Postul este o abţinere totală sau parţială, liber acceptată, de la mâncare şi băutură, sau o abţinere de la alimente de ori¬gine animală (carne, lapte, ouă) şi înlocuirea lor cu produse vege¬tale pentru o anumită perioadă. Hrana vegetală din timpul postului are un înţeles adânc şi un folos bogat, deoarece alimentele vegetale pun organismul într-o anumită predispoziţie pentru rugăciune şi pentru priveghere, în timp ce produsele animale moleşesc organismul sau suscită în el patimi egoiste. Produsele pro¬ve¬nind din plante au adunat prin fotosinteză mai multă lumină. În acest sens, când consumăm vegetale, ne hrănim cu lumină solară asimilată în plante. Iar lu¬mina aceasta din plante dev¬i¬ne simbol al luminii harice din Scripturi şi din rugăciuni, adică lu¬mina postului. De altfel, astăzi, din raţiuni de ordin me¬dical, nu atât religios, a fi vegetarian a devenit o modă; totuşi, postul religios e mai mult decât a fi vegetarian. Abţinerea de la produsele animale nu înseamnă prin ea însăşi post. Dacă tri¬plăm cantităţile de produse vege¬tale, ajungem la îmbuibare şi atunci nu mai este vorba de post, ci doar de schimbarea felului bucatelor. Postul este nu numai material, ci şi spiritual, adică postul ochilor, al gurii, al inimii. Părinţii ne îndeamnă zicând: «Lasă să postească nu numai gura ta, ci şi ochii tăi, şi urechile tale, şi picioarele tale, şi mâinile tale, şi toate membrele corpului tău prin abţi¬nerea de la păcate!». Deci, avem un post de bucate şi un post de păcate, care constă în abţinerea de la gândul necurat, de la cuvântul rău, de la fapta cea rea; toate acestea trebuie să fie integrate în post. Ochii postesc când nu priveşti cu patimă la lucruri şi la persoane. Mâinile postesc când eşti curat şi lipsit de lăcomie. Aşadar, nu este vorba doar de a ne înfrâna de la carne, a schimba felul de mâncare, ci a ne schimba şi comportamentul. Nu trebuie să uităm că schimbarea hranei trebuie să antreneze şi schimbarea în bine a atitudinilor noastre.
Interdicţia pe care Dum¬nezeu i-a pus-o lui Adam, de a nu mânca din pom, era o pedagogie, un fel de test pe care trebuia să-l treacă Adam, pentru a creşte spiritual. Referatul Sfintei Scripturi despre că¬derea protopărinţilor Adam şi Eva rămâne până astăzi foarte fas¬cinant şi poate chiar intri¬gant; adică modul în care este interpretată această cădere a proto¬pă¬rinţilor, care prin neascultare şi nepostire au căzut din le¬gă¬tura cu Dumnezeu. Sfinţii Pă¬rinţi arată că noi repetăm pă¬ca¬tul lui Adam şi al Evei prin com¬por¬tamentul nostru consumând darurile lui Dumnezeu - în uitare de Dum¬nezeu. Prin interdicţia pusă lui Adam, el a fost pus în starea de a alege între Dum¬nezeu şi făptură, între Dă¬ruitor şi dar. Însă omul încalcă po¬runca, ataşându-se de ceea ce era interzis. În clipa aceea, a uitat de Dumnezeu Dăruitorul şi a luat cu lăcomie darul lui Dum¬nezeu în uitare de El. (…) Pă¬catul este o uitare de Dumnezeu şi o alipire excesivă a omului prin simţuri, faţă de lumea ma¬te¬rială, ca şi când aceasta ar fi ultima şi singura realitate. Lumea este făcută să fie o fereastră către Dumnezeu, iar dacă pentru darurile pe care le primim de la El, îi mulţumim, ele devin un fel de scară, de urcuş către Dum¬nezeu. Îl vedem pe Dăruitor prin darurile Sale, îl vedem pe Artist prin opera Sa. Însă când darurile sunt folosite în uitare de Dăruitor, atunci lumea devine idol, devine zid între noi şi Dumnezeu, precum şi necro¬pola morţii noastre sufleteşti.
Postul este o şcoală a eliberării noastre de determinismele naturii. Postul rânduit de Biserică este şcoala în care noi corec¬tăm gre¬şeala lui Adam cel vechi, şi anume uitarea şi neas¬cultarea de Dumnezeu. Prin postul rânduit de Bise¬rică noi dăm prioritate iubirii Dăruitorului. Iată de ce postul este un mare exer¬ci¬¬ţiu de libertate, este o şcoală a e¬liberării noastre de determi¬nis¬mele naturii. Prin post, ca detaşare de cele materiale şi ca înmulţire a hranei spirituale, noi ne ata¬şăm mai mult de Dum¬nezeu Dăruitorul decât de da¬rurile Sale şi prin aceasta ne elibe¬răm de înrobirea materiei pe care ne-o aduce îmbuibarea. (…) Ispita nu te face să fii slab, ci te arată cum eşti: slab sau tare. Ispita este un fel de exami¬na¬re, de test; de aceea, lipsa de po¬¬căinţă şi de răspundere pentru păcate se vede ade¬sea în viaţa noastră. O mare ispită este astăzi cea a risipirii în multe direcţii de activitate, încât nu mai avem timp să-L mai ascultăm, nici pe Dum¬ne¬zeu din Scripturi, nici pe semenii noştri care au nevoie de ajutorul nostru. Prin postul sau înfrânarea ochilor trebuie să învăţăm să-i privim altfel pe oameni, decât ca simpli indivizi. În post mai ales trebuie să vedem chi¬pul lui Dumnezeu în fiecare om, lumina din el, nu atât răul pe care l-a făcut. Acest exerciţiu este un efort, este o luptă du¬hov¬nicească. Prin post cultivăm o răstignire a egoismului din noi. Este atât de adevărată şi exprimarea auzită nu demult, că nu noi ţinem postul, ci postul ne ţine pe noi; aproape de Dumnezeu, în harul Său, în comuniune cu El. Trebuie să precizăm că toate rânduielile liturgice sunt preluate de noi cei din lume, din mănăstiri. Am încercat în bisericile de parohie să adaptăm slujbele la timpul şi cerinţele enoriaşilor. După o rânduială din vechime, în mănăstiri, mulţi din monahi postesc de luni până vineri, pe toată durata postului, doar cu mâncare uscată, negătită şi fără ulei; doar sâmbăta şi duminica anumite fierturi, bineînţeles de post, cu ulei. Însăşi o cântare a Triodului, de luni din săptămâna brânzei, ne spune că Postul Paştelui este zeciuiala a tot anul. Cum au calculat monahii? Aşa cum am spus şi mai sus: şapte săptămâni are postul: cinci zile pe săptămână post aspru, 7x5=35, plus sâmbăta mare 36 şi în vechime slujba Învierii se încheia la orele amiezii, în ziua de Paşti, aici mai avem o jumătate de zi, adică 36,5 zile, a zecea parte din cele 365 de zile de peste an (acum nu luăm în calcul şi anii bisecţi).
Perioada Pos¬tului Mare reprezintă o perioadă de urcuş duhovnicesc interior spre Înviere. Postul acesta este cel mai aspru şi cel mai lung, pentru că sărbă¬toarea - spre care ne îndreaptă el şi pentru care ne pregăteşte - este cea mai mare. Toate în Biserică sunt îndreptate spre Înviere; de aceea, prima zi a săptămânii, ca zi a Învierii, este duminica. Ziua duminicii ne arată spre ce este îndreptat timpul vieţii creştine, şi anume spre Sfintele Paşti, spre Învierea Domnului, pentru că Învierea, ca şi taina Sfintei Treimi, ne dezvăluie iubirea nesfârşită a lui Dumnezeu pentru oameni.

Consideraţii practice despre post

De ce postim? Pentru că-L iubim pe Dumnezeu şi-I arătăm că din dragoste faţă de El, o vreme, putem să ne hrănim şi cu cele oarecum mai puţin gustoase. În cele ce urmează voi cita dintr-un interviu pe care l-a acordat părintele conf. univ. dr. Constantin Necula (foto), cu referire la Postul Paştelui. Sfinţia sa îi sfătuieşte pe cei care doresc să ţină Postul Paştelui să nu considere că acesta este o cură de slăbire şi nicio obligaţie, ci o bucurie. Potrivit acestuia, „postul nu e un post vegan în modul vegan al acţiunii”. „Dincolo de a nu mânca şi a nu bea, înseamnă a te aşeza în liniştea lui Dumnezeu. Nu în ultimul rând, nu este o obligaţie de serviciu, postul este o bucurie. Este un mod al lui Dumnezeu de a se face cunoscut oamenilor şi de a-i face pe oameni să înţeleagă adevăratul ritm al vieţii. Ceea ce putem să facem liniştiţi în timpul postului este să vorbim mai puţin, să muncim mai atent, să fim mai cu grijă unii faţă de alţii, să fim un pic mai atenţi la tot ceea ce Dumnezeu ne-a dăruit, pentru că, până la urmă, nu vine chiar totul din construcţia financiară a lumii, ci şi din partea morală a lumii”, a spus părintele. El a adăugat că postul nu trebuie fie confundat cu o obsesie a mâncării: „Trebuie să fim atenţi ca să nu facem din a nu mânca o obsesie şi nici din a mânca o obsesie. Trebuie să învăţăm să trăim într-un echilibru aşa cum ni-l îngăduie Dumnezeu. Sunt convins că cei care au munci foarte grele pe şantier sau în alte condiţii, au micile lor derogări creştineşti. Nu cred că Hristos stă cu o carte de reţete să controleze oamenii, dar Răstignirea Mântuitorului ne obligă la un pic mai multă atenţie. Noi nu mâncăm, pentru ca să ne împărtăşim. Noi nu mâncăm, pentru ca să ne hrănim de Înviere cu Trupul şi Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos”. Întrebat cât de mult contează Postul Paştelui pentru el ca preot, părintele Constantin Necula a răspuns: „Foarte mult, pentru că mă ajută să-mi întăresc relaţia cu toţi credincioşii, pentru că vezi încă o dată sute de oameni, în Postul Mare spovedeşti, chiar tu ca preot te reaşezi în normalitatea preoţiei tale. Postul este un exerciţiu pe care trebuie să îl avem tot timpul, pentru că niciodată nu trebuie să mâncăm pe săturate, niciodată nu trebuie să facem niciun abuz”. Preotul compară Postul Paştelui cu o „operaţie deschisă pe conştiinţă”. „E foarte greu, cine a zis că e uşor? Nu există lucru bun făcut fără greutate.”
Dincolo de aceasta, postul înseamnă spovedanie, postul înseamnă aşezarea conştiinţei tale dinaintea conştiinţei lui Dumnezeu. De fapt, în tot anul ar trebui să fie aşa. Pentru început, să ne străduim în post să trăim în starea firească a sufletului nostru, ca mai apoi, după trecerea acestuia, să rămânem în starea de trezvie perpetuă. Din această pricină, auzim la finalul nevoinţei: „A trecut vremea postului, dar nu şi rostul lui”, pentru că postul are rolul de a ne face mai buni, mai răbdători, mai conştienţi de menirea noastră ca „temple ale Duhului Sfânt şi că noi nu suntem ai noştri” (I Corinteni 6, 19), ci aparţinem lui Dumnezeu.
Legat de încercările la care se spune că sunt supuşi credincioşii în perioada postului, preotul a subliniat că „postul nu e ceva spectaculos” şi recomandă ţinerea Postului Paştelui, alături de rugăciunile unui preot duhovnic. „Putem fi mai încercaţi dacă nu suntem atenţi şi dacă facem din post un fel de drapel în vânt, desfăşurat din când în când, spectacular. Postul nu are nimic spectaculos în el. Postul este un exerciţiu al smereniei şi orice încercare se vindecă cu dezîncercarea, pentru că de la Dumnezeu vin toate şi spre Dumnezeu se îndreaptă toate. Sfatul meu prietenesc este ca să încercaţi de fiecare dată să postiţi alături de rugăciunea unui duhovnic, cu nădejdea în Dumnezeu şi niciodată socotind-o ca pe o sarcină de serviciu”, a concluzionat preotul Constantin Necula.
Sperăm ca aceste îndemnuri să ne fie tuturor de real folos şi fiecare din noi să ne hotărâm acum la începutul nevoinţei duhovniceşti cât şi cum vom posti, cum ne vom comporta… Ne facem un plan şi călăuziţi de harul lui Dumnezeu, să împlinim fiecare ceea ce ne-am propus. Şi aşa, vom ajunge la finalul ostenelii împăcaţi, mulţumind lui Dumnezeu. Prin săvârşirea acestei sfinte şi frumoase nevoinţe, ne rugăm să primim de la Părintele Luminilor câteva picături de ulei pentru candela sufletului nostru, conştienţi fiind că ne îndreptăm, cu fiecare clipă ce trece, spre întâlnirea cu Hristos şi cât de bine ar fi să avem candela aprinsă!
„Dă-ne nouă Bunule lupta cea bună s-o luptăm, calea postului să o săvârşim, credinţa nedespărţită să o păzim, capetele nevăzuţilor balauri să le sfărâmăm, biruitori asupra păcatului să ne arătăm şi fără de osândă să ajungem a ne închina şi Sfintei Învieri”. Amin.
Pr. II Adrian Nicolae Stoian
Parohia Topliţa I - Centru
ROMÂNIA

Redacţia ziarului „Condeiul ardelean” încearcă să fie cât mai prezentă la evenimentele comunităţii româneşti din arealul sud-est transilvan. De cele mai multe ori, ne întâlnim la acestea cu o fată îmbrăcată mereu în ie, uneori încălţată cu opinci, optimistă şi neobosită. Este vorba de colaboratoarea noastră, Florentina Teacă, cea care stă „De vorbă prin Voineştii Covasnei”, care ne face cunoştinţă cu oamenii de aici şi cu poveştile lor de viaţă. Astăzi, ne propunem să aflăm povestea ei.
Deci, despre „fata în ie” va fi acest articol. Reportofonul este pornit, ambele scaune sunt ocupate, atmosfera există, să vorbim!

- O definiţie a ta, Florentina?
- Tocmai asta e problema mea, că în atâtea direcţii mă împart încât nu mă pot cuprinde într-o singură definiţie…
- Păi e foarte bine aşa, perfect. „Risipă de dăruire” - merge?
- Mda... Cam da. (zâmbeşte)
- Bun, am început cu o concluzie. Acum hai să ne spui câte ceva despre tine.
- Da. Aici, în Voineştii Covasnei m-am născut, aici am copilărit. Se spune că eşti ataşat de locul natal pentru că atunci când eşti ţânc mai bagi în gură şi ceva ţărână - la pământul acela tânjeşti o viaţă. Prea multă ţărână n-oi fi mâncat eu, dar chiar că nu aş putea să pun un paravan între mine şi Voineşti… Când eram foarte mică îmi spuneam Tena, ca o prescurtare de la FlorenTINA. Cei dragi îmi spun şi acum aşa; mie îmi place să cred că vine de la tenace. După liceu, am studiat la Iaşi, filologie, apoi economie - vremuri frumoase. Tot vremuri frumoase au fost anii când am fost la catedră - Limba Română şi franceză am predat; tare mult mi-au plăcut acei ani. Şi copiilor mei le-au plăcut, sunt sigură. Am mai lucrat, nu prea mult, la Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Covasna, iarăşi o perioadă frumoasă, chiar dacă scurtă. Acum lucrez la Ocolul Silvic Covasna, unde am cei mai buni şefi şi colegi, dar să nu mai spui la nimeni, că mă va invidia lumea. Trag concluzia că am fost…, sunt norocoasă! Şi, din vara anului trecut, sunt consilier judeţean - o luptă pe care o duc. Nu mereu luptele au aspectul acela de grandoare, de eroism; aşa e şi aceasta a mea: aşa, mai de uzură, de rezistenţă. Mai bine, hai să-ţi povestesc tot despre ce discutam înainte, despre copii. M-am ataşat extraordinar de mult de ei. Unora am avut ocazia să le fiu dirigintă, aceştia mi-au fost cei mai dragi. I-am învăţat, însă, pe toţi ce am putut eu mai bine. Mai am unii pe care îi coordonez în cadrul Grupului Cercetăşesc Kogaion Covasna. Facem împreună acţiuni distractiv-educative: ne plimbăm când pe jos, când cu bicicletele, povestim, cântăm, ne implicăm în activităţi de protejare şi ecologizare a mediului, învăţăm şi ne distrăm. Nu am pierdut legătura nici cu „Crăişorii” covăsneni - Detaşamentul de Crăişori „Avram Iancu”, aparţinând Clubului de elevi voluntari ai Asociaţiei „Ţara Iancului” din municipiul Deva, judeţul Hunedoara. Aproape de copii şi tineri sunt şi la activităţile Asociaţiei GRIT, al cărei slogan este „Gândeşte Româneşte, Implică-te Tinereşte!”, un alt proiect drag mie, în care mă implic cu drag.
- Frumos! De asta eşti aşa tânără, pentru că eşti mereu aproape de copii, iar tinereţea este contagioasă.
- Este! Şi ca să nu părăsim topicul despre copii, îi mai prezint pe unii dragi mie: cărţile mele!

Pe prima am început să o scriu în facultate, la Iaşi, cu gândul acasă fiind. Se numeşte „Sântilia: Străvechi obicei pastoral românesc”, Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe, 2014, şi analizează istoricul, modul de desfăşurare, dar mai ales resorturile sufleteşti care fac această sărbătoare să se petreacă. De mult timp, undeva explicam că am găsit o dovadă indirectă despre faptul că măcar de prin secolul al XVI-lea s-ar ţine pe la noi, în luna iulie, de Sfântul Ilie, această sărbătoare în care ciobanii coborau din munţi pentru a-şi găsi mireasă. Sântilia, obicei strâns legat de practicarea păstoritului, era prilej de schimburi economice şi culturale. Aici se întâlneau rudele, se împăcau pizmaşii, se legau prietenii, se făceau planuri pentru viitorul familiei şi al comunităţii. Şi, ce mi se pare mie demn de reţinut, nedeile niciodată n-au ţinut cont de hotarele nedrepte - aici se întâlneau românii de pe ambele părţi ale Carpaţilor.
În zilele noastre, voineştenii se adună în Poiana Nedeii din Valea Zânelor (Doamne, ce nume frumos poate să aibă locul acesta!) şi cu mare alai şi bucurie închipuie o nuntă tradiţional-românească. Mirii, naşii, nuntaşii, dansurile, cântecele, întrecerile, cuvântările sunt ceea ce publicul vede şi aude la Voineşti de Sântilia Mocănească, dar, desigur că, mai mult sau mai puţin conştient, toţi simţim undele acelea ascunse care vin din vremurile mitice: nunta e de fapt însoţirea primordială, actul de Creaţie divină.
De la copiii mei de la şcoală, de la neamuri, vecini, cunoscuţi, am început să adun poze vechi din localitatea noastră. Le-am postat pe internet - pe Facebook şi pe blogul „Covasna de odinioară” (un alt „copil” al meu, de care mi-e tare drag…) şi au început să se adune tot mai multe. Uite una - cea care ţine întins drapelul este bunica mea:

