof. Vasile Stancu

Cronica Colocviilor Naţionale „Octavian C. Tăslăuanu”, Ediţia a X-a

De mai mulţi ani, manifestările cultural-ştiinţifice din Covasna şi Harghita - sesiunile naţionale, simpozioanele, colocviile - îşi deschid „stagiunile” la începutul lunii februarie a fiecărui an în localitatea Bilbor - „satul frumos ca-n poveşti, aninat pe crestele Carpaţilor” - prin organizarea Colocviilor Naţionale „O.C. Tăslăuanu pe coordonatele timpului”, manifestare ştiinţifică dedicată a scoate la lumina viaţa şi activitatea ilustrei personalităţi bilborene, Octavian Codru Tăslăuanu, publicist, scriitor şi om politic de marcă al societăţii româneşti al primei jumătăţi a secolului XX. Manifestarea, iniţiată, în anul 2005, de cadrele didactice de la şcoala din localitate, coordonate de Cercul ASTRA Bilbor, a evoluat spectaculos la rangul de manifestare naţională, bucurându-se, de-a lungul celor 12 ani, de sprijinul acordat de oficialităţile locale, de preşedintele Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita şi de colaborarea unor oameni de ştiinţă din întreaga Ţară. Ajunsă la cea de-a X-a ediţie, manifestarea s-a bucurat de susţinerea Primăriei Bilbor, primarul Ilie Trif implicându-se total în toate momentele desfăşurării colocviilor, Centrului Cultural Topliţa, Fundaţiei „Miron Cristea” Topliţa, Asociaţiei „Filantropia” Bilbor, Cercului ASTRA „Luceafărul” Bilbor şi Parohiei Ortodoxă Bilbor, precum şi de colaborarea unor cercetători ai „firului vieţii şi al operei lui Octavian C. Tăslăuanu” veniţi alături de cei din Bilbor, de la Bucureşti, Ploieşti, Bacău, Târgu-Mureş, Sfântu-Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Gherla şi Topliţa. Ca de fiecare dată, oaspeţii au fost primiţi cu „pâine şi sare”, dar mai cu seamă cu căldura sufletească specifică bilborenilor, exprimată de reprezentaţii lor - primarul Ilie Trif, prof. Ilie Şandru, părintele protopop Dumitru Apostol, prof. Vasile D. Stan. În cuvântul său, de deschidere a lucrărilor colocviilor, edilul localităţii, Ilie Trif, a urat oaspeţilor: „Bine aţi revenit, sau aţi venit, pentru cei care vă aflaţi prima dată la Bilbor! Mă bucur mult că şi de data aceasta aţi răspuns la invitaţia pe care v-am adresat-o de a reveni la Bilbor, aici la 1000 de metri altitudine, în mijlocul munţilor, pentru a ne reîntâlni şi pentru a evoca personalitatea celui care este cel mai ilustru fiu al comunei noastre. [...] Prin ceea ce a făcut Tăslăuanu la „Luceafărul”, la „Transilvania”, la ASTRA, ca deputat şi senator, ca ministru, ca patriot şi ostaş, atunci când Armata Română nu avea alte alternative decât „trebuie să murim sau să învingem!”, Octavian Codru Tăslăuanu merită recunoştinţa noastră şi a generaţiilor de români care au trăit, trăiesc şi vor trăi în România de după 1918. [...] Vreau să închei prin cuvintele scrise de el în urmă cu aproape un veac, dar care, din păcate, sunt la fel de actuale ca şi atunci când au fost scrise: România a fost creată ca un stat de drept, în care legile nu pot fi înlocuite cu hatâruri şi abuzuri”. Vă doresc, în continuare, o şedere plăcută la Bilbor şi o activitate rodnică!”.
Lucrările Colocviilor Naţionale de la Bilbor, desfăşurate pe parcursul zilelor de 3-5 februarie, au cuprins trei acţiuni principale: lansări şi prezentări de carte editată în cursul anului precedent sau referitoare la O.C. Tăslăuanu; expunerea studiilor şi comunicărilor privitoare la aspecte, în majoritate cu caracter de noutate, din viaţa şi activitatea personajului central şi respectiv, ceremonialul de comemorare a fiului satului în prezenţa Preasfinţitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei. Privind apariţiile editoriale referitoare la O.C. Tăslăuanu, am remarcat: reeditarea cărţii Satul meu - amintiri din copilărie şi din tinereţe (Spovedanii), închinată de O.C. Tăslăuanu „Fetiţei mele Dafina […] spre îndrumare şi învăţătură”, ediţie îngrijită de Vasile D. Stan şi Marioara Angeica Stan, tipărită la F&F Internaţional SRL Gheorgheni, 2016, prezentată de prof. Vasile D. Stan; lucrarea 1918. Clauza de conştiinţă - Octavian C. Tăslăuanu, Jurnale inedite şi scrisori 1903-1937, cu un studiu introductiv şi note de Al. Gavrilescu şi selectarea şi cronologia documentelor de Oana Dimitriu, tipărită la Editura Semne, Bucureşti, 2016, prezentată de prof. Ilie Şandru, care a ţinut să sublinieze consistentul aport la elaborarea lucrării al istoricului militar col. Dumitru Stavarache, din Bucureşti, prezent de nenumărate ori la colocviile de la Bilbor. Tot în domeniul scrierilor despre O.C. Tăslăuanu se încadrează şi revista Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Octavian Codru Tăslăuanu”, Ediţia a IX-a - 2016, elaborată de colectivul de redacţie format din Mărioara Angelica Stan şi Vasile D. Stan, editată de Şcoala Gimnazială „Octavian Codru Tăslăuanu” Bilbor, apărută cu sprijinul Cercului ASTRA „Luceafărul” Bilbor, tipărită la F&F Internaţional SRL Gheorgheni, 2016, în care apar opt dintre comunicările ştiinţifice susţinute la sesiunea din anul precedent. În încheierea prezentării revistei, prof. Vasile D. Stan a mărturisit preocuparea domniei sale de a strânge într-un singur volum toate comunicările susţinute la cele zece ediţii de până în prezent. În prima zi a colocviilor au mai fost prezentate cărţile: George Sbârcea sau armonia pe note, volum îngrijit de Viorica Macrina Lazăr, Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe, 2016; Episcopul Justinian Teculescu apărător al spiritualităţii româneşti. Istorie şi actualitate, volum îngrijit de Florentina Teacă, Editura Eurocarpatic, Sfântu-Gheorghe, 2016; Academicianul Horia Colan la 90 de ani: o sărbătoare a lumii academice clujene, ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Vasile Lechinţan, Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe, 2016; Topliţa Română în presa scrisă în perioada ceauşistă (1965-1989), de Octavian Dorel Bucur şi Mariana Carmen Bucur, Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe, 2016; Mărturii ale continuităţii româneşti în Carpaţii de Curbură. Voineştii Covasnei în imagini şi cuvinte, de Forentina Teacă, Editura Eurocarpatica, 2016; Dincolo de cuvinte. Meditaţii, de Ioan Tămaş Delavâlcele, Editura Eurocarpatica, 2016; Ritmuri solare şi Teatrum in fabulla, de Mona Maria Stoica, Editura Eurocarpatica, 2016; Cum se naşte o experienţă nouă. De la teorie la practică - volum în limba esperanto, de Mihai Trifoi, Editura Eurocarpatica, 2016; Contribuţii documentare privind istoria românilor transilvăneni, de Ioan Lăcătuşu, Vasile Stancu, Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe, 2016; Tradiţie, Cultură şi Spiritualitate la Deda şi împrejurimi, vol. III, Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe, 2016; Urmându-le Lor (eseuri), de Valentin Marica, Editura Cezara, Târgu-Mureş, 2016; Iluzia oglinzilor (publicistică), de Valenti Marica, Editura Vatra Veche, Târgu-Mureş, 2016; Spioni, spioane şi dandanale în România neutră (1914-1916), de Alin Spânu, Editura Militară, Bucureşti, 2016.
La cei 141 de ani de la naşterea publicistului, scriitorului şi omului politic Octavian C. Tăslăuanu, cercetătorii faptelor şi scrierilor sale au adus, prin comunicările domniilor lor, susţinute sau transmise, noi informaţii despre familia sa, argumente despre frumuseţea locurilor copilăriei sale, fapte şi interpretări inedite ale vieţii şi operei sale. Nominalizând titlurile acestor comunicări, cititorul poate discerne varietatea şi bogăţii informaţiei, care şi de această dată, va contribui cu noi elemente la sublinierea şi conturarea personalităţii ilustrului bilborean: Familia Tăslăuanilor în viziunea lui Octavian C. Tăslăuanu, din „Spovedanii” (comunicare susţinută de dr. Traian Chindea, Miercurea-Ciuc); Părintele Ioan Tăslăuanu în documentele vremii (dr. Liviu Boar, Târgu-Mureş); Frumuseţile Bilborului oglindite în scrierile lui Octavian C. Tăslăuanu şi Ilie Şandru (dr. Ştefan Vodă, Constanţa); Câteva gânduri despre Bilbor (Pr. Ioan Morar, Gherla); Aspecte privind discriminarea populaţiei locale prin introducerea cărţilor funciare pe Valea Mureşului şi în Călimani, în secolul al XIX-lea (dr. Ioan Sabău-Pop, Târgu-Mureş); Astristul Octavian C. Tăslăuanu şi problema naţională (prof. Traian T. Cepoiu, Ploieşti); Reîntoarcere la vremile „Luceafărului”. Octavian C. Tăslăuanu despre Octavian Goga (dr. Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc); Octavian C. Tăslăuanu despre relaţiile dintre români şi unguri (prof. Vasile Gotea, Topliţa); Octavian C. Tăslăuanu, autorul primului volum de proză inspirat din Primul Război Mondial (prof. Ilie Şandru, Topliţa); Premiul Adamachi şi Octavian C. Tăslăuanu - şedinţa Academiei României din 8/21 ian. 1916 (dr. Daniel Nicolae, dr. Teodora Giurgiu, Bucureşti); Rolul scrierilor memorialistice ale lui Octavian C. Tăslăuanu în orientarea opiniei publice româneşti privind intrarea României în Războiul de (Re)întregire Naţională, în concepţia istoricului clujean Liviu Maior (prof. Vasile Stancu, Sfântu-Gheorghe); Odiseea locotenentului Octavian C. Tăslăuanu în campania anului 1916 (dr. Alin Spânu, Bucureşti); Protestele întemeietorilor României Mari împotriva cedării către Uniunea Sovietică a teritoriilor româneşti Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, semnat de Octavian C. Tăslăuanu împreună cu alţi 25 de oameni politici şi de cultură, la 2 iulie 1940 (dr. Ioan Lăcătuşu, Sfântu-Gheorghe); Autenticitate şi pitoresc în memorialistica lui Octavian C. Tăslăuanu (dr. Valentin Marica, Târgu-Mureş); Octavian C. Tăslăuanu în memorialistica lui Vasile Netea (dr. Florin Bengean, Reghin); Octavian C. Tăslăuanu - Cronici şi articole publicate în revista „Luceafărul” (prof. Mărioara Angelica Stan, Bilbor); Octavian C. Tăslăuanu în critica literară (drd. Mihaela Ilişan, Topliţa); Cartea veche românească în sud-estul Transilvaniei (prof. Vilică Munteanu, Bacău).
Cea de-a doua zi a manifestării s-a încheiat într-o atmosferă de sărbătoare. Au fost acordate cercetătorilor şi oamenilor de cultură, participanţi la mai multe ediţii ale Colocviilor Naţionale de la Bilbor, Diplome de Excelenţă pentru contribuţia deosebită adusă la cunoaşterea şi promovarea vieţii şi activităţii omului de cultură, scriitorului şi publicistului O.C. Tăslăuanu, în cadrul celor 10 ediţii ale colocviilor „O. C. Tăslăuanu pe coordonatele timpului” şi s-a ridicat un pahar de vin în cinstea premiaţilor şi organizatorilor.
Cea de-a treia zi a debutat, în prezenţa PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, şi a unui număr mare de credincioşi ai satului, cu Sfânta Liturghie, după care prof. Vasile D. Stan a prezentat noua ediţie a cărţii lui Octavian Codru Tăslăuanu Satul meu - amintiri din copilărie şi din tinereţe. În final, s-a oficiat slujba de pomenire la bustul ilustrului înaintaş bilborean, ridicat întru amintirea, cinstirea şi recunoştinţa sa în curtea bisericii şi s-au depus coroane din partea Consiliului Local şi al Primăriei comunei Bilbor.
La sfârşitul acestei cronici, permiteţi-mi să închei cu excelentele impresii ale scriitorului Valentin Marica, care reflectă, cu obiectivitate, atmosfera colocviilor de la Bilbor: „Am fost la Bilbor într-un amfiteatru al ideilor şi trăirilor afective alese, dovedind că cei care au, în numele înainte-mergătorilor, voinţă, bun-simţ şi frică de Dumnezeu, cei care ştiu că istoria e povestea felului în care omul ia lucrurile în propriile mâini, au şi cale spre înmulţirea binelui spiritual, spre ceea ce Octavian Codru Tăslăuanu dorea timpului viitor, inteligenţă şi energie, nu vrajbă şi nesocotinţă. Cu inteligenţă şi energie, cercetători, cadre didactice, specialişti ai arhivelor naţionale, scriitori, jurnalişti […] au făcut ca ideea de demult a scriitorului Ilie Şandru, acea de a-l face cunoscut pe Octavian Codru Tăslăuanu prin leagănul natal, Bilborul, să meargă înspre un nesfârşit al ei”.

Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune, inteligenţă şi constanţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii. În ciuda acestui ideal nobil, uman, în România reacţia societăţii la agresiunea statului de drept împinge mulţi cetăţeni cinstiţi ai acestei Ţări la proteste şi revoltă şi chiar la agresiune. După câştigarea alegerilor, PSD-ul, singurul partid care şi-a bazat campania electorală pe un program progresist cu accent pe Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, pe prosperitatea cetăţenilor români, votat de peste 3,5 milioane de români, a pornit la un nou început. Şi începutul a fost bun. Au intrat în parlament oameni noi şi valoroşi din toate partidele, cum este şi tânărul senator de Alba Daniel Breaz. Între timp, au crescut salariile medicilor şi asistentelor medicale substanţial, au mărit pensiile, au crescut salariile în administraţia publică, au crescut salariile profesorilor şi a cadrelor din învăţământ, au abrogat 101 taxe şi impozite şi au făcut multe lucruri care nu s-au mai făcut de multă vreme. Totul mergea bine, viitorul Ţării era asigurat, dar iată că într-un moment total nepotrivit, fără explicaţii ample sau consultarea populaţiei, PSD-ul s-a grăbit să acorde prioritate amnistiei, iar cu ordonanţa de urgenţă emisă în seara zilei de 1 februarie 2017 şi-a anulat singurul avantaj asupra percepţiei populaţiei. Desigur că ei erau ameninţaţi de CEDO cu amenzi de peste 1 milion de euro pe care tot populaţia trebuia să le plătească, dar eu zic că Guvernul totuşi s-a grăbit să adopte ordonanţa. Preşedintele Liviu Dragnea s-a grăbit şi nu a înţeles că pentru a face un lucru măreţ, să reziste în timp, ai nevoie de un sacrificiu. Aşa cum Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a sacrificat pe cruce pentru mântuirea noastră, a oamenilor, aşa cum Meşterul Manole şi-a sacrificat soţia zidită în pereţii unei mănăstiri, aşa şi domnul Dragnea trebuia să ştie că pentru orice început ai nevoie de un sacrificiu şi el ar trebui să îl accepte chiar cu preţul pierderii libertăţii. Ar fi trebuit „să bea paharul amar al dezamăgirii” pentru a salva programul de guvernare care este unul extraordinar, iar urmările lui se văd deja în buzunarele românilor.
Această mare greşeală a fost preluată de urgenţă de preşedintele Klaus Iohannis, veşnicul adversar al Liviu Dragnea, de colonizatorii neo-liberalismului şi aplaudacii lor şi, cum era de aşteptat, o transformă - încet, încet - într-o gravă lovitură adusă democraţiei şi statului de drept împărţind românii în două: „românii lui” Klaus (cei care ies în stradă) şi ceilalţi români (care au votat PSD-ul sau stau comozi la televizor, pe fotolii). Este un gest inadmisibil să împarţi românii în două când tu eşti preşedintele tuturor românilor. Este de fapt o manipulare, o bătălie politică menită să împartă Ţara şi românii în două tabere. Foarte mulţi părinţi iresponsabili au venit la miting cu copii mici sau bebeluşi, fiind expuşi la riscul de a fi răniţi. Stimaţi părinţi, lăsaţi copiii acasă, nu cred că este nevoie să ne reîntoarcem în Evul Mediu la Cruciada Copiilor. Din păcate, trebuie să ştiţi, stimaţi manifestaţi cinstiţi, că printre dumneavoastră s-au strecurat indivizi injectaţi cu ură, bine plătiţi, care se dedau la acte de violenţă. Anunţaţi organele de ordine şi eliminaţi-i din grupul dumneavoastră! Această divizare a societăţii româneşti este confirmată şi de şeful SRI, Eduard Hellvig. Mai mult, scenariul specialiştilor de la SIE este mult mai grav, denunţând o trădare a României şi o reîmpărţire a ei pusă la cale de ţarul Putin în întâlnirea cu primul ministru al Ungariei, Orban Viktor, cu acordul tacit al Angelei Merkel şi al americanilor. În fond, stimaţi români, forţe oculte vor să menţină România cât mai jos posibil, să facă din România un soi de colonie unde noi, românii, să muncim pe bani puţini şi să cumpărăm mult de la supermarket-urile străine şi unde multinaţionalele să aibă profit maxim.
Dar iată că Guvernul Grindeanu face un gest de împăcare cu societatea civilă şi abrogă ordonanţa de urgenţă făcând un pas înapoi înţelept, care este aprobat de preşedintele Klaus Iohannis. Însă, se pare că manifestanţii din faţa Palatului Victoria nu se opresc aici şi cer mai mult, demisia Guvernului Grindeanu, demonstrându-ne încă odată, dacă mai era nevoie, faptul că apare veşnica manipulare. Apare şi o mulţime de manifestanţi anti-Iohannis la Palatul Cotroceni, îngreunând şi mai mult ecuaţia politică. Toţi cetăţenii României trebuie să înţeleagă că într-o democraţie consolidată de 27 de ani, un guvern ales democratic de peste 3,5 milioane de români „nu cade” decât în trei cazuri: dacă primul ministru îşi dă spontan demisia, ceea ce Grindeanu spune că nu, dacă avem o moţiune de cenzură ce trece prin Parlament (ceea ce nu e cazul pentru că majoritatea este formată din PSD-ALDE) sau în cazul unei lovituri de stat.
Stimaţi cetăţeni, nici un politician din această Ţară, nici Dragnea, nici Grindeanu, nici Iohannis, nu sunt mai importanţi decât stabilitatea României. Doamne, dă-i românului mintea din urmă!

Iohannis naşte huligani. Dacă tot n-are el copii, de ce nu şi-ar pune răsad în haitele chemate în stradă pentru a-i satisface moftul de a avea totul al său. De departe se simt ifosele fasciste ale sasului înavuţit sub umbrela formaţiunilor germane din Sibiu. De departe se simte alura de rasă superioară moştenită de la tagma ucigaşilor fioroşi care au înscris în istoria lumii cea mai dureroasă campanie a morţii.
Evenimentele celor doi ani de preşedinţie îl dezvăluie pe acest individ ca un butoi de ură, citită în privirea duşmănoasă, în rânjetul perfid, în vorba ritmată, parcă ţinând pasul cu defilarea hitleristă. Din nefericire pentru români, i se răspunde la chemare de către nişte căzături în mocirla societăţii, care se întrunesc în ,,partide de salvare a României”, instruiţi spre a produce destrămare între grupuri sociale, nişte descompuşi, asfixiaţi în punga soroşistă, care continuă să ne tulbure liniştea sub bagheta iohannistă.
Treaba proaspătului Guvern este să împartă românilor bogăţia Ţării, să sporească sursele pentru progresul economic al României. Treaba preşedintelui este să instige la râcă, să împrăştie sămânţa duşmăniei, să pritocească mijloace diferite pentru a-şi duce la îndeplinire porunca de destrămare a României a celor care l-au adus ca preşedinte. Se distinge clar că toată această avalanşă de scandaluri îşi are curgerea din capul cu apă plată al preşedintelui, care nu are substanţa necesară discernerii corecte asupra consecinţelor unui vot normal, legal, concret. Să înţelegem că nici nu mai poate să se abată de la obligaţiile în care s-a angajat. Imediat după recentele alegeri, s-a văzut că până şi membrii partidului care îl susţine s-au aşezat în banca opoziţiei, intenţionând să-şi vadă de opozanţă în condiţii decente, impuse de bunul simţ. Pe de altă parte, se ştie că funcţionarea Guvernului tehnocrat iohannisto-soroşist se datorează tocmai susţinerii de către majoritatea PSD, înţeleaptă, doritoare de linişte. Reiese că, în rândurile celor învinşi, izvorul de otrăvire, prin îndemnul de a nu permite guvernarea PSD-ALDE, îşi are pornirea tocmai din această huidumă nemţească, străină de Neamul Românesc, Klaus Werner Iohannis, căruia nu-i este la îndemână să accepte ca în Ţară să fie linişte, ca viaţa noastră să intre pe un făgaş nou de prosperitate. Probabil aceasta i se impune de forţele care i-au plătit instalarea. De această instalare se fac vinovaţi liberalii, cărora parcă le este destinat să săvârşească acte de trădare. Aşa cum înaintaşii lor au procedat cu Domnul român Alexandru Ioan Cuza, şi acum şi-au îndepărtat de la şansele de a ajunge preşedinte pe propriul lider, minte strălucită şi suflet românesc - Crin Antonescu, şi au pus în fruntea Ţării pe acest bufon nemţesc, care a adus România în pragul unei tragedii. Bine ar fi dacă liberalii ar înţelege că demisia Guvernului ar genera război între români, s-ar alătura actului de suspendare a lui Iohannis şi declanşarea alegerii unui preşedinte român.
Dacă până acum acestui preşedinte nu i se poate recunoaşte un singur act în favoarea românilor, nicio nuanţă de preocupare în problemele de avans economic, nicio atitudine de compasiune faţă de suferinţa oamenilor, în multiple planuri, e dizgraţios să-l vezi lamentându-se că i se ia încă o casă din cele 7 încasate fraudulos, e revoltător să-i vezi preocuparea pentru lux personal şi salariu triplat, e ridicol să-l vezi deplasându-se nechemat, spre a se face cunoscut, în lumea mai marilor vremii, purtând discuţii sterile cu nimic în interesul Ţării. Se ştie că Iohannis a ieşit preşedinte nu urmare unui vot cinstit românesc, ci datorită unor imixtiuni străine, cu influenţe financiare în rândurile unor tineri „cuminţi şi frumoşi”, de haita cărora se foloseşte în continuare să răstoarne guvernele care nu sunt ale lui. În cartea „Flagelul zvasticii” se scrie că Hitler a răsărit tot dintr-o haită de huligani care răpeau evrei şi-i spânzurau prin pădurile din împrejurimi. Pe lângă ieşirea în mijlocul vocilor antiromâneşti, Iohannis îşi asigură comoditatea funcţiei prin glăsuirea puternică în apărarea DNA: „Jos mâinile de pe DNA!”. În colectivitatea DNA nu vor fi existând salariaţi români, care să se simtă jigniţi, umiliţi că sunt „apăraţi” de o asemenea jivină străină?! Din spusele amicului său, Sebastian Ghiţă, madam Kovesi are drept amuletă cucuveaua mov, care i-a adus norocul de a funcţiona într-un asemenea post al fărădelegii. Ştie, oare, her Iohannis că, în credinţele populare româneşti, cârâitul cucuvelei pe casa omului este prevestitor de moarte. Teme-te, omule, pentru ce faci cu Ţara unui popor care s-a aşezat pe pământul său cu cele mai paşnice principii de viaţă, în urma unor mari sacrificii eroice!
Amândoi, Iohannis şi Kovesi, au ajuns într-o ipostază nu doar ridicolă, ci pornită pe o cale de criminalitate faţă de Ţară, faţă de popor. Aceasta reiese din scrâşnetul conferinţelor lui Iohannis, om total debusolat în tot ce face, om care n-a înţeles că e preşedinte şi nu contrabandist, devenit un adversar al bunului mers al societăţii româneşti. În pas cu el, aşa cum a fost şi cu Băsescu, se află întunecata, pe dinafară şi pe dinăuntru, Kovesi, mereu îndârjită în desfăşurarea oarbă a condamnărilor prin dosare mincinoase, răzbunătoare, alcătuite cu acte false, acţiune pentru care ar trebui să-şi pună singură cătuşe şi să se cazeze câteva nopţi în camerele cu toalete turceşti. Când o vezi, când o auzi, ai sentimentul că, pentru această fiinţă, satisfacţia supremă a vieţii ei este să producă suferinţă. Sub „autoritatea” funcţiei deţinute, Kovesi a contribuit la degradarea instituţiei justiţiare, alcătuindu-şi echipe de decăzuţi moral, cu efecte de adâncă durere în viaţa unor necăjiţi. Asemenea trădători ai propriului jurământ ieşiţi în evidenţă, Morar, Stanciu, Bogdan, sunt şi astăzi în funcţii de prestanţă. Ne-a pricopsit Dumnezeu cu acest cuplu al terorii, Iohannis-Kovesi, care calcă în picioare dreptatea, care face din minciună şi fals principiu de conduită, destinat alterării frăţietăţii Poporului Român.
Doritor de a fi luat în seamă, Iohannis a ieşit în mijlocul huliganilor pe ale căror instigări îşi sprijină autoritatea şi şi-a înscăunat în România dreptul de a cultiva discordia, duşmănia, nedreptatea, susţinut de cozile de topor din Ţară şi de personalităţi germane cu un cuvânt greu. Să nu se uite că un cuvânt greu a avut Poporul Român de două ori, când, în apărarea Ţării, a dat două palme istorice infatuării germanilor: acum o sută de ani, l-a zdrobit pe marele Makenzen la Mărăşeşti, iar în 1944, i-a grăbit cu şase luni sfârşitul ucigaşului Hitler, prin întoarcerea armelor împotriva lui. Un cuvânt greu va avea şi partea cuminte a Poporului Român de astăzi, în faţa revoltei căruia preşedintele stă ca mortu-n păpuşoi. Aşa că, acest Klaus Iohannis, sclerozat la minte şi schilodit la suflet, dacă a fost adus aici spre a ne destrăma Ţara, o va păţi amarnic!
Doar un preşedinte român va reinstaura liniştea în Ţară! Să-l alegem!