Un pas mai departe a fost să le public în cele trei (deocamdată trei) volume-album: „Covasna, Voineşti: Istorie şi cultură românească în imagini”, Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe, 2014, „Chipuri de demult din inima României: Voineştii Covasnei în imagini din secolul trecut”, Editura Magic Print, Oneşti, 2015, şi „Mărturii ale continuităţii româneşti în Carpaţii de Curbură: Voineştii Covasnei în imagini şi cuvinte”, Editura Ştefadina, Bucureşti, 2016. Viaţa nouă pe care o dau acestor poze vechi, este pentru mine o muncă, o plăcere, o datorie. Simt că ele trebuie aduse la lumină, trebuie descifrate, trebuie lăsate să ne vorbească!
Mai departe: am reuşit anul trecut să-mi scriu pe hârtie un dor, o carte despre ciobanii noştri voineşteni: „Mocanii voineşteni, străjeri ai românismului în Arcul carpatic transilvan”, Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe, 2016. Cine vrea să ne cunoască, să facă bine să citească această carte; ilustraţiile îl vor convinge că ceea ce am scris acolo, aşa este. Deşi este scrisă dintr-un punct de vedere subiectiv şi adesea făcând apel la latura afectivă a vieţii, cartea, cred eu cu tărie, are o certă valoare documentară, ştiinţifică, pe partea etnografiei, istoriei, lingvisticii, a artei fotografice.
Ziceam despre plimbările noastre, ale cercetaşilor covăsneni: ei, nu puteam să lăsăm neprintate aceste amintiri! Le-am publicat într-o minunăţie de carte cu imagini - „Covasna prin ochii cercetaşilor”, Editura Magic Print, Oneşti, 2016.
Cea mai pregnantă personalitate a localităţii noastre este Episcopul Justinian Teculescu. Un om de anvergură naţională, un păstor de suflete şi de idei patriotice. L-am omagiat într-un volum de articole semnat de elite cultural-ştiinţifice covăsnene - „Episcopul Justinian Teculescu, apărător al spiritualităţii româneşti. Istorie şi actualitate”, Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe, 2016. Pe lângă munca de îngrijire a volumului, am contribuit şi cu un articol în care militez pentru reînfiinţarea unei Episcopii a Armatei Române, ca cea pe care a condus-o în perioada interbelică Teculescu al nostru - să sperăm!
Bine-nţeles că orice carte se prezintă singură, mai bine decât ar prezenta-o vreodată cineva. Aşa că vă invit să le citiţi sau recitiţi! Mă opresc aici cu vorba despre cărţile mele, dar vă mai spun un secret, unul mare: le am puse în bibliotecă una lângă alta şi când trec pe lângă ele, le salut plimbându-mi degetele peste cotorul lor… Trăiesc sentimentul datoriei împlinite. Da, cărţile astea sunt copiii mei! Şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, în 2017 se vor mai naşte doi!
- Din toate cărţile enumerate, ai vreuna preferată? Una mai importantă?
- Toate mi-s dragi, că-s ale mele. Dacă ar fi să mă gândesc un pic, aş zice că cea dedicată mocanilor voineşteni mi-e mai aproape de suflet. Am apelat la memoria voineştenilor, le-am transcris amintirile, poveştile, le-am împărtăşit trăirile, le-am admirat pozele. Am încercat să transpun în pagină experienţa de mii de ani, transmisă din generaţie în generaţie. Nu ştiu în ce măsură am reuşit, dar am vrut să demonstrez că ciobănia nu era doar o meserie, ci un mod de viaţă.
Tot la capitolul cuvânt scris, trebuie să menţionez frumoasa colaborare cu publicaţia de cuget şi simţire românească pe care o conduci încă de la naşterea ei, „Condeiul ardelean”, unde am semnat multe articole pe temele prezentate în cărţile enumerate, dar şi pe alte subiecte. Mi-e tare dragă rubrica „De vorbă prin Voineştii Covasnei”, iniţiată anul trecut, în care fac cunoştinţă cititorilor acestei publicaţii cu oameni frumoşi din Covasna. Am mai colaborat şi cu alte reviste, ziare, publicaţii - timp să am, că despre ce scrie este!
- Eşti prezentă şi în viaţa civică a judeţului Covasna.
- Da, încă o datorie pe care încerc să o îndeplinesc cât pot eu mai bine. Sunt secretarul executiv al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, sunt vicepreşedintele filialei Covasna a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, activez în asociaţiile covăsnene Grit şi „Cetatea Dacică”, mă alătur, ce câte ori pot, Acţiunii „Români pentru români” şi Asociaţiei „Calea Neamului”, încerc să nu stau departe de acţiunile Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi Centrului European de Studii Covasna-Harghita, ambele din Sfântu-Gheorghe. Nu mereu reuşesc să mă implic atât cât aş vrea şi cât ar trebui, însă am conştiinţa împăcată că nu am stat deoparte.
- Ştiu că nu agreezi subiectul, însă nu pot să nu te întreb despre poziţia ta politică.
- Mai nou, toţi se pricep la toate, ca să nu mai spun… la politică. Eu, am mai spus-o, nu mă pricep. Singura politică pe care o fac este cea a românismului. Da, sunt consilier judeţean, pe listele unui partid politic. Dar am ajuns acolo tocmai pentru ca societatea civilă românească să aibă un reprezentant în Consiliul Judeţean Covasna. Şi, dacă tot suntem la acest subiect, pot să spun că felul de a face politică al unora de pe scena covăsneană mă dezgustă. Ei doar atacă. Nu au rezultate, nu au iniţiative, doar atacuri la adresa celor care nu au aceeaşi părere cu ei. Îmi fac impresia unor femei de moravuri uşoare rămase însărcinate pe centură, care strigă că-s virgine. Oricum, situaţia actuală, la nivel naţional, nu mi se pare deloc optimistă. Au reuşit să ne învrăjbească. Uităm că, dincolo de toate, suntem oameni. Iar oamenii pot face lucruri extraordinare, atunci când lucrează împreună, nu unii împotriva celorlalţi! Eu am ales să-mi văd de treaba mea, de ceea fac ce pot ca să las urme ale trecerii mele pe pământ. Iar atunci când toate astea mă obosesc, mă refugiez în handmade. Îmi las mintea să se odihnească şi îmi pun mâinile la lucru. Mai nou, fac cocarde tricolore. Multe şi roş-galbene-albastre. Şi mă linişteşte fantastic!
- Tu chiar te împarţi într-o mie de direcţii! Cum poţi?
- Păi nu chiar pot. Dar asta-i bine, că nu am timp să mă plictisesc, nici măcar să mă uit înapoi, să fac evaluări, bilanţuri. Noroc cu tine că m-ai provocat să mă laud puţin…
- Poate dăm şi un nume articolului despre tine: toţi te cunosc, recunosc, drept fata îmbrăcată în ie. Câte ai?
- Puţine am - numai vreo nouă… Dar remediez eu asta, promit. Şi mi-am propus să-mi completez colecţia cu una cusută de mine. Aşa mi-s de dragi… Când merg la vreo festivitate - de Ziua Naţională a României, de exemplu - la vreun simpozion, la vreo adunare, nu concep să nu mă îmbrac în costum popular. Când încalţ opincile, simt altfel pământul Ţării. Îmi aud strămoşii vorbindu-mi. Iar ia…, ia este pentru mine armura, uniforma în care lupt pentru ceea ce lupt: să fim mândri că suntem români, aici în inima României. Nu ştiu cum să zic, dar când îmbrac ia, mă simt măreaţă, invincibilă, frumoasă!
- Eşti!
- Îţi mulţumesc!

Revista Presei Maghiare
Nr. 17 / 01-15.09.2016
Nr. 18 / 16-30.09.2016
Nr. 19 / 01-15.10.2016
Nr. 20 / 15-31.10.2016
Nr. 21 / 01-15.11.2016
Nr. 22 / 16-30.11.2016

În cadrul şedinţei ordinare de ieri, Consiliul Judeţean Covasna a adoptat hotărârea vizând componenţa Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP). Funcţia de preşedinte al organismului va fi îndeplinită, şi în următorii patru ani, de Sabin Calinic, vicepreşedinte fiind, de data aceasta, Kulcsar-Terza Jozsef. Printre reprezentanţii consiliului judeţean se mai numără consilierii Dimeny Gyorgy, Fazakas Andras Levente, Nagy Jozsef şi Oltean Csongor. In reprezentanţa populaţiei civile, Bartok Elod, Gaj Nandor şi Kiss Tibor sunt membrii ATOP, de asemenea, în componenţa autorităţii intră, din partea instituţiilor, şi Neculae-Viorel Radocea, subprefect, Silviu-Dan Stoenescu, comisar şef desemnat, interimar, la conducerea IPJ, Carmen Lambrino, reprezentant judeţean al corpului naţional al poliţiştilor, Adrian-Gheorghe Nichifor, comandant al inspectoratului judeţean de jandarmi, Gyorgy Alfons Gheorghe, conducătorul ISU Covasna şi Hadnagy Istvan, conducătorul poliţiei locale din Sfântu Gheorghe. Dat fiind faptul că în fruntea poliţiei judeţene se află un conducător interimar, Kulcsar-Terza Jozsef a propus consiliului să-i solicite ministrului de interne să desemneze la conducerea IPJ un ofiţer de etnie maghiară sau cel puţin unul originar din Trei Scaune. Tamas Sandor, preşedintele consiliului judeţean, a precizat: acest lucru nu intră în sarcina consiliului, însă propune ca autoritatea de ordine publică, responsabilă cu relaţiile dintre cetăţeni şi poliţie, să depună la minister o astfel de solicitare, şi dat fiind faptul că preşedintele ATOP nu este prezent, înlocuitorul acestuia, Kulcsar-Terza Jozsef să formuleze cererea, pe care o va semna şi el cu plăcere.
Sursa: Haromszek nr. 7888 din 01.09.2016, Şeful inspectoratului judeţean de poliţie din Trei Scaune să fie unul de naţionalitate maghiară autor Szekeres Attila

În urma iniţiativei venite din partea mai multor asociaţii româneşti, prefectura judeţului Covasna a remis o adresă către administraţia locală din Sfântu-Gheorghe solicitându-i părerea cu privire la ideea rebotezării unei porţiuni - ce se întinde în faţa sediului prefecturii - din Piaţa Libertăţii cu numele Tricolorul. Primarul Antal Arpad a prezentat propunerea ieri (1 septembrie), în faţa consiliului local, însă după câteva păreri exprimate în mod mai diplomat, majoritatea consilierilor au respins propunerea. Adresa prefecturii nu a figurat pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a consiliului local, Antal Arpad a prezentat-o printre problemele ridicate la finalul întrunirii. Potrivit edilului, administraţia locală trebuie să dea un răspuns la solicitarea formulată de prefectură, însă nu a vrut să ia singur o decizie în problema respectivă, este curios şi de părerea consiliului. Conform adresei, reprezentanţii mai multor asociaţii (printre care se numără asociaţia ofiţerilor în rezervă, asociaţia veteranilor de război, respectiv Asociaţia Cultul Eroilor Regina Maria) i s-au adresat prefecturii cu propunerea ca porţiunea respectivă a Pieţei Libertăţii (care ar cuprinde şi colina sub formă de balaur) să fie rebotezată cu numele Tricolorul. Antal Arpad a precizat: în opinia sa, Piaţa Libertăţii ar trebui să poarte acelaşi nume şi pe viitor. În urma prezentării susţinute de primar, Balint Jozsef, reprezentant al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), a menţionat: în ultimii ani, la Sfântu-Gheorghe au fost iniţiate cu diverse ocazii modificări la denumirea diferitelor străzi, deciziile adoptate fiind urmate de dispute mai mici sau mai mari, de procese. Având în vedere că este vorba de o solicitare, propunerea asociaţiilor trebuie să urmeze şi ea aceeaşi cale pe care a parcurs-o până acum oricare din demersurile întreprinse pentru conferirea unei denumiri, nu poate fi adoptată, sub nicio formă, în mod individual, o decizie în această privinţă. Iniţiatorii să efectueze - în cazul în care insistă asupra ideii lor - pasul corespunzător formulând propunerea - a explicat Balint. Politicianul PPMT a adăugat: nu este nicio problemă cu numele propus, având în vedere că în solicitare nu este specificată naţiunea despre al cărei tricolor este vorba, atât în cazul poporului maghiar cât şi al celui român, drapelul are în compoziţie trei culori, însă preţul acestuia să nu reprezinte restricţionarea libertăţii. În replică la afirmaţiile lui Balint Jozsef, Rodica Pârvan, consilier social-democrat, a menţionat: dacă redenumirea ar fi acceptată, s-ar supăra balaurul. Din partea fracţiunii UDMR, au luat cuvântul Jozsef Almos şi Miklos Zoltan. Consilierul local Jozsef Almos a precizat: după părerea sa, ideea nu este acceptabilă, Libertăţii este denumirea tradiţională a pieţei, pe care o poartă încă de la înfiinţarea sa în secolul al XIX-lea. Denumirea nu are niciun aspect etnic, naţional, modificarea acesteia este total inutilă. Miklos Zoltan a explicat: problema spaţiului din faţa sediului prefecturii nu poate fi soluţionată printr-o rebotezare, ar trebui găsită o soluţie mai degrabă pentru planul urbanistic zonal, obstrucţionat de prefectură. Se pare că prefectura are nevoie în permanenţă de nişte teme încinse, în loc să soluţioneze în fond problema respectivă. Consiliul a respins ideea prezentată în adresa prefecturii, trei consilieri votând în favoarea şi alţi 14 împotriva propunerii. Schimbarea denumirii a fost susţinută doar de cei trei reprezentanţi ai partidelor române.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.889, 02.09.2016; Titlu: Ar vrea să redenumească Piaţa Libertăţii, Semnează: Nagy D. Istvan

Biserica reformată din Târgu-Secuiesc nu permite arborarea steagurilor secuieşti pe terenul aflat în apropierea statuii Kolonics, propunând ca steagurile să fie arborate pe un teren privat - a declarat Peter Janos, vicepreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc. După ce justiţia română a dispus pentru a doua oară îndepărtarea steagurilor secuieşti în Târgu-Secuiesc - mai întâi steagul de la statuia lui Gabor Aron, iar ulterior steagul de lângă monumentul aflat în faţa fostei şcoli de aprozi -, în data de 7 august, Peter Janos, vicepreşedintele CNS, a înaintat o cerere către Oficiul Parohial al Bisericii Reformate din Târgu-Secuiesc, solicitând aprobarea arborării steagurilor de o parte şi de alta a statuii Kolonics, pe terenul bisericii reformate. Răspunsul datat pe 30 august a fost primit ieri de către Peter Janos. Din răspunsul oficial semnat de către preotul Beder Imre şi epitropul Dako Karoly reies următoarele: În data de 12 iunie 2016, cu mult înainte de cererea dumneavoastră scrisă, consiliul presbiterial a hotărât că nu vrea să îşi asume umilinţa legată de steag a conducerii oraşului care a fost dată în judecată începând cu data de 1 decembrie, deoarece este doar o problemă de timp până când parohia şi liderii acesteia vor fi atacaţi şi daţi în judecată. În interiorul bisericilor noastre sunt însemne naţionale, iar arborarea steagului pe stâlp ar trebui să se facă mai degrabă pe un teren privat. Dezamăgit, Peter Janos ne-a declarat că, după toate acestea, se gândeşte dacă mai rămâne sau nu adept al religiei reformate. Este foarte trist că voinţa şi simbolurile poporului secuiesc sunt, pentru unii conducători, doar o formalitate. Noi ne vom continua lupta până când ne vom atinge scopul - a declarat vicepreşedintele CNS.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.890, 03.09.2016; Titlu: Târgu-Secuiesc / Steagul secuiesc nu este permis pe terenul bisericii, Semnează: Iochom Zsolt

La iniţiativa Asociaţiei Husarilor Csikszeki Matyas Huszaregyesulet, în curtea Casei Fodor de la Şumuleu-Ciuc va fi ridicat un monument în memoria Diviziei Secuieşti, care a luptat pe frontul de est în Primul Război Mondial. La sfârşitul săptămânii viitoare vor fi organizate mai multe manifestări prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în război. Una dintre acestea este dezvelirea monumentului, care va avea loc la 10 septembrie a.c., începând cu orele 11. Proiectul monumentului a fost realizat de Miholcsa Jozsef, din Glodeni (judeţul Mureş), acesta fiind sculptat de Zavaczki Walter, din Odorheiu-Secuiesc. Cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o corespondentul cotidianului „Hargita Nepe”, ieri, 05.09.2016, la faţa locului, Petre Kalman, membru al Asociaţiei Husarilor Csikszeki Matyas Huszaregyesulet a prezentat semnificaţia anumitor elemente ale grupului statuar. - Figurile care reprezintă un stegar şi un gornist nu sunt complete, doar până la bust, deoarece soldaţii Diviziei Secuieşti au fost nevoiţi să lupte şi printre stânci, în munţi. Figura care apare în centru reprezintă un soldat cu o secure de luptă, care arată că, divizia nu dispunea întotdeauna de arme de foc, din această cauză fiind nevoită să lupte, să se apere cu toate armele posibile - a precizat membrul Asociaţiei Husarilor. Grupul statuar reprezintă şi o pasăre Turul, care îşi ţine aripile strânse şi se uită în spate la cei doi soldaţi aflaţi în spatele stâncilor. Pe viitor, pe grupul statuar vor fi amplasate şi trei plăci comemorative în memoria unor trupe secuieşti care au luptat în noaptea de 27 august 1916 împotriva armatei române, care a intrat în Transilvania şi care se afla în superioritate numerică.
Cotidianul „Hargita Nepe” (Harghita), nr. 171, 06.09.2016; Titlu: Va fi dezvelită o statuie în memoria Diviziei Secuieşti - 100 de ani de la invadarea Transilvaniei, Semnează: Mark Boglarka

O fraza din textul prezentat de infopointul din Sfântu-Gheorghe - pe care un consilier român local o consideră a fi o insultă - a generat o revoltă destul de mare în anumite cercuri. Potrivit acestei fraze, Mihai Viteazul s-a autoproclamat principe al Transilvaniei, profitând de starea tulbure din acele vremuri. Să recunoaştem că această formulare diferă puţin de imaginea idealistică în care voievodul Mihai este prezentat drept unificatorul celor trei ţări româneşti (una dintre acestea ar fi Transilvania secolului al XVI-lea), însă cu toate acestea, este mult mai apropiată de adevăr. Luarea de cuvânt a consilierului sus-menţionat a generat o furtună atât de mare, încât l-a determinat până şi pe primarul Antal Arpad să vină cu explicaţii, acesta spunând că vor analiza informaţiile referitoare la voievod, iar dacă sunt eronate, vor corecta textul de la infopoint. Se impune, într-adevăr, o oarecare modificare, deoarece voievodul Mihai trâmbiţa întotdeauna şi peste tot că în anul 1600, a intrat în Transilvania din însărcinarea regelui ungar Rudolf. Istoricii valahi susţin că Mihai a fost principele Transilvaniei şi că s-a autoproclamat, însă acest lucru este tot atât de ireal ca şi faptul că ar fi unificat Transilvania cu Ţara Românească şi ar fi fondat astfel România Mare. Mihai nu avea astfel de planuri şi nu era preocupat nici de valahii transilvani. Nu nutrea sentimente naţionale valahe - scrie Asztalos Miklos în Transilvania istorică (Bp., 1936) - notăm aici imediat că în locul denumirii de valah, azi este folosită cea de român. Este o cu totul altă problemă aceea că în documentele pe care le-a emis în limba română (mai exact în slavă), se autointitula principe al Ţării Româneşti şi al Transilvaniei - adaugă istoricul român Neagu Djuvara în lucrarea sa intitulată Scurtă istorie a românilor (Bucureşti, 2008). În 1600, voievodul Mihai nu putea fi considerat fondator al României Mari chiar şi numai pentru faptul că ar fi o exagerare să privim Transilvania din acele vremuri ca pe un principat român. În linii mari, e ca şi cum am spune că Franţa de azi este musulmană. O oarecare unificare politică a celor trei ţări fusese făcută cu cinci ani înainte, de către principele transilvan Bathory Sigismund. Să-i dăm însă cuvântul cronicarului transilvan Szamoskozi Istvan (1570-1612): Indiferent cu ce fast a fost ea organizată, intrarea lui Mihai a fost lipsită de ceva ce trebuia să aibă în primul rând: urările de noroc ale locuitorilor ţării, murmurul de bucurie al poporului, strigătele festive de bucurie. Toţi oamenii au rămas în casele lor sau eventual priveau printre ulucii gardurilor. Întreg oraşul a fost învăluit de o linişte de doliu. Putem interpreta în multe feluri acest aspect, însă nu ca pe o alegere liberă a principelui, ca atare, considerăm că formularea potrivit căreia s-a autoproclamat principe al Transilvaniei, profitând de starea tulbure din acele vremuri, este cât se poate de diplomată. Sub nicio formă nu vrem astfel să sugerăm că toate figurile istoriei maghiare ar fi imaculate, şi printre ei au fost destul de mulţi trădători, criminali, şantajişti. Doar că nu este permis să ne ambalăm chiar aşa dacă cineva ne aruncă vreodată în faţă acest lucru.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 171, 06.09.2016; Titlu: Cum a ajuns voievodul Mihai principe?, Semnează: Kocsis Karoly

Săptămâna trecută a trebuit să fie înlăturat şi drapelul oraşului de pe frontispiciul primăriei din Târgu-Secuiesc. După înlăturarea de pe faţada sediului a inscripţiei Varoshaza şi demontarea drapelelor secuieşti, oraşul breslelor nu-şi mai poate folosi nici propriul drapel. Primarul Bokor Tibor a precizat: conform noii legi, consiliul local decide asupra drapelului şi stemei localităţii, iar dacă prefectul le consideră legitime, le înaintează guvernului spre aprobare. În cazul în care cabinetul îşi dă acordul, o hotărâre de guvern dispune asupra utilizării acestora. În cazul oraşului Târgu-Secuiesc, prefectul nu a depus proiectul invocând nerespectarea, de către consiliul local, a normelor privind aspectele formale. Persoanele abilitate de la primărie îi transmit prefectului pentru a doua oară dosarul ce conţine toate documentele care confirmă că proiectul de drapel a fost anunţat, iar votul a fost organizat pe site-ul primăriei. E aşteptat deocamdată răspunsul prefectului - a subliniat edilul oraşului. Drapelul nu poate fi folosit până nu va fi adoptată o hotărâre oficială.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.893, 07.09.2016; Titlu: La Târgu-Secuiesc nu mai poate flutura drapelul oraşului, Semnează: Iochom Istvan

În cadrul şedinţei extraordinare de marţi a consiliului local din Sfântu-Gheorghe a picat unul din proiectele de hotărâre, pentru că cei doi membri sub culorile PSD ai consiliului au votat, fără nicio explicaţie sau motivare, împotrivă. Este vorba de o modificare: Partidul Civic Maghiar ar urma să se mute din unele săli ale Palatului Beor - sediul partidelor maghiare -, iar Partidul Popular Maghiar din Transilvania ar urma să le ia în chirie. Nimeni nu a exprimat vreo obiecţie cu privire la acest schimb de chiriaşi. Noul consilier PSD, Adrian Cochior, a insistat asupra originii istorice a clădirii, a fost curios să afle care e starea actuală a clădirii şi cine, respectiv din ce bani o va renova. În replică, viceprimarul Sztakics Eva a precizat: imobilul nu necesită reabilitare, e utilizabil, taxa de chirie şi cheltuielile de întreţinere au fost suportate şi până acum de organizaţiile care îşi au sediul în clădire. Este vorba pur şi simplu despre faptul că, în cele ce urmează, banii vor fi achitaţi către administraţia locală de un alt partid. Explicaţia nu i-a convins pe social-democraţi, amândoi au respins proiectul de hotărâre, şi dat fiind faptul că pentru adoptare este nevoie de majoritatea de două treimi şi au absentat mai mulţi de la şedinţă, partidele vizate rămâne deocamdată în locul lor de până acum. Se preconizează ca schimbul de sediu să fie fixat pe ordinea de zi în viitorul apropiat.
Sursa: Haromszek nr. 7894 din 08.09.2016 Împotrivă, doar aşa