Revista Presei Maghiare
Nr. 17 / 01-15.09.2016
Nr. 18 / 16-30.09.2016
Nr. 19 / 01-15.10.2016
Nr. 20 / 15-31.10.2016
Nr. 21 / 01-15.11.2016
Nr. 22 / 16-30.11.2016

În cadrul şedinţei ordinare de ieri, Consiliul Judeţean Covasna a adoptat hotărârea vizând componenţa Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP). Funcţia de preşedinte al organismului va fi îndeplinită, şi în următorii patru ani, de Sabin Calinic, vicepreşedinte fiind, de data aceasta, Kulcsar-Terza Jozsef. Printre reprezentanţii consiliului judeţean se mai numără consilierii Dimeny Gyorgy, Fazakas Andras Levente, Nagy Jozsef şi Oltean Csongor. In reprezentanţa populaţiei civile, Bartok Elod, Gaj Nandor şi Kiss Tibor sunt membrii ATOP, de asemenea, în componenţa autorităţii intră, din partea instituţiilor, şi Neculae-Viorel Radocea, subprefect, Silviu-Dan Stoenescu, comisar şef desemnat, interimar, la conducerea IPJ, Carmen Lambrino, reprezentant judeţean al corpului naţional al poliţiştilor, Adrian-Gheorghe Nichifor, comandant al inspectoratului judeţean de jandarmi, Gyorgy Alfons Gheorghe, conducătorul ISU Covasna şi Hadnagy Istvan, conducătorul poliţiei locale din Sfântu Gheorghe. Dat fiind faptul că în fruntea poliţiei judeţene se află un conducător interimar, Kulcsar-Terza Jozsef a propus consiliului să-i solicite ministrului de interne să desemneze la conducerea IPJ un ofiţer de etnie maghiară sau cel puţin unul originar din Trei Scaune. Tamas Sandor, preşedintele consiliului judeţean, a precizat: acest lucru nu intră în sarcina consiliului, însă propune ca autoritatea de ordine publică, responsabilă cu relaţiile dintre cetăţeni şi poliţie, să depună la minister o astfel de solicitare, şi dat fiind faptul că preşedintele ATOP nu este prezent, înlocuitorul acestuia, Kulcsar-Terza Jozsef să formuleze cererea, pe care o va semna şi el cu plăcere.
Sursa: Haromszek nr. 7888 din 01.09.2016, Şeful inspectoratului judeţean de poliţie din Trei Scaune să fie unul de naţionalitate maghiară autor Szekeres Attila

În urma iniţiativei venite din partea mai multor asociaţii româneşti, prefectura judeţului Covasna a remis o adresă către administraţia locală din Sfântu-Gheorghe solicitându-i părerea cu privire la ideea rebotezării unei porţiuni - ce se întinde în faţa sediului prefecturii - din Piaţa Libertăţii cu numele Tricolorul. Primarul Antal Arpad a prezentat propunerea ieri (1 septembrie), în faţa consiliului local, însă după câteva păreri exprimate în mod mai diplomat, majoritatea consilierilor au respins propunerea. Adresa prefecturii nu a figurat pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a consiliului local, Antal Arpad a prezentat-o printre problemele ridicate la finalul întrunirii. Potrivit edilului, administraţia locală trebuie să dea un răspuns la solicitarea formulată de prefectură, însă nu a vrut să ia singur o decizie în problema respectivă, este curios şi de părerea consiliului. Conform adresei, reprezentanţii mai multor asociaţii (printre care se numără asociaţia ofiţerilor în rezervă, asociaţia veteranilor de război, respectiv Asociaţia Cultul Eroilor Regina Maria) i s-au adresat prefecturii cu propunerea ca porţiunea respectivă a Pieţei Libertăţii (care ar cuprinde şi colina sub formă de balaur) să fie rebotezată cu numele Tricolorul. Antal Arpad a precizat: în opinia sa, Piaţa Libertăţii ar trebui să poarte acelaşi nume şi pe viitor. În urma prezentării susţinute de primar, Balint Jozsef, reprezentant al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), a menţionat: în ultimii ani, la Sfântu-Gheorghe au fost iniţiate cu diverse ocazii modificări la denumirea diferitelor străzi, deciziile adoptate fiind urmate de dispute mai mici sau mai mari, de procese. Având în vedere că este vorba de o solicitare, propunerea asociaţiilor trebuie să urmeze şi ea aceeaşi cale pe care a parcurs-o până acum oricare din demersurile întreprinse pentru conferirea unei denumiri, nu poate fi adoptată, sub nicio formă, în mod individual, o decizie în această privinţă. Iniţiatorii să efectueze - în cazul în care insistă asupra ideii lor - pasul corespunzător formulând propunerea - a explicat Balint. Politicianul PPMT a adăugat: nu este nicio problemă cu numele propus, având în vedere că în solicitare nu este specificată naţiunea despre al cărei tricolor este vorba, atât în cazul poporului maghiar cât şi al celui român, drapelul are în compoziţie trei culori, însă preţul acestuia să nu reprezinte restricţionarea libertăţii. În replică la afirmaţiile lui Balint Jozsef, Rodica Pârvan, consilier social-democrat, a menţionat: dacă redenumirea ar fi acceptată, s-ar supăra balaurul. Din partea fracţiunii UDMR, au luat cuvântul Jozsef Almos şi Miklos Zoltan. Consilierul local Jozsef Almos a precizat: după părerea sa, ideea nu este acceptabilă, Libertăţii este denumirea tradiţională a pieţei, pe care o poartă încă de la înfiinţarea sa în secolul al XIX-lea. Denumirea nu are niciun aspect etnic, naţional, modificarea acesteia este total inutilă. Miklos Zoltan a explicat: problema spaţiului din faţa sediului prefecturii nu poate fi soluţionată printr-o rebotezare, ar trebui găsită o soluţie mai degrabă pentru planul urbanistic zonal, obstrucţionat de prefectură. Se pare că prefectura are nevoie în permanenţă de nişte teme încinse, în loc să soluţioneze în fond problema respectivă. Consiliul a respins ideea prezentată în adresa prefecturii, trei consilieri votând în favoarea şi alţi 14 împotriva propunerii. Schimbarea denumirii a fost susţinută doar de cei trei reprezentanţi ai partidelor române.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.889, 02.09.2016; Titlu: Ar vrea să redenumească Piaţa Libertăţii, Semnează: Nagy D. Istvan

Biserica reformată din Târgu-Secuiesc nu permite arborarea steagurilor secuieşti pe terenul aflat în apropierea statuii Kolonics, propunând ca steagurile să fie arborate pe un teren privat - a declarat Peter Janos, vicepreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc. După ce justiţia română a dispus pentru a doua oară îndepărtarea steagurilor secuieşti în Târgu-Secuiesc - mai întâi steagul de la statuia lui Gabor Aron, iar ulterior steagul de lângă monumentul aflat în faţa fostei şcoli de aprozi -, în data de 7 august, Peter Janos, vicepreşedintele CNS, a înaintat o cerere către Oficiul Parohial al Bisericii Reformate din Târgu-Secuiesc, solicitând aprobarea arborării steagurilor de o parte şi de alta a statuii Kolonics, pe terenul bisericii reformate. Răspunsul datat pe 30 august a fost primit ieri de către Peter Janos. Din răspunsul oficial semnat de către preotul Beder Imre şi epitropul Dako Karoly reies următoarele: În data de 12 iunie 2016, cu mult înainte de cererea dumneavoastră scrisă, consiliul presbiterial a hotărât că nu vrea să îşi asume umilinţa legată de steag a conducerii oraşului care a fost dată în judecată începând cu data de 1 decembrie, deoarece este doar o problemă de timp până când parohia şi liderii acesteia vor fi atacaţi şi daţi în judecată. În interiorul bisericilor noastre sunt însemne naţionale, iar arborarea steagului pe stâlp ar trebui să se facă mai degrabă pe un teren privat. Dezamăgit, Peter Janos ne-a declarat că, după toate acestea, se gândeşte dacă mai rămâne sau nu adept al religiei reformate. Este foarte trist că voinţa şi simbolurile poporului secuiesc sunt, pentru unii conducători, doar o formalitate. Noi ne vom continua lupta până când ne vom atinge scopul - a declarat vicepreşedintele CNS.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.890, 03.09.2016; Titlu: Târgu-Secuiesc / Steagul secuiesc nu este permis pe terenul bisericii, Semnează: Iochom Zsolt

La iniţiativa Asociaţiei Husarilor Csikszeki Matyas Huszaregyesulet, în curtea Casei Fodor de la Şumuleu-Ciuc va fi ridicat un monument în memoria Diviziei Secuieşti, care a luptat pe frontul de est în Primul Război Mondial. La sfârşitul săptămânii viitoare vor fi organizate mai multe manifestări prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în război. Una dintre acestea este dezvelirea monumentului, care va avea loc la 10 septembrie a.c., începând cu orele 11. Proiectul monumentului a fost realizat de Miholcsa Jozsef, din Glodeni (judeţul Mureş), acesta fiind sculptat de Zavaczki Walter, din Odorheiu-Secuiesc. Cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o corespondentul cotidianului „Hargita Nepe”, ieri, 05.09.2016, la faţa locului, Petre Kalman, membru al Asociaţiei Husarilor Csikszeki Matyas Huszaregyesulet a prezentat semnificaţia anumitor elemente ale grupului statuar. - Figurile care reprezintă un stegar şi un gornist nu sunt complete, doar până la bust, deoarece soldaţii Diviziei Secuieşti au fost nevoiţi să lupte şi printre stânci, în munţi. Figura care apare în centru reprezintă un soldat cu o secure de luptă, care arată că, divizia nu dispunea întotdeauna de arme de foc, din această cauză fiind nevoită să lupte, să se apere cu toate armele posibile - a precizat membrul Asociaţiei Husarilor. Grupul statuar reprezintă şi o pasăre Turul, care îşi ţine aripile strânse şi se uită în spate la cei doi soldaţi aflaţi în spatele stâncilor. Pe viitor, pe grupul statuar vor fi amplasate şi trei plăci comemorative în memoria unor trupe secuieşti care au luptat în noaptea de 27 august 1916 împotriva armatei române, care a intrat în Transilvania şi care se afla în superioritate numerică.
Cotidianul „Hargita Nepe” (Harghita), nr. 171, 06.09.2016; Titlu: Va fi dezvelită o statuie în memoria Diviziei Secuieşti - 100 de ani de la invadarea Transilvaniei, Semnează: Mark Boglarka

O fraza din textul prezentat de infopointul din Sfântu-Gheorghe - pe care un consilier român local o consideră a fi o insultă - a generat o revoltă destul de mare în anumite cercuri. Potrivit acestei fraze, Mihai Viteazul s-a autoproclamat principe al Transilvaniei, profitând de starea tulbure din acele vremuri. Să recunoaştem că această formulare diferă puţin de imaginea idealistică în care voievodul Mihai este prezentat drept unificatorul celor trei ţări româneşti (una dintre acestea ar fi Transilvania secolului al XVI-lea), însă cu toate acestea, este mult mai apropiată de adevăr. Luarea de cuvânt a consilierului sus-menţionat a generat o furtună atât de mare, încât l-a determinat până şi pe primarul Antal Arpad să vină cu explicaţii, acesta spunând că vor analiza informaţiile referitoare la voievod, iar dacă sunt eronate, vor corecta textul de la infopoint. Se impune, într-adevăr, o oarecare modificare, deoarece voievodul Mihai trâmbiţa întotdeauna şi peste tot că în anul 1600, a intrat în Transilvania din însărcinarea regelui ungar Rudolf. Istoricii valahi susţin că Mihai a fost principele Transilvaniei şi că s-a autoproclamat, însă acest lucru este tot atât de ireal ca şi faptul că ar fi unificat Transilvania cu Ţara Românească şi ar fi fondat astfel România Mare. Mihai nu avea astfel de planuri şi nu era preocupat nici de valahii transilvani. Nu nutrea sentimente naţionale valahe - scrie Asztalos Miklos în Transilvania istorică (Bp., 1936) - notăm aici imediat că în locul denumirii de valah, azi este folosită cea de român. Este o cu totul altă problemă aceea că în documentele pe care le-a emis în limba română (mai exact în slavă), se autointitula principe al Ţării Româneşti şi al Transilvaniei - adaugă istoricul român Neagu Djuvara în lucrarea sa intitulată Scurtă istorie a românilor (Bucureşti, 2008). În 1600, voievodul Mihai nu putea fi considerat fondator al României Mari chiar şi numai pentru faptul că ar fi o exagerare să privim Transilvania din acele vremuri ca pe un principat român. În linii mari, e ca şi cum am spune că Franţa de azi este musulmană. O oarecare unificare politică a celor trei ţări fusese făcută cu cinci ani înainte, de către principele transilvan Bathory Sigismund. Să-i dăm însă cuvântul cronicarului transilvan Szamoskozi Istvan (1570-1612): Indiferent cu ce fast a fost ea organizată, intrarea lui Mihai a fost lipsită de ceva ce trebuia să aibă în primul rând: urările de noroc ale locuitorilor ţării, murmurul de bucurie al poporului, strigătele festive de bucurie. Toţi oamenii au rămas în casele lor sau eventual priveau printre ulucii gardurilor. Întreg oraşul a fost învăluit de o linişte de doliu. Putem interpreta în multe feluri acest aspect, însă nu ca pe o alegere liberă a principelui, ca atare, considerăm că formularea potrivit căreia s-a autoproclamat principe al Transilvaniei, profitând de starea tulbure din acele vremuri, este cât se poate de diplomată. Sub nicio formă nu vrem astfel să sugerăm că toate figurile istoriei maghiare ar fi imaculate, şi printre ei au fost destul de mulţi trădători, criminali, şantajişti. Doar că nu este permis să ne ambalăm chiar aşa dacă cineva ne aruncă vreodată în faţă acest lucru.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 171, 06.09.2016; Titlu: Cum a ajuns voievodul Mihai principe?, Semnează: Kocsis Karoly

Săptămâna trecută a trebuit să fie înlăturat şi drapelul oraşului de pe frontispiciul primăriei din Târgu-Secuiesc. După înlăturarea de pe faţada sediului a inscripţiei Varoshaza şi demontarea drapelelor secuieşti, oraşul breslelor nu-şi mai poate folosi nici propriul drapel. Primarul Bokor Tibor a precizat: conform noii legi, consiliul local decide asupra drapelului şi stemei localităţii, iar dacă prefectul le consideră legitime, le înaintează guvernului spre aprobare. În cazul în care cabinetul îşi dă acordul, o hotărâre de guvern dispune asupra utilizării acestora. În cazul oraşului Târgu-Secuiesc, prefectul nu a depus proiectul invocând nerespectarea, de către consiliul local, a normelor privind aspectele formale. Persoanele abilitate de la primărie îi transmit prefectului pentru a doua oară dosarul ce conţine toate documentele care confirmă că proiectul de drapel a fost anunţat, iar votul a fost organizat pe site-ul primăriei. E aşteptat deocamdată răspunsul prefectului - a subliniat edilul oraşului. Drapelul nu poate fi folosit până nu va fi adoptată o hotărâre oficială.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.893, 07.09.2016; Titlu: La Târgu-Secuiesc nu mai poate flutura drapelul oraşului, Semnează: Iochom Istvan

În cadrul şedinţei extraordinare de marţi a consiliului local din Sfântu-Gheorghe a picat unul din proiectele de hotărâre, pentru că cei doi membri sub culorile PSD ai consiliului au votat, fără nicio explicaţie sau motivare, împotrivă. Este vorba de o modificare: Partidul Civic Maghiar ar urma să se mute din unele săli ale Palatului Beor - sediul partidelor maghiare -, iar Partidul Popular Maghiar din Transilvania ar urma să le ia în chirie. Nimeni nu a exprimat vreo obiecţie cu privire la acest schimb de chiriaşi. Noul consilier PSD, Adrian Cochior, a insistat asupra originii istorice a clădirii, a fost curios să afle care e starea actuală a clădirii şi cine, respectiv din ce bani o va renova. În replică, viceprimarul Sztakics Eva a precizat: imobilul nu necesită reabilitare, e utilizabil, taxa de chirie şi cheltuielile de întreţinere au fost suportate şi până acum de organizaţiile care îşi au sediul în clădire. Este vorba pur şi simplu despre faptul că, în cele ce urmează, banii vor fi achitaţi către administraţia locală de un alt partid. Explicaţia nu i-a convins pe social-democraţi, amândoi au respins proiectul de hotărâre, şi dat fiind faptul că pentru adoptare este nevoie de majoritatea de două treimi şi au absentat mai mulţi de la şedinţă, partidele vizate rămâne deocamdată în locul lor de până acum. Se preconizează ca schimbul de sediu să fie fixat pe ordinea de zi în viitorul apropiat.
Sursa: Haromszek nr. 7894 din 08.09.2016 Împotrivă, doar aşa

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti şi-a început ieri în judeţul Harghita, vizita de două zile pe Pământul Secuiesc. Hans Klemm va veni în vizită astăzi şi în Trei Scaune, unde se va întâlni cu lideri autoguvernamentali şi îi va dona Bibliotecii Judeţene Bod Peter publicaţii în limba engleză. Hans Klemm a avut ieri întrevederi cu Jean-Adrian Andrei, prefectul de Harghita, Borboly Csaba, preşedintele consiliului judeţean, respectiv cu Raduly Robert, primarul din Miercurea-Ciuc. La orele după-amiezii, a vizitat regiunile vestice ale judeţului. În cadrul unei scurte conferinţe de presă - înregistrarea video fiind difuzată pe portalul Maszol.ro -, susţinute după discuţiile purtate la Miercurea-Ciuc, ambasadorul a precizat: guvernarea americană, respectiv ambasada la Bucureşti, reprezentanţa diplomatică a acesteia, se axează pe aspecte ce vizează siguranţa, democraţia şi bunăstarea. Ambasadorul a adăugat: urmăresc cu atenţie şi modul în care sunt respectate drepturile minoritare. Klemm a menţionat: după ce se va întoarce la Bucureşti, îi va informa pe potenţialii investitori americani despre impresiile acumulate la Ciuc. Borboly Csaba a vorbit în limba română despre temele abordate în cadrul discuţiilor. Borboly a precizat că l-au informat pe ambasador cu privire la faptul că planul de regionalizare, elaborat recent, care vizează reorganizarea regională a României, nu este pe placul Pământului Secuiesc. Potrivit politicianului UDMR, populaţia din regiune ar avea nevoie în primul rând de modernizare şi de debirocratizare. Borboly Csaba a pomenit şi de faptul că autorităţile române nu au restituit nici până astăzi proprietăţile care îi revin asociaţiei composesorale Bunurile Private din Ciuc, respectiv o parte din proprietăţile bisericeşti naţionalizate mai demult. Preşedintele consiliului judeţean l-a informat pe ambasador şi despre greutăţile ivite în relaţiile dintre români şi maghiari. Borboly a menţionat: copiii de naţionalitate maghiară sunt în dezavantaj faţă de cei de naţionalitate română, din cauza faptului că sistemul educaţional din România le stabileşte aceleaşi criterii. Aproximativ o jumătate din elevii maghiari eşuează la examenul de bacalaureat, pentru că sistemul nu le oferă posibilitatea să-şi însuşească temeinic limba română. Primarul Raduly Robert şi-a exprimat speranţa cu privire la întemeierea unor relaţii instituţionale cu ambasada americană, că vor reuşi să colaboreze în mod eficient în probleme privind democraţia, bunăstarea, precum şi drepturile minoritare. Edilii maghiari au vorbit despre problemele cu care se confruntă învăţământul superior în limba maghiară, greutăţile întâmpinate în utilizarea simbolurilor secuieşti, respectiv despre procesele drapelelor. În ceea ce priveşte problema vizând drapelul secuiesc, ambasadorul a insistat asupra implementării unui cadru legal concret şi echitabil. Hans Klemm a menţionat că problema restituţiei vizează şi cetăţeni americani. În aprecierea Maszol, ambasadorul a evitat să-şi exprime opiniile privind temele mai delicate. Ambasadorul i-a donat şi bibliotecii din judeţul Harghita un pachet de cărţi cu volume despre literatura americană şi cărţi de specialitate.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.898, 13.09.2016; Titlu: Ambasadorul american, pe Pământul Secuiesc

Asociaţia condusă de Dan Tanasă - cunoscut pentru antimaghiarismul său - ameninţă autoguvernarea din Sfântu-Gheorghe cu procesul în cazul în care nu îndepărtează într-un anumit termen inscripţia în limba maghiară de pe frontispiciul Colegiului Szekely Miko. Primarul Antal Arpad a primit luni denunţul: în termen de 30 de zile trebuie îndepărtată inscripţia, în caz contrar, asociaţia se va adresa instanţei. Răspunzând solicitării noastre, ne-a declarat: un semn al evoluţiei democraţiei româneşti specifice este faptul că după ce clădirea Colegiului Szekely Miko a fost naţionalizată, i-a fost declarat acum război şi inscripţiei în limba maghiară, care figurează pe frontispiciu de mai bine de 100 de ani. - Bineînţeles că nu o voi îndepărta, se va ajunge la proces, însă nu m-ar mai surprinde deja dacă instanţa română independentă ar decide că inscripţia trebuie înlăturată. Ne vom apăra, am căutat şi am şi găsit deja numeroase ilustrate şi fotografii mai vechi de 100 de ani, în care se vede clar că inscripţia era acolo şi atunci când această clădire şi acest pământ încă nu erau sub suveranitatea statului român - a accentuat Antal Arpad.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 177, 14.09.2016; Titlu: Şi inscripţia Szekely Miko bate la ochi / Antal nu cedează, Semnează: Kiss Edit

Ambasadorul american Hans Klemm a venit în judeţele Covasna şi Harghita ca să cunoască mai bine situaţia de aici, şi, deşi a evitat extrem de diplomatic să răspundă la întrebările delicate, a avut ocazia să se confrunte cu principalele probleme ale regiunii, ale oamenilor care trăiesc aici. În cadrul conferinţei de presă de aproximativ o jumătate de oră, susţinute la Sfântu-Gheorghe, ambasadorul a rostit de cel puţin zece ori denumirea în limba engleză - Szeklerland - a Pământului Secuiesc, negată de români. Hans Klemm a sosit la Sfântu-Gheorghe la orele 10, s-a întâlnit cu Tamas Sandor, preşedintele consiliului judeţean, Antal Arpad, primarul oraşului, şi cu Kato Bela, episcop reformat, după care a răspuns la întrebările ziariştilor.

Poziţie americană
Răspunzând unei întrebări care încerca să afle dacă Statele Unite sprijină pretenţia la autonomie a maghiarimii de aici, ambasadorul a accentuat poziţia SUA prin care susţine democraţia, drepturile omului, inclusiv drepturile minoritare. Statele Unite sprijină la maxim dreptul oamenilor de pe Pământul Secuiesc de a depune petiţii şi a-şi exprima în cadrul unor proteste în masă nemulţumirile faţă de guvern - a afirmat ambasadorul. Acesta nu a exprimat nicio poziţie cu privire la cazul renaţionalizării Colegiului Szekely Miko, dar procesul de restituţie este monitorizat cu atenţie şi se insistă asupra accelerării ritmului derulării - a reieşit din răspunsul formulat la o altă întrebare. Întrebându-l dacă la 60 de ani de la revoluţia din 1956, eveniment pe parcursul căruia America nu a susţinut Ungaria care s-a revoltat împotriva puterii sovietice şi a comunismului, maghiarii din Transilvania au sau nu motive să-şi facă griji cu privire la faptul că revendicările lor de drepturi se vor pierde din cauza parteneriatului strategic încheiat cu România, Hans Klemm a dat un răspuns general. A menţionat murmurând: Formidabilul ’56, e interesant..., apoi a prezentat priorităţile Statelor Unite: securitate şi stabilitate, în a căror menţinere România are un rol important; democraţia, inclusiv respectarea drepturilor minoritare, cea de-a treia prioritate reprezentând-o dezvoltarea economică.

Nemulţumirile maghiare
După conferinţa de presă, scurtă şi prea puţin grăitoare, ambasadorul s-a dus în vecini să se întâlnească cu prefectul, iar gazdele maghiare au rezumat tot ceea ce i-au spus ambasadorului. Tamas Sandor a subliniat: a precizat încă de la început că ei nu intenţionează să se plângă, ci caută partener pentru soluţionarea propriilor probleme. L-au informat pe ambasador cu privire la faptul că, până la aderarea la NATO şi UE, s-au extins drepturile maghiarimii transilvănene, însă ulterior s-a urmărit să fie schimbat cursul celor stabilite în constituţie şi normele juridice: sunt în derulare renaţionalizarea, centralizarea, autorităţile aplică un dublu etalon, iar ca argument au prezentat şi cu imagini faptul că, în timp ce în Bucovina, sub drapelul regiunii stau şi reprezentanţi ai autorităţilor, pe Pământul Secuiesc sunt aplicate amenzi pentru utilizarea de către autoguvernări a drapelului secuiesc. Au precizat şi faptul că tot ceea ce cere maghiarimea din Transilvania, de pe Pământul Secuiesc, funcţionează deja în 15 state ale UE, evidenţiind exemplul regiunii Tirolul de Sud. Au accentuat: nu-şi doresc mai mult decât ceea ce este posibil şi în alte locuri. Kato Bela, episcop al Eparhiei Reformate de Transilvania, a ridicat problema obstrucţionării restituirii imobilelor bisericeşti. Ceea ce se întâmplă acum în România înseamnă restricţionarea libertăţii confesionale, se poate înţelege care este situaţia geopolitică, însă ar trebui să aprecieze şi Statele Unite că maghiarii de aici au revendicat până acum doar prin mijloace paşnice şi legale tot ceea ce li se cuvine conform dreptului. Antal Arpad, primarul din Sfântu-Gheorghe, şi-a început cuvântarea subliniind că noi, maghiarii, suntem cetăţeni loiali ai României, însă tot nu suntem iubiţi, pe de o parte, din cauza faptului că spunem mereu adevărul, pe de altă parte, pentru că ne iubim cu pasiune propriul pământ natal, şi, deşi suntem ţinuţi sub o presiune permanentă de o sută de ani, noi suntem tot aici. Antal a pomenit şi de faptul că avem sentimentul că din cauza parteneriatului strategic încheiat cu România, Statele Unite au renunţat să reprezinte cu fermitate cauza maghiarimii transilvănene. Suntem de acord cu valorile fundamentale susţinute de America, însă se poate vorbi despre libertate confesională atâta timp cât sunt sustrase bunurile bisericeşti? Şi în America, democraţia este interpretată la fel ca la Bucureşti: trei lupi decid prin vot majoritar despre sacrificarea mielului (în cazul respectiv, mielul este maghiarimea transilvăneană - a precizat edilul). Este vorba de egalitate în condiţiile în care autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc li se interzice ceea ce este permis în alte zone ale ţării? - A enumerat Antal întrebările.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.899, 14.09.2016; Titlu: Ambasadorul american s-a informat în Trei Scaune, Semnează: Farkas Reka

În cursul zilei de luni i-a fost înmânată primarului din Sfântu-Gheorghe somaţia prin care se cere îndepărtarea inscripţiei de pe frontispiciul Colegiului Szekely Miko. Dan Tanasă, faimosul denunţător stabilit în Spania, are obiecţii privind inscripţia în limba maghiară, calificând-o drept ilegală. Antal Arpad a precizat: este vorba de una din multele iniţiative de acest gen a lui Tanasă, până acum, a atacat în special inscripţiile Kozseghaza, procedurile fiind aceleaşi în toate cazurile: trimite somaţia şi dacă nu vine niciun răspuns, demarează procedurile judiciare, în urma cărora el are de obicei câştig de cauză, după care prefectura dispune îndepărtarea inscripţiei, iar dacă lucrurile nu se întâmplă ca atare, primarilor vizaţi li se aplică o amendă de 150 de euro/zi. Antal Arpad a vorbit despre această problemă şi în faţa ambasadorului american, a subliniat că este vorba de o inscripţie veche de peste o sută de ani, iar procedurile aplicate nu sunt unele democratice. I-am spus domnului ambasador că dacă are impresia că proceduri de acest gen slujesc valorile americane - stabilitate, dezvoltare şi democraţie - pe care le-a înşiruit şi el, atunci aceste demersuri trebuie susţinute, iar dacă nu, trebuie întreprinse măsuri împotriva lor - a declarat primarul din Sfântu-Gheorghe. Acesta a precizat: inscripţia nu va fi îndepărtată, îşi asumă procesul.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.899, 14.09.2016; Titlu: Cine se simte deranjat de inscripţia Miko?, Semnează: Farkas Reka