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti şi-a început ieri în judeţul Harghita, vizita de două zile pe Pământul Secuiesc. Hans Klemm va veni în vizită astăzi şi în Trei Scaune, unde se va întâlni cu lideri autoguvernamentali şi îi va dona Bibliotecii Judeţene Bod Peter publicaţii în limba engleză. Hans Klemm a avut ieri întrevederi cu Jean-Adrian Andrei, prefectul de Harghita, Borboly Csaba, preşedintele consiliului judeţean, respectiv cu Raduly Robert, primarul din Miercurea-Ciuc. La orele după-amiezii, a vizitat regiunile vestice ale judeţului. În cadrul unei scurte conferinţe de presă - înregistrarea video fiind difuzată pe portalul Maszol.ro -, susţinute după discuţiile purtate la Miercurea-Ciuc, ambasadorul a precizat: guvernarea americană, respectiv ambasada la Bucureşti, reprezentanţa diplomatică a acesteia, se axează pe aspecte ce vizează siguranţa, democraţia şi bunăstarea. Ambasadorul a adăugat: urmăresc cu atenţie şi modul în care sunt respectate drepturile minoritare. Klemm a menţionat: după ce se va întoarce la Bucureşti, îi va informa pe potenţialii investitori americani despre impresiile acumulate la Ciuc. Borboly Csaba a vorbit în limba română despre temele abordate în cadrul discuţiilor. Borboly a precizat că l-au informat pe ambasador cu privire la faptul că planul de regionalizare, elaborat recent, care vizează reorganizarea regională a României, nu este pe placul Pământului Secuiesc. Potrivit politicianului UDMR, populaţia din regiune ar avea nevoie în primul rând de modernizare şi de debirocratizare. Borboly Csaba a pomenit şi de faptul că autorităţile române nu au restituit nici până astăzi proprietăţile care îi revin asociaţiei composesorale Bunurile Private din Ciuc, respectiv o parte din proprietăţile bisericeşti naţionalizate mai demult. Preşedintele consiliului judeţean l-a informat pe ambasador şi despre greutăţile ivite în relaţiile dintre români şi maghiari. Borboly a menţionat: copiii de naţionalitate maghiară sunt în dezavantaj faţă de cei de naţionalitate română, din cauza faptului că sistemul educaţional din România le stabileşte aceleaşi criterii. Aproximativ o jumătate din elevii maghiari eşuează la examenul de bacalaureat, pentru că sistemul nu le oferă posibilitatea să-şi însuşească temeinic limba română. Primarul Raduly Robert şi-a exprimat speranţa cu privire la întemeierea unor relaţii instituţionale cu ambasada americană, că vor reuşi să colaboreze în mod eficient în probleme privind democraţia, bunăstarea, precum şi drepturile minoritare. Edilii maghiari au vorbit despre problemele cu care se confruntă învăţământul superior în limba maghiară, greutăţile întâmpinate în utilizarea simbolurilor secuieşti, respectiv despre procesele drapelelor. În ceea ce priveşte problema vizând drapelul secuiesc, ambasadorul a insistat asupra implementării unui cadru legal concret şi echitabil. Hans Klemm a menţionat că problema restituţiei vizează şi cetăţeni americani. În aprecierea Maszol, ambasadorul a evitat să-şi exprime opiniile privind temele mai delicate. Ambasadorul i-a donat şi bibliotecii din judeţul Harghita un pachet de cărţi cu volume despre literatura americană şi cărţi de specialitate.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.898, 13.09.2016; Titlu: Ambasadorul american, pe Pământul Secuiesc

Asociaţia condusă de Dan Tanasă - cunoscut pentru antimaghiarismul său - ameninţă autoguvernarea din Sfântu-Gheorghe cu procesul în cazul în care nu îndepărtează într-un anumit termen inscripţia în limba maghiară de pe frontispiciul Colegiului Szekely Miko. Primarul Antal Arpad a primit luni denunţul: în termen de 30 de zile trebuie îndepărtată inscripţia, în caz contrar, asociaţia se va adresa instanţei. Răspunzând solicitării noastre, ne-a declarat: un semn al evoluţiei democraţiei româneşti specifice este faptul că după ce clădirea Colegiului Szekely Miko a fost naţionalizată, i-a fost declarat acum război şi inscripţiei în limba maghiară, care figurează pe frontispiciu de mai bine de 100 de ani. - Bineînţeles că nu o voi îndepărta, se va ajunge la proces, însă nu m-ar mai surprinde deja dacă instanţa română independentă ar decide că inscripţia trebuie înlăturată. Ne vom apăra, am căutat şi am şi găsit deja numeroase ilustrate şi fotografii mai vechi de 100 de ani, în care se vede clar că inscripţia era acolo şi atunci când această clădire şi acest pământ încă nu erau sub suveranitatea statului român - a accentuat Antal Arpad.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 177, 14.09.2016; Titlu: Şi inscripţia Szekely Miko bate la ochi / Antal nu cedează, Semnează: Kiss Edit

Ambasadorul american Hans Klemm a venit în judeţele Covasna şi Harghita ca să cunoască mai bine situaţia de aici, şi, deşi a evitat extrem de diplomatic să răspundă la întrebările delicate, a avut ocazia să se confrunte cu principalele probleme ale regiunii, ale oamenilor care trăiesc aici. În cadrul conferinţei de presă de aproximativ o jumătate de oră, susţinute la Sfântu-Gheorghe, ambasadorul a rostit de cel puţin zece ori denumirea în limba engleză - Szeklerland - a Pământului Secuiesc, negată de români. Hans Klemm a sosit la Sfântu-Gheorghe la orele 10, s-a întâlnit cu Tamas Sandor, preşedintele consiliului judeţean, Antal Arpad, primarul oraşului, şi cu Kato Bela, episcop reformat, după care a răspuns la întrebările ziariştilor.

Poziţie americană
Răspunzând unei întrebări care încerca să afle dacă Statele Unite sprijină pretenţia la autonomie a maghiarimii de aici, ambasadorul a accentuat poziţia SUA prin care susţine democraţia, drepturile omului, inclusiv drepturile minoritare. Statele Unite sprijină la maxim dreptul oamenilor de pe Pământul Secuiesc de a depune petiţii şi a-şi exprima în cadrul unor proteste în masă nemulţumirile faţă de guvern - a afirmat ambasadorul. Acesta nu a exprimat nicio poziţie cu privire la cazul renaţionalizării Colegiului Szekely Miko, dar procesul de restituţie este monitorizat cu atenţie şi se insistă asupra accelerării ritmului derulării - a reieşit din răspunsul formulat la o altă întrebare. Întrebându-l dacă la 60 de ani de la revoluţia din 1956, eveniment pe parcursul căruia America nu a susţinut Ungaria care s-a revoltat împotriva puterii sovietice şi a comunismului, maghiarii din Transilvania au sau nu motive să-şi facă griji cu privire la faptul că revendicările lor de drepturi se vor pierde din cauza parteneriatului strategic încheiat cu România, Hans Klemm a dat un răspuns general. A menţionat murmurând: Formidabilul ’56, e interesant..., apoi a prezentat priorităţile Statelor Unite: securitate şi stabilitate, în a căror menţinere România are un rol important; democraţia, inclusiv respectarea drepturilor minoritare, cea de-a treia prioritate reprezentând-o dezvoltarea economică.

Nemulţumirile maghiare
După conferinţa de presă, scurtă şi prea puţin grăitoare, ambasadorul s-a dus în vecini să se întâlnească cu prefectul, iar gazdele maghiare au rezumat tot ceea ce i-au spus ambasadorului. Tamas Sandor a subliniat: a precizat încă de la început că ei nu intenţionează să se plângă, ci caută partener pentru soluţionarea propriilor probleme. L-au informat pe ambasador cu privire la faptul că, până la aderarea la NATO şi UE, s-au extins drepturile maghiarimii transilvănene, însă ulterior s-a urmărit să fie schimbat cursul celor stabilite în constituţie şi normele juridice: sunt în derulare renaţionalizarea, centralizarea, autorităţile aplică un dublu etalon, iar ca argument au prezentat şi cu imagini faptul că, în timp ce în Bucovina, sub drapelul regiunii stau şi reprezentanţi ai autorităţilor, pe Pământul Secuiesc sunt aplicate amenzi pentru utilizarea de către autoguvernări a drapelului secuiesc. Au precizat şi faptul că tot ceea ce cere maghiarimea din Transilvania, de pe Pământul Secuiesc, funcţionează deja în 15 state ale UE, evidenţiind exemplul regiunii Tirolul de Sud. Au accentuat: nu-şi doresc mai mult decât ceea ce este posibil şi în alte locuri. Kato Bela, episcop al Eparhiei Reformate de Transilvania, a ridicat problema obstrucţionării restituirii imobilelor bisericeşti. Ceea ce se întâmplă acum în România înseamnă restricţionarea libertăţii confesionale, se poate înţelege care este situaţia geopolitică, însă ar trebui să aprecieze şi Statele Unite că maghiarii de aici au revendicat până acum doar prin mijloace paşnice şi legale tot ceea ce li se cuvine conform dreptului. Antal Arpad, primarul din Sfântu-Gheorghe, şi-a început cuvântarea subliniind că noi, maghiarii, suntem cetăţeni loiali ai României, însă tot nu suntem iubiţi, pe de o parte, din cauza faptului că spunem mereu adevărul, pe de altă parte, pentru că ne iubim cu pasiune propriul pământ natal, şi, deşi suntem ţinuţi sub o presiune permanentă de o sută de ani, noi suntem tot aici. Antal a pomenit şi de faptul că avem sentimentul că din cauza parteneriatului strategic încheiat cu România, Statele Unite au renunţat să reprezinte cu fermitate cauza maghiarimii transilvănene. Suntem de acord cu valorile fundamentale susţinute de America, însă se poate vorbi despre libertate confesională atâta timp cât sunt sustrase bunurile bisericeşti? Şi în America, democraţia este interpretată la fel ca la Bucureşti: trei lupi decid prin vot majoritar despre sacrificarea mielului (în cazul respectiv, mielul este maghiarimea transilvăneană - a precizat edilul). Este vorba de egalitate în condiţiile în care autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc li se interzice ceea ce este permis în alte zone ale ţării? - A enumerat Antal întrebările.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.899, 14.09.2016; Titlu: Ambasadorul american s-a informat în Trei Scaune, Semnează: Farkas Reka

În cursul zilei de luni i-a fost înmânată primarului din Sfântu-Gheorghe somaţia prin care se cere îndepărtarea inscripţiei de pe frontispiciul Colegiului Szekely Miko. Dan Tanasă, faimosul denunţător stabilit în Spania, are obiecţii privind inscripţia în limba maghiară, calificând-o drept ilegală. Antal Arpad a precizat: este vorba de una din multele iniţiative de acest gen a lui Tanasă, până acum, a atacat în special inscripţiile Kozseghaza, procedurile fiind aceleaşi în toate cazurile: trimite somaţia şi dacă nu vine niciun răspuns, demarează procedurile judiciare, în urma cărora el are de obicei câştig de cauză, după care prefectura dispune îndepărtarea inscripţiei, iar dacă lucrurile nu se întâmplă ca atare, primarilor vizaţi li se aplică o amendă de 150 de euro/zi. Antal Arpad a vorbit despre această problemă şi în faţa ambasadorului american, a subliniat că este vorba de o inscripţie veche de peste o sută de ani, iar procedurile aplicate nu sunt unele democratice. I-am spus domnului ambasador că dacă are impresia că proceduri de acest gen slujesc valorile americane - stabilitate, dezvoltare şi democraţie - pe care le-a înşiruit şi el, atunci aceste demersuri trebuie susţinute, iar dacă nu, trebuie întreprinse măsuri împotriva lor - a declarat primarul din Sfântu-Gheorghe. Acesta a precizat: inscripţia nu va fi îndepărtată, îşi asumă procesul.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.899, 14.09.2016; Titlu: Cine se simte deranjat de inscripţia Miko?, Semnează: Farkas Reka

Ambasadorul american Hans Klemm a enumerat, la Sfântu-Gheorghe, valorile de bază ale democraţiei americane, obiectivele importante ale acesteia în domeniul drepturilor omului, al corupţiei, al libertăţii confesionale şi a presei, însă despre problemele care ne vizează pe noi nu a spus absolut nimic concret. Cu toate acestea, bagatelizarea vizitei ambasadorului ar fi o mare greşeală. Ea are un mesaj foarte important. Nu este o problemă dacă puterea română vede că şeful diplomaţiei americane nu se informează neapărat (doar) din presa centrală de limbă română cu privire la situaţia de pe Pământul Secuiesc. Nu este o problemă nici dacă discuţiile cu reprezentanţii autorităţilor locale nu au fost pe de-a-ntregul publice. S-a văzut bine şi faptul că în special după amplasarea bazei de la Deveselu, Statelor Unite nu le-ar lipsi deloc o Românie apăsată de tensiuni. Vor linişte, pace. Poate că tocmai aceasta ar putea fi şansa noastră: să ne putem desemna ferm, clar şi unitar priorităţile. Se pare că America este (într-o oarecare măsură) atentă la noi.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 178, 15.09.2016; Titlu: America este atentă la noi, Semnează: Erdely Andras

Ministerul român al afacerilor externe a atenţionat ieri ambasada Statelor Unite la Bucureşti asupra sensibilităţii pe care o reprezintă drapelul secuiesc, după ce în presă a apărut o fotografie în care ambasadorul american Hans Klemm, în compania edililor din Trei Scaune, ţine în mână steagul secuiesc primit în dar. Presa de limbă română a exagerat imediat cazul. Majoritatea posturilor TV de ştiri în limba română au interpretat iniţial comunicatul ministerului de externe ca şi cum ministerul l-ar fi convocat pe diplomat, însă acest lucru a fost infirmat ulterior de către Ionuţ Vâlcu, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe. Ministerul din Bucureşti şi-a exprimat convingerea că ambasadorul va cunoaşte, cu ocazia vizitelor sale, modelul intercultural implementat de România, drepturile de care beneficiază minorităţile din România, care - potrivit comunicatului - corespund în totalitate normelor internaţionale aferente. Majoritatea presei audio-vizuale şi a celei on-line în limba română a publicat ieri fotografia - însoţită de comentarii, în special dezaprobatoare - în care Hans Klemm apare alături de Antal Arpad, primarul din Sfântu-Gheorghe, Kato Bela, episcop reformat, şi Tamas Sandor, preşedintele administraţiei judeţene Covasna, ţinând în mână un drapel secuiesc. Potrivit portalului de ştiri Hotnews.ro, utilizarea drapelului secuiesc este una din problemele delicate ale regiunii. Fotografia a fost dată publicităţii în precampania alegerilor parlamentare, iar în campanie probabil naţionalismul va reprezenta una din principalele teme de discuţii - scrie Hotnews. Evenimentul Zilei citează din comentariul fostului premier Adrian Năstase, în opinia căruia ministerul de externe din Bucureşti ar trebui să-l convoace pe ambasadorul american pentru ca acesta să-şi explice gestul. Adevărul a completat postarea de pe Facebook a primarului că DIICOT-ul a demarat procedurile penale împotriva lui Antal Arpad, sub acuzaţia de utilizare în alte scopuri decât cele pentru care s-a contractat creditul luat de la BERD.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.900, 15.09.2016; Titlu: Bucureştii s-au simţit ofensaţi / Scandal diplomatic din cauza drapelului secuiesc

Vizita pe Pământul Secuiesc a ambasadorului american, o vizită care a aprins spiritele, prezintă importanţă pentru noi din mai multe puncte de vedere. Este remarcabil deja faptul că ambasadorul s-a informat timp de două zile, la faţa locului, despre situaţia noastră, şi, deşi nu a adoptat poziţie, ca un adevărat diplomat, în probleme delicate, are valoare de semnal că a acceptat să se fotografieze cu drapelul secuiesc persecutat de către autorităţi, de asemenea, a rostit de mai multe ori denumirea de Pământ Secuiesc, o temă tabu în România. Vizita diplomatului a oferit şi ocazia unei oarecare inventarieri a lezărilor de drepturi, iar printre acestea cea mai stupefiantă ar fi cazul restituirii proprietăţilor bisericeşti. S-a confirmat tocmai acel lucru pentru care mulţi dintre noi şi-au făcut griji la începutul cazului Miko: renaţionalizarea a avut valoare de precedent, restituirea imobilelor bisericeşti a fost practic sistată. Este şi mai grav faptul că este deosebit de dificil să se poarte lupta împotriva metodei aplicate, aceea că solicitările bisericii sunt respinse prin invocarea unor motive născocite, iar la judecătorii, sunt condamnaţi cei care au dispus restituţia - cum s-a întâmplat în cazul lui Marko Attila. Singura posibilitate pentru producerea unei schimbări ar putea s-o reprezinte diplomaţia, politica externă - vizita pe Pământul Secuiesc a ambasadorului american este deosebit de importantă, deoarece a reprezentat o ocazie pentru reflectarea asupra obstrucţionării restituţiei, respectiv asupra părţii obscure - prea puţin cunoscută la nivel internaţional - a politicii române exemplare privind minorităţile. De această ocazie s-au folosit unii liderii autoguvernamentali şi ierarhi ai bisericii de pe Pământul Secuiesc, fiind cert că exercitarea presiunii americane, occidentale ar putea fi deosebit de benefică pentru noi. Ar putea veni la fel în avantajul nostru şi indignarea românească generată de fotografia în care Hans Klemm apare cu drapelul secuiesc. Ambasadorul a putut experimenta pe propria piele că este adevărat tot ceea au spus lideri autoguvernamentali de pe Pământul Secuiesc despre persecutarea simbolurilor secuieşti, dublul etalon aplicat de puterea română şi stoparea restituţiei. Noi le putem mulţumi Bucureştilor că şi-au dat arama pe faţă şi în faţa reprezentantului guvernului american!
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.900, 15.09.2016; Titlu: Bucureşti, îţi mulţumim!, Semnează: Farcadi Botond

Fotografia ambasadorului american cu drapelul secuiesc nu este un gest împotriva românilor - a afirmat ieri, Kelemen Hunor, care a rămas stupefiat de reacţiile isterice (venite inclusiv de la nivel înalt). Este vorba de un gest normal, a primit în dar acest drapel, acest simbol, şi s-a fotografiat. Nu este un gest împotriva României sau împotriva românilor. M-au surprins în mod deosebit aceste gesturi isterice, care au venit inclusiv din poziţii înalte, din partea unor politicieni lideri şi formatori de opinie. Această reacţie a arătat că este adevărat tot ceea ce spunem de ani de zile, adică există lucruri pe care autorităţile le abordează în mod nechibzuit şi necuviincios. Maghiarii sunt cetăţeni loiali, trăiesc de o sută de ani în România, unde creează valori, şi resimt lipsa de respect, de încredere, lipsa încrederii din partea autorităţilor statului - a explicat Kelemen Hunor. Referitor la reacţia ministerului de externe, Kelemen a menţionat: nu înţelege cum se poate reacţiona astfel la un lucru care nu-şi avea locul nici măcar printre ştiri, şi nu trebuia să genereze nicio dispută, având în vedere că gestul lui Klemm nu vine împotriva statului român. Preşedintele UDMR a menţionat: săptămâna trecută, la invitaţia lui Klemm, a participat la discuţii cu ambasadorul, ocazie cu care au analizat temeinic situaţia comunităţii maghiare. Kelemen a menţionat: atunci când este vorba de parteneriatul strategic, este vizată şi comunitatea maghiară care trăieşte de o sută de ani în România, şi cele 1,5 milioane de maghiari sunt parte a parteneriatului strategic. Am remarcat la toţi, de la Năstase până la Diaconu, că se sperie din patru în patru ani că Transilvania va fi furată, şi iată că nu a fost şi nici nu va fi furată, niciun secui n-o va lua în spinare ca să fugă cu ea din România. Nu aceasta este dorinţa maghiarimii din România, şi nici dorinţa noastră ca formaţiune politică. În opinia lui Kelemen Hunor, fotografia ambasadorului cu drapelul secuiesc este doar un pretext pentru campania naţionalistă. Preşedintele uniunii a precizat: nu-i învinovăţeşte pe politicienii de pe Pământul Secuiesc pentru situaţia creată, din contră, îi susţine în manifestările lor. Kelemen Hunor şi-a exprimat, în mod public, recunoştinţa pentru vizita ambasadorului american pe Pământul Secuiesc şi a considerat că Hans Klemm a făcut cel mai firesc gest din lume. Kelemen a adăugat: rostul isteriei de după fotografia cu drapelul a fost acela ca şi americanii să vadă cu cine au de-a face, care sunt reacţiile generate în societatea română de aspiraţiile legitime de pe Pământul Secuiesc. Preşedintele UDMR speră în perspicacitatea liderilor PSD, PNL şi ai ALDE, că aceste partide nu doresc să încingă spiritele în campanie.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.901, 16.09.2016; Titlu: Kelemen Hunor despre scandalul Klemm