Ambasadorul american Hans Klemm a enumerat, la Sfântu-Gheorghe, valorile de bază ale democraţiei americane, obiectivele importante ale acesteia în domeniul drepturilor omului, al corupţiei, al libertăţii confesionale şi a presei, însă despre problemele care ne vizează pe noi nu a spus absolut nimic concret. Cu toate acestea, bagatelizarea vizitei ambasadorului ar fi o mare greşeală. Ea are un mesaj foarte important. Nu este o problemă dacă puterea română vede că şeful diplomaţiei americane nu se informează neapărat (doar) din presa centrală de limbă română cu privire la situaţia de pe Pământul Secuiesc. Nu este o problemă nici dacă discuţiile cu reprezentanţii autorităţilor locale nu au fost pe de-a-ntregul publice. S-a văzut bine şi faptul că în special după amplasarea bazei de la Deveselu, Statelor Unite nu le-ar lipsi deloc o Românie apăsată de tensiuni. Vor linişte, pace. Poate că tocmai aceasta ar putea fi şansa noastră: să ne putem desemna ferm, clar şi unitar priorităţile. Se pare că America este (într-o oarecare măsură) atentă la noi.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 178, 15.09.2016; Titlu: America este atentă la noi, Semnează: Erdely Andras

Ministerul român al afacerilor externe a atenţionat ieri ambasada Statelor Unite la Bucureşti asupra sensibilităţii pe care o reprezintă drapelul secuiesc, după ce în presă a apărut o fotografie în care ambasadorul american Hans Klemm, în compania edililor din Trei Scaune, ţine în mână steagul secuiesc primit în dar. Presa de limbă română a exagerat imediat cazul. Majoritatea posturilor TV de ştiri în limba română au interpretat iniţial comunicatul ministerului de externe ca şi cum ministerul l-ar fi convocat pe diplomat, însă acest lucru a fost infirmat ulterior de către Ionuţ Vâlcu, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe. Ministerul din Bucureşti şi-a exprimat convingerea că ambasadorul va cunoaşte, cu ocazia vizitelor sale, modelul intercultural implementat de România, drepturile de care beneficiază minorităţile din România, care - potrivit comunicatului - corespund în totalitate normelor internaţionale aferente. Majoritatea presei audio-vizuale şi a celei on-line în limba română a publicat ieri fotografia - însoţită de comentarii, în special dezaprobatoare - în care Hans Klemm apare alături de Antal Arpad, primarul din Sfântu-Gheorghe, Kato Bela, episcop reformat, şi Tamas Sandor, preşedintele administraţiei judeţene Covasna, ţinând în mână un drapel secuiesc. Potrivit portalului de ştiri Hotnews.ro, utilizarea drapelului secuiesc este una din problemele delicate ale regiunii. Fotografia a fost dată publicităţii în precampania alegerilor parlamentare, iar în campanie probabil naţionalismul va reprezenta una din principalele teme de discuţii - scrie Hotnews. Evenimentul Zilei citează din comentariul fostului premier Adrian Năstase, în opinia căruia ministerul de externe din Bucureşti ar trebui să-l convoace pe ambasadorul american pentru ca acesta să-şi explice gestul. Adevărul a completat postarea de pe Facebook a primarului că DIICOT-ul a demarat procedurile penale împotriva lui Antal Arpad, sub acuzaţia de utilizare în alte scopuri decât cele pentru care s-a contractat creditul luat de la BERD.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.900, 15.09.2016; Titlu: Bucureştii s-au simţit ofensaţi / Scandal diplomatic din cauza drapelului secuiesc

Vizita pe Pământul Secuiesc a ambasadorului american, o vizită care a aprins spiritele, prezintă importanţă pentru noi din mai multe puncte de vedere. Este remarcabil deja faptul că ambasadorul s-a informat timp de două zile, la faţa locului, despre situaţia noastră, şi, deşi nu a adoptat poziţie, ca un adevărat diplomat, în probleme delicate, are valoare de semnal că a acceptat să se fotografieze cu drapelul secuiesc persecutat de către autorităţi, de asemenea, a rostit de mai multe ori denumirea de Pământ Secuiesc, o temă tabu în România. Vizita diplomatului a oferit şi ocazia unei oarecare inventarieri a lezărilor de drepturi, iar printre acestea cea mai stupefiantă ar fi cazul restituirii proprietăţilor bisericeşti. S-a confirmat tocmai acel lucru pentru care mulţi dintre noi şi-au făcut griji la începutul cazului Miko: renaţionalizarea a avut valoare de precedent, restituirea imobilelor bisericeşti a fost practic sistată. Este şi mai grav faptul că este deosebit de dificil să se poarte lupta împotriva metodei aplicate, aceea că solicitările bisericii sunt respinse prin invocarea unor motive născocite, iar la judecătorii, sunt condamnaţi cei care au dispus restituţia - cum s-a întâmplat în cazul lui Marko Attila. Singura posibilitate pentru producerea unei schimbări ar putea s-o reprezinte diplomaţia, politica externă - vizita pe Pământul Secuiesc a ambasadorului american este deosebit de importantă, deoarece a reprezentat o ocazie pentru reflectarea asupra obstrucţionării restituţiei, respectiv asupra părţii obscure - prea puţin cunoscută la nivel internaţional - a politicii române exemplare privind minorităţile. De această ocazie s-au folosit unii liderii autoguvernamentali şi ierarhi ai bisericii de pe Pământul Secuiesc, fiind cert că exercitarea presiunii americane, occidentale ar putea fi deosebit de benefică pentru noi. Ar putea veni la fel în avantajul nostru şi indignarea românească generată de fotografia în care Hans Klemm apare cu drapelul secuiesc. Ambasadorul a putut experimenta pe propria piele că este adevărat tot ceea au spus lideri autoguvernamentali de pe Pământul Secuiesc despre persecutarea simbolurilor secuieşti, dublul etalon aplicat de puterea română şi stoparea restituţiei. Noi le putem mulţumi Bucureştilor că şi-au dat arama pe faţă şi în faţa reprezentantului guvernului american!
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.900, 15.09.2016; Titlu: Bucureşti, îţi mulţumim!, Semnează: Farcadi Botond

Fotografia ambasadorului american cu drapelul secuiesc nu este un gest împotriva românilor - a afirmat ieri, Kelemen Hunor, care a rămas stupefiat de reacţiile isterice (venite inclusiv de la nivel înalt). Este vorba de un gest normal, a primit în dar acest drapel, acest simbol, şi s-a fotografiat. Nu este un gest împotriva României sau împotriva românilor. M-au surprins în mod deosebit aceste gesturi isterice, care au venit inclusiv din poziţii înalte, din partea unor politicieni lideri şi formatori de opinie. Această reacţie a arătat că este adevărat tot ceea ce spunem de ani de zile, adică există lucruri pe care autorităţile le abordează în mod nechibzuit şi necuviincios. Maghiarii sunt cetăţeni loiali, trăiesc de o sută de ani în România, unde creează valori, şi resimt lipsa de respect, de încredere, lipsa încrederii din partea autorităţilor statului - a explicat Kelemen Hunor. Referitor la reacţia ministerului de externe, Kelemen a menţionat: nu înţelege cum se poate reacţiona astfel la un lucru care nu-şi avea locul nici măcar printre ştiri, şi nu trebuia să genereze nicio dispută, având în vedere că gestul lui Klemm nu vine împotriva statului român. Preşedintele UDMR a menţionat: săptămâna trecută, la invitaţia lui Klemm, a participat la discuţii cu ambasadorul, ocazie cu care au analizat temeinic situaţia comunităţii maghiare. Kelemen a menţionat: atunci când este vorba de parteneriatul strategic, este vizată şi comunitatea maghiară care trăieşte de o sută de ani în România, şi cele 1,5 milioane de maghiari sunt parte a parteneriatului strategic. Am remarcat la toţi, de la Năstase până la Diaconu, că se sperie din patru în patru ani că Transilvania va fi furată, şi iată că nu a fost şi nici nu va fi furată, niciun secui n-o va lua în spinare ca să fugă cu ea din România. Nu aceasta este dorinţa maghiarimii din România, şi nici dorinţa noastră ca formaţiune politică. În opinia lui Kelemen Hunor, fotografia ambasadorului cu drapelul secuiesc este doar un pretext pentru campania naţionalistă. Preşedintele uniunii a precizat: nu-i învinovăţeşte pe politicienii de pe Pământul Secuiesc pentru situaţia creată, din contră, îi susţine în manifestările lor. Kelemen Hunor şi-a exprimat, în mod public, recunoştinţa pentru vizita ambasadorului american pe Pământul Secuiesc şi a considerat că Hans Klemm a făcut cel mai firesc gest din lume. Kelemen a adăugat: rostul isteriei de după fotografia cu drapelul a fost acela ca şi americanii să vadă cu cine au de-a face, care sunt reacţiile generate în societatea română de aspiraţiile legitime de pe Pământul Secuiesc. Preşedintele UDMR speră în perspicacitatea liderilor PSD, PNL şi ai ALDE, că aceste partide nu doresc să încingă spiritele în campanie.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.901, 16.09.2016; Titlu: Kelemen Hunor despre scandalul Klemm

Poate astfel sunt pregătiţi românii să nu se mire prea tare dacă Transilvania se va rupe de Bucureşti? După părerea unui istoric român, România nu avea dreptul istoric la Transilvania. Un volum important a apărut nu demult în Ungaria. Acesta depăşeşte viziunea istorică şovină a patriei profesorului bucureştean Lucian Boia, şi manifestă o atitudine oarecum critică inclusiv faţă de ziua naţională a României, adică faţă de marea adunare de unificare de la 1918, din Transilvania. După părerea profesorului, România nu avea dreptul istoric la Transilvania. Eseul profesorului bucureştean, intitulat Învinşi şi învingători - Reinterpretarea Primului Război Mondial, aparţine de colecţia în care istoricul de 71 de ani se confruntă cu miturile istorice ale propriei patrii. Boia este cunoscut şi la noi: volumele sale intitulate De ce este România altfel? şi Sfârşitul Occidentului pot fi citite şi în varianta în limba maghiară. În ceea ce priveşte actualul său volum apărut în îngrijirea Editurii CSER, mai multe idei din acesta sunt deosebit de importante în privinţa maghiarilor: 1. Nu spune, în mod explicit, despre Trianon că ar fi nedrept - eventual doar atât că maghiarii îl consideră injust. În opinia sa, sistemul tratatelor de pace de la Versailles le-a asigurat naţiunilor din Europa doar o dreptate parţială, însă aceasta era îmbinată deseori cu nedreptatea. 2. Recunoaşte că România nu avea dreptul istoric la Transilvania - rareori se întâmplă ca un istoric român să formuleze atât de evident acest lucru. 3. Românii din Transilvania s-ar fi bucurat mai mult pentru autonomie: inclusiv în cadrul României (după 1918), dar mai înainte, chiar şi în cadrul unei monarhii federale habsburgice. Puteau să insiste şi mai mult la acest lucru preliminar primului război mondial, decât la unirea cu Regatul - România de dincolo de Carpaţi - ideea este evidenţiată în prefaţa volumului de specialistul ungar Zahoran Csaba, ca fiind o rară afirmaţie formulată de către un istoric român. 4. În toamna anului 1918, în urma ruperii Ungariei de Monarhia Austro-Ungară, instaurarea autonomiei transilvănene în cadrul monarhiei dualiste a devenit însă imposibilă. Românii din Transilvania ar fi ezitat să aleagă între Viena şi Bucureşti, însă între Budapesta şi Bucureşti puteau opta doar pentru acesta din urmă. 5. Nu pune la îndoială apartenenţa Transilvaniei de după 1918. Scrie despre o majoritate etnică română, pomeneşte eventual la nivelul oraşelor de o puternică influenţă maghiară şi săsească, de un procent numeric ridicat. În opinia sa, în ultimul secol, statele naţionale din regiune au devenit mai unitare din punct de vedere etnic, ca atare - în aprecierea sa - şi România. (Între timp, statele multinaţionale - Iugoslavia şi Cehoslovacia - s-au fărâmiţat.) 6. Marea adunare a românilor de la Alba-Iulia (unirea de la 1 decembrie: Unirea Transilvaniei cu voievodatele române de dincolo de Carpaţi) nu putea suplini referendumul. Potrivit lui Boia, maghiarii şi saşii nu au fost prezenţi la marea adunare, întrunirea fiind susţinută cu ocazia intrării armatei române. Prin acestea se manifestă atitudinea critică faţă de cea mai importantă zi naţională a românilor. 7. România cea norocoasă: trecând de partea Antantei, Bucureştii au năzuit, în primul război mondial, la obţinerea Transilvaniei. Prin aceasta însă au renunţat la Basarabia aparţinătoare de Antanta (Rusia). În final, Antanta a câştigat războiul în aşa fel încât Rusia ţaristă s-a prăbuşit, ca atare, în perioada interbelică, pe lângă Transilvania, au devenit părţi din România Mare şi Basarabia, respectiv Bucovina. O dublă trădare. Contrar promisiunilor făcute anterior către puterile centrale, în 1916, românii au atacat Austria - Ungaria: au năvălit asupra Transilvaniei. Au suferit însă un eşec rapid, iar Bucureştii au ajuns sub stăpânirea puterilor centrale. Doar în Moldova au reuşit să menţină românii reorganizaţi de către francezi partea sudică a frontului estic al Antantei. Acolo au luptat împreună cu ruşii, până când, în 1918, dominaţia ţarului s-a prăbuşit. În momentul respectiv, românii au fost nevoiţi să încheie o pace separată cu Berlin şi Viena. În concluzie, în 1918 au trădat-o de fapt şi pe Antanta. Situaţia însă a continuat să se complice: după prăbuşirea Rusiei, soarta acesteia a fost împărtăşită nu peste mult timp şi de Imperiul German, iar Monarhia Austro-Ungară s-a dezmembrat aproape în câteva clipe. Acestea au adus norocul fără precedent al românilor: au obţinut nu numai Transilvania, ci inclusiv Basarabia, Dobrogea de Sud şi Bucovina. Acest lucru însă cu greu se poate justifica prin argumente istorice. În acest context formulează Boia afirmaţia de care se pomeneşte în introducere: România nu avea dreptul istoric la Transilvania, având în vedere că Basarabia s-a aflat într-adevăr, până în 1812, sub suzeranitate română, Transilvania însă nu a reprezentat niciodată parte a voievodatelor române. Trebuie însă menţionat că, din cauza prăbuşirii Rusie ţariste, România a obţinut Basarabia încă la începutul anului 1918, conform păcii separate încheiate cu Imperiul German şi Monarhia Austro-Ungară - lucru despre care scrie Szasz Zoltan în colecţia intitulată Istoria Transilvaniei. 28 mai 2016 - tudnodkell.info.
Publicaţia „Szekely Ido” (circulă în judeţele din Transilvania), nr. 20, 17.09.2016; Titlu: Tot mai mulţi ziarişti şi istorici români afirmă ceea ce noi nu puteam spune: România nu are niciun fel de drept la Transilvania

Basarabia este a României, iar Pământul Secuiesc nu există - s-a spus de nenumărate ori. De această dată, cuvintele au fost rostite de domnul Diaconu cu ocazia faptului că ambasadorul SUA la Bucureşti s-a fotografiat la Sfântu-Gheorghe cu drapelul secuiesc inexistent. În momentul de faţă există o revoltă isterică în legătură cu încălcarea democraţiei, cu implicarea mai marilor de la Bucureşti în problemele interne române. Este consternant! În momentul de faţă, întreaga lume poate afla că potrivit poziţiei oficiale române - care a ales ura ca bază a politicii sale -, poporul, secuii care există de mii de ani, nu există. Pământul - Pământul Secuiesc - al acestui popor milenar nu există nici el. În urmă cu aproximativ zece ani, când politicienii noştri au amplasat indicatorul cu inscripţia Pământul Secuiesc, autorităţile l-au înlăturat de îndată de la intrarea în judeţul Trei Scaune. În urmă cu jumătate de an a sosit vestea că tribunalul a respins înregistrarea Asociaţiei pentru Turismul Pământului Secuiesc în baza aceluiaşi motiv important: inexistenţa Pământului Secuiesc. Ceea ce nu există, nu poate avea nici turism. Inexistentă în România este şi limba noastră. Nu dispune de niciun fel de statut. Pe pământul inexistent, locuit de aproximativ 700.000 de secui inexistenţi, privaţi de toate drepturile, nu există oficial nici limba acestor 700.000 de persoane. Neghiobie ridicată la putere de lege, ură ridicată la putere de lege. Simbolurile tale sunt obiectele urii. Drapelul şi stema ta. Chiar şi amintirile tale, Nepiskola sau Kozseghaza. Sunt adoptate sentinţe împotriva noastră. Prefecţii - însărcinaţii de serviciu ai politicii urii - îşi îndeplinesc sarcinile. Îndepărtează drapelele şi amintirile tale. Există sistemul instituţional al legalităţii, care se reuneşte şi care adoptă decizii. Da. Astfel trăim în România, unde drepturile minoritare sunt soluţionate în mod exemplar.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.905, 21.09.2016; Titlu: Pământul Secuiesc inexistent şi politica urii, Semnează: Gazda Jozsef

Un nou proces al drapelului a demarat ieri, la Tribunalul Covasna: reclamantul este tot prefectura, iar ţinta o reprezintă din nou drapelul secuiesc. De data aceasta, prefectura cere îndepărtarea din sala mare de şedinţe a administraţiei judeţene - utilizată în comun cu prefectura - a simbolului donat consiliului judeţean de Kulcsar-Terza Jozsef. De asemenea, prefectura ar dori să anuleze şi contractul de donaţie. Cu ocazia şedinţei ordinare din luna februarie, consilierul judeţean sub culorile PCM a arborat drapelul secuiesc lângă drapelul României şi cel al Uniunii Europene, iar peste o lună, consiliul i-a accepta donaţia şi printr-o hotărâre. Potrivit politicianului PCM, încă pe atunci, prefectul Sebastian Cucu s-a simţit atât de incomodat de drapel încât a cerut, cu ocazia unei recente şedinţe susţinute în sala comună a celor două instituţii, ca acesta să fie acoperit cu o pânză albă. În cadrul dezbaterii de ieri în procesul intentat la Tribunalul Covasna, avocatul lui Kulcsar-Terza Jozsef a reflectat asupra absurdităţii interzicerii donaţiei, întrebând dacă prefectul ar cere îndepărtarea şi dacă ar fi fost donat un drapel publicitar. Kulcsar-Terza a argumentat în mod asemănător: dacă ar fi donat o minge, ar mai fi fost acţionat în instanţă? Dacă ar dori să le ofere o sticlă cu apă colegiilor de naţionalitate română, i-ar fi interzisă şi această donaţie? Pe parcursul dezbaterii s-a mai precizat că nicio lege din România nu interzice arborarea drapelului secuiesc. Reprezentantul prefecturii a argumentat prin faptul că, în România, doar drapelul românesc poate fi oficial. La fel ca pe vremea comunismului - a menţionat Kulcsar-Terza. Acesta a subliniat că după părerea sa, măsura adoptată este revoltătoare, este vorba despre o acţiune de intimidare, în felul acesta se vrea ca membrii comunităţii maghiare să nu-şi folosească simbolurile, însă a venit timpul să întreprindem şi demersuri juridice împotriva acestor atacuri. În noul caz al drapelului secuiesc, instanţa se va pronunţa în 6 octombrie.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.907, 23.09.2016; Titlu: A început un nou proces al drapelului / Vor să-l îndepărteze, să-l acopere, Semnează: Farcadi Botond

În perioada 9-10 septembrie, avocaţi maghiari şi asistenţi judiciari din Bazinul Carpatic - Slovacia, Ucraina Subcarpatică, Transilvania şi Voivodina -, au organizat, la Budapesta, o întâlnire de specialitate de două zile. Întrunirea, care a oferit posibilitatea autoperfecţionării şi schimbului de experienţă, a avut loc la invitaţia şi în organizarea europarlamentarei independente dr. Morvai Krisztina şi a Serviciului Naţional de Asistenţă Juridică (NJSZ). La manifestare au participat dr. Szili Katalin, însărcinat al premierului pe probleme privind autonomia, Csoti Gyorgy, conducător al Institutului pentru Protecţia Drepturilor Minorităţilor, precum şi dr. Pakozdi Csaba, colaborator al comisarului ministerului afacerilor externe responsabil pentru maghiarii din statele vecine. Reprezentanţii guvernamentali şi-au manifestat dispoziţia pentru colaborare, schimb de opinii şi informare reciprocă. Au reflectat asupra rolului deosebit de important al activităţii de apărare a drepturilor naţionale în privinţa obţinerii autodeterminării maghiarilor de pe teritoriile maghiare rupte. Participanţii şi-au împărtăşit - prin prezentarea unor cazuri juridice specifice - experienţele acumulate în domeniul juridic, dar şi la nivelul mişcării, referitoare la validarea drepturilor individuale şi comunitare ale comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic, de pe teritorii rupte, cum sunt lezările de drepturi comise împotriva practicanţilor drepturilor lingvistice, libertăţii opiniei, dreptului la întrunire sau al dreptului la uniune, problemele legate de utilizarea simbolurilor naţionale, comunitare (de exemplu, persecutarea drapelului secuiesc), cazurile de reabilitare şi restituţie. Propria experienţă despre care am vorbit a fost aceea că la noi, au existat tentative în direcţia desfiinţării organizaţiei maghiarilor ceangăi şi închiderea şcolilor comunităţii, însă demersurile întreprinse au eşuat. Am amintit şi de alte cazuri, inclusiv unele la care procesul a fost pierdut (de exemplu, după marşul din 2013, de la Sfântu-Gheorghe, al Noii Drepte). Participanţii au convenit asupra faptului că organizaţia îi va sprijini în continuare pe maghiarii ale căror drepturi au fost lezate din cauza identităţii lor naţionale, iar în scopul respectiv îşi vor amplifica colaborarea, vor încerca să-şi armonizeze metodele, vor acorda o atenţie mai intensă modului de aplicare a normelor europene, prezentării în sferă largă a lezărilor de drepturi şi informării instituţiilor europene.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.907, 23.09.2016; Titlu: Nu există autodeterminare fără apărarea drepturilor naţionale

Şedinţa de lucru a Consiliului Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic (KMAT) a avut loc în data de 23 septembrie, la Casa Maghiarilor din Budapesta. Cu această ocazie au fost discutate problemele legate de sistemul de monitoring al KMAT, diferitele forme şi posibilităţi de colaborare, şi au avut loc şi alegeri. În funcţia de preşedinte al consiliului a fost reales episcopul Tokes Laszlo, preşedintele CNMT. În cadrul conferinţei de presă care a avut loc după şedinţă, Tokes a declarat: consiliul a fost înfiinţat în anul 2004, în Oradea, la iniţiativa CNMT şi CNS, pentru unificarea organizaţiilor civice şi politice maghiare de peste hotare şi pentru susţinerea aspiraţiilor autonomiste ale comunităţilor din Bazinul Carpatic. El a mai declarat: consiliul a evaluat în acest an situaţia comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic. A fost confirmată ideea potrivit căreia comunităţile naţionale indigene - care trăiesc în minoritate numerică - trăiesc în ţările din împrejurimi într-o situaţie discriminată, în calitate de cetăţeni de rangul al doilea şi sunt lipsite de apărare în faţa diasporizării şi asimilării. Dreptul comunităţii la autodeterminare, dreptul la reprezentanţă politică democratică şi independentă este validat la un nivel mai jos decât mediu, iar protecţia statului faţă de comunităţile naţionale este scăzută. În sinteză: în ţările învecinate Ungariei, niciuna din minorităţile maghiare nu dispune de o autonomie reală. Potrivit evaluării, situaţia comunităţii naţionale maghiare poate fi considerată satisfăcătoare în măsura în care este analizat dreptul la organizaţii proprii şi la relaţii lipsite de probleme. La nivel principial şi legal este asigurat şi dreptul la un mod de tratament egal, nediscriminatoriu. Potrivit cercetării, pentru maghiarii de peste hotare, validarea dreptului la informare, la mecanisme de apărare şi la utilizarea limbii reprezintă o luptă zilnică. Dreptul la educaţie deplină în limba maternă este cel mai puţin validat. În esenţă, învăţământul în limba maghiară este posibil doar în cadrul facultăţilor înfiinţate de statul ungar sau în cadrul celor care funcţionează sub îngrijirea acestuia. Istoria şi cultura naţiunii maghiare, ale comunităţilor naţionale maghiare nu sunt predate corespunzător majorităţii, iar acest lucru obstrucţionează colaborarea socială, dat fiind faptul că nu dizolvă contradicţiile naţionale existente. Potrivit evaluării, în cea mai bună situaţie se află, în privinţa validării drepturilor, minoritatea maghiară din Slovenia, urmată de minoritatea din Croaţia, Ucraina şi Serbia. În cea mai proastă situaţie se află maghiarii din Slovacia şi din România, aflaţi în majoritate numerică. În legătură cu amănuntele evaluării, Bedo Arpad, secretarul KMAT, a declarat: sistemul de criterii a fost realizat în anul 2014. Formularul a inclus 163 de întrebări, în baza a 86 de criterii. A inclus 14 tematici, iar completarea formularelor a fost coordonată de nouă organizaţii din cadrul a şase ţări.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.909, 26.09.2016; Titlu: Evaluare despre situaţia maghiarilor

Atacul concertat împotriva simbolurilor, denumirilor, inscripţiilor noastre continuă. Iar operaţiunea se desfăşoară sub îndrumarea, mai mult chiar, cu participarea activă a poliţiei secrete române cândva vestită (Securitatea), adică a urmaşului de drept şi de doctrină al acesteia, Serviciul Român de Informaţii (SRI). Pentru a demonstra operaţiunea derulată împotriva noastră, este suficient să fac referire la evenimentele din săptămâna trecută. Curtea de Apel Târgu-Mureş a pronunţat atunci o sentinţă definitivă şi irevocabilă potrivit căreia drapelul secuiesc nu poate flutura în Piaţa centrală din Miercurea-Ciuc. Atunci a reieşit că Autoritatea Naţională pentru Turism nu recunoaşte nici ea Pământul Secuiesc drept destinaţie turistică. Şi tot atunci a avut loc la Sfântu-Gheorghe un nou proces al drapelului. În cadrul acestui proces, juristul prefecturii a argumentat spunând că noi, maghiarii, suntem o minoritate în această ţară şi din acest motiv nu avem nici drapel. Vorbe clare, care reflectă perfect atitudinea puterii române faţă de noi: dictatorială, duşmănoasă şi umilitoare. Ce se poate face în astfel de situaţii? În primul rând trebuie să protestăm, la toate forurile din ţară şi din străinătate, faţă de lezările de drepturi şi tratamentul umilitor de care avem parte. Să atragem atenţia asupra noastră atât în parlamentul român cât şi în cel european, să bombardăm cu petiţii ambasadele din străinătate şi organizaţiile pentru drepturile omului, să ne facem auzit glasul la ONU. Fără ieşiri în stradă şi proteste în masă, adică fără a arăta forţa şi a exercita presiune, nu vom fi trataţi niciodată în această ţară aşa cum sunt trataţi românii.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 186, 27.09.2016; Titlu: Trebuie arătată forţa, Semnează: Bedo Zoltan