Poate astfel sunt pregătiţi românii să nu se mire prea tare dacă Transilvania se va rupe de Bucureşti? După părerea unui istoric român, România nu avea dreptul istoric la Transilvania. Un volum important a apărut nu demult în Ungaria. Acesta depăşeşte viziunea istorică şovină a patriei profesorului bucureştean Lucian Boia, şi manifestă o atitudine oarecum critică inclusiv faţă de ziua naţională a României, adică faţă de marea adunare de unificare de la 1918, din Transilvania. După părerea profesorului, România nu avea dreptul istoric la Transilvania. Eseul profesorului bucureştean, intitulat Învinşi şi învingători - Reinterpretarea Primului Război Mondial, aparţine de colecţia în care istoricul de 71 de ani se confruntă cu miturile istorice ale propriei patrii. Boia este cunoscut şi la noi: volumele sale intitulate De ce este România altfel? şi Sfârşitul Occidentului pot fi citite şi în varianta în limba maghiară. În ceea ce priveşte actualul său volum apărut în îngrijirea Editurii CSER, mai multe idei din acesta sunt deosebit de importante în privinţa maghiarilor: 1. Nu spune, în mod explicit, despre Trianon că ar fi nedrept - eventual doar atât că maghiarii îl consideră injust. În opinia sa, sistemul tratatelor de pace de la Versailles le-a asigurat naţiunilor din Europa doar o dreptate parţială, însă aceasta era îmbinată deseori cu nedreptatea. 2. Recunoaşte că România nu avea dreptul istoric la Transilvania - rareori se întâmplă ca un istoric român să formuleze atât de evident acest lucru. 3. Românii din Transilvania s-ar fi bucurat mai mult pentru autonomie: inclusiv în cadrul României (după 1918), dar mai înainte, chiar şi în cadrul unei monarhii federale habsburgice. Puteau să insiste şi mai mult la acest lucru preliminar primului război mondial, decât la unirea cu Regatul - România de dincolo de Carpaţi - ideea este evidenţiată în prefaţa volumului de specialistul ungar Zahoran Csaba, ca fiind o rară afirmaţie formulată de către un istoric român. 4. În toamna anului 1918, în urma ruperii Ungariei de Monarhia Austro-Ungară, instaurarea autonomiei transilvănene în cadrul monarhiei dualiste a devenit însă imposibilă. Românii din Transilvania ar fi ezitat să aleagă între Viena şi Bucureşti, însă între Budapesta şi Bucureşti puteau opta doar pentru acesta din urmă. 5. Nu pune la îndoială apartenenţa Transilvaniei de după 1918. Scrie despre o majoritate etnică română, pomeneşte eventual la nivelul oraşelor de o puternică influenţă maghiară şi săsească, de un procent numeric ridicat. În opinia sa, în ultimul secol, statele naţionale din regiune au devenit mai unitare din punct de vedere etnic, ca atare - în aprecierea sa - şi România. (Între timp, statele multinaţionale - Iugoslavia şi Cehoslovacia - s-au fărâmiţat.) 6. Marea adunare a românilor de la Alba-Iulia (unirea de la 1 decembrie: Unirea Transilvaniei cu voievodatele române de dincolo de Carpaţi) nu putea suplini referendumul. Potrivit lui Boia, maghiarii şi saşii nu au fost prezenţi la marea adunare, întrunirea fiind susţinută cu ocazia intrării armatei române. Prin acestea se manifestă atitudinea critică faţă de cea mai importantă zi naţională a românilor. 7. România cea norocoasă: trecând de partea Antantei, Bucureştii au năzuit, în primul război mondial, la obţinerea Transilvaniei. Prin aceasta însă au renunţat la Basarabia aparţinătoare de Antanta (Rusia). În final, Antanta a câştigat războiul în aşa fel încât Rusia ţaristă s-a prăbuşit, ca atare, în perioada interbelică, pe lângă Transilvania, au devenit părţi din România Mare şi Basarabia, respectiv Bucovina. O dublă trădare. Contrar promisiunilor făcute anterior către puterile centrale, în 1916, românii au atacat Austria - Ungaria: au năvălit asupra Transilvaniei. Au suferit însă un eşec rapid, iar Bucureştii au ajuns sub stăpânirea puterilor centrale. Doar în Moldova au reuşit să menţină românii reorganizaţi de către francezi partea sudică a frontului estic al Antantei. Acolo au luptat împreună cu ruşii, până când, în 1918, dominaţia ţarului s-a prăbuşit. În momentul respectiv, românii au fost nevoiţi să încheie o pace separată cu Berlin şi Viena. În concluzie, în 1918 au trădat-o de fapt şi pe Antanta. Situaţia însă a continuat să se complice: după prăbuşirea Rusiei, soarta acesteia a fost împărtăşită nu peste mult timp şi de Imperiul German, iar Monarhia Austro-Ungară s-a dezmembrat aproape în câteva clipe. Acestea au adus norocul fără precedent al românilor: au obţinut nu numai Transilvania, ci inclusiv Basarabia, Dobrogea de Sud şi Bucovina. Acest lucru însă cu greu se poate justifica prin argumente istorice. În acest context formulează Boia afirmaţia de care se pomeneşte în introducere: România nu avea dreptul istoric la Transilvania, având în vedere că Basarabia s-a aflat într-adevăr, până în 1812, sub suzeranitate română, Transilvania însă nu a reprezentat niciodată parte a voievodatelor române. Trebuie însă menţionat că, din cauza prăbuşirii Rusie ţariste, România a obţinut Basarabia încă la începutul anului 1918, conform păcii separate încheiate cu Imperiul German şi Monarhia Austro-Ungară - lucru despre care scrie Szasz Zoltan în colecţia intitulată Istoria Transilvaniei. 28 mai 2016 - tudnodkell.info.
Publicaţia „Szekely Ido” (circulă în judeţele din Transilvania), nr. 20, 17.09.2016; Titlu: Tot mai mulţi ziarişti şi istorici români afirmă ceea ce noi nu puteam spune: România nu are niciun fel de drept la Transilvania

Basarabia este a României, iar Pământul Secuiesc nu există - s-a spus de nenumărate ori. De această dată, cuvintele au fost rostite de domnul Diaconu cu ocazia faptului că ambasadorul SUA la Bucureşti s-a fotografiat la Sfântu-Gheorghe cu drapelul secuiesc inexistent. În momentul de faţă există o revoltă isterică în legătură cu încălcarea democraţiei, cu implicarea mai marilor de la Bucureşti în problemele interne române. Este consternant! În momentul de faţă, întreaga lume poate afla că potrivit poziţiei oficiale române - care a ales ura ca bază a politicii sale -, poporul, secuii care există de mii de ani, nu există. Pământul - Pământul Secuiesc - al acestui popor milenar nu există nici el. În urmă cu aproximativ zece ani, când politicienii noştri au amplasat indicatorul cu inscripţia Pământul Secuiesc, autorităţile l-au înlăturat de îndată de la intrarea în judeţul Trei Scaune. În urmă cu jumătate de an a sosit vestea că tribunalul a respins înregistrarea Asociaţiei pentru Turismul Pământului Secuiesc în baza aceluiaşi motiv important: inexistenţa Pământului Secuiesc. Ceea ce nu există, nu poate avea nici turism. Inexistentă în România este şi limba noastră. Nu dispune de niciun fel de statut. Pe pământul inexistent, locuit de aproximativ 700.000 de secui inexistenţi, privaţi de toate drepturile, nu există oficial nici limba acestor 700.000 de persoane. Neghiobie ridicată la putere de lege, ură ridicată la putere de lege. Simbolurile tale sunt obiectele urii. Drapelul şi stema ta. Chiar şi amintirile tale, Nepiskola sau Kozseghaza. Sunt adoptate sentinţe împotriva noastră. Prefecţii - însărcinaţii de serviciu ai politicii urii - îşi îndeplinesc sarcinile. Îndepărtează drapelele şi amintirile tale. Există sistemul instituţional al legalităţii, care se reuneşte şi care adoptă decizii. Da. Astfel trăim în România, unde drepturile minoritare sunt soluţionate în mod exemplar.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.905, 21.09.2016; Titlu: Pământul Secuiesc inexistent şi politica urii, Semnează: Gazda Jozsef

Un nou proces al drapelului a demarat ieri, la Tribunalul Covasna: reclamantul este tot prefectura, iar ţinta o reprezintă din nou drapelul secuiesc. De data aceasta, prefectura cere îndepărtarea din sala mare de şedinţe a administraţiei judeţene - utilizată în comun cu prefectura - a simbolului donat consiliului judeţean de Kulcsar-Terza Jozsef. De asemenea, prefectura ar dori să anuleze şi contractul de donaţie. Cu ocazia şedinţei ordinare din luna februarie, consilierul judeţean sub culorile PCM a arborat drapelul secuiesc lângă drapelul României şi cel al Uniunii Europene, iar peste o lună, consiliul i-a accepta donaţia şi printr-o hotărâre. Potrivit politicianului PCM, încă pe atunci, prefectul Sebastian Cucu s-a simţit atât de incomodat de drapel încât a cerut, cu ocazia unei recente şedinţe susţinute în sala comună a celor două instituţii, ca acesta să fie acoperit cu o pânză albă. În cadrul dezbaterii de ieri în procesul intentat la Tribunalul Covasna, avocatul lui Kulcsar-Terza Jozsef a reflectat asupra absurdităţii interzicerii donaţiei, întrebând dacă prefectul ar cere îndepărtarea şi dacă ar fi fost donat un drapel publicitar. Kulcsar-Terza a argumentat în mod asemănător: dacă ar fi donat o minge, ar mai fi fost acţionat în instanţă? Dacă ar dori să le ofere o sticlă cu apă colegiilor de naţionalitate română, i-ar fi interzisă şi această donaţie? Pe parcursul dezbaterii s-a mai precizat că nicio lege din România nu interzice arborarea drapelului secuiesc. Reprezentantul prefecturii a argumentat prin faptul că, în România, doar drapelul românesc poate fi oficial. La fel ca pe vremea comunismului - a menţionat Kulcsar-Terza. Acesta a subliniat că după părerea sa, măsura adoptată este revoltătoare, este vorba despre o acţiune de intimidare, în felul acesta se vrea ca membrii comunităţii maghiare să nu-şi folosească simbolurile, însă a venit timpul să întreprindem şi demersuri juridice împotriva acestor atacuri. În noul caz al drapelului secuiesc, instanţa se va pronunţa în 6 octombrie.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.907, 23.09.2016; Titlu: A început un nou proces al drapelului / Vor să-l îndepărteze, să-l acopere, Semnează: Farcadi Botond

În perioada 9-10 septembrie, avocaţi maghiari şi asistenţi judiciari din Bazinul Carpatic - Slovacia, Ucraina Subcarpatică, Transilvania şi Voivodina -, au organizat, la Budapesta, o întâlnire de specialitate de două zile. Întrunirea, care a oferit posibilitatea autoperfecţionării şi schimbului de experienţă, a avut loc la invitaţia şi în organizarea europarlamentarei independente dr. Morvai Krisztina şi a Serviciului Naţional de Asistenţă Juridică (NJSZ). La manifestare au participat dr. Szili Katalin, însărcinat al premierului pe probleme privind autonomia, Csoti Gyorgy, conducător al Institutului pentru Protecţia Drepturilor Minorităţilor, precum şi dr. Pakozdi Csaba, colaborator al comisarului ministerului afacerilor externe responsabil pentru maghiarii din statele vecine. Reprezentanţii guvernamentali şi-au manifestat dispoziţia pentru colaborare, schimb de opinii şi informare reciprocă. Au reflectat asupra rolului deosebit de important al activităţii de apărare a drepturilor naţionale în privinţa obţinerii autodeterminării maghiarilor de pe teritoriile maghiare rupte. Participanţii şi-au împărtăşit - prin prezentarea unor cazuri juridice specifice - experienţele acumulate în domeniul juridic, dar şi la nivelul mişcării, referitoare la validarea drepturilor individuale şi comunitare ale comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic, de pe teritorii rupte, cum sunt lezările de drepturi comise împotriva practicanţilor drepturilor lingvistice, libertăţii opiniei, dreptului la întrunire sau al dreptului la uniune, problemele legate de utilizarea simbolurilor naţionale, comunitare (de exemplu, persecutarea drapelului secuiesc), cazurile de reabilitare şi restituţie. Propria experienţă despre care am vorbit a fost aceea că la noi, au existat tentative în direcţia desfiinţării organizaţiei maghiarilor ceangăi şi închiderea şcolilor comunităţii, însă demersurile întreprinse au eşuat. Am amintit şi de alte cazuri, inclusiv unele la care procesul a fost pierdut (de exemplu, după marşul din 2013, de la Sfântu-Gheorghe, al Noii Drepte). Participanţii au convenit asupra faptului că organizaţia îi va sprijini în continuare pe maghiarii ale căror drepturi au fost lezate din cauza identităţii lor naţionale, iar în scopul respectiv îşi vor amplifica colaborarea, vor încerca să-şi armonizeze metodele, vor acorda o atenţie mai intensă modului de aplicare a normelor europene, prezentării în sferă largă a lezărilor de drepturi şi informării instituţiilor europene.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.907, 23.09.2016; Titlu: Nu există autodeterminare fără apărarea drepturilor naţionale

Şedinţa de lucru a Consiliului Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic (KMAT) a avut loc în data de 23 septembrie, la Casa Maghiarilor din Budapesta. Cu această ocazie au fost discutate problemele legate de sistemul de monitoring al KMAT, diferitele forme şi posibilităţi de colaborare, şi au avut loc şi alegeri. În funcţia de preşedinte al consiliului a fost reales episcopul Tokes Laszlo, preşedintele CNMT. În cadrul conferinţei de presă care a avut loc după şedinţă, Tokes a declarat: consiliul a fost înfiinţat în anul 2004, în Oradea, la iniţiativa CNMT şi CNS, pentru unificarea organizaţiilor civice şi politice maghiare de peste hotare şi pentru susţinerea aspiraţiilor autonomiste ale comunităţilor din Bazinul Carpatic. El a mai declarat: consiliul a evaluat în acest an situaţia comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic. A fost confirmată ideea potrivit căreia comunităţile naţionale indigene - care trăiesc în minoritate numerică - trăiesc în ţările din împrejurimi într-o situaţie discriminată, în calitate de cetăţeni de rangul al doilea şi sunt lipsite de apărare în faţa diasporizării şi asimilării. Dreptul comunităţii la autodeterminare, dreptul la reprezentanţă politică democratică şi independentă este validat la un nivel mai jos decât mediu, iar protecţia statului faţă de comunităţile naţionale este scăzută. În sinteză: în ţările învecinate Ungariei, niciuna din minorităţile maghiare nu dispune de o autonomie reală. Potrivit evaluării, situaţia comunităţii naţionale maghiare poate fi considerată satisfăcătoare în măsura în care este analizat dreptul la organizaţii proprii şi la relaţii lipsite de probleme. La nivel principial şi legal este asigurat şi dreptul la un mod de tratament egal, nediscriminatoriu. Potrivit cercetării, pentru maghiarii de peste hotare, validarea dreptului la informare, la mecanisme de apărare şi la utilizarea limbii reprezintă o luptă zilnică. Dreptul la educaţie deplină în limba maternă este cel mai puţin validat. În esenţă, învăţământul în limba maghiară este posibil doar în cadrul facultăţilor înfiinţate de statul ungar sau în cadrul celor care funcţionează sub îngrijirea acestuia. Istoria şi cultura naţiunii maghiare, ale comunităţilor naţionale maghiare nu sunt predate corespunzător majorităţii, iar acest lucru obstrucţionează colaborarea socială, dat fiind faptul că nu dizolvă contradicţiile naţionale existente. Potrivit evaluării, în cea mai bună situaţie se află, în privinţa validării drepturilor, minoritatea maghiară din Slovenia, urmată de minoritatea din Croaţia, Ucraina şi Serbia. În cea mai proastă situaţie se află maghiarii din Slovacia şi din România, aflaţi în majoritate numerică. În legătură cu amănuntele evaluării, Bedo Arpad, secretarul KMAT, a declarat: sistemul de criterii a fost realizat în anul 2014. Formularul a inclus 163 de întrebări, în baza a 86 de criterii. A inclus 14 tematici, iar completarea formularelor a fost coordonată de nouă organizaţii din cadrul a şase ţări.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.909, 26.09.2016; Titlu: Evaluare despre situaţia maghiarilor

Atacul concertat împotriva simbolurilor, denumirilor, inscripţiilor noastre continuă. Iar operaţiunea se desfăşoară sub îndrumarea, mai mult chiar, cu participarea activă a poliţiei secrete române cândva vestită (Securitatea), adică a urmaşului de drept şi de doctrină al acesteia, Serviciul Român de Informaţii (SRI). Pentru a demonstra operaţiunea derulată împotriva noastră, este suficient să fac referire la evenimentele din săptămâna trecută. Curtea de Apel Târgu-Mureş a pronunţat atunci o sentinţă definitivă şi irevocabilă potrivit căreia drapelul secuiesc nu poate flutura în Piaţa centrală din Miercurea-Ciuc. Atunci a reieşit că Autoritatea Naţională pentru Turism nu recunoaşte nici ea Pământul Secuiesc drept destinaţie turistică. Şi tot atunci a avut loc la Sfântu-Gheorghe un nou proces al drapelului. În cadrul acestui proces, juristul prefecturii a argumentat spunând că noi, maghiarii, suntem o minoritate în această ţară şi din acest motiv nu avem nici drapel. Vorbe clare, care reflectă perfect atitudinea puterii române faţă de noi: dictatorială, duşmănoasă şi umilitoare. Ce se poate face în astfel de situaţii? În primul rând trebuie să protestăm, la toate forurile din ţară şi din străinătate, faţă de lezările de drepturi şi tratamentul umilitor de care avem parte. Să atragem atenţia asupra noastră atât în parlamentul român cât şi în cel european, să bombardăm cu petiţii ambasadele din străinătate şi organizaţiile pentru drepturile omului, să ne facem auzit glasul la ONU. Fără ieşiri în stradă şi proteste în masă, adică fără a arăta forţa şi a exercita presiune, nu vom fi trataţi niciodată în această ţară aşa cum sunt trataţi românii.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 186, 27.09.2016; Titlu: Trebuie arătată forţa, Semnează: Bedo Zoltan

Preşedintele catalan planifică organizarea unui referendum pentru independenţă în luna septembrie a anului 2017. Carles Puigdemont a anunţat acest lucru ieri în parlamentul de la Barcelona. Conducătorul comunităţii autonome catalane a subliniat că vor organiza referendumul în a doua parte a lunii septembrie a anului viitor, fără aprobarea statului spaniol. El a mai spus că se vor strădui până în ultimul moment să ajungă la o înţelegere cu statul, vor face tot ceea ce ţine de ei şi sunt dispuşi să discute despre orice. Puigdemont a mai precizat: Catalonia se va pregăti până în iunie 2017 să demareze procesul de scindare de Spania, de tranziţie către un stat independent. Vom proceda paşnic şi democratic. După cum s-a exprimat, majoritatea catalanilor doresc independenţa, iar în Europa nu există un proiect care să beneficieze de o asemenea susţinere. Puigdemont a atras atenţia asupra faptului că în cazul în care parlamentul nu îi va acorda astăzi votul de încredere, va organiza noi alegeri parlamentare în Catalonia.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.912, 29.09.2016; Titlu: În Catalonia se planifică organizarea unui referendum pentru independenţă

Parlamentarul Bogdan Diaconu, cunoscut pentru atitudinea sa antimaghiară, a iniţiat desfiinţarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Diaconu a depus proiectul de lege în senat încă din luna mai, însă acesta a ajuns în camera deputaţilor -care trebuie să-şi dea prima votul - doar în cursul săptămânii trecute. In opinia politicianului, instituţia bugetară a dat dovadă de o atitudine antiromânească. In opinia sa, consiliul se află sub influenţa UDMR şi a altor grupuri de interese care activează pentru desfiinţarea valorilor creştine româneşti tradiţionale. Consiliul pentru combaterea discriminării i-a amendat pe toţi românii care şi-au ridicat glasul împotriva extremismului maghiar. CNCD a stat în slujba autonomiei teritoriale şi a cauzei teroriştilor, susţinând de exemplu că Beke Istvan şi Szocs Zoltan au fost discriminaţi - declară parlamentarul, în motivaţia proiectului de lege.
Sursa: Haromszek nr. 7916 din 04.10.2016 Un nou proiect de lege antimaghiar

În România, statul continuă să persecute utilizarea simbolurilor comunitare - este tema despre care a vorbit Sogor Csaba luni, în plenul de la Strasbourg. Europarlamentarul UDMR a precizat: acest lucru l-a putut experimenta de curând şi ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, când a apărut despre el în presă o fotografie în care ţine în mână un drapel secuiesc, alături de lideri autoguvernamentali locali. În presa de limbă română, acest gest a fost suficient pentru iscarea unui scandal. A protestat, printr-un comunicat, inclusiv ministerul afacerilor externe - a afirmat Sogor Csaba. În aprecierea reprezentantului din Transilvania, este vorba de o discriminare, având în vedere că nu toate simbolurile comunitare generează o agitaţie atât de mare în România. Multe regiuni au propriul drapel, care poate fi utilizat în mod liber. Sogor a atras atenţia Parlamentului European şi asupra faptului că instanţa română a decis că denumirea de Pământ Secuiesc nu poate fi utilizată ca destinaţie turistică. Cu alte cuvinte: o regiune nu poate fi pomenită sub denumirea pe care o folosesc localnicii de peste o sută de ani. Vă rog să decideţi dacă acest fenomen lezează sau nu sensibilitatea europeană - a formulat europarlamentarul.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.917, 05.10.2016; Titlu: Despre Pământul Secuiesc, în Parlamentul European, Semnează: Nagy B. Sandor

Preşedinţii organizaţiilor din Cluj ale UDMR şi PPMT au depus plângere la Consiliul Naţional al Audiovizualului împotriva postului de televiziune B1, din cauza instigărilor antimaghiare lansate în cadrul unei emisiuni de duminică. Moderatorul emisiunii, Radu Banciu a spus, în contextul referendumului din Ungaria, că poporul maghiar este tot unul de refugiaţi, care nu are ce căuta în Europa. Domnul Orban, să ştiţi că şi României i-ar sta mai bine fără unguri - a spus Banciu, adăugând: Arabii, în Siria şi Palestina, dumneavoastră, în Ungaria, şi noi aici. Da? După părerea moderatorului, dacă maghiarii din România sunt atât de unguri şi atât de împotriva poporului român, ar trebui să stea în Ungaria. În aprecierea lui Kovacs Peter, preşedintele executiv al UDMR, afirmaţiile de stigmatizare ale moderatorului sunt inacceptabile. Acestea sunt insultătoare la adresa comunităţii maghiare, nici UDMR, dar - în opinia mea - nici vreunul din cetăţenii din România nu se poate solidariza cu aşa ceva - este citat preşedintele executiv în buletinul informativ al UDMR. Este inacceptabilă afirmaţia potrivit căreia maghiarii nu au ce căuta în ţară, iar în acest context, este inacceptabil în special faptul că ni se atribuie un rol de imigranţi economici - şi-a exprimat opinia Kovacs Peter. Preşedintele executiv a adăugat: UDMR i-a solicitat CNA să sancţioneze postul B1 şi să-i impună moderatorului emisiunii - care poate fi considerat un recidivist - să-şi ceară public scuze. Fancsali Erno, preşedintele organizaţiei din Cluj a PPMT, a amintit de faptul că postul B1 trebuia să achite, nu demult, o amendă de 50.000 de lei, din cauza unor afirmaţii similare făcute de moderatorul Radu Banciu. Politicianul şi-a exprimat speranţa că autoritatea va adopta măsurile adecvate şi în acest caz.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.917, 05.10.2016; Titlu: Noi instigări antimaghiare

Steagul secuiesc pe care consilierul PCM Kulcsar Terza Jozsef l-a donat, în luna februarie, autoguvernării judeţene, trebuie înlăturat din sala mare de şedinţe utilizată în comun de către Consiliul Judeţean Covasna şi prefectură. Asta este decizia Tribunalului Covasna în procesul intentat de prefectură. Potrivit lui Kulcsar Terza Jozsef, pe prefectul Sebastian Cucu îl deranjează atât de tare steagul secuiesc încât, recent, la şedinţe a dispus acoperirea steagului cu un voal alb. Liderul PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a declarat că decizia este revoltătoare, încalcă drepturile omului şi este discriminatorie. El a adăugat că vor contesta această decizie. Aşa ceva încă nu s-a mai auzit, să nu poţi dona - a răbufnit Kulcsar, plângându-se şi de faptul că este interzisă utilizarea liberă a însemnelor. A sosit timpul pentru luarea unor contramăsuri - a declarat Kulcsar. Întrebat fiind la ce măsuri concrete se gândeşte, acesta a declarat că va fi o surpriză. Exact ca în cazul saşilor, puterea română vrea ca noi să dispărem, însă nu îi va merge. În astfel de cazuri trebuie să luăm cu toţii atitudine şi să ne solidarizăm - a accentuat politicianul.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.920, 08.10.2016; Titlu: Este interzisă până şi donarea steagului secuiesc?, Semnează: Farcadi Botond

În contextul problemei privind imigranţii, Radu Banciu, unul din moderatorii postului de televiziune B1, a îndrăznit să spună, în cadrul unei emisiuni de duminică, cum că maghiarii ar fi tot un popor de imigranţi, care nu are ce căuta în Europa. Acesta a mai adăugat: Domnul Orban, să ştiţi că şi României i-ar sta mai bine fără maghiari (din Transilvania)! Iar în final, a precizat: dacă maghiarii din România sunt atât de unguri şi atât de împotriva poporului român, să stea în Ungaria! Aceste afirmaţii naţionaliste, şovine, instigatoare la ură sunt deosebit de insultătoare pentru noi, nu pot rămâne fără replică. Drept urmare, putem să împachetăm şi noi, pentru că evreii, germanii (saşii) au plecat deja. Iar cel care a mai rămas, a devenit preşedintele statului român. Să nu uităm, ordinul cavaleresc german a fost stabilit (înaintea saşilor) în Transilvania, în Ţara Bârsei, în anii 1200, de regele ungar Andrei al II-lea. În concluzie, Transilvania era încă pe atunci parte din regatul ungar, iar maghiarii secui au trăit aici şi mai înainte. Nu pot fi calificaţi drept imigranţi nici saşii, care veniseră mai târziu, ei fiind cetăţeni colonizaţi cu bună intenţie. Cum pot fi maghiarii, în astfel de condiţii, un popor de imigranţi? La finele primului mileniu, ei nu s-au instalat, cu forţa, într-o ţară, într-un stat, ci şi-au întemeiat propriul stat pe un teritoriu nepopulat, în Bazinul Carpatic rămas pustiu după plecarea romanilor. Românii au început să vină în Transilvania, după anii 1300, într-un număr redus şi în ritm mai lent, ca să se ocupe de păstorit nomad sau să muncească pentru moşieri. Nu s-au mai întors în voievodatele române de pe vremea respectivă, adică în Moldova şi Ţara Românească. Evident, procesul s-a derulat treptat, timp de câteva secole, doar pe vremea republicii socialiste multilateral dezvoltate erau colonizate, în mod dirijat, masele de oameni în oraşele populate de maghiari. Au trecut de atunci două decenii şi jumătate, însă eu nu am auzit niciodată până acum ca vreunul din jurnaliştii maghiari să fi spus la radio sau la tv că românii ar trebui să se întoarcă acolo de unde veniseră! Se pare că, în România democratică de astăzi se amplifică tot mai mult generarea falsei atmosfere antimaghiare (pe lângă postul tv B1, mai există şi Realitatea, Antena1, Antena3 şi altele, inclusiv postul naţional, care sunt la fel neponderate). Aceşti moderatori tv, în loc să slujească convieţuirea normală, relaţiile paşnice, se ocupă, în mod rău intenţionat, de despicarea firului de păr în patru. Ar fi bine dacă patrioţii, care se bucură de o popularitate ieftină, s-ar pregăti mai bine din istorie! Ştiu că, în arta militară, cea mai bună apărare este atacul, însă s-a cam depăşit măsura. N. Kanyadi Mihaly / Sântionlunca.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.925, 14.10.2016; Titlu: Instigări lansate împotriva noastră, fără a fi pedepsite

În 20 octombrie, de la ora 18:00, în Sala Gabor Aron a Bibliotecii Judeţene Bod Peter din Sfântu Gheorghe, heraldicianul dr. Szekeres Attila Istvan va susţine expunerea intitulată Evoluţia stemei comunităţii secuieşti, de la apariţia ei până în momentul în care a devenit simbol al luptei autonomiste a maghiarimii, cea mai numeroasă comunitate minoritară din România, prezentată şi în cadrul celei de-a XXXII-a ediţii a Congresului Internaţional de Genealogie şi Heraldică, organizat în perioada 10-13 august 2016, la Glasgow. Manifestarea se va derula în cadrul ediţiei a VII-a a Zilelor Pământului Secuiesc, în organizarea Consiliului Judeţean Covasna, Centrului Cultural al Judeţului Covasna şi a Asociaţiei Transilvane de Heraldică şi Vexilologie.
Sursa: Haromszek nr. 7928 din 18.10.2016 Evoluţia stemei comunităţii secuieşti

În programul lansat de UDMR înainte de alegerile parlamentare din decembrie, figurează obţinerea, pentru limba maghiară, a statutului de limbă oficială pe Pământul Secuiesc. Programul electoral care include patru capitole, a fost prezentat de Kelemen Hunor. În opinia preşedintelui UDMR, alegerile parlamentare se referă, din punctul de vedere al maghiarilor din România, la viitor, la siguranţă şi la reînnoirea politică. În introducere, a spus că măsurile adoptate de procuraturi împotriva liderilor autoguvernamentali maghiari, sunt disproporţionale. În opinia sa, aceste experimente vizează pierderea încrederii comunităţii maghiare din Transilvania. Kelemen Hunor a arătat: formaţiunea politică pe care o conduce nu reclamă anchetele în sine, ci măsurile disproporţionale ale procuraturii - interzicerea desfăşurării activităţii în primării, în timp ce unii primari, acuzaţi în cazuri mai grave, pot lucra în continuare. În opinia sa, acest lucru arată că există probleme în privinţa statului de drept. El a declarat că programul electoral vizează consolidarea drepturilor comunitare maghiare, crearea unui învăţământ de calitate, dezvoltarea infrastructurii transilvănene, sprijinirea sferei antreprenoriale şi crearea bunăstării şi siguranţei familiilor. El a mai spus că programul vizează Transilvania, însă la elaborarea programului UDMR a avut în vedere faptul că ceea ce este bun pentru maghiarii din Transilvania, este bun şi pentru români. În ceea ce priveşte drepturile comunitare, Kelemen a amintit de necesitatea unei noi constituţii pentru România, în care să se asigure loc pentru declaraţia de la Alba-Iulia, care prevede unificarea Transilvaniei cu România. În opinia sa, acest lucru este posibil în contextul faptului că în anul 2018, România sărbătoreşte centenarul unificării. Politicianul a enumerat printre obiectivele de politică naţională reducerea de la 20% la 10% a pragului procentului local al minorităţilor, care permite asigurarea drepturilor de utilizare a limbii. Dreptul utilizării limbii ar trebui asigurat şi în localităţile în care procentul unei comunităţi nu atinge 10%, dar numărul persoanelor depăşeşte 5.000. Kelemen Hunor a mai afirmat că UDMR insistă asupra adoptării unei legi a educaţiei, care să pună accent pe învăţământul de calitate. Pe lângă obiectivele de mai sus a mai amintit de finalizarea autostrăzilor din Transilvania şi dezvoltarea agriculturii. Preşedintele a mai spus că vor iniţia scăderea TVA-ului la curent, gaz şi canalizare la 9%.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.931, 21.10.2016; Titlu: UDMR şi-a anunţat programul / O nouă constituţie pentru România

Anul 1956 reprezintă nu numai un moment istoric, ci şi un simbol, simbolul libertăţii, al ataşamentului faţă de patrie, al curajului - aceste cuvinte au fost rostite de Fekete Kata, gazda festivităţii comemorative de la Sfântu-Gheorghe. În parcul memorial 56 din Sfântu-Gheorghe nu s-a adunat un număr semnificativ de persoane, însă mulţi au considerat important să gândească împreună despre libertate, despre acţiunea comună şi să-i omagieze împreună pe eroii din Ungaria, din Transilvania şi din Trei Scaune. Primarul Antal Arpad a atras atenţia în cuvântarea sa festivă asupra rolului tinerilor în revoluţie. În sufletul lor mai există scânteia care poate distruge tirania. Libertatea izvorăşte întotdeauna din curajul sufletelor înflăcărate - a declarat el. După 60 de ani se poate spune că revoluţionarii de atunci au câştigat. Niciodată nu va avea dreptate asupritorul, ci acela asuprit - a mai subliniat el. Primarul a subliniat: este permis să mergem doar înainte, nu trebuie să ne temem şi nu trebuie să cedăm. Este deosebit de important ca în momentele dificile să avem de ce ne agăţa - a mai adăugat el. Deşi la 60 de ani de la revoluţie situaţia maghiarilor din Transilvania este mult mai bună, sunt totuşi mulţi cei care aleg să emigreze. În momentul de faţă, acesta este cel mai mare duşman al nostru - a spus primarul. Dacă ne putem depăşi temerile, dezbinarea, dacă putem redescoperi lucrurile noastre, dacă ne rezolvăm în sfârşit problemele comune, am convingerea că va veni şi vremea noastră. Flacăra libertăţii trebuie menţinută în viaţă. Noi, şi în primul rând tinerii, avem sarcina de a menţine flacăra libertăţii, în zilele obişnuite dintre sărbători - a declarat la final Antal Arpad. Un mesaj asemănător a fost transmis de Miklos Zoltan, candidatul UDMR pentru senat: eroii evenimentelor din 1956 aşteaptă în mod legitim să fim fideli principiilor formulate, valorilor reprezentate la vremea respectivă, să ducem mai departe credinţa şi unitatea cu care şi-au jertfit viaţa. Ei aşteaptă în mod legitim să ducem mai departe flacăra. Brendus Reka, adjunct şef departament în cadrul Secretariatului de Stat pentru Politică Naţională al Oficiului Ungar al Premierului, a transmis mesajul Ungariei, al maghiarilor, a evocat cele întâmplate la Budapesta, şi-a exprimat omagiile în faţa eroilor din Transilvania şi a mai spus: faptul că am câştigat libertatea, nu înseamnă că ea ne va aparţine definitiv. Maghiarii au luptat decenii la rând pentru libertatea lor şi procedează la fel şi în secolul al XXI-lea. Noi, cei care trăim în aşa-numita lume liberă, dorim acelaşi lucru ca şi revoluţionarii din 1956, să putem decide în mod suveran în legătură cu problemele care ne vizează, drepturile fundamentale să nu ne fie ştirbite, să putem trăi mândri ca maghiari la Sfântu-Gheorghe sau în orice colţ al Transilvaniei. Asta ne învaţă spiritul anului 1956 şi ne obligă sacrificiul martirilor revoluţiei - a subliniat Brendus Reka. Torok Jozsef a declarat în numele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici: cei care sunt prezenţi, cei care gândesc în spiritul revoluţiei din anul 1956, să transmită acest spirit celor care nu au putut fi prezenţi la festivitate, să ne putem ţine din nou de mâini deoarece doar astfel putem izbuti. Mesajul anului 1956 este: fără solidaritate nu poate exista reînviere - a subliniat el. După binecuvântarea rostită de Incze Zsolt, protopopul Eparhiei Reformate Sepsi, au urmat intonarea imnurilor noastre şi depuneri de coroane la monumentul 56. Participanţii s-au deplasat cu lumânări şi cu făclii la obeliscul din Parcul Elisabeta.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.933, 24.10.2016; Titlu: Sfântu-Gheorghe / A duce mai departe flacăra, Semnează: Farkas Reka

La finele săptămânii trecute a fost comemorată ziua de 23 octombrie 1956. Comemorarea de ieri de la Târgu-Secuiesc, a început cu o slujbă celebrată la biserica reformată de preotul Ruszka Sandor. A urmat un program artistic susţinut de elevii clasei a IX-a A. Înainte de depunerile de coroane la stâlpul funerar amplasat în vechiul cimitir reformat în amintirea martirilor executaţi în procesul Szoboszlay, protopopul pensionar Pasztori Tibor Endre în ordin de viteaz a înmânat câteva diplome de merit din partea Ordinului Vitejilor din Bazinul Carpatic. După marşul cu făclii al elevilor din localitate, desfăşurat în cursul serii, elevii liceului Nagy Mozes au prezentat la Vigado un program artistic. Seria comemorărilor s-a încheiat cu depuneri de coroane la Monumentul Eroilor. În municipiul reşedinţă de judeţ au vorbit foştii deţinuţi politici. În incinta casei memoriale a victimelor dictaturii comuniste au fost înmânate, în prezenţa ambasadorului ungar Zakonyi Botond şi a adjunctului şefului de departament în cadrul Secretariatului de Stat pentru Politică Naţională, Brendus Reka, plachetele memoriale Statuia Libertăţii. Plachetele le-au fost conferite deţinuţilor politici din Trei Scaune, care au fost reprimaţi din cauza activităţii lor din 56. A fost proiectat un film documentar, în care Bordas Attila, Jancso Csaba şi Jozsa Arpad Csaba au vorbit despre activitatea revoluţionară pe care au desfăşurat-o în 56, când erau elevi de 15-16 ani. Participanţii s-au deplasat apoi la placheta memorială Gloria Victis, amplasată pe zidul primăriei, unde au depus coroane. Fostul deţinut politic Vancsa Arpad a spus că apărarea patriei la nevoie este şi acum o obligaţie, după care participanţii s-au deplasat la casa lui Szalay Attila. Festivităţile au continuat, la orele 19, în parcul memorial 56, şi s-au încheiat cu un marş cu făclii. Ieri, organizaţia covăsneană a PCM a organizat, în centrul Covasnei, o acţiune de comemorare a revoluţiei din 56. Ferencz Botond, membru al prezidiului PCM Covasna, a reamintit istoricul pietrei memoriale şi a stâlpului funerar amplasat la faţa locului, în urmă cu 10 ani, de Asociaţia Civică Maghiară şi de Consiliul Secuiesc din Covasna. Candidatul pentru camera deputaţilor, Kulcsar Terza Jozsef, a subliniat că îi rememorăm pe aceia care au avut curajul, atât în Ungaria cât şi în Transilvania, să se opună tiraniei şi puterii străine asupritoare. Consulul dr. Csige Sandor de la Consulatul General al Ungariei la Miercurea-Ciuc, a arătat că guvernul ungar a declarat an al libertăţii anul în care se împlinesc 60 de ani de la revoluţia şi lupta pentru libertate din 56. Vicepreşedintele organizaţiei locale a PCM, Szabo Levente, a declarat că aceia care au luptat pentru libertate ne dau şi azi un exemplu de solidarizare. Au rostit predici preoţii Madaras Mihaly Attila - reformat - şi Peter Artur. Şi-au dat concursul corul cameral Pastorala, fanfara de tineret, echipa de cercetaşi Havadtoi Sandor, Barti Lehel - care a recitat -, Szabo Kamilla şi Szabo Tamas. Împlinirea a 60 de ani de la revoluţia din 1956 a fost comemorată la Valea Seacă sâmbătă. Festivităţile au debutat cu slujba celebrată la biserica romano-catolică. Participanţii s-au deplasat apoi la şcoala generală Opra Benedek - care poartă numele celui hărţuit în revoluţia din 56, originar din Valea Seacă -, unde directorul şcolii, Biro Levente Tibor, a evocat rolul pedagogului al cărui nume îl poartă şcoala. Primarul din Sânzieni, Balogh Tibor, a vorbit despre valoarea, mesajul evenimentelor din 56, după care a luat cuvântul directorul şcolii din Sânzieni, Gergely Zoltan, care a subliniat că revoluţia din 56 a fost una calitativă. Dr. Ambrus Agnes a arătat că nu prea există mare diferenţă între situaţia din 1956 şi cea din prezent. In opinia sa, lumea nu s-a schimbat prea mult, pentru că puterea poate hărţui şi azi oameni în baza unor acuzaţii scornite, deşi se spune că trăim în democraţie. A urmat un program cultural susţinut de elevii şcolii din localitate. Participanţii au depus în final coroane la placheta amplasată în memoria lui Opra Benedek, realizată de sculptorul Vetro Andras. Raportat la numărul localnicilor din Baraolt, puţini au fost cei care au participat ieri la acţiunea comemorativă desfăşurată la monumentul 56 din strada Petofi. Au luat cuvântul parlamentarul Marton Arpad, Imre Arpad (reprezentant al organizaţiei locale a Mişcării Jobbik Magyarorszagert), istoricul Demeter Laszlo şi primarul Lazar-Kiss Barna Andras. Acesta din ur mă a subliniat că eroii din 56 şi-au asumat jertfa nu numai pentru libertatea lor, ci şi pentru a generaţiilor următoare. Primarul şi-a exprimat, în numele conducerii oraşului, recunoştinţa faţă de condamnaţii politici din Bazinul Baraolt şi le-a înmânat diplome de merit celor trei baraolteni foşti condamnaţi din 56. La acţiunea comemorativă şi-au dat concursul şi doi elevi: Fodor Laszlo a recitat, iar Tordai Akos a cântat. Binecuvântarea a fost rostită de preotul romano-catolic din Micloşoara, Fulop Laszlo. Acţiunea s-a încheiat cu intonarea imnurilor, în compania orchestrei Csala Kurtje. Notă: pe aceeaşi temă informează Sepsi Radio, Haromszek - care îi menţionează pe cei cărora le-a fost acordată placheta memorială Statuia Libertăţii: Aczel Ferencz, Albert Mihaly, Bede Istvan, Bedo Gabor, Bordas Attila, Csobotar Istvan, Fazakas Sandor, Fulop Janos, Gyertyanosi Csaba, Jancso Csaba, Jozsa Arpad Csaba, Kosa Balint, Mathe Jozsef, Olah Janos, Pap Mihaly, Puskas Attila, Sandor Csaba, Szocs Jozsef, Torok Istvan, Torok Jozsef, Vancsa Arpad şi Zsok Laszlo.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 205 din 24.10.2016 Revoluţie împotriva terorii şi a ocupaţiei / Memoria curajoşilor

Bannerele uriaşe ale UDMR, cu care formaţiunea ar fi dorit să se adreseze înainte de campania electorală locuitorilor marilor oraşe transilvănene au generat reacţii aprinse. La apelul poliţiei locale din Cluj, firma care asigură spaţiul publicitar a început ieri să demonteze panourile publicitare. Pe bannerele uriaşe inscripţionate în limba română, amplasate la sfârşitul săptămânii trecute în localităţile Cluj şi Oradea, apare următorul text: Salvăm Clujul (Oradea) de Bucureşti!, Impozitele noastre îmbogăţesc Transilvania. Nu capitala! Pe bannerul verde-alb puteau fi observate logo-ul şi site-ul UDMR. Bannerele au generat reacţii aprinse, mai ales pe reţelele de socializare, pe bloguri şi în cadrul diferitelor posturi de televiziune. Postul naţionalist Antena 3 a vorbit într-o emisiune, în contextul bannerelor, despre proiectul fărâmiţării secrete a României. Unul din moderatorii postului, Radu Tudor, a iniţiat pe blogul său ideea eliberării Bucureştilor de UDMR. Vorbim de descentralizare şi de subsidiaritate atunci când cerem ca impozitele noastre să nu îmbogăţească Bucureştii. Cerem ceea ce am cerut întotdeauna: demontarea statului centralizat, încredere în autoguvernările locale şi judeţene, cedarea tuturor prerogativelor. Considerăm că ceea ce este bun pentru Transilvania, este bun şi pentru România - a menţionat în scris Kovacs Peter.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.935, 26.10.2016; Titlu: Bannerele uriaşe ale UDMR vor fi înlăturate