Preşedintele catalan planifică organizarea unui referendum pentru independenţă în luna septembrie a anului 2017. Carles Puigdemont a anunţat acest lucru ieri în parlamentul de la Barcelona. Conducătorul comunităţii autonome catalane a subliniat că vor organiza referendumul în a doua parte a lunii septembrie a anului viitor, fără aprobarea statului spaniol. El a mai spus că se vor strădui până în ultimul moment să ajungă la o înţelegere cu statul, vor face tot ceea ce ţine de ei şi sunt dispuşi să discute despre orice. Puigdemont a mai precizat: Catalonia se va pregăti până în iunie 2017 să demareze procesul de scindare de Spania, de tranziţie către un stat independent. Vom proceda paşnic şi democratic. După cum s-a exprimat, majoritatea catalanilor doresc independenţa, iar în Europa nu există un proiect care să beneficieze de o asemenea susţinere. Puigdemont a atras atenţia asupra faptului că în cazul în care parlamentul nu îi va acorda astăzi votul de încredere, va organiza noi alegeri parlamentare în Catalonia.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.912, 29.09.2016; Titlu: În Catalonia se planifică organizarea unui referendum pentru independenţă

Parlamentarul Bogdan Diaconu, cunoscut pentru atitudinea sa antimaghiară, a iniţiat desfiinţarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Diaconu a depus proiectul de lege în senat încă din luna mai, însă acesta a ajuns în camera deputaţilor -care trebuie să-şi dea prima votul - doar în cursul săptămânii trecute. In opinia politicianului, instituţia bugetară a dat dovadă de o atitudine antiromânească. In opinia sa, consiliul se află sub influenţa UDMR şi a altor grupuri de interese care activează pentru desfiinţarea valorilor creştine româneşti tradiţionale. Consiliul pentru combaterea discriminării i-a amendat pe toţi românii care şi-au ridicat glasul împotriva extremismului maghiar. CNCD a stat în slujba autonomiei teritoriale şi a cauzei teroriştilor, susţinând de exemplu că Beke Istvan şi Szocs Zoltan au fost discriminaţi - declară parlamentarul, în motivaţia proiectului de lege.
Sursa: Haromszek nr. 7916 din 04.10.2016 Un nou proiect de lege antimaghiar

În România, statul continuă să persecute utilizarea simbolurilor comunitare - este tema despre care a vorbit Sogor Csaba luni, în plenul de la Strasbourg. Europarlamentarul UDMR a precizat: acest lucru l-a putut experimenta de curând şi ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, când a apărut despre el în presă o fotografie în care ţine în mână un drapel secuiesc, alături de lideri autoguvernamentali locali. În presa de limbă română, acest gest a fost suficient pentru iscarea unui scandal. A protestat, printr-un comunicat, inclusiv ministerul afacerilor externe - a afirmat Sogor Csaba. În aprecierea reprezentantului din Transilvania, este vorba de o discriminare, având în vedere că nu toate simbolurile comunitare generează o agitaţie atât de mare în România. Multe regiuni au propriul drapel, care poate fi utilizat în mod liber. Sogor a atras atenţia Parlamentului European şi asupra faptului că instanţa română a decis că denumirea de Pământ Secuiesc nu poate fi utilizată ca destinaţie turistică. Cu alte cuvinte: o regiune nu poate fi pomenită sub denumirea pe care o folosesc localnicii de peste o sută de ani. Vă rog să decideţi dacă acest fenomen lezează sau nu sensibilitatea europeană - a formulat europarlamentarul.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.917, 05.10.2016; Titlu: Despre Pământul Secuiesc, în Parlamentul European, Semnează: Nagy B. Sandor

Preşedinţii organizaţiilor din Cluj ale UDMR şi PPMT au depus plângere la Consiliul Naţional al Audiovizualului împotriva postului de televiziune B1, din cauza instigărilor antimaghiare lansate în cadrul unei emisiuni de duminică. Moderatorul emisiunii, Radu Banciu a spus, în contextul referendumului din Ungaria, că poporul maghiar este tot unul de refugiaţi, care nu are ce căuta în Europa. Domnul Orban, să ştiţi că şi României i-ar sta mai bine fără unguri - a spus Banciu, adăugând: Arabii, în Siria şi Palestina, dumneavoastră, în Ungaria, şi noi aici. Da? După părerea moderatorului, dacă maghiarii din România sunt atât de unguri şi atât de împotriva poporului român, ar trebui să stea în Ungaria. În aprecierea lui Kovacs Peter, preşedintele executiv al UDMR, afirmaţiile de stigmatizare ale moderatorului sunt inacceptabile. Acestea sunt insultătoare la adresa comunităţii maghiare, nici UDMR, dar - în opinia mea - nici vreunul din cetăţenii din România nu se poate solidariza cu aşa ceva - este citat preşedintele executiv în buletinul informativ al UDMR. Este inacceptabilă afirmaţia potrivit căreia maghiarii nu au ce căuta în ţară, iar în acest context, este inacceptabil în special faptul că ni se atribuie un rol de imigranţi economici - şi-a exprimat opinia Kovacs Peter. Preşedintele executiv a adăugat: UDMR i-a solicitat CNA să sancţioneze postul B1 şi să-i impună moderatorului emisiunii - care poate fi considerat un recidivist - să-şi ceară public scuze. Fancsali Erno, preşedintele organizaţiei din Cluj a PPMT, a amintit de faptul că postul B1 trebuia să achite, nu demult, o amendă de 50.000 de lei, din cauza unor afirmaţii similare făcute de moderatorul Radu Banciu. Politicianul şi-a exprimat speranţa că autoritatea va adopta măsurile adecvate şi în acest caz.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.917, 05.10.2016; Titlu: Noi instigări antimaghiare

Steagul secuiesc pe care consilierul PCM Kulcsar Terza Jozsef l-a donat, în luna februarie, autoguvernării judeţene, trebuie înlăturat din sala mare de şedinţe utilizată în comun de către Consiliul Judeţean Covasna şi prefectură. Asta este decizia Tribunalului Covasna în procesul intentat de prefectură. Potrivit lui Kulcsar Terza Jozsef, pe prefectul Sebastian Cucu îl deranjează atât de tare steagul secuiesc încât, recent, la şedinţe a dispus acoperirea steagului cu un voal alb. Liderul PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a declarat că decizia este revoltătoare, încalcă drepturile omului şi este discriminatorie. El a adăugat că vor contesta această decizie. Aşa ceva încă nu s-a mai auzit, să nu poţi dona - a răbufnit Kulcsar, plângându-se şi de faptul că este interzisă utilizarea liberă a însemnelor. A sosit timpul pentru luarea unor contramăsuri - a declarat Kulcsar. Întrebat fiind la ce măsuri concrete se gândeşte, acesta a declarat că va fi o surpriză. Exact ca în cazul saşilor, puterea română vrea ca noi să dispărem, însă nu îi va merge. În astfel de cazuri trebuie să luăm cu toţii atitudine şi să ne solidarizăm - a accentuat politicianul.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.920, 08.10.2016; Titlu: Este interzisă până şi donarea steagului secuiesc?, Semnează: Farcadi Botond

În contextul problemei privind imigranţii, Radu Banciu, unul din moderatorii postului de televiziune B1, a îndrăznit să spună, în cadrul unei emisiuni de duminică, cum că maghiarii ar fi tot un popor de imigranţi, care nu are ce căuta în Europa. Acesta a mai adăugat: Domnul Orban, să ştiţi că şi României i-ar sta mai bine fără maghiari (din Transilvania)! Iar în final, a precizat: dacă maghiarii din România sunt atât de unguri şi atât de împotriva poporului român, să stea în Ungaria! Aceste afirmaţii naţionaliste, şovine, instigatoare la ură sunt deosebit de insultătoare pentru noi, nu pot rămâne fără replică. Drept urmare, putem să împachetăm şi noi, pentru că evreii, germanii (saşii) au plecat deja. Iar cel care a mai rămas, a devenit preşedintele statului român. Să nu uităm, ordinul cavaleresc german a fost stabilit (înaintea saşilor) în Transilvania, în Ţara Bârsei, în anii 1200, de regele ungar Andrei al II-lea. În concluzie, Transilvania era încă pe atunci parte din regatul ungar, iar maghiarii secui au trăit aici şi mai înainte. Nu pot fi calificaţi drept imigranţi nici saşii, care veniseră mai târziu, ei fiind cetăţeni colonizaţi cu bună intenţie. Cum pot fi maghiarii, în astfel de condiţii, un popor de imigranţi? La finele primului mileniu, ei nu s-au instalat, cu forţa, într-o ţară, într-un stat, ci şi-au întemeiat propriul stat pe un teritoriu nepopulat, în Bazinul Carpatic rămas pustiu după plecarea romanilor. Românii au început să vină în Transilvania, după anii 1300, într-un număr redus şi în ritm mai lent, ca să se ocupe de păstorit nomad sau să muncească pentru moşieri. Nu s-au mai întors în voievodatele române de pe vremea respectivă, adică în Moldova şi Ţara Românească. Evident, procesul s-a derulat treptat, timp de câteva secole, doar pe vremea republicii socialiste multilateral dezvoltate erau colonizate, în mod dirijat, masele de oameni în oraşele populate de maghiari. Au trecut de atunci două decenii şi jumătate, însă eu nu am auzit niciodată până acum ca vreunul din jurnaliştii maghiari să fi spus la radio sau la tv că românii ar trebui să se întoarcă acolo de unde veniseră! Se pare că, în România democratică de astăzi se amplifică tot mai mult generarea falsei atmosfere antimaghiare (pe lângă postul tv B1, mai există şi Realitatea, Antena1, Antena3 şi altele, inclusiv postul naţional, care sunt la fel neponderate). Aceşti moderatori tv, în loc să slujească convieţuirea normală, relaţiile paşnice, se ocupă, în mod rău intenţionat, de despicarea firului de păr în patru. Ar fi bine dacă patrioţii, care se bucură de o popularitate ieftină, s-ar pregăti mai bine din istorie! Ştiu că, în arta militară, cea mai bună apărare este atacul, însă s-a cam depăşit măsura. N. Kanyadi Mihaly / Sântionlunca.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.925, 14.10.2016; Titlu: Instigări lansate împotriva noastră, fără a fi pedepsite

În 20 octombrie, de la ora 18:00, în Sala Gabor Aron a Bibliotecii Judeţene Bod Peter din Sfântu Gheorghe, heraldicianul dr. Szekeres Attila Istvan va susţine expunerea intitulată Evoluţia stemei comunităţii secuieşti, de la apariţia ei până în momentul în care a devenit simbol al luptei autonomiste a maghiarimii, cea mai numeroasă comunitate minoritară din România, prezentată şi în cadrul celei de-a XXXII-a ediţii a Congresului Internaţional de Genealogie şi Heraldică, organizat în perioada 10-13 august 2016, la Glasgow. Manifestarea se va derula în cadrul ediţiei a VII-a a Zilelor Pământului Secuiesc, în organizarea Consiliului Judeţean Covasna, Centrului Cultural al Judeţului Covasna şi a Asociaţiei Transilvane de Heraldică şi Vexilologie.
Sursa: Haromszek nr. 7928 din 18.10.2016 Evoluţia stemei comunităţii secuieşti

În programul lansat de UDMR înainte de alegerile parlamentare din decembrie, figurează obţinerea, pentru limba maghiară, a statutului de limbă oficială pe Pământul Secuiesc. Programul electoral care include patru capitole, a fost prezentat de Kelemen Hunor. În opinia preşedintelui UDMR, alegerile parlamentare se referă, din punctul de vedere al maghiarilor din România, la viitor, la siguranţă şi la reînnoirea politică. În introducere, a spus că măsurile adoptate de procuraturi împotriva liderilor autoguvernamentali maghiari, sunt disproporţionale. În opinia sa, aceste experimente vizează pierderea încrederii comunităţii maghiare din Transilvania. Kelemen Hunor a arătat: formaţiunea politică pe care o conduce nu reclamă anchetele în sine, ci măsurile disproporţionale ale procuraturii - interzicerea desfăşurării activităţii în primării, în timp ce unii primari, acuzaţi în cazuri mai grave, pot lucra în continuare. În opinia sa, acest lucru arată că există probleme în privinţa statului de drept. El a declarat că programul electoral vizează consolidarea drepturilor comunitare maghiare, crearea unui învăţământ de calitate, dezvoltarea infrastructurii transilvănene, sprijinirea sferei antreprenoriale şi crearea bunăstării şi siguranţei familiilor. El a mai spus că programul vizează Transilvania, însă la elaborarea programului UDMR a avut în vedere faptul că ceea ce este bun pentru maghiarii din Transilvania, este bun şi pentru români. În ceea ce priveşte drepturile comunitare, Kelemen a amintit de necesitatea unei noi constituţii pentru România, în care să se asigure loc pentru declaraţia de la Alba-Iulia, care prevede unificarea Transilvaniei cu România. În opinia sa, acest lucru este posibil în contextul faptului că în anul 2018, România sărbătoreşte centenarul unificării. Politicianul a enumerat printre obiectivele de politică naţională reducerea de la 20% la 10% a pragului procentului local al minorităţilor, care permite asigurarea drepturilor de utilizare a limbii. Dreptul utilizării limbii ar trebui asigurat şi în localităţile în care procentul unei comunităţi nu atinge 10%, dar numărul persoanelor depăşeşte 5.000. Kelemen Hunor a mai afirmat că UDMR insistă asupra adoptării unei legi a educaţiei, care să pună accent pe învăţământul de calitate. Pe lângă obiectivele de mai sus a mai amintit de finalizarea autostrăzilor din Transilvania şi dezvoltarea agriculturii. Preşedintele a mai spus că vor iniţia scăderea TVA-ului la curent, gaz şi canalizare la 9%.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.931, 21.10.2016; Titlu: UDMR şi-a anunţat programul / O nouă constituţie pentru România

Anul 1956 reprezintă nu numai un moment istoric, ci şi un simbol, simbolul libertăţii, al ataşamentului faţă de patrie, al curajului - aceste cuvinte au fost rostite de Fekete Kata, gazda festivităţii comemorative de la Sfântu-Gheorghe. În parcul memorial 56 din Sfântu-Gheorghe nu s-a adunat un număr semnificativ de persoane, însă mulţi au considerat important să gândească împreună despre libertate, despre acţiunea comună şi să-i omagieze împreună pe eroii din Ungaria, din Transilvania şi din Trei Scaune. Primarul Antal Arpad a atras atenţia în cuvântarea sa festivă asupra rolului tinerilor în revoluţie. În sufletul lor mai există scânteia care poate distruge tirania. Libertatea izvorăşte întotdeauna din curajul sufletelor înflăcărate - a declarat el. După 60 de ani se poate spune că revoluţionarii de atunci au câştigat. Niciodată nu va avea dreptate asupritorul, ci acela asuprit - a mai subliniat el. Primarul a subliniat: este permis să mergem doar înainte, nu trebuie să ne temem şi nu trebuie să cedăm. Este deosebit de important ca în momentele dificile să avem de ce ne agăţa - a mai adăugat el. Deşi la 60 de ani de la revoluţie situaţia maghiarilor din Transilvania este mult mai bună, sunt totuşi mulţi cei care aleg să emigreze. În momentul de faţă, acesta este cel mai mare duşman al nostru - a spus primarul. Dacă ne putem depăşi temerile, dezbinarea, dacă putem redescoperi lucrurile noastre, dacă ne rezolvăm în sfârşit problemele comune, am convingerea că va veni şi vremea noastră. Flacăra libertăţii trebuie menţinută în viaţă. Noi, şi în primul rând tinerii, avem sarcina de a menţine flacăra libertăţii, în zilele obişnuite dintre sărbători - a declarat la final Antal Arpad. Un mesaj asemănător a fost transmis de Miklos Zoltan, candidatul UDMR pentru senat: eroii evenimentelor din 1956 aşteaptă în mod legitim să fim fideli principiilor formulate, valorilor reprezentate la vremea respectivă, să ducem mai departe credinţa şi unitatea cu care şi-au jertfit viaţa. Ei aşteaptă în mod legitim să ducem mai departe flacăra. Brendus Reka, adjunct şef departament în cadrul Secretariatului de Stat pentru Politică Naţională al Oficiului Ungar al Premierului, a transmis mesajul Ungariei, al maghiarilor, a evocat cele întâmplate la Budapesta, şi-a exprimat omagiile în faţa eroilor din Transilvania şi a mai spus: faptul că am câştigat libertatea, nu înseamnă că ea ne va aparţine definitiv. Maghiarii au luptat decenii la rând pentru libertatea lor şi procedează la fel şi în secolul al XXI-lea. Noi, cei care trăim în aşa-numita lume liberă, dorim acelaşi lucru ca şi revoluţionarii din 1956, să putem decide în mod suveran în legătură cu problemele care ne vizează, drepturile fundamentale să nu ne fie ştirbite, să putem trăi mândri ca maghiari la Sfântu-Gheorghe sau în orice colţ al Transilvaniei. Asta ne învaţă spiritul anului 1956 şi ne obligă sacrificiul martirilor revoluţiei - a subliniat Brendus Reka. Torok Jozsef a declarat în numele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici: cei care sunt prezenţi, cei care gândesc în spiritul revoluţiei din anul 1956, să transmită acest spirit celor care nu au putut fi prezenţi la festivitate, să ne putem ţine din nou de mâini deoarece doar astfel putem izbuti. Mesajul anului 1956 este: fără solidaritate nu poate exista reînviere - a subliniat el. După binecuvântarea rostită de Incze Zsolt, protopopul Eparhiei Reformate Sepsi, au urmat intonarea imnurilor noastre şi depuneri de coroane la monumentul 56. Participanţii s-au deplasat cu lumânări şi cu făclii la obeliscul din Parcul Elisabeta.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.933, 24.10.2016; Titlu: Sfântu-Gheorghe / A duce mai departe flacăra, Semnează: Farkas Reka

La finele săptămânii trecute a fost comemorată ziua de 23 octombrie 1956. Comemorarea de ieri de la Târgu-Secuiesc, a început cu o slujbă celebrată la biserica reformată de preotul Ruszka Sandor. A urmat un program artistic susţinut de elevii clasei a IX-a A. Înainte de depunerile de coroane la stâlpul funerar amplasat în vechiul cimitir reformat în amintirea martirilor executaţi în procesul Szoboszlay, protopopul pensionar Pasztori Tibor Endre în ordin de viteaz a înmânat câteva diplome de merit din partea Ordinului Vitejilor din Bazinul Carpatic. După marşul cu făclii al elevilor din localitate, desfăşurat în cursul serii, elevii liceului Nagy Mozes au prezentat la Vigado un program artistic. Seria comemorărilor s-a încheiat cu depuneri de coroane la Monumentul Eroilor. În municipiul reşedinţă de judeţ au vorbit foştii deţinuţi politici. În incinta casei memoriale a victimelor dictaturii comuniste au fost înmânate, în prezenţa ambasadorului ungar Zakonyi Botond şi a adjunctului şefului de departament în cadrul Secretariatului de Stat pentru Politică Naţională, Brendus Reka, plachetele memoriale Statuia Libertăţii. Plachetele le-au fost conferite deţinuţilor politici din Trei Scaune, care au fost reprimaţi din cauza activităţii lor din 56. A fost proiectat un film documentar, în care Bordas Attila, Jancso Csaba şi Jozsa Arpad Csaba au vorbit despre activitatea revoluţionară pe care au desfăşurat-o în 56, când erau elevi de 15-16 ani. Participanţii s-au deplasat apoi la placheta memorială Gloria Victis, amplasată pe zidul primăriei, unde au depus coroane. Fostul deţinut politic Vancsa Arpad a spus că apărarea patriei la nevoie este şi acum o obligaţie, după care participanţii s-au deplasat la casa lui Szalay Attila. Festivităţile au continuat, la orele 19, în parcul memorial 56, şi s-au încheiat cu un marş cu făclii. Ieri, organizaţia covăsneană a PCM a organizat, în centrul Covasnei, o acţiune de comemorare a revoluţiei din 56. Ferencz Botond, membru al prezidiului PCM Covasna, a reamintit istoricul pietrei memoriale şi a stâlpului funerar amplasat la faţa locului, în urmă cu 10 ani, de Asociaţia Civică Maghiară şi de Consiliul Secuiesc din Covasna. Candidatul pentru camera deputaţilor, Kulcsar Terza Jozsef, a subliniat că îi rememorăm pe aceia care au avut curajul, atât în Ungaria cât şi în Transilvania, să se opună tiraniei şi puterii străine asupritoare. Consulul dr. Csige Sandor de la Consulatul General al Ungariei la Miercurea-Ciuc, a arătat că guvernul ungar a declarat an al libertăţii anul în care se împlinesc 60 de ani de la revoluţia şi lupta pentru libertate din 56. Vicepreşedintele organizaţiei locale a PCM, Szabo Levente, a declarat că aceia care au luptat pentru libertate ne dau şi azi un exemplu de solidarizare. Au rostit predici preoţii Madaras Mihaly Attila - reformat - şi Peter Artur. Şi-au dat concursul corul cameral Pastorala, fanfara de tineret, echipa de cercetaşi Havadtoi Sandor, Barti Lehel - care a recitat -, Szabo Kamilla şi Szabo Tamas. Împlinirea a 60 de ani de la revoluţia din 1956 a fost comemorată la Valea Seacă sâmbătă. Festivităţile au debutat cu slujba celebrată la biserica romano-catolică. Participanţii s-au deplasat apoi la şcoala generală Opra Benedek - care poartă numele celui hărţuit în revoluţia din 56, originar din Valea Seacă -, unde directorul şcolii, Biro Levente Tibor, a evocat rolul pedagogului al cărui nume îl poartă şcoala. Primarul din Sânzieni, Balogh Tibor, a vorbit despre valoarea, mesajul evenimentelor din 56, după care a luat cuvântul directorul şcolii din Sânzieni, Gergely Zoltan, care a subliniat că revoluţia din 56 a fost una calitativă. Dr. Ambrus Agnes a arătat că nu prea există mare diferenţă între situaţia din 1956 şi cea din prezent. In opinia sa, lumea nu s-a schimbat prea mult, pentru că puterea poate hărţui şi azi oameni în baza unor acuzaţii scornite, deşi se spune că trăim în democraţie. A urmat un program cultural susţinut de elevii şcolii din localitate. Participanţii au depus în final coroane la placheta amplasată în memoria lui Opra Benedek, realizată de sculptorul Vetro Andras. Raportat la numărul localnicilor din Baraolt, puţini au fost cei care au participat ieri la acţiunea comemorativă desfăşurată la monumentul 56 din strada Petofi. Au luat cuvântul parlamentarul Marton Arpad, Imre Arpad (reprezentant al organizaţiei locale a Mişcării Jobbik Magyarorszagert), istoricul Demeter Laszlo şi primarul Lazar-Kiss Barna Andras. Acesta din ur mă a subliniat că eroii din 56 şi-au asumat jertfa nu numai pentru libertatea lor, ci şi pentru a generaţiilor următoare. Primarul şi-a exprimat, în numele conducerii oraşului, recunoştinţa faţă de condamnaţii politici din Bazinul Baraolt şi le-a înmânat diplome de merit celor trei baraolteni foşti condamnaţi din 56. La acţiunea comemorativă şi-au dat concursul şi doi elevi: Fodor Laszlo a recitat, iar Tordai Akos a cântat. Binecuvântarea a fost rostită de preotul romano-catolic din Micloşoara, Fulop Laszlo. Acţiunea s-a încheiat cu intonarea imnurilor, în compania orchestrei Csala Kurtje. Notă: pe aceeaşi temă informează Sepsi Radio, Haromszek - care îi menţionează pe cei cărora le-a fost acordată placheta memorială Statuia Libertăţii: Aczel Ferencz, Albert Mihaly, Bede Istvan, Bedo Gabor, Bordas Attila, Csobotar Istvan, Fazakas Sandor, Fulop Janos, Gyertyanosi Csaba, Jancso Csaba, Jozsa Arpad Csaba, Kosa Balint, Mathe Jozsef, Olah Janos, Pap Mihaly, Puskas Attila, Sandor Csaba, Szocs Jozsef, Torok Istvan, Torok Jozsef, Vancsa Arpad şi Zsok Laszlo.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 205 din 24.10.2016 Revoluţie împotriva terorii şi a ocupaţiei / Memoria curajoşilor

Bannerele uriaşe ale UDMR, cu care formaţiunea ar fi dorit să se adreseze înainte de campania electorală locuitorilor marilor oraşe transilvănene au generat reacţii aprinse. La apelul poliţiei locale din Cluj, firma care asigură spaţiul publicitar a început ieri să demonteze panourile publicitare. Pe bannerele uriaşe inscripţionate în limba română, amplasate la sfârşitul săptămânii trecute în localităţile Cluj şi Oradea, apare următorul text: Salvăm Clujul (Oradea) de Bucureşti!, Impozitele noastre îmbogăţesc Transilvania. Nu capitala! Pe bannerul verde-alb puteau fi observate logo-ul şi site-ul UDMR. Bannerele au generat reacţii aprinse, mai ales pe reţelele de socializare, pe bloguri şi în cadrul diferitelor posturi de televiziune. Postul naţionalist Antena 3 a vorbit într-o emisiune, în contextul bannerelor, despre proiectul fărâmiţării secrete a României. Unul din moderatorii postului, Radu Tudor, a iniţiat pe blogul său ideea eliberării Bucureştilor de UDMR. Vorbim de descentralizare şi de subsidiaritate atunci când cerem ca impozitele noastre să nu îmbogăţească Bucureştii. Cerem ceea ce am cerut întotdeauna: demontarea statului centralizat, încredere în autoguvernările locale şi judeţene, cedarea tuturor prerogativelor. Considerăm că ceea ce este bun pentru Transilvania, este bun şi pentru România - a menţionat în scris Kovacs Peter.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.935, 26.10.2016; Titlu: Bannerele uriaşe ale UDMR vor fi înlăturate

În zorii zilei de marţi, pe teritoriul comunei brăilene Măxineni au fost vandalizate două autocamioane ale firmei Horvath&Vancsa Trans din Sfântu-Gheorghe - a trâmbiţat We Radio. Din corespondenţă reiese şi că accesul de furie al bărbatului băut, care a vandalizat autocamioanele, a fost generat de apartenenţa etnică a unuia dintre şoferi. Atacatorul a strigat, între altele, coboară, ungure, să te omor! În România care respectă drepturile minorităţilor - cel puţin asta susţine ambasadorul Americii la Bucureşti - suntem, aşadar, în situaţia în care să se vrea trimiterea cuiva pe lumea cealaltă din simplul motiv că este maghiar. Este fascism de-a binelea, chiar dacă amintitul diplomat nu vrea să observe aceste manifestări, după cum nu vrea să observe nici afirmaţiile politicienilor români care ne umilesc şi ocărăsc în fiecare zi. Şi tocmai din acest motiv am ajuns aici, pentru că asemenea lui, şi Occidentul a închis de fiecare dată ochii la abuzurile româneşti, sârbeşti şi slovace. Drept urmare, ne pot umili, persecuta şi priva liber. În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem, la rândul nostru, că suntem vinovaţi şi noi, deoarece nu am fost capabili să acţionăm împreună, suficient de curajoşi şi fermi, pentru ocrotirea drepturilor noastre. Nici acasă, nici în forurile internaţionale. Instigarea la ură este ameninţătoare nu numai pentru cei care îi sunt ţinte, ci şi pentru cei care o lansează şi o alimentează.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 208, 27.10.2016; Titlu: Ura este fatală

Forumul Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF) doreşte să stopeze practica prin care gestionarea, în cadrul comunităţii europene, a minorităţilor indigene este identificată cu cea a altor minorităţi. Szabolcs Attila (FIDESZ) şi Harangozo Gabor (Partidul Socialist Ungar), cei doi copreşedinţi ai organizaţiei, au făcut declaraţii pe această temă după şedinţa de lucru a grupului autoguvernamental regional al forumului. Harangozo Gabor a declarat că unul din scopurile fundamentale ale grupului de lucru al KMKF este ca participanţii să cunoască reciproc concepţiile autonomiste. El a mai subliniat că în cadrul şedinţei toată lumea a fost de acord că şi comunităţii maghiare i se cuvine autonomia care li se cuvine şi altora în Europa. Harangozo a atras atenţia asupra faptului că în timp ce în cazul altor comunităţi, de exemplu în urma migraţiei din secolul XXI, integrarea minorităţilor reprezintă o provocare din ce în ce mai mare, păstrarea identităţii comunităţilor naţionale, ajunse minoritare, reprezintă o sarcină contrară. În opinia lui Harangozo Gabor, membrii organizaţiei luptă - de exemplu şi în cadrul tribunalului european - pentru ca Uniunea Europeană să aibă o politică de specialitate cu caracter obligatoriu, iar păstrarea identităţii minorităţilor naţionale să fie un scop european deosebit. În cadrul şedinţei grupului de lucru a vorbit Vincze Lorant, noul director al FUEN, secretarul UDMR pentru politică externă. Szabolcs Attila a declarat că în circumscripţia sa electorală, în Budafok-Teteny, în ultima duminică a lunii octombrie vor fi aprinse focuri de strajă în semn de susţinere a autonomiei secuieşti. Politicianul le-a cerut tuturor comunităţilor maghiare să adere la apelul CNS, dat fiind faptul că autonomia Pământului Secuiesc poate fi obţinută doar prin atragerea atenţiei opiniei publice internaţionale. Harangozo Gabor a mai subliniat că succesul autonomiei Pământului Secuiesc depinde în mare măsură de rezultatul viitoarelor alegeri din România. Comunitatea maghiară de acolo este încurajată să participe într-un număr cât mai mare la vot şi să îi sprijine pe candidaţii maghiari. Copreşedintele KMKF a subliniat că pentru succes este nevoie de o solidarizare cât mai amplă în cazul organizaţiilor maghiare de acolo.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.937, 28.10.2016; Titlu: Maghiari în minoritate / Şi ei au dreptul la autonomie, Semnează: Szekeres Attila

Dacă nu ar exista Consiliul Naţional Secuiesc, cauza autonomiei Pământului Secuiesc ar fi de mult măturată de pe masă, atât de politicienii români cât şi de cei maghiari. Ar fi măturată de maghiari deoarece aspiraţia - calificată radicală, extremistă şi separatistă - nu este altceva decât o povară, o piedică în calea diferitelor compromisuri. Ar fi măturată de către români deoarece dacă aceştia ar purta o discuţie inteligentă pe această temă, ar putea fi acuzaţi de proprii alegători pentru prietenia cu maghiarii, de vânzarea interesului naţional român. Consiliul Naţional Secuiesc se luptă cu consecvenţă incomodă pentru realizarea autodeterminării şi poate contabiliza drept un succes faptul că reuşeşte să menţină problema pe agenda de lucru. Organizaţia a recurs şi la instrumente politice externe, politice naţionale, diplomatice şi juridice, dar nu prea exagerăm dacă spunem că rezultatele cele mai spectaculoase au fost obţinute prin intermediul acţiunilor în masă iniţiate de ea. Cel mai mare succes a fost ziua libertăţii secuieşti de la Târgu-Mureş, atunci când în urma solidarităţii exemplare a CNS, a partidelor maghiare, organizaţiilor, bisericilor şi sferei civile, peste o sută de mii de persoane au exprimat faptul că îşi imaginează viitorul în România în regiunea autonomă a Pământului Secuiesc. Iluminarea graniţelor Pământului Secuiesc a fost o nouă acţiune a CNS care a indicat cerinţa autodeterminării. În aceste condiţii, ultima duminică a lunii octombrie a fost declarată zi a autonomiei Pământului Secuiesc. Duminică vor fi aprinse noi focuri de strajă, lumânări şi făclii în numeroase localităţi de pe Pământul Secuiesc. În comunităţile creştine maghiare din lume se vor rosti rugăciuni pentru autonomia regiunii. Nu credem că în urma acţiunii, politicienii de la Bucureşti ne vor îndeplini a doua zi toate revendicările. Dar nu credem nici că în felul acesta ar fi soluţionate toate problemele noastre. Ştim foarte bine că orice astfel de acţiune este o nouă ocazie de a atrage atenţia ţării şi a lumii asupra revendicărilor comunităţii noastre. Bucureştii răspund deocamdată cu o nouă demonstraţie de forţă, cu alte încălcări ale drepturilor, însă vizita pe Pământul Secuiesc a ambasadorilor britanic şi american arată că puterile occidentale - interesate de stabilitate - au început să se informeze la faţa locului, chiar dacă ultima declaraţie a diplomatului de la Washington - potrivit căreia România a soluţionat în mod exemplar problema minoritară - demonstrează mai degrabă faptul pentru SUA că mai importante sunt parteneriatul strategic semnat cu România, colaborarea militară strânsă, baza de la Deveselu, decât privarea de drepturi a comunităţii naţionale care trăieşte în minoritate. Dacă CNS nu va rămâne singură în aspiraţia sa, dacă această cauză a autonomiei va fi asumată şi de politicienii maghiari care urmează să fie aleşi în luna decembrie, dacă vom acţiona mult şi împreună, poate că vom reuşi ca lumina focurilor de strajă, a lumânărilor, a făcliilor să nu fie ignorată nici de Bucureşti şi nici de Washington, iar îndeplinirea cererilor noastre, asigurarea drepturilor noastre să devină interesul tuturor.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.937, 28.10.2016; Titlu: Dacă lumina este suficient de puternică, Semnează: Farcadi Botond

Din cauza acţiunilor de lezare a drepturilor întreprinse în Transilvania şi Slovacia, patru petiţii formulate în trei cazuri diferite se află pe masa comisiei de petiţii a Parlamentului European - a precizat Tokes Laszlo, europarlamentar sub culorile Fidesz-KDNP, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), în cadrul conferinţei de presă susţinute ieri, la Budapesta. Una din petiţii a fost lansată în interesul restituirii imobilelor bisericeşti confiscate pe vremea comunismului, celălalt caz vizează persoanele private în mod samavolnic de cetăţenia slovacă. Au fost formulate două petiţii în cazul invalidării decretelor Benes - a înşirat politicianul. După cum a precizat Tokes, cazul imobilelor bisericeşti înseamnă lezarea dreptului de proprietate şi a libertăţii confesionale. Un exemplu adus în acest context a fost acela că, doar în cursul lunii septembrie, autorităţile române au respins 12 solicitări de restituire, iar Colegiul Reformat Szekely Miko a fost renaţionalizat. Tokes a subliniat: trebuie considerată drept un rezultat important acceptarea petiţiilor de către comisie, şi se preconizează ca acestea să fie fixate pe ordinea de zi la începutul anului viitor. Poate fi considerat drept un progres că membrii comisiei i s-au adresat României cu solicitarea să dea explicaţii pentru situaţia creată. Autorităţile române au şi transmis răspunsul, însă acesta constă doar în ocolirea esenţialului, denaturare şi falsificare - a formulat politicianul. Au fost solicitate explicaţii şi din partea autorităţilor slovace în cazul privind cetăţenia - a adăugat Tokes. Lomnici Zoltan, preşedintele Consiliului Demnităţii Umane, a menţionat: este important, din punctul de vedere al dăinuirii populaţiei maghiare din Transilvania, ca bisericile să-şi poate continua activităţile, adică este în interesul lor fundamental să redobândească imobilele, care figurează inclusiv în angajamentul asumat de România în momentul aderării la UE. Scopul este acela ca UE să atragă atenţia României şi Slovaciei să respecte normele juridice europene - a adăugat Lomnici. Acesta a subliniat: dacă îşi doresc să stopeze procesul de scădere numerică a maghiarimii din Slovacia şi România, trebuie adoptată o poziţie fermă împotriva lezării de drepturi şi a aspiraţiilor de asimilare.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.938, 29.10.2016; Titlu: Împotriva acţiunilor de lezare a drepturilor, derulate în Transilvania şi Slovacia

După Satu Mare, Oradea şi Salonta, expoziţia itinerantă intitulată Eroul din Doberdo-Kratochvil Karoly, general-locotenent, patriotul multilateral a ajuns într-o nouă staţie din Transilvania. Institutul şi Muzeul de Istorie Militară dedică această expoziţie itinerantă lui Kratochvil Karoly şi militarilor maghiari care şi-au pierdut viaţa în primul război mondial. Expoziţia a fost vernisată vineri în prezenţa unui public numeros, în sala de expoziţii a Muzeului de Istorie a Breslelor Incze Laszlo şi poate fi vizitată până în data de 18 noiembrie. Anul comemorativ Kratochvil a început în data de 3 iunie, sub patronajul ministrului ungar al apărării, Simicsko Istvan, iar deschiderea a avut loc la Muzeul de Istorie Militară din Budapesta. Actualitatea anului comemorativ este confirmată şi de faptul că rememorăm împlinirea a 100 de ani de la lupta maghiară din zona Doberdo, confruntare în care Kratochvil Karoly şi batalionul regal de infanterişti honvezi nr. 4, care funcţiona sub comanda sa, au avut un rol însemnat. Participanţii au fost salutaţi de muzeologul Dimeny Attila, în calitate de gazdă. El a spus că expoziţia a ajuns la Târgu Secuiesc graţie lui Vargha Mihaly, directorul Muzeului Naţional Secuiesc. Conducătorul instituţiei a mai amintit de faptul că numele generalului-locotenent nu le este necunoscut locuitorilor din Târgu Secuiesc, dat fiind faptul că în decembrie 2009 a fost dezvelită aici o statuie dedicată lui. Nu exagerez dacă spun că prin această expoziţie, Kratochvil Karoly a ajuns acasă. Cele mai frumoase amintiri ale copilăriei sale sunt legate de Braşov. A avut legătură cu zona prin prisma serviciului său militar şi a secuilor cu care a luptat în primul război mondial. In final, dar nu în ultimul rând, a fost legat de această regiune prin intermediul Diviziei Secuieşti şi a tot ceea ce a reprezentat divizia -a declarat între altele Gall Hajnalka, consulul Ungariei la Miercurea Ciuc. A luat apoi cuvântul Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, care a vorbit despre personalitatea lui Kratochvil Karoly şi a spus că ofiţerul Monarhiei Austro-Ungare a coordonat educaţia prinţilor Jozsef Ferenc şi Laszlo, din ramurii din Ungaria a familiei habsburgilor. Cu ocazia mobilizării din anul 1914, a fost înrolat la cererea sa în batalionul nr.4 de honvezi din Oradea. A fost comandantul acestui batalion timp de peste trei ani. Graţie curajului său, a beneficiat de cea mai înaltă distincţie militară a monarhiei, Crucea de Cavaler a Ordinului Militar Maria Tereza. El a organizat şi a coordonat Divizia Secuiască. In calitate de general în perioada lui Horthy, între anii 1923-24 a fost directorul Muzeului de Istorie Militară. La finalul discursului său, conducătorul autoguvernării judeţene a încurajat pe toată lumea să păstreze memoria lui Kratochvil Karoly, iar curajul său exemplar şi inepuizabil să fie un exemplu pentru noi toţi. Zavodi Szilvia, colaboratoare a Muzeului şi Institutului de Istorie Militară, a prezentat materialul expoziţiei, după care Kecse Gabriella, conducătoarea Asociaţiei Tanoda din Oradea, a declarat că obiectele incluse în expoziţie provin din colecţia de aproximativ 800 de obiecte din primul război mondial, care au fost expuse în cetatea din Oradea. Frater Oliver, istoric, vicepreşedinte al Institutului de Cercetare pentru Strategie Naţională, a vorbit despre eroismul Diviziei Secuieşti. El l-a numit pe Kratochvil al doilea general Bem, un om care nu a fost învins.
Sursa: Haromszek nr. 7940 din 01.11.2016, Expoziţie itinerantă Kratochvil Karoly la Târgu Secuiesc autor Iochom Istvan

Drepturile lingvistice, asigurate de lege, nu sunt fructificate în toate şcolile şi, ca atare, în baza apelului departamentului privind minorităţile, din cadrul ministerului educaţiei, inspectoratul şcolar judeţean a anunţat şcolile în legătură cu norma juridică aflată în vigoare. Se menţionează: grădiniţele şi şcolile, în care predarea se face în limba minorităţilor naţionale, pot folosi în comunicarea lor internă şi în relaţia cu părinţii, limba de predare, iar carnetul de elev este instrumentul de corespondenţă între şcoală şi părinţi. Din acest lucru rezultă că trecerea calificativelor în carnet se poate face şi în limba maghiară. Până în luna mai a.c., erau în vigoare norme contradictorii referitoare la reglementarea lingvistică a documentelor utilizate în cadrul şcolilor şi tocmai din această cauză fiecare şcoală a aplicat, potrivit propriei interpretări, legea în cauză. Ordonanţa nr. 3.844 din acest an a ministerului învăţământului subliniază în mod clar ce anume înseamnă document oficial în şcoală şi aduce precizări în legătură cu rolul carnetului de elev. În situaţiile în care drepturile lingvistice au fost fructificate şi anterior, documentele neoficiale sunt formulate şi în momentul de faţă în limba maghiară. În situaţiile în care invitaţiile la şedinţele cu părinţii, invitaţii adresate familiilor maghiare, sunt formulate în limba română, situaţia acestora va fi aceeaşi. Nici şcolile din Trei Scaune nu fac excepţie. Şi în momentul de faţă vedem pe avizierele instituţiilor de învăţământ majoritar maghiare sau la intrarea în şcoli înştiinţări formulate în limba română. De exemplu: la intrarea în Grupul Şcolar Kos Karoly din Sfântu-Gheorghe, informaţiile referitoare la programul secretariatului şi la emiterea abonamentelor pentru navetişti, pot fi citite doar în limba română. Nu este vorba despre un caz singular. Kiss Imre, inspector şcolar judeţean, a declarat că şcolilor li s-a reamintit norma juridică deoarece unii au dubii în legătură cu completarea carnetelor de elev. Precizările s-au referit la faptul că este vorba despre un document în care denumirea disciplinelor, calificativul rezultatelor de studii ale copiilor din clasele elementare sau orice fel de mesaje pot fi trecute în limba maghiară.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.941, 02.11.2016; Titlu: Carnetul de elev în limba maghiară, Semnează: Fekete Reka

Se fac pregătiri pentru organizarea celui de-al III-lea Congres Secuiesc, care va avea loc în perioada 19-21 aprilie anul viitor, în trei locaţii: Târgu-Mureş, Miercurea-Ciuc şi Sfântu-Gheorghe. Primul congres a fost organizat în anul 1902, iar al doilea, în anul 2002. Conform tradiţiei, al treilea eveniment îşi păstrează denumirea, însă va fi o conferinţă cu caracter ştiinţific - a subliniat organizatorul principal, Bakk Miklos, conferenţiar la Universitatea Maghiară de Ştiinţe Sapientia din Transilvania, care a susţinut ieri o conferinţă de presă la Muzeul Naţional Secuiesc. Gazda, Vargha Mihaly, directorul Muzeului Naţional Secuiesc, a declarat la începutul cuvântării sale că spiritul lui Kos Karoly poate contribui la succesul iniţiativei. Ferencz Csaba, vicepreşedintele CNS (iniţiatorul manifestării) pe probleme de informare, a declarat că organizaţia lor consideră că deşi înfăptuirea autonomiei poate fi obţinută în primul rând prin instrumente politice, trebuie să existe atât un program politic cât şi unul social. Trebuie implicată intelectualitatea creatoare şi atelierele ştiinţifice care pot pregăti mediul în care autonomia poate fi funcţională. Îmbinând arma ştiinţei cu aceea a spiritului, se poate contribui la înfăptuirea autonomiei - a mai adăugat el. Bakk Miklos a comunicat că activitatea organizatorică a început după anunţarea, în luna august, a congresului. Pe Pământul Secuiesc, dimensiunea şi numărul instituţiilor ştiinţifice a atins nivelul masei critice, în sensul că putem vorbi despre o strategie de edificare a ştiinţei. A sosit momentul ca ştiinţa să participe la edificarea regiunii sociale. Scopul congresului este ca ştiinţa să formuleze propuneri politice publice şi profesionale, care să sprijine edificarea regională, să indice faptul că există un potenţial de resurse umane, că există în lume o reţea ştiinţifică preocupată de problemele Pământului Secuiesc şi de ajungerea Pământului Secuiesc pe harta ştiinţei - a spus organizatorul principal. Am dori să obţinem o imagine de ansamblu a situaţiei cercetărilor din diferitele domenii ştiinţifice. Manifestarea se desfăşoară în coparteneriat cu mai multe instituţii ştiinţifice: secţiile de pe Pământul Secuiesc ale Sapientia, care asigură locaţia de desfăşurare a evenimentului, Muzeul Naţional Secuiesc, Muzeul Haaz Rezso din Odorheiu-Secuiesc, Muzeul Secuiesc din Ciuc, o organizaţie civilă, Societatea Ştiinţifică Regională de pe Pământul Secuiesc. Pe lângă Bakk Miklos, comisia care se ocupă de pregătirea profesională este formată din următoarele persoane: Kolumban Gabor, organizatorul principal al congresului anterior; Gagyi Jozsef, profesor; Bodo Barna, conferenţiar; conducătorii muzeelor enumerate; Vargha Mihaly; Miklos Zoltan; Gyarmati Zsolt şi Gereb Laszlo, preşedintele societăţii ştiinţifice. Congresul acoperă o paletă largă de domenii ştiinţifice. Vor fi prezente domeniile ştiinţifice legate de identitatea secuiască clasică, cum ar fi istoria, etnografia, istoria artelor, protecţia monumentelor. Se manifestă deschidere către cercetarea ştiinţifică a politicilor autoguvernamentale şi regionale, către dezvoltarea teritorială definitorie în privinţa procesului de modernizare a Pământului Secuiesc, se aşteaptă propuneri legate de politica profesională şi publică. La manifestare vor fi invitaţi cei mai importanţi specialişti din diferite domenii, a declarat Bakk Miklos. El a mai declarat că va apărea şi site-ul manifestării - szekelykongresszus.ro - şi un apel public pentru participare.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.943, 04.11.2016; Titlu: Congres Secuiesc şi la Sfântu-Gheorghe

Trebuie iniţiat un nou acord social între români şi maghiari, susţine Antal Arpad, potrivit căruia este nevoie de o reorganizare administrativă, care va desfiinţa nu comunele, ci instituţia prefectului. În cadrul manifestării de deschidere a campaniei UDMR, primarul din Sfântu-Gheorghe a vorbit, între altele, despre motivele pentru care Transilvania trebuie salvată de Bucureşti. Răspunsul este unul deosebit de simplu: Transilvania trebuie salvată de Bucureşti, deoarece problemele generate în ultimii 98 de ani sunt mult mai multe decât cele ce fuseseră soluţionate - a explicat Antal. Am acceptat faptul că statul român şi-a extins suveranitatea asupra pământului nostru natal, însă nu putem accepta să devenim cetăţeni de rangul al doilea sau al treilea. Nu acceptăm dublul etalon, a precizat Antal. Edilul a menţionat: este nevoie de un nou acord social între români şi maghiari, iar acest lucru poate fi realizat dacă vor elabora împreună o nouă constituţie, însă nu realitatea transilvăneană trebuie adaptată la constituţia de la Bucureşti, ci tocmai invers. Vrem ca, comunităţile locale să adopte deciziile şi nu Bucureştii să ne dirijeze aici, în Transilvania. O situaţie specială necesită un răspuns special, Pământul Secuiesc are nevoie de un statut special. Susţinem doar reorganizarea regională care va edifica Transilvania şi comunitatea noastră. Vrem o reorganizare administrativă care va desfiinţa nu comunele, ci instituţia prefectului - a adăugat Antal.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 215, 07.11.2016; Titlu: Nu este nevoie de prefect, Semnează: Kiss Edit

Liceul Teologic Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea din Târgu-Mureş este a doua instituţie de învăţământ - după Colegiul Szekely Miko - a cărei funcţionare e pusă la îndoială de organele de urmărire penală. Nu poate fi vorba de o pură întâmplare, având în vedere că măsurile prin care - sub masca luptei anticorupţie - este restricţionată exercitarea drepturilor noastre minoritare se transformă treptat într-un real proces. Tamasi Zsolt, directorul Gimnaziului Teologic Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea din Târgu-Mureş este suspectat de abuz în serviciu, Ştefan Someşan, inspector şcolar general din judeţul Mureş, fiind acuzat tot de abuz în serviciu, respectiv de săvârşirea a două fapte de uzurpare a funcţiei. În anul electoral 2016 trebuia să constatăm tot mai des că liderii noştri, care luptă ferm, prin muncă devotată pentru interesele şi propăşirea comunităţii noastre, sunt supuşi unor anchete ale autorităţilor prin care se urmăreşte înlăturarea lor din funcţiile deţinute. Aspiraţiile respective vizează nu o persoană, o instituţie de învăţământ, ci sunt îndreptate împotriva întregii comunităţi maghiare din Transilvania. Liderii noştri comunitari sunt persecutaţi, se fac tentative pentru intimidarea noastră, ca eforturile noastre să fie depuse nu în interesul edificării comunitare, ci să se axeze pe o permanentă apărare. Greşesc cei care cred că vom ezita şi ne vom învălui în tăcere. Ei nu cunosc forţa de solidarizare a comunităţii noastre. Atunci când vor să ne dezbine, nu încercăm să ne înfruntăm unul pe celălalt, ci ne închidem rândurile şi ne vom susţine drepturile câştigate. Confirmăm ceea ce am precizat şi în cazul colegiului Miko: putem fi privaţi de orice, putem fi întemniţaţi, identitatea noastră maghiară tot va exista, pentru că vom lupta mereu pentru propria dăinuire. Aspiraţiile descurajatoare, de intimidare ne întăresc şi ele convingerea că viitorul nostru este aici, acasă, în Transilvania, sarcina noastră fiind să-l înfăptuim. Borboly Csaba, Peter Ferenc, Tamas Sandor, preşedinţii consiliilor judeţene din Harghita, Mureş şi Covasna.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 215, 07.11.2016; Titlu: Vom apăra bazele identităţii noastre!

Primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad Andras, a fost ales la Miercurea Ciuc în funcţia de preşedinte al Consiliului Autoguvernamental de pe Pământul Secuiesc (SZOT) - informează portalul Maszol. Din consiliu fac parte conducătorii judeţelor Harghita şi Covasna, precum şi conducătorii localităţilor din scaunul Mureş. Anterior, preşedinte al consiliului a fost Peter Ferenc, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. Înainte de alegerea noului prezidiu, participanţii au formulat propuneri către fracţiunea parlamentară a UDMR: insistă asupra desfiinţării instituţiei prefecturii, a comisiilor judeţene de fond funciar, asupra majorării salariilor angajaţilor din sfera autoguvernamentală, asupra restituirii sumelor provenite din bugetul local, înfiinţării unei regiuni de dezvoltare formate din trei judeţe, modificării prerogativelor secretarilor, construirii autostrăzii de pe Pământul Secuiesc, pe ruta Miercurea Ciuc - Odorheiu Secuiesc. In legătură cu regiunea secuiască de dezvoltare, Antal Arpad a declarat: ar fi oportun ca judeţele să fie transformate în centre de profit. In acest caz, impozitele provenite din profitul obţinut în judeţe de firmele naţionale nu ar mai îmbogăţi Bucureştiul, ci judeţul în cauză. Edilul insistă asupra unei colaborări mai strânse în sfera consiliilor locale şi judeţene, ar dori ca acest consiliu să aibă secretariat şi birou şi să existe un portal care să comunice ştiri despre Pământul Secuiesc în limbile română şi engleză. Insistând asupra unei atitudini mai unitare şi mai ferme, el a declarat: Ar fi bine ca măcar în interiorul Pământului Secuiesc să există o poziţie unitară, în situaţia în care sunt lansate atacuri la adresa şcolilor şi edililor noştri. In semn de protest, ne-am putea înainta demisia, iar după ce am fi din nou realeşi, am putea face din nou acelaşi lucru dacă sunt lansate din nou atacuri la adresa noastră. Bucureştiul trebuie să vadă că nu ne pot băga orice pe gât. Pe pagina sa de Facebook, Antal Arpad a menţionat următoarele: autoguvernările vor fi fructuoase dacă vor putea lucra, planifica şi edifica fără probleme. Sarcina Consiliului Autoguvernamental de pe Pământul Secuiesc va fi armonizarea activităţii autoguvernărilor, sprijinirea lor - în faţa persecuţiilor venite din partea organismelor de stat - prin cursuri de perfecţionare şi suport juridic. In cadrul şedinţei s-a mai convenit ca în urma negocierilor cu CNS să li se ceară fracţiunilor parlamentare să înainteze în parlament sărbătoarea zilei Pământului Secuiesc. Potrivit proiectului discutat marţi, această zi ar fi ajustată după data adunării naţionale secuieşti de la Lutiţa, din 16-18 octombrie 1848 - se arată pe portalul Maszol.
Sursa: Haromszek nr. 7947 din 09.11.2016 Antal Arpad: este nevoie de o poziţie mai fermă

La şedinţa Consiliului Autoguvernamental de pe Pământul Secuiesc (SZOT), primarul Antal Arpad a anunţat înfiinţarea Institutului de Politici Publice de pe Pământul Secuiesc. Potrivit primarului din Sfântu Gheorghe, institutul va putea să elaboreze, în colaborare cu alte organizaţii de specialitate, strategii şi programe pe termen lung pentru Pământul Secuiesc. Răspunzând solicitării noastre, Antal Arpad, noul preşedinte al SZOT, ne-a declarat că definitoriu pentru competitivitatea oamenilor de pe Pământul Secuiesc, a Pământului Secuiesc, este dacă autoguvernările pot sau nu munci şi dat fiind faptul că SZOT nu are un aparat, este necesară o instituţie adiacentă. Pe de-o parte, aceasta le-ar putea asigura cursuri de instruire angajaţilor autoguvernării, consilierilor, însă şi primarilor, pentru că deşi sunt isteţi şi se pricep la toate, puţină dezvoltare nu strică. Pe de altă parte, a spus Antal, activitatea autoguvernărilor trebuie armonizată, trebuie creată o legătură între angajaţi; în felul acesta nu se va ajunge în situaţia ca juriştii să interpreteze fiecare diferit câte o modificare legislativă. După cum ne-a mai spus, la fel de importat este şi ca autoguvernările să primească ajutor în momentul controalelor efectuate de diferite organe de stat; ar urma să fie înfiinţată o bază de date comună, iar în felul acesta se va vedea dacă, de exemplu, curtea de conturi interpretează sau nu la fel o lege anume în fiecare caz. Antal este de părere că în colaborare cu organizaţii de specialitate, cu universităţi, trebuie elaborate politici comune în anumite domenii, ţinând cont şi de inovaţie, iar dacă undeva este soluţionată exemplar o problemă, modalitatea să fie preluată şi de alţii. Institutul de Politici Publice de pe Pământul Secuiesc va fi înfiinţat de Asociaţia Pro Regio Siculorum. In acest sens s-a şi aplicat deja pentru obţinerea de sprijin.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 218 din 10.11.2016, Înfiinţează un institut de politici publice / Dezvoltarea nu strică! autor Kiss Edit