În zorii zilei de marţi, pe teritoriul comunei brăilene Măxineni au fost vandalizate două autocamioane ale firmei Horvath&Vancsa Trans din Sfântu-Gheorghe - a trâmbiţat We Radio. Din corespondenţă reiese şi că accesul de furie al bărbatului băut, care a vandalizat autocamioanele, a fost generat de apartenenţa etnică a unuia dintre şoferi. Atacatorul a strigat, între altele, coboară, ungure, să te omor! În România care respectă drepturile minorităţilor - cel puţin asta susţine ambasadorul Americii la Bucureşti - suntem, aşadar, în situaţia în care să se vrea trimiterea cuiva pe lumea cealaltă din simplul motiv că este maghiar. Este fascism de-a binelea, chiar dacă amintitul diplomat nu vrea să observe aceste manifestări, după cum nu vrea să observe nici afirmaţiile politicienilor români care ne umilesc şi ocărăsc în fiecare zi. Şi tocmai din acest motiv am ajuns aici, pentru că asemenea lui, şi Occidentul a închis de fiecare dată ochii la abuzurile româneşti, sârbeşti şi slovace. Drept urmare, ne pot umili, persecuta şi priva liber. În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem, la rândul nostru, că suntem vinovaţi şi noi, deoarece nu am fost capabili să acţionăm împreună, suficient de curajoşi şi fermi, pentru ocrotirea drepturilor noastre. Nici acasă, nici în forurile internaţionale. Instigarea la ură este ameninţătoare nu numai pentru cei care îi sunt ţinte, ci şi pentru cei care o lansează şi o alimentează.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 208, 27.10.2016; Titlu: Ura este fatală

Forumul Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF) doreşte să stopeze practica prin care gestionarea, în cadrul comunităţii europene, a minorităţilor indigene este identificată cu cea a altor minorităţi. Szabolcs Attila (FIDESZ) şi Harangozo Gabor (Partidul Socialist Ungar), cei doi copreşedinţi ai organizaţiei, au făcut declaraţii pe această temă după şedinţa de lucru a grupului autoguvernamental regional al forumului. Harangozo Gabor a declarat că unul din scopurile fundamentale ale grupului de lucru al KMKF este ca participanţii să cunoască reciproc concepţiile autonomiste. El a mai subliniat că în cadrul şedinţei toată lumea a fost de acord că şi comunităţii maghiare i se cuvine autonomia care li se cuvine şi altora în Europa. Harangozo a atras atenţia asupra faptului că în timp ce în cazul altor comunităţi, de exemplu în urma migraţiei din secolul XXI, integrarea minorităţilor reprezintă o provocare din ce în ce mai mare, păstrarea identităţii comunităţilor naţionale, ajunse minoritare, reprezintă o sarcină contrară. În opinia lui Harangozo Gabor, membrii organizaţiei luptă - de exemplu şi în cadrul tribunalului european - pentru ca Uniunea Europeană să aibă o politică de specialitate cu caracter obligatoriu, iar păstrarea identităţii minorităţilor naţionale să fie un scop european deosebit. În cadrul şedinţei grupului de lucru a vorbit Vincze Lorant, noul director al FUEN, secretarul UDMR pentru politică externă. Szabolcs Attila a declarat că în circumscripţia sa electorală, în Budafok-Teteny, în ultima duminică a lunii octombrie vor fi aprinse focuri de strajă în semn de susţinere a autonomiei secuieşti. Politicianul le-a cerut tuturor comunităţilor maghiare să adere la apelul CNS, dat fiind faptul că autonomia Pământului Secuiesc poate fi obţinută doar prin atragerea atenţiei opiniei publice internaţionale. Harangozo Gabor a mai subliniat că succesul autonomiei Pământului Secuiesc depinde în mare măsură de rezultatul viitoarelor alegeri din România. Comunitatea maghiară de acolo este încurajată să participe într-un număr cât mai mare la vot şi să îi sprijine pe candidaţii maghiari. Copreşedintele KMKF a subliniat că pentru succes este nevoie de o solidarizare cât mai amplă în cazul organizaţiilor maghiare de acolo.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.937, 28.10.2016; Titlu: Maghiari în minoritate / Şi ei au dreptul la autonomie, Semnează: Szekeres Attila

Dacă nu ar exista Consiliul Naţional Secuiesc, cauza autonomiei Pământului Secuiesc ar fi de mult măturată de pe masă, atât de politicienii români cât şi de cei maghiari. Ar fi măturată de maghiari deoarece aspiraţia - calificată radicală, extremistă şi separatistă - nu este altceva decât o povară, o piedică în calea diferitelor compromisuri. Ar fi măturată de către români deoarece dacă aceştia ar purta o discuţie inteligentă pe această temă, ar putea fi acuzaţi de proprii alegători pentru prietenia cu maghiarii, de vânzarea interesului naţional român. Consiliul Naţional Secuiesc se luptă cu consecvenţă incomodă pentru realizarea autodeterminării şi poate contabiliza drept un succes faptul că reuşeşte să menţină problema pe agenda de lucru. Organizaţia a recurs şi la instrumente politice externe, politice naţionale, diplomatice şi juridice, dar nu prea exagerăm dacă spunem că rezultatele cele mai spectaculoase au fost obţinute prin intermediul acţiunilor în masă iniţiate de ea. Cel mai mare succes a fost ziua libertăţii secuieşti de la Târgu-Mureş, atunci când în urma solidarităţii exemplare a CNS, a partidelor maghiare, organizaţiilor, bisericilor şi sferei civile, peste o sută de mii de persoane au exprimat faptul că îşi imaginează viitorul în România în regiunea autonomă a Pământului Secuiesc. Iluminarea graniţelor Pământului Secuiesc a fost o nouă acţiune a CNS care a indicat cerinţa autodeterminării. În aceste condiţii, ultima duminică a lunii octombrie a fost declarată zi a autonomiei Pământului Secuiesc. Duminică vor fi aprinse noi focuri de strajă, lumânări şi făclii în numeroase localităţi de pe Pământul Secuiesc. În comunităţile creştine maghiare din lume se vor rosti rugăciuni pentru autonomia regiunii. Nu credem că în urma acţiunii, politicienii de la Bucureşti ne vor îndeplini a doua zi toate revendicările. Dar nu credem nici că în felul acesta ar fi soluţionate toate problemele noastre. Ştim foarte bine că orice astfel de acţiune este o nouă ocazie de a atrage atenţia ţării şi a lumii asupra revendicărilor comunităţii noastre. Bucureştii răspund deocamdată cu o nouă demonstraţie de forţă, cu alte încălcări ale drepturilor, însă vizita pe Pământul Secuiesc a ambasadorilor britanic şi american arată că puterile occidentale - interesate de stabilitate - au început să se informeze la faţa locului, chiar dacă ultima declaraţie a diplomatului de la Washington - potrivit căreia România a soluţionat în mod exemplar problema minoritară - demonstrează mai degrabă faptul pentru SUA că mai importante sunt parteneriatul strategic semnat cu România, colaborarea militară strânsă, baza de la Deveselu, decât privarea de drepturi a comunităţii naţionale care trăieşte în minoritate. Dacă CNS nu va rămâne singură în aspiraţia sa, dacă această cauză a autonomiei va fi asumată şi de politicienii maghiari care urmează să fie aleşi în luna decembrie, dacă vom acţiona mult şi împreună, poate că vom reuşi ca lumina focurilor de strajă, a lumânărilor, a făcliilor să nu fie ignorată nici de Bucureşti şi nici de Washington, iar îndeplinirea cererilor noastre, asigurarea drepturilor noastre să devină interesul tuturor.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.937, 28.10.2016; Titlu: Dacă lumina este suficient de puternică, Semnează: Farcadi Botond

Din cauza acţiunilor de lezare a drepturilor întreprinse în Transilvania şi Slovacia, patru petiţii formulate în trei cazuri diferite se află pe masa comisiei de petiţii a Parlamentului European - a precizat Tokes Laszlo, europarlamentar sub culorile Fidesz-KDNP, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), în cadrul conferinţei de presă susţinute ieri, la Budapesta. Una din petiţii a fost lansată în interesul restituirii imobilelor bisericeşti confiscate pe vremea comunismului, celălalt caz vizează persoanele private în mod samavolnic de cetăţenia slovacă. Au fost formulate două petiţii în cazul invalidării decretelor Benes - a înşirat politicianul. După cum a precizat Tokes, cazul imobilelor bisericeşti înseamnă lezarea dreptului de proprietate şi a libertăţii confesionale. Un exemplu adus în acest context a fost acela că, doar în cursul lunii septembrie, autorităţile române au respins 12 solicitări de restituire, iar Colegiul Reformat Szekely Miko a fost renaţionalizat. Tokes a subliniat: trebuie considerată drept un rezultat important acceptarea petiţiilor de către comisie, şi se preconizează ca acestea să fie fixate pe ordinea de zi la începutul anului viitor. Poate fi considerat drept un progres că membrii comisiei i s-au adresat României cu solicitarea să dea explicaţii pentru situaţia creată. Autorităţile române au şi transmis răspunsul, însă acesta constă doar în ocolirea esenţialului, denaturare şi falsificare - a formulat politicianul. Au fost solicitate explicaţii şi din partea autorităţilor slovace în cazul privind cetăţenia - a adăugat Tokes. Lomnici Zoltan, preşedintele Consiliului Demnităţii Umane, a menţionat: este important, din punctul de vedere al dăinuirii populaţiei maghiare din Transilvania, ca bisericile să-şi poate continua activităţile, adică este în interesul lor fundamental să redobândească imobilele, care figurează inclusiv în angajamentul asumat de România în momentul aderării la UE. Scopul este acela ca UE să atragă atenţia României şi Slovaciei să respecte normele juridice europene - a adăugat Lomnici. Acesta a subliniat: dacă îşi doresc să stopeze procesul de scădere numerică a maghiarimii din Slovacia şi România, trebuie adoptată o poziţie fermă împotriva lezării de drepturi şi a aspiraţiilor de asimilare.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.938, 29.10.2016; Titlu: Împotriva acţiunilor de lezare a drepturilor, derulate în Transilvania şi Slovacia

După Satu Mare, Oradea şi Salonta, expoziţia itinerantă intitulată Eroul din Doberdo-Kratochvil Karoly, general-locotenent, patriotul multilateral a ajuns într-o nouă staţie din Transilvania. Institutul şi Muzeul de Istorie Militară dedică această expoziţie itinerantă lui Kratochvil Karoly şi militarilor maghiari care şi-au pierdut viaţa în primul război mondial. Expoziţia a fost vernisată vineri în prezenţa unui public numeros, în sala de expoziţii a Muzeului de Istorie a Breslelor Incze Laszlo şi poate fi vizitată până în data de 18 noiembrie. Anul comemorativ Kratochvil a început în data de 3 iunie, sub patronajul ministrului ungar al apărării, Simicsko Istvan, iar deschiderea a avut loc la Muzeul de Istorie Militară din Budapesta. Actualitatea anului comemorativ este confirmată şi de faptul că rememorăm împlinirea a 100 de ani de la lupta maghiară din zona Doberdo, confruntare în care Kratochvil Karoly şi batalionul regal de infanterişti honvezi nr. 4, care funcţiona sub comanda sa, au avut un rol însemnat. Participanţii au fost salutaţi de muzeologul Dimeny Attila, în calitate de gazdă. El a spus că expoziţia a ajuns la Târgu Secuiesc graţie lui Vargha Mihaly, directorul Muzeului Naţional Secuiesc. Conducătorul instituţiei a mai amintit de faptul că numele generalului-locotenent nu le este necunoscut locuitorilor din Târgu Secuiesc, dat fiind faptul că în decembrie 2009 a fost dezvelită aici o statuie dedicată lui. Nu exagerez dacă spun că prin această expoziţie, Kratochvil Karoly a ajuns acasă. Cele mai frumoase amintiri ale copilăriei sale sunt legate de Braşov. A avut legătură cu zona prin prisma serviciului său militar şi a secuilor cu care a luptat în primul război mondial. In final, dar nu în ultimul rând, a fost legat de această regiune prin intermediul Diviziei Secuieşti şi a tot ceea ce a reprezentat divizia -a declarat între altele Gall Hajnalka, consulul Ungariei la Miercurea Ciuc. A luat apoi cuvântul Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, care a vorbit despre personalitatea lui Kratochvil Karoly şi a spus că ofiţerul Monarhiei Austro-Ungare a coordonat educaţia prinţilor Jozsef Ferenc şi Laszlo, din ramurii din Ungaria a familiei habsburgilor. Cu ocazia mobilizării din anul 1914, a fost înrolat la cererea sa în batalionul nr.4 de honvezi din Oradea. A fost comandantul acestui batalion timp de peste trei ani. Graţie curajului său, a beneficiat de cea mai înaltă distincţie militară a monarhiei, Crucea de Cavaler a Ordinului Militar Maria Tereza. El a organizat şi a coordonat Divizia Secuiască. In calitate de general în perioada lui Horthy, între anii 1923-24 a fost directorul Muzeului de Istorie Militară. La finalul discursului său, conducătorul autoguvernării judeţene a încurajat pe toată lumea să păstreze memoria lui Kratochvil Karoly, iar curajul său exemplar şi inepuizabil să fie un exemplu pentru noi toţi. Zavodi Szilvia, colaboratoare a Muzeului şi Institutului de Istorie Militară, a prezentat materialul expoziţiei, după care Kecse Gabriella, conducătoarea Asociaţiei Tanoda din Oradea, a declarat că obiectele incluse în expoziţie provin din colecţia de aproximativ 800 de obiecte din primul război mondial, care au fost expuse în cetatea din Oradea. Frater Oliver, istoric, vicepreşedinte al Institutului de Cercetare pentru Strategie Naţională, a vorbit despre eroismul Diviziei Secuieşti. El l-a numit pe Kratochvil al doilea general Bem, un om care nu a fost învins.
Sursa: Haromszek nr. 7940 din 01.11.2016, Expoziţie itinerantă Kratochvil Karoly la Târgu Secuiesc autor Iochom Istvan

Drepturile lingvistice, asigurate de lege, nu sunt fructificate în toate şcolile şi, ca atare, în baza apelului departamentului privind minorităţile, din cadrul ministerului educaţiei, inspectoratul şcolar judeţean a anunţat şcolile în legătură cu norma juridică aflată în vigoare. Se menţionează: grădiniţele şi şcolile, în care predarea se face în limba minorităţilor naţionale, pot folosi în comunicarea lor internă şi în relaţia cu părinţii, limba de predare, iar carnetul de elev este instrumentul de corespondenţă între şcoală şi părinţi. Din acest lucru rezultă că trecerea calificativelor în carnet se poate face şi în limba maghiară. Până în luna mai a.c., erau în vigoare norme contradictorii referitoare la reglementarea lingvistică a documentelor utilizate în cadrul şcolilor şi tocmai din această cauză fiecare şcoală a aplicat, potrivit propriei interpretări, legea în cauză. Ordonanţa nr. 3.844 din acest an a ministerului învăţământului subliniază în mod clar ce anume înseamnă document oficial în şcoală şi aduce precizări în legătură cu rolul carnetului de elev. În situaţiile în care drepturile lingvistice au fost fructificate şi anterior, documentele neoficiale sunt formulate şi în momentul de faţă în limba maghiară. În situaţiile în care invitaţiile la şedinţele cu părinţii, invitaţii adresate familiilor maghiare, sunt formulate în limba română, situaţia acestora va fi aceeaşi. Nici şcolile din Trei Scaune nu fac excepţie. Şi în momentul de faţă vedem pe avizierele instituţiilor de învăţământ majoritar maghiare sau la intrarea în şcoli înştiinţări formulate în limba română. De exemplu: la intrarea în Grupul Şcolar Kos Karoly din Sfântu-Gheorghe, informaţiile referitoare la programul secretariatului şi la emiterea abonamentelor pentru navetişti, pot fi citite doar în limba română. Nu este vorba despre un caz singular. Kiss Imre, inspector şcolar judeţean, a declarat că şcolilor li s-a reamintit norma juridică deoarece unii au dubii în legătură cu completarea carnetelor de elev. Precizările s-au referit la faptul că este vorba despre un document în care denumirea disciplinelor, calificativul rezultatelor de studii ale copiilor din clasele elementare sau orice fel de mesaje pot fi trecute în limba maghiară.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.941, 02.11.2016; Titlu: Carnetul de elev în limba maghiară, Semnează: Fekete Reka

Se fac pregătiri pentru organizarea celui de-al III-lea Congres Secuiesc, care va avea loc în perioada 19-21 aprilie anul viitor, în trei locaţii: Târgu-Mureş, Miercurea-Ciuc şi Sfântu-Gheorghe. Primul congres a fost organizat în anul 1902, iar al doilea, în anul 2002. Conform tradiţiei, al treilea eveniment îşi păstrează denumirea, însă va fi o conferinţă cu caracter ştiinţific - a subliniat organizatorul principal, Bakk Miklos, conferenţiar la Universitatea Maghiară de Ştiinţe Sapientia din Transilvania, care a susţinut ieri o conferinţă de presă la Muzeul Naţional Secuiesc. Gazda, Vargha Mihaly, directorul Muzeului Naţional Secuiesc, a declarat la începutul cuvântării sale că spiritul lui Kos Karoly poate contribui la succesul iniţiativei. Ferencz Csaba, vicepreşedintele CNS (iniţiatorul manifestării) pe probleme de informare, a declarat că organizaţia lor consideră că deşi înfăptuirea autonomiei poate fi obţinută în primul rând prin instrumente politice, trebuie să existe atât un program politic cât şi unul social. Trebuie implicată intelectualitatea creatoare şi atelierele ştiinţifice care pot pregăti mediul în care autonomia poate fi funcţională. Îmbinând arma ştiinţei cu aceea a spiritului, se poate contribui la înfăptuirea autonomiei - a mai adăugat el. Bakk Miklos a comunicat că activitatea organizatorică a început după anunţarea, în luna august, a congresului. Pe Pământul Secuiesc, dimensiunea şi numărul instituţiilor ştiinţifice a atins nivelul masei critice, în sensul că putem vorbi despre o strategie de edificare a ştiinţei. A sosit momentul ca ştiinţa să participe la edificarea regiunii sociale. Scopul congresului este ca ştiinţa să formuleze propuneri politice publice şi profesionale, care să sprijine edificarea regională, să indice faptul că există un potenţial de resurse umane, că există în lume o reţea ştiinţifică preocupată de problemele Pământului Secuiesc şi de ajungerea Pământului Secuiesc pe harta ştiinţei - a spus organizatorul principal. Am dori să obţinem o imagine de ansamblu a situaţiei cercetărilor din diferitele domenii ştiinţifice. Manifestarea se desfăşoară în coparteneriat cu mai multe instituţii ştiinţifice: secţiile de pe Pământul Secuiesc ale Sapientia, care asigură locaţia de desfăşurare a evenimentului, Muzeul Naţional Secuiesc, Muzeul Haaz Rezso din Odorheiu-Secuiesc, Muzeul Secuiesc din Ciuc, o organizaţie civilă, Societatea Ştiinţifică Regională de pe Pământul Secuiesc. Pe lângă Bakk Miklos, comisia care se ocupă de pregătirea profesională este formată din următoarele persoane: Kolumban Gabor, organizatorul principal al congresului anterior; Gagyi Jozsef, profesor; Bodo Barna, conferenţiar; conducătorii muzeelor enumerate; Vargha Mihaly; Miklos Zoltan; Gyarmati Zsolt şi Gereb Laszlo, preşedintele societăţii ştiinţifice. Congresul acoperă o paletă largă de domenii ştiinţifice. Vor fi prezente domeniile ştiinţifice legate de identitatea secuiască clasică, cum ar fi istoria, etnografia, istoria artelor, protecţia monumentelor. Se manifestă deschidere către cercetarea ştiinţifică a politicilor autoguvernamentale şi regionale, către dezvoltarea teritorială definitorie în privinţa procesului de modernizare a Pământului Secuiesc, se aşteaptă propuneri legate de politica profesională şi publică. La manifestare vor fi invitaţi cei mai importanţi specialişti din diferite domenii, a declarat Bakk Miklos. El a mai declarat că va apărea şi site-ul manifestării - szekelykongresszus.ro - şi un apel public pentru participare.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.943, 04.11.2016; Titlu: Congres Secuiesc şi la Sfântu-Gheorghe

Trebuie iniţiat un nou acord social între români şi maghiari, susţine Antal Arpad, potrivit căruia este nevoie de o reorganizare administrativă, care va desfiinţa nu comunele, ci instituţia prefectului. În cadrul manifestării de deschidere a campaniei UDMR, primarul din Sfântu-Gheorghe a vorbit, între altele, despre motivele pentru care Transilvania trebuie salvată de Bucureşti. Răspunsul este unul deosebit de simplu: Transilvania trebuie salvată de Bucureşti, deoarece problemele generate în ultimii 98 de ani sunt mult mai multe decât cele ce fuseseră soluţionate - a explicat Antal. Am acceptat faptul că statul român şi-a extins suveranitatea asupra pământului nostru natal, însă nu putem accepta să devenim cetăţeni de rangul al doilea sau al treilea. Nu acceptăm dublul etalon, a precizat Antal. Edilul a menţionat: este nevoie de un nou acord social între români şi maghiari, iar acest lucru poate fi realizat dacă vor elabora împreună o nouă constituţie, însă nu realitatea transilvăneană trebuie adaptată la constituţia de la Bucureşti, ci tocmai invers. Vrem ca, comunităţile locale să adopte deciziile şi nu Bucureştii să ne dirijeze aici, în Transilvania. O situaţie specială necesită un răspuns special, Pământul Secuiesc are nevoie de un statut special. Susţinem doar reorganizarea regională care va edifica Transilvania şi comunitatea noastră. Vrem o reorganizare administrativă care va desfiinţa nu comunele, ci instituţia prefectului - a adăugat Antal.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 215, 07.11.2016; Titlu: Nu este nevoie de prefect, Semnează: Kiss Edit

Liceul Teologic Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea din Târgu-Mureş este a doua instituţie de învăţământ - după Colegiul Szekely Miko - a cărei funcţionare e pusă la îndoială de organele de urmărire penală. Nu poate fi vorba de o pură întâmplare, având în vedere că măsurile prin care - sub masca luptei anticorupţie - este restricţionată exercitarea drepturilor noastre minoritare se transformă treptat într-un real proces. Tamasi Zsolt, directorul Gimnaziului Teologic Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea din Târgu-Mureş este suspectat de abuz în serviciu, Ştefan Someşan, inspector şcolar general din judeţul Mureş, fiind acuzat tot de abuz în serviciu, respectiv de săvârşirea a două fapte de uzurpare a funcţiei. În anul electoral 2016 trebuia să constatăm tot mai des că liderii noştri, care luptă ferm, prin muncă devotată pentru interesele şi propăşirea comunităţii noastre, sunt supuşi unor anchete ale autorităţilor prin care se urmăreşte înlăturarea lor din funcţiile deţinute. Aspiraţiile respective vizează nu o persoană, o instituţie de învăţământ, ci sunt îndreptate împotriva întregii comunităţi maghiare din Transilvania. Liderii noştri comunitari sunt persecutaţi, se fac tentative pentru intimidarea noastră, ca eforturile noastre să fie depuse nu în interesul edificării comunitare, ci să se axeze pe o permanentă apărare. Greşesc cei care cred că vom ezita şi ne vom învălui în tăcere. Ei nu cunosc forţa de solidarizare a comunităţii noastre. Atunci când vor să ne dezbine, nu încercăm să ne înfruntăm unul pe celălalt, ci ne închidem rândurile şi ne vom susţine drepturile câştigate. Confirmăm ceea ce am precizat şi în cazul colegiului Miko: putem fi privaţi de orice, putem fi întemniţaţi, identitatea noastră maghiară tot va exista, pentru că vom lupta mereu pentru propria dăinuire. Aspiraţiile descurajatoare, de intimidare ne întăresc şi ele convingerea că viitorul nostru este aici, acasă, în Transilvania, sarcina noastră fiind să-l înfăptuim. Borboly Csaba, Peter Ferenc, Tamas Sandor, preşedinţii consiliilor judeţene din Harghita, Mureş şi Covasna.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 215, 07.11.2016; Titlu: Vom apăra bazele identităţii noastre!