Conducerea oraşului Sfântu Gheorghe a trebuit să afle de la ministerul apărării că patru reprezentanţi români ai consiliului local propun modificarea PUZ-ului terenului din faţa prefecturii. Acest lucru a reieşit în cadrul şedinţei extraordinare de ieri, a consiliului. Consiliera social-democrată Rodica Pârvan a cerut să ia cuvântul la finele şedinţei de consiliu. I-a cerut, între altele, explicaţii primarului cu privire la discuţiile convocate pentru ziua de luni pe tema PUZ-ului terenului în discuţie. În răspunsul său, Antal Arpad a notat că este un lucru bun faptul că au aflat de la Bucureşti, mai exact de la ministerul apărării, ce se petrece la Sfântu Gheorghe, şi anume că patru consilieri români iniţiază modificarea PUZ-ului amintit. Ulterior, le-a declarat jurnaliştilor prezenţi că primăria a primit de la ministerul apărării o adresă, din care au aflat despre iniţiativa consilierilor români. După cum i-am văzut, nu este sigur că au cunoştinţă despre acest lucru. Luni aş dori să aflu ce vor, concret, deoarece probabil că la minister se ştie deja - a notat Antal. După cum se ştie, prefectul Sebastian Cucu a atacat anul trecut PUZ-ul terenului în discuţie pe motiv că acesta nu a primit avizul din partea ministerului apărării şi a Serviciului Român de Informaţii (SRI).
Sursa: Szekely hirmondo nr. 219 din 11.11.2016, Ce ar dori consilierii români? / Vântul bate dinspre ministerul apărării autor Kiss Edit

Maghiarimea din întreaga lume a fost stupefiată şi indignată de faptul că DNA l-a plasat sub control judiciar timp de 60 de zile pe Tamasi Zsolt Jozsef, directorul Gimnaziului Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea din Târgu Mureş. Singurul păcat al lui Tamasi este că a muncit la punerea bazelor unei instituţii cu spiritualitate maghiară, care oferă credinţă, atitudine morală şi ştiinţă. Nu încape nici o îndoială cu privire la nevinovăţia sa, deoarece, conform legii, înfiinţarea unei şcoli este decisă de autoguvernarea şi inspectoratul şcolar în cauză, iar în cazul de faţă, aprobarea a venit din partea ambelor. Atunci care este problema în legătură cu înfiinţarea şcolii şi, mai ales, ce legătură are cu asta DNA-ul? Pentru că DNA-ul are menirea de a verifica modurile de cheltuire a banilor publici şi integritatea celor care joacă un rol în acest sens. Deoarece corupţia înseamnă obţinerea unor avantaje nedrepte. Ştiind toate acestea, se poate afirma cu toată răspunderea că DNA şi-a depăşit atribuţiile! Si prezentul caz demonstrează că această instituţie, demnă de o soartă mai bună şi, din păcate, mai mult decât necesară în România, este folosită, în ultima vreme, la purificare politică şi la intimidarea conducătorilor noştri care ne susţin drepturile. La fel de clar este şi că prin actualul demers se încearcă ştirbirea dreptului la învăţământ în limba maternă al părţii de naţiune maghiară transilvană, într-un oraş care se încearcă a fi românizat de zeci de ani. Tocmai din acest motiv este liniştitor că din cauza celor întâmplate şi pentru salvarea şcolii, biserica catolică cheamă la protest sâmbătă de la orele 15:00, la Târgu Mureş, iar concomitent, vor avea loc mişcări de protest şi în restul Transilvaniei. Îmbucurător este şi că în cauza de faţă, cele trei partide maghiare au fost capabile să ajungă la un numitor comun în Trei Scaune şi îndeamnă împreună la participare la mişcarea de la Sfântu Gheorghe. Ar fi bine să fie cât mai mulţi participanţi, deoarece în caz contrar, vom fi din nou slabi, iar puterea română va continua să se joace, după bunul său plac, cu soarta noastră.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 219 din 11.11.2016, Să nu le permitem să se joace cu soarta noastră! autor Bedo Zoltan

Ar fi o greşeală să considerăm un truc electoral faptul că la sfârşitul săptămânii, în mai multe oraşe ale Transilvaniei vor fi organizate proteste în apărarea Gimnaziului Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea din Târgu Mureş. Ceea ce s-a întâmplat în cazul şcolii din Târgu Mureş depăşeşte orice logică electorală. Diferă de cazul bannerelor uriaşe, un caz evident electoral, prin care s-a vânat vociferarea naţionalistă. S-a adeverit din nou ceea ce am considerat doar un posibil pericol în contextul cazului Miko: miza este stoparea procesului retrocedării bunurilor bisericilor noastre istorice. Episcopul reformat Kato Bela a atras atenţia, cu ocazia vizitei pe Pământul Secuiesc a ambasadorului american, asupra faptului că procesul retrocedării confesionale a fost stopat după sentinţa adoptată în cazul Miko. Patrimoniul confesional furat de puterea comunistă de stat este sustras încă o dată în democraţie, comunitatea maghiară fiind jefuită în mai multe rânduri. De stoparea procesului restituirii se leagă faptul că manifestările antimaghiare ajung din ce în ce mai mult în domeniul justiţiei. Nu este vorba despre faptul că nu ar exista corupţie în cadrul comunităţii maghiare, dar simţim totuşi dublul etalon în spatele unor cazuri în centrul cărora se află vreun politician maghiar de pe Pământul Secuiesc sau din Transilvania. Nu este clar de ce Tamasi Zsolt Jozsef, directorul şcolii din Târgu Mureş, are parte de un mod de tratament asemănător celor mai mari hoţi. Întâmplarea de la Târgu Mureş este îngrijorătoare deoarece arată că persecutarea din partea autorităţilor a liderilor comunităţii maghiare a ajuns la un nou nivel. In primă fază în focul încrucişat al instanţei au ajuns primarii oraşelor de pe Pământul Secuiesc, după care viceprimarul oraşului Cluj. Tragerea la răspundere a directorului şcolii din Târgu Mureş este un semn al faptului că această campanie românească anticorupţie specifică îi poate viza şi pe conducătorii de instituţii. Toate acestea duc la situaţia în care oameni profesionişti, talentaţi, să nu îşi mai asume funcţii de conducere. Parţial pot avea dreptate cei care consideră un truc electoral acţiunile de solidarizare planificate pentru sâmbătă, însă aspectele de dinainte sunt mai importante şi sunt valabile şi după data de 11 decembrie.
Sursa: Haromszek nr. 7949 din 11.11.2016, Să nu abandonăm şcoala autor Farcadi Botond

Protestatarii s-au adunat sâmbătă într-un loc simbolic, lângă Colegiul Szekely Miko. Aproximativ 1.000 de persoane au ieşit în stradă cu cărţi şi pentru a spune nu incapacitării şcolilor maghiare. Preoţii care au luat cuvântul au formulat în unanimitate: trebuie să credem în puterea rugăciunii, forţele întunecate pot fi învinse cu ajutorul lui Dumnezeu. Actorul Palffy Tibor a schiţat în introducerea sa situaţia creată în jurul Liceului Teologic Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea. A prezentat nu numai acuzaţiile aduse de DNA împotriva directorilor de şcoli, ci a mai spus că biserica a construit şcoala în perioada 1903-1905, căminul de lângă, în anul 1908, iar până la naţionalizare, aici a funcţionat Gimnaziul Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea. Canonicul Szabo Lajos a constatat cu tristeţe că învăţăturile lui Isus încep să dispară din viaţa noastră. Astăzi ne-a adus aici speranţa. Noi nu luptăm împotriva cuiva, împotriva a ceva, cerem pentru poporul nostru drepturile europene ale omului, noi nu cerem drepturile altuia, ci insistăm asupra proprietăţii noastre legitime. Prin limba noastră, credinţa noastră şi instituţiile noastre am dori să ne asigurăm nu numai dăinuirea, ci am dori să contribuim şi la înfăptuirea vieţii şi culturii universale - a subliniat el. Primarul Antal Arpad a evocat protestul cu cărţi din 1990. Cei care au ieşit în stradă la vremea respectivă ştiau că dacă va exista şcoală, va exista şi viitor maghiar transilvănean. Cel care ne atacă şcolile, transmite clar mesajul că nu doreşte pentru maghiarii din Transilvania un viitor în această ţară. Putem să obstrucţionăm acest lucru dacă umplem golurile şi dacă adoptăm o poziţie comună. El i-a salutat pe liderii celor trei partide maghiare, care au demonstrat că dacă există probleme, sunt în stare să lase deoparte toate disensiunile şi să adopte o poziţie comună. El a asemănat maghiarii din Transilvania cu un trup: Clujul este capul, Pământul Secuiesc reprezintă picioarele stabile, Partiumul şi Banatul sunt mâinile, diaspora este inima, iar maghiarii din cele 3.200 de localităţi sunt celulele. Putem trăi ca o comunitate o viaţă deplină, dacă toată lumea este bine, dacă acordăm atenţie unii altora, dacă ne sprijinim reciproc. El consideră că şi alţii şi-au dat seama de această forţă. S-a încercat obstrucţionarea fortificării Pământului Secuiesc prin generarea cazului Miko, după care s-au lansat atacuri împotriva liderilor de pe Pământul Secuiesc. Au încercat să împuşte în genunchi comunitatea. Se încearcă obstrucţionarea propăşirii maghiarilor din Cluj printr-o campanie lansată împotriva viceprimarului maghiar. In Târgu Mureş se încearcă restabilirea atmosferei distrugătoare a lui martie cel negru prin circul de acum. El a numit deosebit de important faptul că în mai multe oraşe transilvănene au avut loc astfel de acţiuni: Trebuie să se simtă la Bucureşti că dacă este nevoie, mobilizăm toată ţara. Nu vom permite ca membrii comunităţii noastre să fie intimidaţi, ca educaţia în limba maternă a copiilor să fie incapacitată. In opinia lui Antal Arpad, trebuie să credem în ideea că în scurt timp se va încheia şi această perioadă întunecată. Să rămânem în picioare şi să mergem mai departe. Domnul să ocrotească Transilvania, Domnul să ocrotească Pământul Secuiesc - şi-a încheiat el discursul. In cadrul protestului de la Sfântu Gheorghe, au rostit rugăciuni reprezentanţii bisericilor istorice maghiare: Papp Attila, preot reformat, Kovacs Istvan, preot unitarian, Zelenak Jozsef, preot evanghelic. Petiţia de protest a bisericilor a fost citită de preotul catolic David Gyorgy. Vechiul imn secuiesc a fost intonat de Szabo Fruzsina. Manifestarea s-a încheiat cu intonarea imnurilor, după care oamenii au donat cărţile care vor îmbogăţi bibliotecile şcolilor.
Sursa: Haromszek nr. 7951 din 14.11.2016, Cu rugăciune şi cu cărţi pentru şcoli autor Farkas Reka

În zadar lucrează şi crează maghiarii din România, în zadar îmbogăţesc ţara prin munca lor creatoare şi prin impozite, deoarece tot sunt consideraţi cetăţeni de rangul al doilea - a declarat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, la protestul organizat la Târgu Mureş în vederea apărării gimnaziului romano-catolic. Politicianul - care s-a adresat miilor de oameni în calitate de membru al adunării generale a Fundaţiei Statusul Romano-Catolic din Transilvania - a arătat: nici biserica, nici directorul de şcoală persecutat, Tamasi Zsolt Jozsef, şi nici inspectorul şcolar care a susţinut reînfiinţarea şcolii catolice nu au furat pe nimeni, nu au luat patrimoniul nimănui şi nu au comis ilegalităţi. In opinia lui Kelemen Hunor, autorităţile române aplică dublul etalon atunci când este vorba despre respectarea legii. Unii prezintă jaful dictaturii comuniste drept o procedură ireproşabilă dacă este vorba despre maghiarii din România. Cine este hoţul: cel care a furat patrimoniul şi instituţiile sau cel care revendică patrimoniul furat şi şcoala închisă? - A întrebat el. Colegiul Szekely Miko din Sfântu Gheorghe a fost deja naţionalizat. Prin intermediul hotărârilor administrative şi juridice, utilizarea simbolurilor naţionale şi comunitare este limitată, legea privind utilizarea limbii este reinterpretată şi inscripţiile maghiare din pieţele publice sunt renegate - a enumerat el prejudiciile. Kelemen a mai adăugat: maghiarii din Transilvania nu vor renunţa şi vor rămâne în picioare. UDMR va adresa un memorandum în acest caz preşedintelui şi premierul român. Hollo Laszlo, directorul executiv al Fundaţiei Status, organizatoarea demonstraţiei locale de la Târgu Mureş, a subliniat: în decursul deceniilor, biserica a construit o întreagă reţea educaţională în Transilvania, în care au învăţat nu numai maghiarii. Aceste instituţii le-au dat românilor personalităţi deosebite. In momentul de faţă este pus totuşi sub semnul întrebări dreptul ei de a înfiinţa o şcoală în clădirea redobândită. El a mai spus că în România, procesul retrocedării imobilelor confesionale a încetat şi este pusă sub semnul întrebării şi legitimitatea retrocedărilor derulate. Am ajuns la limita iritabilităţii - a declarat conducătorul instituţiei de administrare a patrimoniului confesional. El a avertizat autorităţile că în măsura în care vor renunţa la acordul semnat cu privire la clădirea şcolii, vor anula şi dreptul utilizării clădirii de către Gimnaziul Unirea, care funcţionează în clădire. S-a protestat în oraşe transilvănene Sâmbătă după-amiază s-a protestat nu numai la Târgu Mureş, ci şi la Cluj, Miercurea Ciuc şi Satu Mare în apărarea şcolilor confesionale maghiare. S-a dat citire în mai multe locuri petiţiei în care bisericile istorice maghiare din Transilvania au anunţat că după măsura procuraturii, demarată împotriva gimnaziului catolic din Târgu Mureş, consideră că şcolile maghiare din Transilvania au ajuns în pericol. Pentru noi, şcolile maghiare reprezintă viitorul comunităţii şi al Transilvaniei. Nu permitem ca ele să fie periclitate de cineva! Vrem o Transilvanie în care drepturile şi bunurile noastre să fie cu adevărat în siguranţă. Vrem să trăim într-o ţară în care politica minorităţilor să nu fie dirijată de serviciul secret şi de organele de urmărire penală - se menţionează în petiţie. Potrivit petiţiei bisericilor, trebuie să se pună capăt intimidării comunităţii, ştirbirii drepturilor obţinute. Bisericile şi-au ridicat glasul şi împotriva măsurilor care lezează libertatea utilizării limbii şi a simbolurilor. Le cerem instituţiilor responsabile, guvernului şi preşedintelui ţării, să garanteze respectarea drepturilor minorităţilor - se menţionează în petiţia comună a bisericilor istorice maghiare din Transilvania. In faţa celor 500 de participanţi adunaţi în faţa grupului statuar Matei din Cluj, protopopul romano-catolic Kovacs Sandor a declarat că nu ar dori ca problema şcolii să devină o dispută interetnică. Virag Erzsebet, vicepreşedinta din Transilvania de centru a UPMR, a declarat că odinioară au sperat că Uniunea va avea din ce în ce mai puţin de lucru în privinţa apărării intereselor şi va avea mai mult de lucru în problemele profesionale legate de educaţie. Participanţii au intonat imnul ungar şi au donat cărţile viitoarei biblioteci a gimnaziului romano-catolic din Târgu Mureş.
Sursa: Haromszek nr. 7951 din 14.11.2016 Maghiarii din România sunt consideraţi cetăţeni de rangul al doilea

Ieri seară a fost înmânat la Cluj premiul UDMR şi al Fundaţiei Communitas, conferit cu ocazia zilei limbii maghiare Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova. In cuvântarea sa, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat că ziua de 13 noiembrie, ziua limbii maghiare, este sărbătoare consfinţită în acest an pentru prima oară şi în România. Politicianul a declarat că până şi marile naţiuni, care nu consideră că limba le-ar fi percilitată, îşi apără limba. In opinia sa, în calitate de minoritari, necesare sunt nu numai apărarea limbii, ci şi dreptul utilizării limbii, apărarea şcolii, a inscripţiilor bilingve şi a indicatoarelor cu denumiri de străzi. Kelemen Hunor a reamintit că în următorul ciclu parlamentar ar dori să obţină scăderea de la 20% la 10% a procentului prin care minoritatea naţională are dreptul la utilizarea limbii materne în administraţia publică. Etnograful Tanczos Vilmos a reamintit că Asociaţia Maghiarilor Ceangăi din Moldova lucrează de 25 de ani la încetinirea asimilării lingvistice din Moldova, la revitalizarea lingvistică. Organizaţia a introdus în 25 de localităţi învăţământul de după-amiază în limba maghiară, iar în multe şcoli a introdus învăţământul în limba maghiară. Tanczos a declarat că Asociaţia este singura organizaţie a ceangăilor, care reprezintă în mod legitim şi credibil întreaga comunitate a ceangăilor din Moldova. El a declarat că premiul se adresează nu numai liderilor actuali ai asociaţiei, ci şi celor care în decursul celor două decenii şi jumătate au participat la activitatea organizaţiei. Premiul, creaţia artistului Santa Csaba, şi suma de 20.000 lei au fost preluate de Pogar Laszlo, preşedintele Asociaţiei.
Sursa: Haromszek nr. 7953 - 16.11.2016 Ziua Limbii Maghiare / Premiu pentru Uniunea Ceangăilor

Eurodeputatul Tokes Laszlo a comunicat că va contesta hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, nefavorabilă lui, privind ordonanţa preşedinţială de retragere a distincţiei conferite de statul român. Hotărârea curţii respinge cererea lui Tokes Laszlo - invocând lipsa de temei -, în care acesta a cerut anularea ordonanţei preşedinţială. Tokes Laszlo a declarat Agenţiei MTI că în opinia sa, privarea sa de distincţia Steaua României şi faptul că instanţa i-a respins cererea, sunt o decizie politică. El a precizat că decizia de acum califică justiţia română. In mod evident nu am comis vreo acţiune nedemnă care să motiveze retragerea distincţiei. Există multe persoane, în frunte cu fostul premier Adrian Năstase, care au primit pedeapsa cu închisoarea însă nu le-au fost retrase distincţiile. Este evident că ordonanţa preşedinţială şi sentinţa adoptată împotriva mea sunt tendenţioase şi discriminatorii - a arătat el. Tokes a mai declarat că procedura în instanţă a demarat-o în apărarea exprimării libere a opiniei, a libertăţii de exprimare a opiniei politice. Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa, este un drept constituţional în România, deci în cazul meu a fost adoptată o sentinţă politică. Apăr de asemenea onoarea Timişoarei, dat fiind faptul că această sentinţă umbreşte simbolic şi revoluţia timişoreană - a formulat Tokes.
Sursa: Haromszek nr. 7954 din 17.11.2016 Dinstincţia lui Tokes Laszlo

Soltesz Miklos consideră că prin intermediul procedurii anticorupţie demarate din cauza înfiinţării Gimnaziului Romano-Catolic din Târgu Mureş are loc o intimidare a maghiarimii. Secretarul de stat responsabil pentru relaţii confesionale, etnice şi cu societatea civilă în cadrul Ministerului pentru Resurse Umane din Ungaria a vorbit ieri la Sfântu Gheorghe despre acest subiect, drept pentru care a considerat importantă reprezentanţa maghiarilor, solidaritatea UDMR şi PCM înaintea alegerilor parlamentare. Soltesz Miklos a susţinut ieri, la sediul Eparhiei Reformate Sepsi, o conferinţă de presă la care au participat preotul Santa Imre şi candidatul pentru funcţia de deputat, Kulcsar Terza Jozsef. Gazda, Santa Imre a declarat că, Soltesz Miklos, sosit în Trei Scaune la invitaţia lui Kulcsar Terza Jozsef, se întâlneşte cu reprezentanţii bisericilor istorice şi îi informează cu privire la sprijinul oferit de guvernul ungar şi posibilităţile privind participarea la proiecte. Soltesz a accentuat faptul că în ultimii şase ani, Ungaria a majorat semnificativ, de 2,5 ori, sprijinul acordat naţionalităţilor - printre acestea şi românilor şi bisericii ortodoxe. Se consideră că prin păstrarea identităţii românilor se consolidează şi Ungaria - a declarat secretarul de stat, exprimându-şi speranţa ca acest lucru este important şi pentru România. Secretarul de stat şi preotul Santa Imre au mai declarat că guvernul de la Budapesta acordă sprijin bisericilor din Transilvania în primul rând pentru renovarea bisericilor şi a caselor comunitare, organizarea manifestărilor confesionale. In ultimii şase ani, în Trei Scaune, bisericile istorice maghiare au primit în total un ajutor de 170 de milioane de forinţi, în special pentru renovarea clădirilor.
Sursa: Haromszek nr. 7956 din 19.11.2016, Prin solidaritate împotriva ameninţărilor autor Farcadi Botond

Tokes Laszlo consideră că relaţiile româno-maghiare trebuie soluţionate printr-un dialog între factorii români şi maghiari reprezentativi, şi nu prin pacte secrete. Europarlamentarul a rostit cuvântarea de salut în cadrul conferinţei româno-maghiare intitulată Simboluri naţionale versus siguranţa naţională, desfăşurată vineri, la Cluj, în organizarea Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) şi a Asociaţiei Reconstructio. Tokes a amintit: insistă, încă de la începutul anilor 90 - iniţial, în cadrul UDMR- ca personalităţile reprezentative din rândul maghiarilor şi al românilor să se aşeze - în baza principiului parităţii - la masa tratativelor, şi să soluţioneze, printr-un consens, problemele comune ale celor două popoare, iniţiativele sale însă eşuează pe rând. In discuţii a intervenit on-line Lucian Mândruţă, prezentator tv, care a constatat cu regret că, în timp ce românii şi maghiarii se ceartă între ei cine a venit primul în Transilvania, peste o sută de ani, obiectul polemicii ar putea fi - potrivit situaţiei demografice - cine a fost ultimul în Transilvania. Politologul Bakk Miklos a vorbit despre mandatul de preşedinte al lui Klaus Johannis ca fiind un real eşec al transilvanismului. In opinia politologului, Klaus Johannis a omis să transforme moştenirea transilvăneană a guvernării comune a naţiunilor într-o valoare a României. Gabriel Andreescu, politolog, profesor universitar din Bucureşti, califică drept regretabil faptul că, în România, la 27 de ani de la schimbarea de regim, dialogul româno-maghiar este obstrucţionat tot de serviciile secrete. Politologul a opinat: clişeele antimaghiare create de poliţia politică comunistă au continuat să trăiască, în mod instituţional, în cadrul serviciilor secrete române, şi acestea sun reflectate inclusiv de rechizitoriul întocmit în cazul prezentat drept o tentativă de atac terorist pe Pământul Secuiesc: textul pomeneşte de un aşa-numit Pământ Secuiesc, şi nu recunoaşte Pământul Secuiesc nici măcar ca pe o unitate geografică. Smaranda Enache, copreşedinta Ligii Pro Europa din Târgu Mureş, a constatat cu regret că, în ultimii ani, România s-a înclinat înspre etnocentrism şi ortodoxism, iar Ungaria, în direcţia democraţiei iliberale, iar dialogul interstatal a încetat să mai existe.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 225 din 21.11.2016 Despre relaţiile româno-maghiare / Este nevoie din nou de un dialog!

După localităţile Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş şi Braşov, la sfârşitul săptămânii trecute, la Cluj, a avut loc o conferinţă de specialitate româno-maghiară, organizată de CNMT şi de Asociaţia Reconstructio. La evenimentul intitulat Simboluri naţionale versus siguranţa naţională / Procese, rapoarte şi mişcări civile în oglinda relaţiilor româno-maghiare, au participat invitaţi renumiţi (ziarişti, profesori universitari, jurişti şi politicieni), care au discutat despre posibilităţile convieţuirii româno-maghiare. Dan Maşca, preşedintele Partidului Oamenilor Liberi, a arătat că în România există un dezinteres general faţă de numeroase probleme legate de viaţa publică. Transilvania este formată din numeroase comunităţi diferite. Dacă reuşim să solidarizăm aceste comunităţi, Transilvania ar putea deveni o regiune bogată, în curs de dezvoltare - a declarat preşedintele. Maşca a subliniat faptul că ar fi bine ca dialogul referitor la Transilvania şi la transilvanism să fie inclus în discursul academic şi ar fi nevoie de asemenea de planuri concrete de acţiune. Szikszai Laszlo, jurist în cadrul CEMO, a prezentat procesele legate de apărarea minorităţilor, aflate în curs de derulare. Szikszai a prezentat pe scurt activitatea mişcării şi obiectivele acesteia şi a mai spus că au iniţiat trei procese strategice (la Târgu Mureş, Oradea şi Satu Mare) care au ca scop respectarea normelor juridice existente referitoare la folosirea limbii maghiare. Din cele spus de Szikszai a reieşit faptul că CEMO a intentat în anul 2016 şapte procese şi aproximativ 40 de plângeri au fost înaintate CNCD. Smaranda Enache, copreşedintele Ligii Pro Europa din Târgu Mureş, a constatat cu regret faptul că în ultimii ani România s-a îndreptat spre etnocentrism şi ortodoxism iar Ungaria în direcţia democraţiei iliberale iar dialogul interstatal a încetat în totalitate. Luptătorul pentru drepturile omului a fost de părere că ar fi nevoie de un transilvanism care să se potrivească nu numai etnocraţiei bucureştene ci şi iliberalismului budapestan. Szilagyi Zsolt, preşedintele PPMT, a declarat că transilvanismul se bazează pe complexitatea identităţii transilvănene, viitorul Transilvaniei depinzând de românii şi maghiarii care trăiesc acolo. Pentru noi transilvanismul înseamnă convieţuirea culturilor. In cazul în care aceste culturi dispar, va dispărea şi Transilvania. Comunităţile noastre sunt întreţinute de instituţiile noastre dar dacă acestea sunt periclitate, va fi periclitat întreaga noastră comunitate. Tocmai din această cauză sprijinim autonomia, în calitate de lideri ai PPMT- a declarat Szilagyi.
Sursa: Haromszek nr. 7958 din 22.11.2016 Conferinţă despre convieţuirea romano-maghiară / Clişee şi manipulare politică

Nu poate fi subliniată suficient importanţa dialogului maghiaro-român. Tocmai din această cauză are o însemnătate aparte orice iniţiativă care vizează cunoaşterea reciprocă, demontarea prejudecăţilor, aspiraţiile comune şi dialogul inteligent. La sfârşitul săptămânii trecute la Cluj a avut loc o conferinţă româno-maghiară organizată de CNMT şi Asociaţia Reconstructio. Deşi este îmbucurător faptul că manifestarea este ca şi tradiţională, trebuie să constatăm totuşi cu regret că anual se poate discuta o singură dată despre problemele noastre comune. Putem să vorbim cu recunoaştere despre iniţiativa CNMT, dar trebuie să recunoaştem că este prea puţin dacă dorim să dărâmăm zidul prejudecăţilor. Putem reitera până la nesfârşit faptul că reprezentanţii naţiunii majoritare ar trebui să iniţieze dialogul, putem spune în permanenţă că noi manifestăm deschidere, putem să ne tot plângem dacă nu ni se acordă atenţie. Dacă noi nu încercăm să schimbăm situaţia, degeaba stăm după alţii. Noi trebuie să iniţiem dialogul, apropierea, dacă dorim ca aspiraţiile noastre să fie cunoscute de români nu în baza minciunilor lansate de cei care stârnesc ură. Noi trebuie să îi căutăm pe formatorii de opinie, pe intelectuali, pe politicieni, care manifestă deschidere şi o viziune pozitivă faţă de revendicările noastre. Fiecare ar putea să-şi găsească parteneri în sfera civilă, în cadrul autoguvernărilor, în viaţa politică sau culturală. Este vorba despre un interes comun care ar merita mult mai multă atenţie, energie şi resurse materiale. Efortul ar fi fructificat.
Sursa: Haromszek nr. 7959 din 23.11.2016, Dialogul cu românii autor Farcadi Botond

Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele filialei PCM Trei Scaune, a depus plângere penală la parchetul general împotriva prefecturii judeţului Covasna, sub suspiciunea de infracţiune contra umanităţii. Kulcsar a anunţat acest lucru în cadrul unei conferinţe de presă de ieri. Politicianul consideră că procesele iniţiate de prefectură le îngrădesc maghiarilor din România drepturile fundamentale ale omului, iar acest lucru corespunde conceptului de infracţiuni contra umanităţii, prevăzut la punctul j) alin 1, art. 439 al Codului penal. Kulcsar Terza Jozsef a enumerat printre prejudicii faptul că prefectura a atacat la tribunal - şi a şi câştigat în primă instanţă- contractul de donaţie referitor la drapelul secuiesc pe care el l-a dăruit consiliului judeţean; campania demarată împotriva inscripţiilor Kozseghaza şi măsura luată împotriva intonării imnului. A mai spus că este inadmisibil faptul că în motivaţia sentinţei judecătoreşti adoptate în prima instanţă în cazul donării drapelului, existenţa Pământului Secuiesc este negată (n. red.: potrivit documentului amintit, nu există o unitate administrativă cu denumirea de Pământ Secuiesc) şi consideră că este nevoie de adoptarea unei atitudini comune împotriva lezărilor de drepturi. Nu este permis ca drepturile să ne fie călcate în picioare, viitorul copiilor noştri să fie în pericol, să nu poată învăţa în limba maghiară, să nu poată dăinui ca maghiari. Fiecare popor are dreptul de a-şi folosi propria limbă maternă, propriile simboluri, iar prefectura încalcă drepturile omului atunci când le atacă. A mai subliniat că nu a denunţat o persoană, ci instituţia prefecturii, pentru ca parchetul să investigheze cazul, iar responsabilii să fie traşi la răspundere. Procedura nu vizează pe cineva sau ceva, ci susţine democraţia, drepturile omului şi deşi denunţul a fost făcut de el, cazul vizează întreaga comunitate maghiară de pe Pământul Secuiesc. Nu dorim să ajungem să împărtăşim soarta saşilor sau a evreilor - a spus el. Speră că va fi citat de procuratură şi va putea prezenta prejudiciile prin dovezi concrete. S-a adresat Parchetului general deoarece după sentinţa în primă instanţă, favorabilă prefecturii, a considerat că trebuie să se adreseze celor mai înalte foruri. Dacă acest caz va fi retrimis procuraturii judeţene, dacă petiţia îi va fi respinsă, doreşte să se adreseze curţii pentru drepturile omului de la Strasbourg. Are convingerea că prejudiciile trebuie prezentate şi în forurile internaţionale. In petiţia sa, Kulcsar Terza Jozsef invocă raportul din 2014 al Comisiei Europene, împotriva Intoleranţei şi Rasismului, în care autorităţilor române li se propune să aplice acelaşi etalon în cazul simbolurilor naţionale şi regionale, iar abaterile să fie remediate de urgenţă. El citează articolele restrictive ale constituţiei privind diverse diferenţieri, pasajele care garantează drepturile minorităţilor naţionale, articolele referitoare la minorităţile naţionale din cadrul tratatului UE, acordul-cadru privind minorităţile, ratificat de România, prevederile tratatului de bază româno-ungar şi acordurile internaţionale care garantează drepturile omului. Consideră că privările de drepturi enumerate de el corespund conceptului de infracţiune contra umanităţii. In capitolul referitor la infracţiuni de genocid şi contra umanităţii, primul alineat al articolului 439 detaliază, în mai multe subpuncte, faptele care pot fi enumerate în această categorie în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile.
Sursa: Haromszek nr. 7961 din 25.11.2016, Plângere penală împotriva prefecturii autor Farcadi Botond

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat ieri, la Strasbourg, în cadrul şedinţei grupului de lucru privind minorităţile din cadrul PE, cele două rapoarte din umbră ale UDMR. Unul se referă la punerea în aplicare în România a Acordului-cadru al CE privind protecţia minorităţilor, iar celălalt la aplicarea în România a Chartei europene privind limbile minorităţilor. Kelemen Hunor a declarat că scopul rapoartelor din umbră este de a prezenta faptul că după revizuirea constituţiei din anul 2003, România nu a adoptat legea referitoare la statutul juridic al minorităţilor, prevăzută într-o anumită privinţă în acordul-cadru privind protecţia minorităţilor. Faptul că România a înaintat cu o întârziere de doi ani raportul, indică faptul că nu îşi asumă serios propriile angajamente, nu tratează cu seriozitate cele prevăzute în acordurile internaţionale, iar din cauza faptului că nu există sancţiuni, poate face acest lucru fără probleme. Poate chiar să nu înainteze raportul timp de doi ani - a arătat el. Preşedintele uniunii a susţinut prin exemple legitimitatea rapoartelor din umbră. El a spus că în momentul de faţă, România foloseşte noi instrumente pentru încălcarea drepturilor minoritare şi pentru nerespectarea legilor, care nu sosesc din domeniul politic cotidian şi la care politicienii nu au acces: o serie de sentinţe judecătoreşti îngrădesc utilizarea simbolurilor etnice şi naţionale, în timp ce în Moldova şi Dobrogea, simbolurile regionale sunt folosite, iar acest lucru nu deranjează pe nimeni - a evidenţiat preşedintele, subliniind că instanţele adoptă măsuri doar în cazul simbolurilor secuieşti şi al drapelului secuiesc. El a reamintit că prin sentinţele judecătoreşti este negată şi înregistrarea societăţilor economice sau a organizaţiilor civile de pe Pământul Secuiesc, în ale căror denumiri figurează denumirea Pământ Secuiesc. El am mai amintit de situaţia UMF, unde linia maghiară nu a fost înfiinţată nici până în ziua de azi. Preşedintele uniunii a prezentat şi cazul gimnaziului catolic din Târgu Mureş, spunând că biserica a reînfiinţat şcoala într-o clădire care a fost naţionalizată în anul 1948 şi confiscată de către comunişti. Revoltător este faptul că se face un caz de anticorupţie din problema gimnaziului Rakoczi, de parcă cineva ar fi umblat la banul public. Este doar un exemplu de cum poate fi incapacitată o şcoală prin instrumente nepolitice şi cum poate fi creată o stare de nesiguranţă şi de temere. Si în domeniul culturii şi al informării în masă există exemple grăitoare: sentinţele judecătoreşti le interzic autoguvernărilor să susţină pe Pământul Secuiesc presa scrisă în limba maghiară. Acest lucru indică practic faptul că România nu are încredere în propriii cetăţeni şi nu vrea să îi accepte pe maghiari drept cetăţeni de acelaşi rang. Kelemen Hunor a întrebat la final: ce se întâmplă după 27 de ani într-un stat din Europa central-răsăriteană, care s-a angajat ca prin punerea în aplicare a drepturilor minoritare să asigure condiţii egale, egalitatea în şanse? De ce România se abate de la drumul pe care a pornit în urma aderării la UE?
Sursa: Haromszek nr. 7961 din 25.11.2016 Rapoarte din umbră ale UDMR la Strasbourg / Noi modalităţi pentru lezarea drepturilor minoritare

A pornit într-un turneu pe Pământul Secuiesc pentru a-i ruga pe compatrioţii săi de aici să participe la alegerile parlamentare care vor avea loc în România pe 11 decembrie. Situaţia maghiarilor din România, care se deteriorează în permanenţă, precum şi actuala situaţie a politicii mondiale impun o prezenţă parlamentară maghiară cât mai puternică la Bucureşti. Toate acestea au fost afirmate de preşedintele Parlamentului Ungar, dr. Kover Laszlo, cu ocazia forumului cetăţenesc desfăşurat duminică seara, la Muzeul Naţional Secuiesc. - Noi, maghiarii transilvani, suntem într-o situaţie fericită: două ţări sunt cu ochii pe noi. Una ne ascultă, cealaltă ne interceptează, una ne pune piedică, cealaltă ne ajută să ne ridicăm de la pământ, pentru una suntem problema de suflet, pentru cealaltă, avem uneori impresia că suntem o povară. Una se poartă cu noi ca o mamă, cealaltă, ca o mamă vitregă denaturată - a spus Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe. A luat apoi cuvântul al doilea demnitar al ţării-mamă, care li s-a adresat primarilor, demnitarilor, conducătorilor de instituţii şi personalităţilor publice prezente. A spus că în opinia sa, este iraţional şi inacceptabil ca România să-i eticheteze pe maghiarii transilvani drept factori de risc la adresa siguranţei naţionale doar pentru simplul motiv că vorbesc o altă limbă, au o altă cultură şi au fost cândva cetăţeni ai Ungariei. In plus, face toate acestea atunci când ar trebui să ne apărăm cu forţe unite pământul natal şi ţările noastre de cei care vor să ni le ia. Tocmai din acest motiv, este un interes comun ca această atitudine românească să se schimbe urgent, iar relaţia dintre cele două ţări să se normalizeze, pentru a ne considera reciproc aliaţi şi camarazi, nu duşmani. Kover şi-a exprimat speranţa că acest lucru se va şi întâmpla după alegerile parlamentare din România. Nu a ascuns nici faptul că actuala situaţie a maghiarimii transilvane este, în opinia sa, gravă, iar ieşirea din această situaţie nu este posibilă decât prin solidarizare. Un bun exemplu în acest sens este, în opinia sa, acordul dintre UDMR şi PCM; păcat însă că nu face parte din acest acord şi PPMT-ul. Din spusele lui Kover a mai reieşit că sprijină înfiinţarea pe Pământul Secuiesc a unei universităţi de artă, deoarece în opinia sa, o naţiune sau parte de naţiune poate lupta cu succes pentru dăinuirea sa doar sub conducerea unor lideri cultivaţi şi prin puterea credinţei şi a spiritului.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 231 din 29.11.2016, Kover Laszlo a ţinut un forum cetăţenesc la Sfântu Gheorghe / Alegerile au o miză autor Bedo Zoltan

În România este nevoie de o nouă constituţie, în care maghiarii să fie acceptaţi ca naţiune constitutivă de stat - a afirmat Novak Csaba Zoltan, candidatul UDMR pentru funcţia de senator, în cadrul emisiunii de dezbateri electorale transmise de studioul teritorial din Târgu Mureş al postului naţional de televiziune (TVR). In proclamaţia de la Alba Iulia, semnată la 1918, românii din Transilvania şi-au exprimat intenţia de a se uni cu celelalte părţi ale naţiunii române în aşa fel încât se gândeau şi ei la o oarecare formă de autonomie internă, care trebuia să le asigure independenţa de Bucureşti - a explicat Novak Csaba Zoltan conform comunicatului UDMR. Trebuie să se insiste ca în România să fie asigurate posibilităţile de dezvoltare regională pentru diferitele regiuni - a formulat politicianul UDMR. Candidatul pentru senat a vorbit despre importanţa elaborării unei noi constituţii, care ar fi perfectă dacă ar conţine şi paragrafe care să asigure drepturile colective, comunitare ale comunităţii maghiare.
Sursa: Haromszek nr. 7964 din 29.11.2016 Este nevoie de o nouă constituţie

Romanul istoric a fost statuat în literatura română de Mihail Sadoveanu. În ceea ce priveşte contemporaneitatea, putem afirma că puţini sunt cei care continuă programul Daciei literare, mai ales dacă ne referim la romanul care are în centru, ca temă, istoria. Cu bucurie constatăm că Transilvania are autori care fac din istoria românilor un permanent izvor de inspiraţie pentru beletristică sau publicistică.
Un exemplu demn de toată stima este scriitorul Ilie Şandru, care în romanele sale istorice cuprinde evenimente dramatice, prin care au trecut românii în diverse epoci. Romanul său, intitulat „Peste hotarele timpului”, scris în manieră modernă - fiindcă sesizăm cu uşurinţă intertextualitatea, anularea cronologiei, perspectiva subiectivă, inserţia, alternanţa planurilor şi veridicitatea - se structurează pe aceeaşi schemă epică narativă prezentă în celelalte romane publicate: „Binecuvântată a fost clipa”, Aşa a fost să fie sau „Ani de zbucium ”.
În primul rând, observăm întertextualitatea din incipitul ex abrupto al volumului: „Dacă voi chiar vreţi să plecaţi în lume, după noroc, ca feciorul împărătului (citatul face trimitere la „Feciorul de împărat cel cu noroc la vânat ” din „Pseudokinegetykos”, volumul lui Alexandru Odobescu), noi nu vă putem ţine aici cu forţa, zise tatăl lor”.
În al doilea rând, expoziţiunea nu este prezentă, astfel autorul trezind curiozitatea cititorului, aşa cum face şi Caragiale în textele sale (de pildă în „Două loturi”), intrând direct în subiect, în relatarea evenimentelor.
Apoi pentru că scriitorul Ilie Şandru dovedeşte nu doar erudiţia şi livrescul, ci şi talentul nativ, prin paginile descriptive, fie că e vorba de portrete, fie că descrie minunatele plaiuri mioritice: „Toma Tăslăuanu era trăitor la Mănăstirea Tazlău… Era ascultător, cuminte şi harnic, câştigându-i încrederea părintelui Ignatie, stareţul mănăstirii. Acesta era convins că tânărul Toma va îmbrăţişa viaţa monahală. L-a şi trimis să se-nscrie la cursurile fără frecvenţă de la Seminarul Mănăstirea Neamţ”.
Caracterul monografic al romanului, realismul, veridicitatea şi autenticitatea sunt uşor sesizabile datorită hinterlandului şi toponimelor din volum, care trimit la cunoscutele locuri din Transilvania, Moldova sau Ţara Românească.
Un motiv des întâlnit, călătoria, este şi pretextul de la care pornesc evenimentele narate cu talent şi cu un condei ce nu istoveşte, de zeci de ani, în a scoate la iveală faptele oamenilor acestor locuri, trăitorilor acestui tărâm supus secole de-a rândul vitregiilor sorţii. Preluând din izvoare istorice, din surse sigure, scene, momente, evenimente din trecut, eruditul scriitor le inserează în înlănţuirea întâmplărilor, într-un mod firesc, ceea ce face ca romanul lui Ilie Şandru să aibă caracter livresc şi să dovedească pasiunea sa pentru istorie, adevăr, dreptate şi pentru vremurile glorioase de odinioară. Aura mitică a romanelor lui Ilie Şandru ne aminteşte de romanele lui Alexandre Dumas sau Mihail Sadoveanu, ale căror modele nu au mai fost urmate atât de original, consecvent şi consistent cum o face profesorul de Limba Română Ilie Şandru, în demersul său de a dovedi că tema aceasta este o sursă inepuizabilă şi trebuie să râmână în atenţia tuturor prozatorilor noştri, fără să uităm vreodată că „Historia magistra vitae est”.
Este posibil ca parcurgând paginile acestui roman să observaţi similitudini între ce face personajul Toma, părintele de la Mănăstirea Doamnei, şi ce întreprind şi alţi preoţi şi călugări din zilele noastre. Mai simplu spus: pildele din acest roman sunt importante. Trebuie să ne însufleţească! Citatele din Sfânta Scriptură completează portretul de autor al lui Ilie Şandru, care dovedeşte astfel că, urmând cuvântul lui Dumnezeu, oamenii străbat veacurile, înving dificultăţile şi trec peste toate neajunsurile. Credinţa şi povaţa sunt cele care ne ghidează şi pe noi şi pe cei care devin eroii romanului „Peste hotarele timpului”.
Autorul ne surprinde, în acest roman polimorf, prin citatele sale din „Cântarea Cântărilor”, poate cel mai frumos imn închinat iubirii: „Cât de frumoasă eşti, tu, draga mea…! Sărută-mă cu sărutările tale, că ele sunt mai bune ca vinul”, citate menite, aici, să prefigureze o altă temă a romanului: iubirea. Aşadar epicul aduce în prim-plan, ca un fir roşu ce străbate timpul, erosul, constanta universală, singura certitudine, în afară de moarte: „O va cere pe Ileana de soţie?”. Zbuciumul lăuntric al părintelui Toma este redat cu fineţe de autor, analiza psihologică, meditaţia, reflecţiile asupra iubirii, nehotărârea, conturează o conştiinţă dilematică, un conflict interior al unui personaj complex, superior, spirit reflexiv.
Părintele Toma, căsătorit cu Ileana, îşi întregeşte familia cu doi feciori şi o fată. Toderuc, cel mare, merge la şcoli înalte, la Sibiu, se îndrăgosteşte de o fată a unui preot greco-catolic, dar căsătoria lor nu este pe placul părinţilor fetei, care se împotrivesc unirii celor doi, cerându-i lui Toderuc să renunţe la ortodoxism. În cele din urmă, băiatul renunţă şi se căsătoreşte, devenind preot greco-catolic. Fiul său, Ionuţ, primul din cei şase copii, va urma liceul la Năsăud, apoi Teologia la Blaj şi, în cele din urmă, va deveni preot în Bilbor, căsătorindu-se cu fata diacului Mihailă Stan, Anisia, cu binecuvântarea părinţilor. Părintele Ioan Tăslăuanu, preot în Bilbor, va avea şi el urmaşi: fete şi feciori. Cel de-al doilea născut, Octavian sau Tavi, ar fi trebuit să urmeze tatălui său, la altarul bisericii din Bilbor, şi de aceea a fost înscris şi a frecventat mai multe şcoli, între care cea de la Blaj. Curajul de a vorbi limba română, ignorând limba oficială, va duce la grave sancţiuni aplicate de autorităţile locale şi de conducerea şcolii, unor elevi care au protestat, prin eliminarea din şcoală. Suntem în anul 1894, când „Blajul fierbea pentru că se pornise procesul memorandiştilor”. Tineretul intonează imnul „Deşteaptă-te, române!” şi se solidarizează cu cei care îi întâmpină pe românii patrioţi. Ce va urma? Exmatriculări, nedreptăţi, interdicţia de a susţine examenul de bacalaureat, acestea sunt reacţiile guvernului de la Budapesta, la atitudinea şi lozinca tinerilor: „Venin vom lua, în foc ne vom scălda pentru idealul naţional!”.
Urmează altă serie de încercări, plecarea lui Octavian Tăslăuanu la Bucureşti, cursurile superioare, apoi învestirea lui în funcţia de secretar al Consulatului General al României la Budapesta. În această calitate, face cunoştinţă cu mulţi intelectuali care au aceleaşi idealuri: unitatea românilor. Apariţia revistei în limba română „Luceafărul”, la Budapesta, din iniţiativa sa şi a unor studenţi români, între care şi Octavian Goga, este o victorie extraordinară, întrucât această publicaţie devine o adevărată tribună de luptă pentru trezirea conştiinţei naţionale.
Cel de-al doilea plan al romanului lui Ilie Şandru cuprinde un alt nucleu epic, în care este rememorată povestea de iubire a lui Octavian Goga pentru Adelina, viitoarea soţie a lui Octavian Tăslăuanu, ce se va stinge din viaţă, mult prea tânără.
Partea a doua a romanului este consacrat războiului. Capitolele în care se prezintă scene din Primul Război Mondial, un adevărat jurnal de front, sunt un prilej de evocare a unor întâmplări dramatice, prin suferinţele şi atrocităţile descrise.
Octavian Tăslăuanu, aflat la Sibiu, la redacţia revistei „Luceafărul” şi secretar administrativ al ASTREI, este încorporat în armata austro-ungară, ca sublocotenet, şi trimis pe frontul din Galiţia. Mizerie, groază, boală, atrocităţi, psihoza războiului, acestea sunt coordonatele existenţei ostaşilor care sunt nevoiţi să lupte pentru a apăra „împărăţia habsburgilor”, aceste secvenţe amintindu-ne de conflictul interior al personajului rebrenian Apostol Bologa, din romanul „Pădurea spânzuraţilor”, care alege dezertarea pentru a nu ucide pe cei care vorbesc aceeaşi limbă cu el. Octavian Tăslăuanu alege să treacă graniţa în România, pentru a scăpa de calvar şi iată că „Începeau să mijească zorii unei noi zile”.
Acum, evenimentele se concentrează, pentru un timp, în jurul unui alt personaj, Florea Bogdan, inginer din Reghin, coleg de clasă la Blaj cu Tăslăuanu, care va fi şi el chemat sub drapel, ca sublocotenent în armat austro-unagară. Rănit pe frontul din Galiţia, după spitalizare şi după tratamentul doctorului Sbârcea, se întoarce acasă, la Năsăud, la soţie şi copii. Trece munţii în România hotărât să intre în luptă doar pentru propriul popor, pentru eliberarea Ardealului.
Intrarea României în război începe cu atacul asupra Austro-Ungariei, la 15 august. „Era războiul pentru întregirea neamului românesc.” Este momentul în care cei doi prieteni şi colegi, Florea Bogdan şi Octavian Tăslăuanu, se vor întâlni la Bucureşti hotărând să lupte fiecare, pe drumul său, în războiul de reîntregire a neamului. Florea Bogdan devine comandantul Detaşamentul Borsec, aflat sub comanda generalului Constantin Prezan, comandantul Armatei de Nord.
Capitolele următoare ale romanului prezintă luptele crâncene şi eroice purtate pentru eliberarea Ardealului, sacrificiul de la Gura Secului, trădările şi conspiraţiile duşmanilor ţării, jertfa eroică pentru Patrie a ostaşilor români. Apoi retragerea dureroasă peste munţi, pe vechile poziţii. Apărarea eroică a Moldovei, „palma de pământ care ne-a mai rămas. Dacă pierdem Moldova unde să ne mai retragem?”.
Octavian Tăslăuanu ajunge tot în Moldova, la Bicaz, după marşuri istovitoare şi după o serie de aventuri, în care se ţese firul de mătase al iubirii pentru Tia. La Oneşti, locotenent Tăslăuanu lucrează ca şef al biroului de informaţii al Corpului 4 al Armatei: „Trebuie să învingem, fiindcă luptăm pentru o cauză sfântă. Ne apărăm ţara. Dacă pierdem Moldova, unde să ne mai retragem? Să mori pentru un ideal e moartea cea mai frumoasă. Sufletul e împăcat că ne-am făcut datoria”.
În capitolul 23 cititorul retrăieşte dramaticele încleştări din vara anului 1917, „cele mai cumplite zile din istoria modernă a neamului nostru. Trebuie să murim sau să învingem!”, după cum notează Tăslăuanu, în august 1917, luptele de pe Valea Oituzului, la Grozăveşti, Cireşoaia, Coşna. Ca în romanul lu Hemingway, asistăm la scurte momente de lirism, prin logodna lui Tăslăuanu cu Fatma Sturdza, în februarie 1918, ce sugerează ideea că, în clipele mai dificile, iubirea poate genera forţa de a merge mai departe, mereu înainte. Apoi, reîntâlnirea sa cu vechiul coleg, Florea Bogdan, şi pregătirea pentru trecerea Carpaţilor de către Armata Română, pentru a doua oară, sunt alte momente de respiro în ritmul alert al romanului.
La 10 noiembrie 1918, regele a dat decretul de mobilizare generală şi a adresat o proclamaţie către Armata Română: „Fraţii voştri din Bucovina şi din Ardeal vă cheamă pentru această ultimă luptă, ca să le aduceţi eliberarea din jugul străin. Înainte!”. În 27 noiembrie 1918, în sunetele fanfarei militare, pe pământul proaspăt eliberat al Ardealului, se juca Hora Unirii, la Topliţa Română. În Transilvania, Armata Română a eliberat oraş după oraş, iar la 1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia avea loc Adunarea Naţională a Românilor din Ardeal, care a hotărât „Unirea românilor şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România”. Din cauza evenimentelor, cei doi prieteni, Octavian Tăslăuanu şi Florea Bogdan, nu au mai ajuns la Alba-Iulia. S-au reîntâlnit însă la Budapesta, în care Armata Română şi-a făcut intrarea triumfală la 4 august 1919.
Romanul se încheie cu un epilog, în care cei doi prieteni admiră un inedit „drapel” ce flutura deasupra clădirii Parlamentului Ungariei: „Au pornit amândoi, hai-hui, pe străzile Budapestei. Le cunoşteau atât de bine. Trecuseră puţini ani de când s-au despărţit de ele… Fără să-şi dea seama au ajuns pe malul Dunării lângă impunătoarea clădire a Parlamentului păzit acum de soldaţii români. Ridicându-şi privirile, văzură fâlfâind în vânt drapelul tricolor românesc, dar şi drapelul tricolor unguresc… Se mai vedea ceva… în adierea vântului… Era o opincă românească, cu nojiţele fluturând în vânt. Au rămas acolo… minunându-se de ineditul drapel şi de inventivitatea celor care l-au gândit. În însemnările sale, generalul Marcel Olteanu a consemnat, pentru istorie numele lor. Au fost doi olteni de ispravă, puşi pe şotii: sergentul Iordan şi caporalul Bivolaru”.