Primarul oraşului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad Andras, a fost ales la Miercurea-Ciuc în funcţia de preşedinte al Consiliului Autoguvernamental de pe Pământul Secuiesc (SZOT) - informează portalul Maszol. Din consiliu fac parte conducătorii judeţelor Harghita şi Covasna, precum şi conducătorii localităţilor din scaunul Mureş. Anterior, preşedinte al consiliului a fost Peter Ferenc, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. Înainte de alegerea noului prezidiu, participanţii au formulat propuneri către fracţiunea parlamentară a UDMR: insistă asupra desfiinţării instituţiei prefecturii, a comisiilor judeţene de fond funciar, asupra majorării salariilor angajaţilor din sfera autoguvernamentală, asupra restituirii sumelor provenite din bugetul local, înfiinţării unei regiuni de dezvoltare formate din trei judeţe, modificării prerogativelor secretarilor, construirii autostrăzii de pe Pământul Secuiesc, pe ruta Miercurea-Ciuc – Odorheiu-Secuiesc. În legătură cu regiunea secuiască de dezvoltare, Antal Arpad a declarat: Ar fi oportun ca judeţele să fie transformate în centre de profit. În acest caz, impozitele provenite din profitul obţinut în judeţe de firmele naţionale nu ar mai îmbogăţi Bucureştii, ci judeţul în cauză. Edilul insistă asupra unei colaborări mai strânse în sfera consiliilor locale şi judeţene, ar dori ca acest consiliu să aibă secretariat şi birou şi să existe un portal care să comunice ştiri despre Pământul Secuiesc în limbile română şi engleză. Insistând asupra unei atitudini mai unitare şi mai ferme, el a declarat: Ar fi bine ca măcar în interiorul Pământului Secuiesc să există o poziţie unitară, în situaţia în care sunt lansate atacuri la adresa şcolilor şi edililor noştri. În semn de protest, ne-am putea înainta demisia, iar după ce am fi din nou realeşi, am putea face din nou acelaşi lucru dacă sunt lansate din nou atacuri la adresa noastră. Bucureştii trebuie să vadă că nu ne pot băga orice pe gât. Pe pagina sa de Facebook, Antal Arpad a menţionat următoarele: Autoguvernările vor fi fructuoase dacă vor putea lucra, planifica şi edifica fără probleme. Sarcina Consiliului Autoguvernamental de pe Pământul Secuiesc va fi armonizarea activităţii autoguvernărilor, sprijinirea lor - în faţa persecuţiilor venite din partea organismelor de stat - prin cursuri de perfecţionare şi suport juridic. În cadrul şedinţei s-a mai convenit ca în urma negocierilor cu CNS să li se ceară fracţiunilor parlamentare să înainteze în parlament sărbătoarea zilei Pământului Secuiesc. Potrivit proiectului discutat marţi, această zi ar fi ajustată după data adunării naţionale secuieşti de la Lutiţa, din 16-18 octombrie 1848 - se arată pe portalul Maszol.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.947, 09.11.2016; Titlu: Antal Arpad: este nevoie de o poziţie mai fermă

La şedinţa Consiliului Autoguvernamental de pe Pământul Secuiesc (SZOT), primarul Antal Arpad a anunţat înfiinţarea Institutului de Politici Publice de pe Pământul Secuiesc. Potrivit primarului din Sfântu-Gheorghe, institutul va putea să elaboreze, în colaborare cu alte organizaţii de specialitate, strategii şi programe pe termen lung pentru Pământul Secuiesc. Răspunzând solicitării noastre, Antal Arpad, noul preşedinte al SZOT, ne-a declarat că definitoriu pentru competitivitatea oamenilor de pe Pământul Secuiesc, pentru Pământului Secuiesc, este dacă autoguvernările pot sau nu munci şi dat fiind faptul că SZOT nu are un aparat, este necesară o instituţie adiacentă. Pe de-o parte, aceasta le-ar putea asigura cursuri de instruire angajaţilor autoguvernării, consilierilor, însă şi primarilor, pentru că deşi sunt isteţi şi se pricep la toate, puţină dezvoltare nu strică. Pe de altă parte, a spus Antal, activitatea autoguvernărilor trebuie armonizată, trebuie creată o legătură între angajaţi; în felul acesta nu se va ajunge în situaţia ca juriştii să interpreteze fiecare diferit câte o modificare legislativă. După cum ne-a mai spus, la fel de importat este şi ca autoguvernările să primească ajutor în momentul controalelor efectuate de diferite organe de stat; ar urma să fie înfiinţată o bază de date comună, iar în felul acesta se va vedea dacă, de exemplu, curtea de conturi interpretează sau nu la fel o lege anume în fiecare caz. Antal este de părere că în colaborare cu organizaţii de specialitate, cu universităţi, trebuie elaborate politici comune în anumite domenii, ţinând cont şi de inovaţie, iar dacă undeva este soluţionată exemplar o problemă, modalitatea să fie preluată şi de alţii. Institutul de Politici Publice de pe Pământul Secuiesc va fi înfiinţat de Asociaţia Pro Regio Siculorum. În acest sens s-a şi aplicat deja pentru obţinerea de sprijin.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 218, 10.11.2016; Titlu: Înfiinţează un institut de politici publice / Dezvoltarea nu strică!, Semnează: Kiss Edit

Conducerea oraşului Sfântu-Gheorghe a trebuit să afle de la ministerul apărării că patru reprezentanţi români ai consiliului local propun modificarea PUZ-ului terenului din faţa prefecturii. Acest lucru a reieşit în cadrul şedinţei extraordinare de ieri, a consiliului. Consiliera social-democrată Rodica Pârvan a cerut să ia cuvântul la finele şedinţei de consiliu. I-a cerut, între altele, explicaţii primarului cu privire la discuţiile convocate pentru ziua de luni pe tema PUZ-ului terenului în discuţie. În răspunsul său, Antal Arpad a notat că este un lucru bun faptul că au aflat de la Bucureşti, mai exact de la ministerul apărării, ce se petrece la Sfântu-Gheorghe, şi anume că patru consilieri români iniţiază modificarea PUZ-ului amintit. Ulterior, le-a declarat jurnaliştilor prezenţi că primăria a primit de la ministerul apărării o adresă, din care au aflat despre iniţiativa consilierilor români. După cum i-am văzut, nu este sigur că au cunoştinţă despre acest lucru. Luni aş dori să aflu ce vor, concret, deoarece probabil că la minister se ştie deja - a notat Antal. După cum se ştie, prefectul Sebastian Cucu a atacat anul trecut PUZ-ul terenului în discuţie pe motiv că acesta nu a primit avizul din partea ministerului apărării şi a Serviciului Român de Informaţii (SRI).
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 219, 11.11.2016, Ce ar dori consilierii români? / Vântul bate dinspre ministerul apărării, Semnează: Kiss Edit

Maghiarimea din întreaga lume a fost stupefiată şi indignată de faptul că DNA l-a plasat sub control judiciar timp de 60 de zile pe Tamasi Zsolt Jozsef, directorul Gimnaziului Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea din Târgu-Mureş. Singurul păcat al lui Tamasi este că a muncit la punerea bazelor unei instituţii cu spiritualitate maghiară, care oferă credinţă, atitudine morală şi ştiinţă. Nu încape nicio îndoială cu privire la nevinovăţia sa, deoarece, conform legii, înfiinţarea unei şcoli este decisă de autoguvernarea şi inspectoratul şcolar în cauză, iar în cazul de faţă, aprobarea a venit din partea ambelor. Atunci care este problema în legătură cu înfiinţarea şcolii şi, mai ales, ce legătură are cu asta DNA-ul? Pentru că DNA-ul are menirea de a verifica modurile de cheltuire a banilor publici şi integritatea celor care joacă un rol în acest sens. Deoarece corupţia înseamnă obţinerea unor avantaje nedrepte. Ştiind toate acestea, se poate afirma cu toată răspunderea că DNA şi-a depăşit atribuţiile! Şi prezentul caz demonstrează că această instituţie, demnă de o soartă mai bună şi, din păcate, mai mult decât necesară în România, este folosită, în ultima vreme, la purificare politică şi la intimidarea conducătorilor noştri care ne susţin drepturile. La fel de clar este şi că prin actualul demers se încearcă ştirbirea dreptului la învăţământ în limba maternă al părţii de naţiune maghiară transilvană, într-un oraş care se încearcă a fi românizat de zeci de ani. Tocmai din acest motiv este liniştitor că din cauza celor întâmplate şi pentru salvarea şcolii, biserica catolică cheamă la protest sâmbătă de la orele 15, la Târgu-Mureş, iar concomitent, vor avea loc mişcări de protest şi în restul Transilvaniei. Îmbucurător este şi că în cauza de faţă, cele trei partide maghiare au fost capabile să ajungă la un numitor comun în Trei Scaune şi îndeamnă împreună la participare la mişcarea de la Sfântu-Gheorghe. Ar fi bine să fie cât mai mulţi participanţi, deoarece în caz contrar, vom fi din nou slabi, iar puterea română va continua să se joace, după bunul său plac, cu soarta noastră.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 219, 11.11.2016; Titlu: Să nu le permitem să se joace cu soarta noastră!, Semnează: Bedo Zoltan

Ar fi o greşeală să considerăm un truc electoral faptul că la sfârşitul săptămânii, în mai multe oraşe ale Transilvaniei vor fi organizate proteste în apărarea Gimnaziului Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea din Târgu-Mureş. Ceea ce s-a întâmplat în cazul şcolii din Târgu-Mureş depăşeşte orice logică electorală. Diferă de cazul bannerelor uriaşe, un caz evident electoral, prin care s-a vânat vociferarea naţionalistă. S-a adeverit din nou ceea ce am considerat doar un posibil pericol în contextul cazului Miko: miza este stoparea procesului retrocedării bunurilor bisericilor noastre istorice. Episcopul reformat Kato Bela a atras atenţia, cu ocazia vizitei pe Pământul Secuiesc a ambasadorului american, asupra faptului că procesul retrocedării confesionale a fost stopat după sentinţa adoptată în cazul Miko. Patrimoniul confesional furat de puterea comunistă de stat este sustras încă o dată în democraţie, comunitatea maghiară fiind jefuită în mai multe rânduri. De stoparea procesului restituirii se leagă faptul că manifestările antimaghiare ajung din ce în ce mai mult în domeniul justiţiei. Nu este vorba despre faptul că nu ar exista corupţie în cadrul comunităţii maghiare, dar simţim totuşi dublul etalon în spatele unor cazuri în centrul cărora se află vreun politician maghiar de pe Pământul Secuiesc sau din Transilvania. Nu este clar de ce Tamasi Zsolt Jozsef, directorul şcolii din Târgu-Mureş, are parte de un mod de tratament asemănător celor mai mari hoţi. Întâmplarea de la Târgu-Mureş este îngrijorătoare deoarece arată că persecutarea din partea autorităţilor a liderilor comunităţii maghiare a ajuns la un nou nivel. În primă fază în focul încrucişat al instanţei au ajuns primarii oraşelor de pe Pământul Secuiesc, după care viceprimarul oraşului Cluj-Napoca. Tragerea la răspundere a directorului şcolii din Târgu-Mureş este un semn al faptului că această campanie românească anticorupţie specifică îi poate viza şi pe conducătorii de instituţii. Toate acestea duc la situaţia în care oameni profesionişti, talentaţi, să nu îşi mai asume funcţii de conducere. Parţial pot avea dreptate cei care consideră un truc electoral acţiunile de solidarizare planificate pentru sâmbătă, însă aspectele de dinainte sunt mai importante şi sunt valabile şi după data de 11 decembrie.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.949, 11.11.2016; Titlu: Să nu abandonăm şcoala, Semnează: Farcadi Botond

Protestatarii s-au adunat sâmbătă într-un loc simbolic, lângă Colegiul Szekely Miko. Aproximativ 1.000 de persoane au ieşit în stradă cu cărţi şi pentru a spune nu incapacitării şcolilor maghiare. Preoţii care au luat cuvântul au formulat în unanimitate: trebuie să credem în puterea rugăciunii, forţele întunecate pot fi învinse cu ajutorul lui Dumnezeu. Actorul Palffy Tibor a schiţat în introducerea sa situaţia creată în jurul Liceului Teologic Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea. A prezentat nu numai acuzaţiile aduse de DNA împotriva directorilor de şcoli, ci a mai spus că biserica a construit şcoala în perioada 1903-1905, căminul de lângă, în anul 1908, iar până la naţionalizare, aici a funcţionat Gimnaziul Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea. Canonicul Szabo Lajos a constatat cu tristeţe că învăţăturile lui Iisus încep să dispară din viaţa noastră. Astăzi ne-a adus aici speranţa. Noi nu luptăm împotriva cuiva, împotriva a ceva, cerem pentru poporul nostru drepturile europene ale omului, noi nu cerem drepturile altuia, ci insistăm asupra proprietăţii noastre legitime. Prin limba noastră, credinţa noastră şi instituţiile noastre am dori să ne asigurăm nu numai dăinuirea, ci am dori să contribuim şi la înfăptuirea vieţii şi culturii universale - a subliniat el. Primarul Antal Arpad a evocat protestul cu cărţi din 1990. Cei care au ieşit în stradă la vremea respectivă ştiau că dacă va exista şcoală, va exista şi viitor maghiar transilvănean. Cel care ne atacă şcolile, transmite clar mesajul că nu doreşte pentru maghiarii din Transilvania un viitor în această ţară. Putem să obstrucţionăm acest lucru dacă umplem golurile şi dacă adoptăm o poziţie comună. El i-a salutat pe liderii celor trei partide maghiare, care au demonstrat că dacă există probleme, sunt în stare să lase deoparte toate disensiunile şi să adopte o poziţie comună. El a asemănat maghiarii din Transilvania cu un trup: Clujul este capul, Pământul Secuiesc reprezintă picioarele stabile, Partiumul şi Banatul sunt mâinile, diaspora este inima, iar maghiarii din cele 3.200 de localităţi sunt celulele. Putem trăi ca o comunitate o viaţă deplină, dacă toată lumea este bine, dacă ne acordăm atenţie unii altora, dacă ne sprijinim reciproc. El consideră că şi alţii şi-au dat seama de această forţă. S-a încercat obstrucţionarea fortificării Pământului Secuiesc prin generarea cazului Miko, după care s-au lansat atacuri împotriva liderilor de pe Pământul Secuiesc. Au încercat să împuşte în genunchi comunitatea. Se încearcă obstrucţionarea propăşirii maghiarilor din Cluj printr-o campanie lansată împotriva viceprimarului maghiar. În Târgu-Mureş se încearcă restabilirea atmosferei distrugătoare a lui martie cel negru prin circul de acum. El a numit deosebit de important faptul că în mai multe oraşe transilvănene au avut loc astfel de acţiuni: Trebuie să se simtă la Bucureşti că dacă este nevoie, mobilizăm toată ţara. Nu vom permite ca membrii comunităţii noastre să fie intimidaţi, ca educaţia în limba maternă a copiilor să fie incapacitată. În opinia lui Antal Arpad, trebuie să credem în ideea că în scurt timp se va încheia şi această perioadă întunecată. Să rămânem în picioare şi să mergem mai departe. Domnul să ocrotească Transilvania, Domnul să ocrotească Pământul Secuiesc - şi-a încheiat el discursul. În cadrul protestului de la Sfântu-Gheorghe, au rostit rugăciuni reprezentanţii bisericilor istorice maghiare: Papp Attila, preot reformat, Kovacs Istvan, preot unitarian, Zelenak Jozsef, preot evanghelic. Petiţia de protest a bisericilor a fost citită de preotul catolic David Gyorgy. Vechiul imn secuiesc a fost intonat de Szabo Fruzsina. Manifestarea s-a încheiat cu intonarea imnurilor, după care oamenii au donat cărţile care vor îmbogăţi bibliotecile şcolilor.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.951, 14.11.2016; Titlu: Cu rugăciune şi cu cărţi pentru şcoli, Semnează: Farkas Reka

În zadar lucrează şi creează maghiarii din România, în zadar îmbogăţesc ţara prin munca lor creatoare şi prin impozite, deoarece tot sunt consideraţi cetăţeni de rangul al doilea - a declarat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, la protestul organizat la Târgu-Mureş în vederea apărării gimnaziului romano-catolic. Politicianul - care s-a adresat miilor de oameni în calitate de membru al adunării generale a Fundaţiei Statusul Romano-Catolic din Transilvania - a arătat: Nici biserica, nici directorul de şcoală persecutat, Tamasi Zsolt Jozsef, şi nici inspectorul şcolar care a susţinut reînfiinţarea şcolii catolice nu au furat pe nimeni, nu au luat patrimoniul nimănui şi nu au comis ilegalităţi. În opinia lui Kelemen Hunor, autorităţile române aplică dublul etalon atunci când este vorba despre respectarea legii. Unii prezintă jaful dictaturii comuniste drept o procedură ireproşabilă dacă este vorba despre maghiarii din România. Cine este hoţul: cel care a furat patrimoniul şi instituţiile sau cel care revendică patrimoniul furat şi şcoala închisă? - a întrebat el. Colegiul Szekely Miko din Sfântu-Gheorghe a fost deja naţionalizat. Prin intermediul hotărârilor administrative şi juridice, utilizarea simbolurilor naţionale şi comunitare este limitată, legea privind utilizarea limbii este reinterpretată şi inscripţiile maghiare din pieţele publice sunt renegate - a enumerat el prejudiciile. Kelemen a mai adăugat: Maghiarii din Transilvania nu vor renunţa şi vor rămâne în picioare. UDMR va adresa un memorandum în acest caz preşedintelui şi premierul român. Hollo Laszlo, directorul executiv al Fundaţiei Status, organizatoarea demonstraţiei locale de la Târgu-Mureş, a subliniat: În decursul deceniilor, biserica a construit o întreagă reţea educaţională în Transilvania, în care au învăţat nu numai maghiarii. Aceste instituţii le-au dat românilor personalităţi deosebite. În momentul de faţă este pus totuşi sub semnul întrebări dreptul ei de a înfiinţa o şcoală în clădirea redobândită. El a mai spus că în România procesul retrocedării imobilelor confesionale a încetat şi este pusă sub semnul întrebării şi legitimitatea retrocedărilor derulate. Am ajuns la limita iritabilităţii - a declarat conducătorul instituţiei de administrare a patrimoniului confesional. El a avertizat autorităţile că în măsura în care vor renunţa la acordul semnat cu privire la clădirea şcolii, vor anula şi dreptul utilizării clădirii de către Gimnaziul Unirea, care funcţionează în clădire.