Încep cu aceste versuri populare în subtitlu, fiindcă se aud zvonuri care aduc suferinţă în sufletul românilor, cu adevărat profunzi cum s-ar exprima Cioran sau Petre Ţuţea. Apoi scăderea iubirii pentru România chiar în rândul unora din fraţii români ardeleni, nu este de bun augur.
Şi se întâmplă acest eveniment chiar când nu trebuia, acum, când sunt semne certe care arată că „Basarabia iubită” va reveni între fruntariile României.
Ce e de făcut? Fiindcă Ungaria e aproape sigur că nu va rata ocazia, poate unica şi ultima, de a aduce în faţa opiniei mondiale hotarele de vest ale României.
Mă gândesc să le amintim intelectualilor ardeleni, care invocă sărăcia ca o barieră în desăvârşirea unirii românilor, că este cu certitudine o eroare capitală dacă într-adevăr gândesc astfel.
Dacă suntem creştini şi aşa ne-am declarat (98, 97%!!!), atunci e bine să aflăm că sărăcia şi smerenia reprezintă prima fericire, sau treaptă care transfigurează (luminează) sufletul unui popor (neam). Şi exemple sunt multe în istorie care au dus la dispariţia sau împrăştierea atâtor popoare care au abandonat cultivarea spiritului sacru, tocmai copleşiţi de o prea mare bunăstare materială. Este cazul Imperiului Roman, dar şi a „poporului ales” - Israel. Să nu cădem în înşelare.
Pentru a înţelege, trebuie să ne apropiem cu mare delicateţe de aura eroului Ştefan cel Mare, fiindcă toată mobilizarea extraordinară pe care a făcut-o nu trebuie să o atribuim forţei. Nu, pentru numele Domnului, să nu cădem în acest fel de greşeală! Pentru că puterea politică şi militară a Moldovei ştim că era minusculă, în comparaţie cu cea a Imperiului Otoman. Apoi, Sfântul Ştefan ştia de la Sfântul Daniil Sihastru că „Nu este virtute aceea care se face prin forţă”. Să înţelegem foarte bine că Ştefan cel Mare se distinge prin puternica smerenie şi credinţă în Hristos.
Apoi nu trebuie uitat că pe steagurile detaşamentelor de luptă ale moldovenior se afla Crucea. Şi Sfinţii care se ridicaseră prin mucenicie din Armata Romană - de pildă, Sfântul Stratilat - erau nelipsiţi din inimile bravilor plăieşi. Tare ca o stâncă rămâne legătura prin rugăciune cu Dumnezeu. Dacă citim un Hrisov emis de cancelaria Sfântului Voievod Ştefan al Moldovei se va vedea credinţa absolută în Dumnezeu a întregii Moldove. O dovedesc mănăstirile de pe vremea sa, care le întâlnim pe toată întinderea teritoriului locuit de români. Pentru că e musai să amintim faptul că Episcopia Vadului şi a Feleacului din Ardeal are actul de identitate semnat de Ştefan cel Mare şi Sfânt al Moldovei.
Dacă citim în vremea noastră un comunicat al vreunui Preşedinte român, vom rămâne fără glas când vom observa un limbaj şi un conţinut din care invocarea sacrului lipseşte aproape cu desăvârşire. Atunci cum să ne mai mirăm că se pune la cale în anumite cancelarii din lume - dezmembarea României? Să o vedem ca pe o pedeapsă pentru păcatele noastre, pentru laşitate, pentru trândăvie şi lipsă totală de jertfire pentru testamentul scris cu sânge de strămoşii noştri pe câmpurile de onoare.
Poate că niciodată în istoria noastră nu s-a întâmplat ca tineretul să rupă comuniunea cu eroii, cu sfinţii şi cu elita culturală a poporului nostru într-un mod atât de grav, aproape violent şi într-o superficialitate lipsită de cea mai elementară logică şi raţiune. Evident că această frângere va duce la pierderea identităţii celei mai ascunse, misterioase şi nevăzute a românismului. Şi simţim cu toţii că a dus deja la erodarea unităţii naţionale. „Când Ardealul o strigat / Ţara toată s-o adunat”.
Câţi mai vibrăm la versurile acestui cântec patriotic? Câţi mai sărim, ca la o alarmă de luptă, direct în bocanci, pentru a alerga să apărăm România.
E linişte-n Ardeal? Dar în România? Pentru a afla, am vorbit cu un stareţ dintr-o mănăstire situată într-o pădure din judeţul Bihor. Şi mi-a răspuns „că e pace… şi călugării se înţeleg foarte bine cu ungurii. Apoi, mai mult, a întărit că în cea mai apropiată localitate de mănăstire se află un sat cu locuitori de etnie slovacă şi religie catolică. Şi slovacii vin la Sfânta Liturghie în Biserica Mănăstirii, în duminici şi sărbători. Ce să facem? Să nu-i primim?” - m-a întrebat stareţul cu o undă puternică de mustrare în glas. Iată că în Ardeal este linişte între cei credincioşi, fie români, maghiari sau slovaci. Deci se înţeleg foarte bine şi, din vocea stareţului de la mănăstire, am simţit că la temelia acestei comuniuni se află iubirea creştină.
Atunci de ce freamătă Ardealul? Cine tulbură liniştea unora dintre fraţii şi compatrioţii noştri? Un răspuns, fie şi parţial, l-am găsit la Aurel Popovici: „… părerea tuturor celor care cunosc Ungaria, că adevăratul (s.n.) popor maghiar nu este nici pe departe atât de exaltat (s.n.), cât mai ales exaltată este clasa lui conducătoare”.

Lucrarea „Contribuţii documentare privind istoria românilor transilvăneni”, apărută la Editura Eurocarpatica din Sfântu-Gheorghe, în anul 2016, este rodul activităţii a două importante personalităţi ale societăţii româneşti din zona noastră, şi anume dr. Ioan Lăcătuşu şi prof. Vasile Stancu. Dumnealor, împreună sau individual, au realizat numeroase lucrări, articole, volume cu tematici diverse, multe aflându-se în biblioteci din Ţară sau străinătate. Spre satisfacţia mea, sunt în posesia multor lucrări ale distinşilor autori ai volumului de faţă.
Lucrarea a apărut în colecţia „Centenarul Marii Uniri”, arătând preocuparea autorilor pentru marcarea marelui eveniment pe care o să-l celebrăm cu toţii la 1 Decembrie 2018. În centrul atenţiei este situaţia românilor din zona judeţelor Covasna şi Harghita cu informaţii, multe inedite, din Arhivele Naţionale Covasna sau din alte surse. Lucrarea, însă, depăşeşte zona aceasta, deoarece tratează evenimente şi personalităţi şi din alte zone ale Transilvaniei, precum Banat, Braşov, Mureş, Alba-Iulia ş.a., unele dintre acestea în strânsă legătură cu zona noastră: Mitropolitul Andrei Şaguna, aşa cum a rămas în mentalul colectiv, Episcopul Miron Cristea şi lupta sa pentru apărarea unităţii Banatului, familia Nistor ş.a..
Nu o să mă opresc la toate cele 24 de studii ale lucrării, care are 481 pagini. O să mă opresc doar la câteva aspecte pe care eu le consider deosebit de interesante şi, poate, mai puţin cunoscute.
Astfel, din studiul 2 am aflat că în Arhivele Naţionale Covasna există documente emise de 23 de domnitori ai Ţărilor Române, care fac referire la evenimente în legătură cu Transilvania sau cu celelalte Ţări Româneşti. Există documente emise între secolele XVI-XIX de către domnitorii: Petru Rareş, Ioan Vodă cel Viteaz, Mihai Viteazul, Vasile Lupu, Matei Basarab, Constantin Mavrocordat, Scarlat Callimachi, Gheorghe Caragea ş.a.. Documentele cuprind informaţii despre proprietăţi, litigii diferite, impozite, ştiri despre mişcările unor trupe străine (otomane) etc.. Informaţiile din acest articol, ca şi cele din următorul - care se referă la păstoritul transhumant din sud-estul Transilvaniei practicat în Moldova şi Ţara Românească - arată, încă o dată, strânsele legături dintre românii de pe ambele versante ale munţilor Carpaţi. Acelaşi adevăr se desprinde şi din studiul 5, în care sunt analizate fluxurile migratorii dintre Transilvania şi Moldova între secolelor XVII-XIX.
În studiul 6 este arătat modul cum locuitorii din Breţcu şi Târgu-Secuiesc întreţineau şi foloseau importantul punct de trecere spre Moldova, şi anume pasul Oituz. După ce autorii fac o trecere în revistă a invaziilor străine începând din secolul XII, sunt descrise înfiinţarea şi activitatea regimentelor de grăniceri, mobilizarea locuitorilor pentru apărarea şi pregătirea trecătorii cu fortificaţii, activităţi de spionaj, întreţinerea drumurilor locale ş.a..
Două studii sunt dedicate presei româneşti interbelice, precum şi relaţiile interetnice oglindite în presă. Astfel, aflăm că în judeţele Treiscaune, Ciuc şi Odorhei au existat 35 de publicaţii la care s-au adăugat alte publicaţii regionale şi centrale. Dintre aceste publicaţii sunt menţionate: „Transilvania”, „Universul”, „La noi în judeţul Treiscaune”, „Neamul Nostru”, „Oituzul”, „Dimineaţa”, diferite Anuare etc.. Publicaţiile prezintă aspecte foarte diverse, care denotă eforturile făcute de autorităţile româneşti de a integra această zonă în România Mare şi pentru o convieţuire normală.
Un studiu aparte îl reprezintă realităţile basarabene din perioada interbelică găsite în documente deţinute de Arhivele Naţionale Covasna. Aici sunt prezentate măsurile luate de autorităţile române - centrale sau regionale - pentru integrarea deplină a Basarabiei în Regatul României, fără a fi omise greşelile şi exagerările care s-au făcut şi care au îngreunat acest proces. Aflăm, de asemenea, despre cazuri de jaf şi distrugeri asupra arhivelor, dar şi asupra unor valoroase obiecte de patrimoniu care au fost trimise din Basarabia ocupată de sovietici. Interesante sunt şi materialele în legătură cu români din Basarabia şi Bucovina de Nord, care, în tragica vară a anului 1940, s-au refugiat în zona noastră.
Studiul 20 se referă la proiectul interbelic de reromânizare a secuizaţilor din fostele scaune secuieşti. Menţionez, că aveam puţine informaţii despre subiect, şi de aceea l-am citit cu mult interes. Autorităţile de la Budapesta au intensificat procesul de maghiarizare, mai ales la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, încercând să creeze utopia intitulată „Ungaria Mare” care să cuprindă 30 de milioane de maghiari. Numai răuvoitorii sau ignoranţii pot nega acest fenomen. Autorii arată că, chiar unii istorici maghiari recunosc că o parte dintre secui au fost la origine români. Astfel, prof. Barabas Endre, în lucrarea „Emigrarea secuilor şi situaţia ungurilor din România” apărută în 1901, scria printre altele: „… resturile româneşti, aşezate aici ca păstori, care s-au maghiarizat deja, astăzi... se întăresc şi se reromânizează cu ajutor de dinafară, învăţând din nou limba lor uitată”. În continuare, autorii arată măsurile luate de autorităţi şi rolul important pe care l-au avut ASTRA şi Biserica Ortodoxă Română în procesul de reromânizare. Concluzia acestui articol, la care mă raliez şi eu, este că fenomenul de reromânizare din perioada interbelică a dus la apariţia a diverse puncte de vedere; acest aspect trebuie analizat în continuare şi reprezintă o preocupare constantă pentru Centrul European de Studii Covasna-Harghita.
Studiile 21 şi 22 analizează Dictatul de la Viena şi urmările sale asupra românilor din judeţul Treiscaune. Dictatul este văzut în contextul luptei de secole dintre români şi maghiari pentru stăpânirea Transilvaniei. Autorii analizează consecinţele actului din 30 august 1940, inclusiv în perioada comunistă şi în perioada actuală. Dacă până în decembrie 1989 au apărut răspunsuri adecvate la acţiunile revizioniste ale maghiarilor - fie ei cetăţeni ai României, fie din afara Ţării - în perioada postcomunistă a existat, şi există, o atmosferă de non-combat din partea autorităţilor de la Bucureşti. Autorii trec în revistă activitatea instituţiilor şi a personalităţilor româneşti din zonă, în special a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, precum şi propuneri de acţiuni pentru a elucida toate aspectele legate de Dictat şi consecinţele sale.
Lucrarea mai conţine informaţii interesante despre pandemiile din Ţările Române între secolele XVII-XIX, despre importanţa sării şi contrabanda cu sare din scaunul Kezdi (Târgu-Secuiesc) la începutul secolului XIX, aspecte demografice şi monografii ale localităţilor Deda, Araci şi Buzăul Ardelean, precum şi aspecte în legătură cu intelectualii români din Arcul Carpatic.
Cantitatea impresionantă de informaţii din acest volum este completată de câteva hărţi, care se referă la războiul din primăvara-vara anului 1919 dintre România şi Ungaria, de numeroase tabele, citate, declaraţii şi documente originale. Stilul în care a fost scrisă cartea, vocabularul, sunt destul de accesibile. Întregul conţinut ne arată că autorii au depus o muncă susţinută şi riguroasă, rezultând o lucrare de excepţie care se adresează unui public larg şi pe care o recomand tuturor categoriilor de cititori, români sau de altă etnie.
Semnificaţiile volumului de faţă sunt multiple: relevă prezenţa şi evoluţia neîntreruptă a elementului românesc în zona din curbura Carpaţilor şi relaţiile strânse cu românii din toată Transilvania; arată complexele legături ale românilor din Transilvania cu românii din celelalte Ţări Româneşti; prezintă dorinţa permanentă a românilor de a convieţui paşnic şi în deplin respect cu celelalte etnii, mai ales cu maghiarii; relevă acţiunile consecvente ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care, din momentul înfiinţării în mai 2005, a militat pentru prezervarea şi afirmarea românităţii în sud-estul Transilvaniei; şi, de asemenea, că în arhivele noastre mai există documente cu informaţii preţioase care aşteaptă să fie aduse în actualitate, pentru a face lumină asupra unor probleme din trecutul nostru şi pentru a îmbogăţi patrimoniul cultural românesc.

Mă leagă de Grigore Vieru multe şi frumoase amintiri. Poate chiar cele mai frumoase. Ele încep cu momentul istoric din 6 mai 1990, de la Podul de Flori de pe Prut, când l-am luat în braţe, ajutându-l să urce pe „malul românesc”, din mica ambarcaţiune care l-a adus peste apa râului ce „curge printre ţări române”, şi se sfârşesc odată cu dispariţia sa atât de dureroasă şi de neaşteptată, în ianuarie 2009. Am petrecut în acest răstimp de două decenii momente de neuitat alături de el.
În 1995, la împlinirea a 60 de ani de viaţă, Consiliul Local, prin Hotărârea nr. 22 / 1995, i-a acordat înaltul titlu de Cetăţean de Onoare al oraşului Topliţa. „Este pentru prima dată când un oraş din România îmi acordă acest înalt titlu, care mă onorează. Cred, sunt convins, că prin oraşul Topliţa, am devenit acum Cetăţean de Onoare al ţării mele, România.” Prezent la acest eveniment, Preasfinţitul Părinte Ioan, pe atunci Episcop al Covasnei şi Harghitei, acum Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Banat, a ţinut să spună: „De când a început acest ceremonial, am impresia că particip la taina Sfântului Botez. Fiindcă azi, la Topliţa, Grigore Vieru s-a născut a două oară. El nu mai are 60 de ani, ci doar o zi!”.
„Fratelui Ilie Şandru, prin care am înţeles mai profund Transilvania, prin care m-am alipit mai strâns de ea. Cu dragoste şi credinţă în izbânda Dreptăţii noastre” (Dedicaţie pe cartea „Hristos nu are nicio vină”).
Încă de atunci, de la Podul de Flori din 1990, am devenit pentru el „fratele Ilie”, alături de mulţi alţi „fraţi” pe care i-a avut în România.
Acum, după opt ani de la trecerea sa în nemurire şi la împlinirea a 82 de ani de la naştere, când mă gândesc la el, îmi aduc întotdeauna aminte de cuvintele scrise de academicianul Gheorghe Duca: „Pentru noi, Grigore Vieru este mai mult decât un poet, el este un preot, un lider spiritual al neamului”. Da, într-adevăr, un preot. „Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet”!” (Mihai Eminescu). Da, un preot, fiindcă „Dumnezeu l-a sărutat pe frunte, dar şi pe suflet!” (Nicolae Dabija). A fost şi un lider spiritual al românilor basarabeni, pentru că, alături de alţi patrioţi, a făcut să răsară şi dincolo de Prut soarele românismului, odată cu acel „ceas de aur” al Basarabiei; a făcut să dispară de pe Prut, dar şi din inimile noastre, acea blestemată sârmă ghimpată; a făcut să fluture tricolorul şi să triumfe Limba Română şi scrisul latin pe pământul românesc al Basarabiei.
Poate mai mult decât oricare dintre noi, Grigore Vieru era convins, până în adâncul fiinţei lui, că există un singur Popor Românesc şi o singură Limbă Română; că Ştefan ce Mare este al nostru, al tuturor românilor, „de la Nistru pân’ la Tisa!”; că au fost şi vor fi „Trei culori şi-o singură iubire / Românească, / Trei culori şi-o singură vorbire / Românească, / Trei culori şi-o singură credinţă / Românească, / Trei culori şi-o singură fiinţă / Românească”. Cineva l-a caracterizat ca fiind „cea mai limpede conştiinţă a Basarabiei”. Eu aş îndrăzni să spun că nu numai a Basarabiei, ci a întregii Românii! Poate tocmai de aceea a avut şi atâţia duşmani. Dar l-au urât pigmeii, aceia pe care dascălul său şi al nostru de Limbă Română - Mihai Eminescu, i-a numit „mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte!”.
Poezia lui Grigore Vieru este, pe cât ar părea de simplă, pe atât de adâncă în înţelesuri şi în simboluri, fiindcă el a avut harul şi darul cuvântului scris. Dar a fost şi un truditor al acestuia. „Întâi să lucească în vârful peniţei stropul cel roşu al sângelui meu, pe urmă roua de pe iarbă!” Poezia lui Grigore Vieru este tradiţională fiindcă pleacă de la „izvor”, iar acesta „curge” din folclorul românesc, din marile mituri ale românilor, din limba vechilor cronici şi din hrisoave. Este, în acelaşi timp, o poezie modernă, atât în privinţa versificaţiei, cât mai ales în privinţa marilor teme şi motive, cultivate mai ales de romantici: dragostea de patrie, viaţa şi moarte, viziunea cosmică, natura, iubirea.
Poezia lui Grigore Vieru s-a născut, cum spuneam, din harul şi darul cuvântului scris, dar s-a născut şi din sufletul său de român. Este, deci, o poezie profund românească, născută din miturile fundamentale ale poporului nostru, cum este, de exemplu, mitul jertfei sau al sacrificiului suprem în numele unui ideal înalt. Iar acesta nu poate fi altul decât cel închinat Patriei. Fiindcă numai acolo „Vine ziua aurindu-mi pâine. / Vine seara aromându-mi vinul. / Vine mama îndulcindu-mi gândul”! Numai acolo „Pe izvor cu val de bine / Doina creşte, dor tot vine…”. Patriotismul poetului nu este unul de paradă, ci uneori capătă chiar accente de tristeţe: „De ce, o, Doamne / dăruit-ai / ochilor mei întristaţi / o Ţară atât de frumoasă / şi-ndureratului meu auz / un cântec atât de ales…”. Chiar şi „Casa văduvă şi tristă / De pe margine de Prut”, poate deveni simbolul Basarabiei întregi, pentru că „Basarabia Română este ca un prunc cu inima în afara pieptului şi inima ei trebuie pusă la loc, în pieptul ei care este Limba Română”. Dragostea de Patrie şi de Popor înseamnă, în acelaşi timp, şi dragostea pentru Limba Română, fiindcă „Pentru ea la Putna clopot bate, / Pentru ea ni-i teamă de păcate, / Pentru ea e bolta mai albastră - / Pentru limba noastră”. Ea, „limba noastră”, este şi limba mamei: „Pentru ea ninsori se cern din spaţii, / Pentru ea puternici sunt Carpaţii, / Pentru ea e caldă vatra poamei - / Pentru limba mamei”. Şi tot „limba noastră” este şi limba ţării: „Pentru ea noi văruim pereţii, / Pentru ea mai sunt răniţi poeţii, / Pentru ea cresc florile visării - / Pentru limba ţării”. Iar această „limbă a ţării” este Limba Română! Limba unei singure Ţări: România.
O viaţă întreagă a visat să trăiască într-o singură Românie: „Dacă visul unora a fost şi este să ajungă în Cosmos, o viaţă întreagă am visat să trec Prutul, să-mi văd Ţara”. A visat clipa în care „toată obştea neamului nostru va serba izbândirea unui gând - ziua învierii naţionale” (Octavian Codru Tăslăuanu). A trăit bucuria trecerii Prutului, dar s-a stins cu marea durere de a nu fi trăit sărbătoarea aceea a „izbânzii unui gând pribeag încă”!
Nu pot să nu amintesc cele două teme fundamentale din poetica lui Grigore Vieru: Patria şi Mama, pietrele de temelie ale operei sale poetice. Patria şi Mama, devenite teme-simbol, străbat ca un fir roşu întreaga sa creaţie poetică, se regăsesc împreună în versurile aceleiaşi poezii: „Mamă, / Tu eşti patria mea! (…)Palmele tale - / Arăturile noastre (…) Basmaua - / Steag, / Zvâgnind / Cu inima… / Mamă, / Tu eşti patria mea!”. Mama este şi fiinţa miraculoasă, ce ar putea să meargă călcând „Pe seminţele ce zboară / Între ceruri şi pământ”. Mama, simbol al înţelepciunii anilor ninşi: „Creştetul tău - Vârful muntelui / Coperit de nea”; dar şi Mama simbol al vieţii, prin maternitate: „Hai, puiu, nani-na, / Că mama te-a legăna, / Că mama te-a legăna, / Pe obraji, pe geana ta…”.
Dragoste de mamă…? „Înseamnă neuitarea casei părinteşti, a locului în care te-ai întemeiat, permanenţă, limbă - totul. (…) Mama este copilăria noastră îmbătrânită.”
Grigore Vieru s-a apropiat de făptura mamei cu emoţie şi dragoste, fiindcă a simţit „Când m-am născut, pe frunte eu / Aveam coroană-mpărătească: / A mamei mână părintească, / A mamei mână părintească”. Deasupra mesei, când stă cu mama, se coboară parcă şi Dumnezeu: „Mama mea viaţa-ntreagă, / Stând la masă ea şi eu, / Se aşează între mine / Şi-ntre unul Dumnezeu”. De aceea a fost cuprins de tristeţe şi durere atunci când ea nu a mai era: „Nu mai e măicuţa… / Frunzele cobor / Singurei copiii / Nu mai pot de dor / Şi-au purces să cate / Un zugrăvitor / Care să le-ntoarcă / Pe măicuţa lor…”.
Acum nu-l mai avem nici noi pe Grigore Vieru. A plecat şi ne-a lăsat orfani. Au trecut opt ani de la tristul şi neaşteptatul moment din ianuarie 2009. Însă cu toate acestea îl simţim mereu alături de noi. Nu vom putea vorbi niciodată despre Grigore Vieru la trecut. Fiindcă, de fapt, el nu a murit, ci a trecut în veşnicie. Va trăi veşnic prin opera sa. Pecetea sa, pe care şi-a pus-o pe Limba Română şi pe poezia românească, nu va dispărea niciodată. Fiindcă titanii sunt nemuritori. Iar Grigore Vieru este unul dintre ei. Nu numai al Basarabiei, ci al României. Un Eminescu al timpului nostru.

Să rupeţi Transilvania de Ţară
Şi s-o trimiteţi în robie iară?
Ce Iudă vă e părtaş la vânzare
Şi câţi creiţari aveţi în buzunare?

Cum, oare, mai pot păşi pe glia românească
Acei ghermanişti decişi ca sufletul să-şi golească
De acea mândrie-naltă a naţiunii străbune,
Zidită în timp eroic, când i s-a înscris un nume?

Răspuns multor hapsâni, ce latră din afară,
Voi le chelălăiţi ca vânzători de Ţară,
Topoare, care taie din silva seculară,
Puneţi ţara-n târguială, într-o mocirlă murdară.

Pe moşi i-aţi informat de fapta voastră diavolească?
Şi nu vă temeţi ca munţii peste voi să-i prăvălească?
Striviţi veţi fi de piatra aspră de granit,
Când ordin dat de Iancu din nou va fi rostit!

Sunteţi goi pe dinăuntru şi cu feţele spoite,
N-aveţi nimic românesc, venele vi-s otrăvite,
Sunteţi ceată rătăcită de inconştienţi netoţi,
Însă, spre dreptatea noastră, sunteţi deja nişte morţi.

Jalnici trădători de Ţară, porniţi să loviţi frăţia,
Nu veţi reuşi, nemernici, să frânturaţi România!
Pentru vânzători de Ţară e ştreang şi dispreţ total
Că aşa ne-a lăsat dacul în străbunul loc natal!

Sfântul altar românesc flancat de cercul de Carpaţi
De-un secol ne-a unit în hora mare dintre fraţi
Şi ne gătim cu toţii momentul să-l serbăm,
La Centenar, în Alba, din nou să ne-adunăm!

Aceasta-i bucuria pentru întreaga Românie,
Cu forţa noastră sacră ne-am ridicat din robie.
Noi vom păstra în holdă doar roada hrănitoare,
Sfinţind pământul Ţării cu legi izbăvitoare!

Înzestrată cu o cucuvea agresivă şi o bufniţă lătrătoare, amândouă „educate” şi lansate de fostul preşedinte Băsescu, autoritatea justiţiei române coboară zilnic pe panta imoralităţii, a degradării jalnice, cu grave consecinţe pentru viaţa tuturor românilor. Vocea rătăcitei Monica Macovei în Parlamentul European e răgetul unei jivine, care muşcă, muşcă, muşcă, de câte ori i se comandă să abată direcţia bună a hotărârii prin vot în treburile statale ale Ţării. Şi parlamentara urlă din ce în ce mai disperată că s-ar putea să nu satisfacă dorinţele caracatiţei străine.
Nu ştim dacă o fi în întregime româncă sau numai o parte, sau nu are nimic românesc, cert este că s-a înveşmântat în toga soroşistă a trădării, că fierbe sângele în ea în dorinţa de a-şi vedea Ţara despicată.
Întregul şir de manifestări ale acestei întrupări diavoleşti, cu o privire care ustură, cu o voce care înţeapă, cu un chip de buhă, ale acestei făpturi desfigurate de răutate, nu poate să-i justifice altfel pârele despre Ţara sa în faţa Europei decât ca un efect al unei grave abateri psihice. Femeia aceasta e dusă, femeia aceasta trebuie ajutată să realizeze că are grave probleme. Poate dacă va primi ajutor de specialitate, îşi va găsi mediul propriu, comod, de împăcare cu sine, va putea să zbiere undeva unde să n-o audă nimeni, să pârască, să se zbată pentru victorie. Spre liniştea Ţării, se impune urgentarea izolării acestei femei de lumea zdravănă, ca să scoatem din pericolul otrăvirii indivizi predispuşi la aventură.
Parlamentul European a cam priceput ce se petrece cu acest membru trimis al nostru, aflat din nou în postură de ostilitate faţă de poporul său şi, probabil, buha acuzatoare sesizează dezaprobarea şi dispreţul asistenţei parlamentare şi, astfel, turbarea ei se intensifică, îmboldind-o să iasă la rampă cu acuze cât mai apăsate la adresa celor care au pornit o campanie de îndreptare a tot ce a fost rău, aceştia fiind puşi acolo de votul majoritar al românilor, perfect legal, perfect normal, perfect logic, ceea ce nu se potriveşte cu anormalul macovean.
Românul cu creierul aşezat normal consideră că această fiinţă cu apucături satanice nu mai poate fi îngăduită să-şi continue viaţa pe pământ românesc, să bea apă din izvorul Ţării, să înghită dumicatul din holda românească. Aşadar, să ne scuturăm de ea, că este o pată dizgraţioasă pe veşmântul caracterului românesc!
Precum pasărea care pe limba ei piere, această femeie va cădea în beţia ei inconştientă, urmare alianţei cu duşmanii Ţării, care au făcut din ea o vedetă trădătoare. De când o ştim, nu-i putem distinge o faptă bună. De aceea, nefiind în stare de nimic bun, a devenit un clovn, rol în care este capabilă de exhibiţii, iar la ea interpretarea trădării cerută de angajatori a atins vedetismul. Va cădea, pentru că cei care i-au preluat urletul în Piaţa Victoriei se vor maturiza şi vor putea distinge unde este adevărul, care este dreptatea, încotro s-o apuce spre a zidi cuminţenia întregului Popor Român.

Perioadă de-nfrânare şi profundă pocăinţă
Este postul creştinesc, şcoala cea duhovnicească.
Rânduiala preacurată, scara lină către cer,
Duce mica noastră jertfă, tot mai sus, la Creator.

Lacrimile umilinţei, rugăciunea şi iertarea,
Întorc pe om la Dumnezeu, aducându-i alinarea.
Biruind patimile, risipind ispitele,
Să-mbrăcăm haina dreptăţii, săvârşind doar binele.

Poţi grăi frumos şi dulce, poţi fi mare-nvăţat,
Dar de nu-L iubeşti pe Domnul eşti ca vasul scufundat.
Iisus Hristos mereu ia seama la ce faci şi la ce zici,
Iar de nu zideşti cu fapta, nu respecţi sfinte porunci.

Fericit e credinciosul care luptă şi veghează,
Ascultând glasul Scripturii, punând gurii sale pază.
Cea mai mare bogăţie-i curăţia sufletească,
Să ţinem calea cea dreaptă cu râvnă evlavioasă.