S-a protestat în oraşe transilvănene
Sâmbătă după-amiază s-a protestat nu numai la Târgu-Mureş, ci şi la Cluj-Napoca, Miercurea-Ciuc şi Satu-Mare în apărarea şcolilor confesionale maghiare. S-a dat citire în mai multe locuri petiţiei în care bisericile istorice maghiare din Transilvania au anunţat că după măsura procuraturii, demarată împotriva gimnaziului catolic din Târgu-Mureş, consideră că şcolile maghiare din Transilvania au ajuns în pericol. Pentru noi, şcolile maghiare reprezintă viitorul comunităţii şi al Transilvaniei. Nu permitem ca ele să fie periclitate de cineva! Vrem o Transilvanie în care drepturile şi bunurile noastre să fie cu adevărat în siguranţă. Vrem să trăim într-o ţară în care politica minorităţilor să nu fie dirijată de serviciul secret şi de organele de urmărire penală - se menţionează în petiţie. Potrivit petiţiei bisericilor, trebuie să se pună capăt intimidării comunităţii, ştirbirii drepturilor obţinute. Bisericile şi-au ridicat glasul şi împotriva măsurilor care lezează libertatea utilizării limbii şi a simbolurilor. Le cerem instituţiilor responsabile, guvernului şi preşedintelui ţării, să garanteze respectarea drepturilor minorităţilor - se menţionează în petiţia comună a bisericilor istorice maghiare din Transilvania. În faţa celor 500 de participanţi adunaţi în faţa grupului statuar Matei din Cluj-Napoca, protopopul romano-catolic, Kovacs Sandor, a declarat că nu ar dori ca problema şcolii să devină o dispută interetnică. Virag Erzsebet, vicepreşedinta din Transilvania de centru a UPMR, a declarat că odinioară au sperat că Uniunea va avea din ce în ce mai puţin de lucru în privinţa apărării intereselor şi va avea mai mult de lucru în problemele profesionale legate de educaţie. Participanţii au intonat imnul ungar şi au donat cărţile viitoarei biblioteci a gimnaziului romano-catolic din Târgu-Mureş.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.951, 14.11.2016; Titlu: Maghiarii din România sunt consideraţi cetăţeni de rangul al doilea

Ieri seară a fost înmânat la Cluj-Napoca premiul UDMR şi al Fundaţiei Communitas, conferit cu ocazia zilei limbii maghiare, Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova. În cuvântarea sa, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat că ziua de 13 noiembrie, ziua limbii maghiare, este sărbătoare consfinţită în acest an pentru prima oară şi în România. Politicianul a declarat că până şi marile naţiuni, care nu consideră că limba le-ar fi periclitată, îşi apără limba. În opinia sa, în calitate de minoritari, necesare sunt nu numai apărarea limbii, ci şi dreptul utilizării limbii, apărarea şcolii, a inscripţiilor bilingve şi a indicatoarelor cu denumiri de străzi. Kelemen Hunor a reamintit că în următorul ciclu parlamentar ar dori să obţină scăderea de la 20% la 10% a procentului prin care minoritatea naţională are dreptul la utilizarea limbii materne în administraţia publică. Etnograful Tanczos Vilmos a reamintit că Asociaţia Maghiarilor Ceangăi din Moldova lucrează de 25 de ani la încetinirea asimilării lingvistice din Moldova, la revitalizarea lingvistică. Organizaţia a introdus în 25 de localităţi învăţământul de după-amiază în limba maghiară, iar în multe şcoli a introdus învăţământul în limba maghiară. Tanczos a declarat că Asociaţia este singura organizaţie a ceangăilor care reprezintă în mod legitim şi credibil întreaga comunitate a ceangăilor din Moldova. El a declarat că premiul se adresează nu numai liderilor actuali ai asociaţiei, ci şi celor care în decursul celor două decenii şi jumătate au participat la activitatea organizaţiei. Premiul, creaţia artistului Santa Csaba, şi suma de 20.000 lei au fost preluate de Pogar Laszlo, preşedintele Asociaţiei.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.953, 16.11.2016; Titlu: Ziua Limbii Maghiare / Premiu pentru Uniunea Ceangăilor

Eurodeputatul Tokes Laszlo a comunicat că va contesta hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, nefavorabilă lui, privind ordonanţa preşedinţială de retragere a distincţiei conferite de statul român. Hotărârea curţii respinge cererea lui Tokes Laszlo - invocând lipsa de temei -, în care acesta a cerut anularea ordonanţei preşedinţială. Tokes Laszlo a declarat Agenţiei MTI că în opinia sa, privarea sa de distincţia Steaua României şi faptul că instanţa i-a respins cererea, sunt o decizie politică. El a precizat că decizia de acum califică justiţia română. În mod evident nu am comis vreo acţiune nedemnă care să motiveze retragerea distincţiei. Există multe persoane, în frunte cu fostul premier Adrian Năstase, care au primit pedeapsa cu închisoarea însă nu le-au fost retrase distincţiile. Este evident că ordonanţa preşedinţială şi sentinţa adoptată împotriva mea sunt tendenţioase şi discriminatorii - a arătat el. Tokes a mai declarat că procedura în instanţă a demarat-o în apărarea exprimării libere a opiniei, a libertăţii de exprimare a opiniei politice. Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa, este un drept constituţional în România, deci în cazul meu a fost adoptată o sentinţă politică. Apăr de asemenea onoarea Timişoarei, dat fiind faptul că această sentinţă umbreşte simbolic şi revoluţia timişoreană - a formulat Tokes.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.954, 17.11.2016; Titlu: Dinstincţia lui Tokes Laszlo

Soltesz Miklos consideră că prin intermediul procedurii anticorupţie demarate din cauza înfiinţării Gimnaziului Romano-Catolic din Târgu-Mureş are loc o intimidare a maghiarimii. Secretarul de stat responsabil pentru relaţii confesionale, etnice şi cu societatea civilă în cadrul Ministerului pentru Resurse Umane din Ungaria a vorbit ieri la Sfântu-Gheorghe despre acest subiect, drept pentru care a considerat importantă reprezentanţa maghiarilor, solidaritatea UDMR şi PCM înaintea alegerilor parlamentare. Soltesz Miklos a susţinut ieri, la sediul Eparhiei Reformate Sepsi, o conferinţă de presă la care au participat preotul Santa Imre şi candidatul pentru funcţia de deputat, Kulcsar Terza Jozsef. Gazda, Santa Imre a declarat că Soltesz Miklos, sosit în Trei Scaune la invitaţia lui Kulcsar Terza Jozsef, se întâlneşte cu reprezentanţii bisericilor istorice şi îi informează cu privire la sprijinul oferit de guvernul ungar şi posibilităţile privind participarea la proiecte. Soltesz a accentuat faptul că în ultimii şase ani, Ungaria a majorat semnificativ, de 2,5 ori, sprijinul acordat naţionalităţilor - printre acestea şi românilor şi bisericii ortodoxe. Se consideră că prin păstrarea identităţii românilor se consolidează şi Ungaria - a declarat secretarul de stat, exprimându-şi speranţa ca acest lucru este important şi pentru România. Secretarul de stat şi preotul Santa Imre au mai declarat că guvernul de la Budapesta acordă sprijin bisericilor din Transilvania în primul rând pentru renovarea bisericilor şi a caselor comunitare, şi organizarea manifestărilor confesionale. În ultimii şase ani, în Trei Scaune, bisericile istorice maghiare au primit în total un ajutor de 170 de milioane de forinţi, în special pentru renovarea clădirilor.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.956, 19.11.2016; Titlu: Prin solidaritate împotriva ameninţărilor, Semnează: Farcadi Botond

Tokes Laszlo consideră că relaţiile româno-maghiare trebuie soluţionate printr-un dialog între factorii români şi maghiari reprezentativi, şi nu prin pacte secrete. Europarlamentarul a rostit cuvântarea de salut în cadrul conferinţei româno-maghiare intitulată Simboluri naţionale versus siguranţa naţională, desfăşurată vineri, la Cluj-Napoca, în organizarea Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) şi a Asociaţiei Reconstructio. Tokes a amintit: insistă, încă de la începutul anilor ’90 - iniţial, în cadrul UDMR - ca personalităţile reprezentative din rândul maghiarilor şi al românilor să se aşeze - în baza principiului parităţii - la masa tratativelor, şi să soluţioneze, printr-un consens, problemele comune ale celor două popoare, iniţiativele sale însă eşuează pe rând. În discuţii a intervenit on-line Lucian Mândruţă, prezentator tv, care a constatat cu regret că, în timp ce românii şi maghiarii se ceartă între ei cine a venit primul în Transilvania, peste o sută de ani, obiectul polemicii ar putea fi - potrivit situaţiei demografice - cine a fost ultimul în Transilvania. Politologul Bakk Miklos a vorbit despre mandatul de preşedinte al lui Klaus Johannis ca fiind un real eşec al transilvanismului. În opinia politologului, Klaus Johannis a omis să transforme moştenirea transilvăneană a guvernării comune a naţiunilor într-o valoare a României. Gabriel Andreescu, politolog, profesor universitar din Bucureşti, califică drept regretabil faptul că, în România, la 27 de ani de la schimbarea de regim, dialogul româno-maghiar este obstrucţionat tot de serviciile secrete. Politologul a opinat: Clişeele antimaghiare create de poliţia politică comunistă au continuat să trăiască, în mod instituţional, în cadrul serviciilor secrete române, şi acestea sun reflectate inclusiv de rechizitoriul întocmit în cazul prezentat drept o tentativă de atac terorist pe Pământul Secuiesc: textul pomeneşte de un aşa-numit Pământ Secuiesc, şi nu recunoaşte Pământul Secuiesc nici măcar ca pe o unitate geografică. Smaranda Enache, copreşedinta Ligii Pro Europa din Târgu-Mureş, a constatat cu regret că, în ultimii ani, România s-a înclinat înspre etnocentrism şi ortodoxism, iar Ungaria, în direcţia democraţiei iliberale, iar dialogul interstatal a încetat să mai existe.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 225, 21.11.2016; Titlu: Despre relaţiile româno-maghiare / Este nevoie din nou de un dialog!

După localităţile Sfântu-Gheorghe, Târgu-Mureş şi Braşov, la sfârşitul săptămânii trecute, la Cluj-Napoca, a avut loc o conferinţă de specialitate româno-maghiară, organizată de CNMT şi de Asociaţia Reconstructio. La evenimentul intitulat Simboluri naţionale versus siguranţa naţională / Procese, rapoarte şi mişcări civile în oglinda relaţiilor româno-maghiare, au participat invitaţi renumiţi (ziarişti, profesori universitari, jurişti şi politicieni), care au discutat despre posibilităţile convieţuirii româno-maghiare. Dan Maşca, preşedintele Partidului Oamenilor Liberi, a arătat că în România există un dezinteres general faţă de numeroase probleme legate de viaţa publică. Transilvania este formată din numeroase comunităţi diferite. Dacă reuşim să solidarizăm aceste comunităţi, Transilvania ar putea deveni o regiune bogată, în curs de dezvoltare - a declarat preşedintele. Maşca a subliniat faptul că ar fi bine ca dialogul referitor la Transilvania şi la transilvanism să fie inclus în discursul academic şi ar fi nevoie de asemenea de planuri concrete de acţiune. Szikszai Laszlo, jurist în cadrul CEMO, a prezentat procesele legate de apărarea minorităţilor, aflate în curs de derulare. Szikszai a prezentat pe scurt activitatea mişcării şi obiectivele acesteia şi a mai spus că au iniţiat trei procese strategice (la Târgu-Mureş, Oradea şi Satu-Mare) care au ca scop respectarea normelor juridice existente referitoare la folosirea limbii maghiare. Din cele spuse de Szikszai, a reieşit faptul că CEMO a intentat în anul 2016 şapte procese şi aproximativ 40 de plângeri au fost înaintate CNCD. Smaranda Enache, copreşedintele Ligii Pro Europa din Târgu-Mureş, a constatat cu regret faptul că în ultimii ani România s-a îndreptat spre etnocentrism şi ortodoxism, iar Ungaria în direcţia democraţiei iliberale şi dialogul interstatal a încetat în totalitate. Luptătorul pentru drepturile omului a fost de părere că ar fi nevoie de un transilvanism care să se potrivească nu numai etnocraţiei bucureştene, ci şi iliberalismului budapestan. Szilagyi Zsolt, preşedintele PPMT, a declarat că transilvanismul se bazează pe complexitatea identităţii transilvănene, viitorul Transilvaniei depinzând de românii şi maghiarii care trăiesc acolo. Pentru noi transilvanismul înseamnă convieţuirea culturilor. În cazul în care aceste culturi dispar, va dispărea şi Transilvania. Comunităţile noastre sunt întreţinute de instituţiile noastre, dar dacă acestea sunt periclitate, va fi periclitat întreaga noastră comunitate. Tocmai din această cauză sprijinim autonomia, în calitate de lideri ai PPMT - a declarat Szilagyi.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.958, 22.11.2016; Titlu: Conferinţă despre convieţuirea romano-maghiară / Clişee şi manipulare politică

Nu poate fi subliniată suficient importanţa dialogului maghiaro-român. Tocmai din această cauză are o însemnătate aparte orice iniţiativă care vizează cunoaşterea reciprocă, demontarea prejudecăţilor, aspiraţiile comune şi dialogul inteligent. La sfârşitul săptămânii trecute, la Cluj-Napoca a avut loc o conferinţă româno-maghiară organizată de CNMT şi Asociaţia Reconstructio. Deşi este îmbucurător faptul că manifestarea este ca şi tradiţională, trebuie să constatăm totuşi cu regret că anual se poate discuta o singură dată despre problemele noastre comune. Putem să vorbim cu recunoaştere despre iniţiativa CNMT, dar trebuie să recunoaştem că este prea puţin dacă dorim să dărâmăm zidul prejudecăţilor. Putem reitera până la nesfârşit faptul că reprezentanţii naţiunii majoritare ar trebui să iniţieze dialogul, putem spune în permanenţă că noi manifestăm deschidere, putem să ne tot plângem dacă nu ni se acordă atenţie. Dacă noi nu încercăm să schimbăm situaţia, degeaba stăm după alţii. Noi trebuie să iniţiem dialogul, apropierea, dacă dorim ca aspiraţiile noastre să fie cunoscute de români nu în baza minciunilor lansate de cei care stârnesc ură. Noi trebuie să îi căutăm pe formatorii de opinie, pe intelectuali, pe politicieni, care manifestă deschidere şi o viziune pozitivă faţă de revendicările noastre. Fiecare ar putea să-şi găsească parteneri în sfera civilă, în cadrul autoguvernărilor, în viaţa politică sau culturală. Este vorba despre un interes comun care ar merita mult mai multă atenţie, energie şi resurse materiale. Efortul ar fi fructificat.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.959, 23.11.2016; Titlu: Dialogul cu românii, Semnează: Farcadi Botond

Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele filialei PCM Trei Scaune, a depus plângere penală la parchetul general împotriva prefecturii judeţului Covasna, sub suspiciunea de infracţiune contra umanităţii. Kulcsar a anunţat acest lucru în cadrul unei conferinţe de presă de ieri. Politicianul consideră că procesele iniţiate de prefectură le îngrădesc maghiarilor din România drepturile fundamentale ale omului, iar acest lucru corespunde conceptului de infracţiuni contra umanităţii, prevăzut la punctul j) alin 1, art. 439 al Codului penal. Kulcsar Terza Jozsef a enumerat printre prejudicii faptul că prefectura a atacat la tribunal - şi a şi câştigat în primă instanţă- contractul de donaţie referitor la drapelul secuiesc pe care el l-a dăruit consiliului judeţean; campania demarată împotriva inscripţiilor Kozseghaza şi măsura luată împotriva intonării imnului. A mai spus că este inadmisibil faptul că în motivaţia sentinţei judecătoreşti adoptate în prima instanţă în cazul donării drapelului, existenţa Pământului Secuiesc este negată (n. red.: potrivit documentului amintit, nu există o unitate administrativă cu denumirea de Pământ Secuiesc) şi consideră că este nevoie de adoptarea unei atitudini comune împotriva lezărilor de drepturi. Nu este permis ca drepturile să ne fie călcate în picioare, viitorul copiilor noştri să fie în pericol, să nu poată învăţa în limba maghiară, să nu poată dăinui ca maghiari. Fiecare popor are dreptul de a-şi folosi propria limbă maternă, propriile simboluri, iar prefectura încalcă drepturile omului atunci când le atacă. A mai subliniat că nu a denunţat o persoană, ci instituţia prefecturii, pentru ca parchetul să investigheze cazul, iar responsabilii să fie traşi la răspundere. Procedura nu vizează pe cineva sau ceva, ci susţine democraţia, drepturile omului şi deşi denunţul a fost făcut de el, cazul vizează întreaga comunitate maghiară de pe Pământul Secuiesc. Nu dorim să ajungem să împărtăşim soarta saşilor sau a evreilor - a spus el. Speră că va fi citat de procuratură şi va putea prezenta prejudiciile prin dovezi concrete. S-a adresat Parchetului general deoarece după sentinţa în primă instanţă, favorabilă prefecturii, a considerat că trebuie să se adreseze celor mai înalte foruri. Dacă acest caz va fi retrimis procuraturii judeţene, dacă petiţia îi va fi respinsă, doreşte să se adreseze curţii pentru drepturile omului de la Strasbourg. Are convingerea că prejudiciile trebuie prezentate şi în forurile internaţionale. In petiţia sa, Kulcsar Terza Jozsef invocă raportul din 2014 al Comisiei Europene, împotriva Intoleranţei şi Rasismului, în care autorităţilor române li se propune să aplice acelaşi etalon în cazul simbolurilor naţionale şi regionale, iar abaterile să fie remediate de urgenţă. El citează articolele restrictive ale constituţiei privind diverse diferenţieri, pasajele care garantează drepturile minorităţilor naţionale, articolele referitoare la minorităţile naţionale din cadrul tratatului UE, acordul-cadru privind minorităţile, ratificat de România, prevederile tratatului de bază româno-ungar şi acordurile internaţionale care garantează drepturile omului. Consideră că privările de drepturi enumerate de el corespund conceptului de infracţiune contra umanităţii. In capitolul referitor la infracţiuni de genocid şi contra umanităţii, primul alineat al articolului 439 detaliază, în mai multe subpuncte, faptele care pot fi enumerate în această categorie în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile.
Sursa: Haromszek nr. 7961 din 25.11.2016, Plângere penală împotriva prefecturii autor Farcadi Botond

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat ieri, la Strasbourg, în cadrul şedinţei grupului de lucru privind minorităţile din cadrul PE, cele două rapoarte din umbră ale UDMR. Unul se referă la punerea în aplicare în România a Acordului-cadru al CE privind protecţia minorităţilor, iar celălalt la aplicarea în România a Chartei europene privind limbile minorităţilor. Kelemen Hunor a declarat că scopul rapoartelor din umbră este de a prezenta faptul că după revizuirea constituţiei din anul 2003, România nu a adoptat legea referitoare la statutul juridic al minorităţilor, prevăzută într-o anumită privinţă în acordul-cadru privind protecţia minorităţilor. Faptul că România a înaintat cu o întârziere de doi ani raportul, indică faptul că nu îşi asumă serios propriile angajamente, nu tratează cu seriozitate cele prevăzute în acordurile internaţionale, iar din cauza faptului că nu există sancţiuni, poate face acest lucru fără probleme. Poate chiar să nu înainteze raportul timp de doi ani - a arătat el. Preşedintele uniunii a susţinut prin exemple legitimitatea rapoartelor din umbră. El a spus că în momentul de faţă, România foloseşte noi instrumente pentru încălcarea drepturilor minoritare şi pentru nerespectarea legilor, care nu sosesc din domeniul politic cotidian şi la care politicienii nu au acces: o serie de sentinţe judecătoreşti îngrădesc utilizarea simbolurilor etnice şi naţionale, în timp ce în Moldova şi Dobrogea, simbolurile regionale sunt folosite, iar acest lucru nu deranjează pe nimeni - a evidenţiat preşedintele, subliniind că instanţele adoptă măsuri doar în cazul simbolurilor secuieşti şi al drapelului secuiesc. El a reamintit că prin sentinţele judecătoreşti este negată şi înregistrarea societăţilor economice sau a organizaţiilor civile de pe Pământul Secuiesc, în ale căror denumiri figurează denumirea Pământ Secuiesc. El am mai amintit de situaţia UMF, unde linia maghiară nu a fost înfiinţată nici până în ziua de azi. Preşedintele uniunii a prezentat şi cazul gimnaziului catolic din Târgu Mureş, spunând că biserica a reînfiinţat şcoala într-o clădire care a fost naţionalizată în anul 1948 şi confiscată de către comunişti. Revoltător este faptul că se face un caz de anticorupţie din problema gimnaziului Rakoczi, de parcă cineva ar fi umblat la banul public. Este doar un exemplu de cum poate fi incapacitată o şcoală prin instrumente nepolitice şi cum poate fi creată o stare de nesiguranţă şi de temere. Si în domeniul culturii şi al informării în masă există exemple grăitoare: sentinţele judecătoreşti le interzic autoguvernărilor să susţină pe Pământul Secuiesc presa scrisă în limba maghiară. Acest lucru indică practic faptul că România nu are încredere în propriii cetăţeni şi nu vrea să îi accepte pe maghiari drept cetăţeni de acelaşi rang. Kelemen Hunor a întrebat la final: ce se întâmplă după 27 de ani într-un stat din Europa central-răsăriteană, care s-a angajat ca prin punerea în aplicare a drepturilor minoritare să asigure condiţii egale, egalitatea în şanse? De ce România se abate de la drumul pe care a pornit în urma aderării la UE?
Sursa: Haromszek nr. 7961 din 25.11.2016 Rapoarte din umbră ale UDMR la Strasbourg / Noi modalităţi pentru lezarea drepturilor minoritare

A pornit într-un turneu pe Pământul Secuiesc pentru a-i ruga pe compatrioţii săi de aici să participe la alegerile parlamentare care vor avea loc în România pe 11 decembrie. Situaţia maghiarilor din România, care se deteriorează în permanenţă, precum şi actuala situaţie a politicii mondiale impun o prezenţă parlamentară maghiară cât mai puternică la Bucureşti. Toate acestea au fost afirmate de preşedintele Parlamentului Ungar, dr. Kover Laszlo, cu ocazia forumului cetăţenesc desfăşurat duminică seara, la Muzeul Naţional Secuiesc. - Noi, maghiarii transilvani, suntem într-o situaţie fericită: două ţări sunt cu ochii pe noi. Una ne ascultă, cealaltă ne interceptează, una ne pune piedică, cealaltă ne ajută să ne ridicăm de la pământ, pentru una suntem problema de suflet, pentru cealaltă, avem uneori impresia că suntem o povară. Una se poartă cu noi ca o mamă, cealaltă, ca o mamă vitregă denaturată - a spus Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe. A luat apoi cuvântul al doilea demnitar al ţării-mamă, care li s-a adresat primarilor, demnitarilor, conducătorilor de instituţii şi personalităţilor publice prezente. A spus că în opinia sa, este iraţional şi inacceptabil ca România să-i eticheteze pe maghiarii transilvani drept factori de risc la adresa siguranţei naţionale doar pentru simplul motiv că vorbesc o altă limbă, au o altă cultură şi au fost cândva cetăţeni ai Ungariei. In plus, face toate acestea atunci când ar trebui să ne apărăm cu forţe unite pământul natal şi ţările noastre de cei care vor să ni le ia. Tocmai din acest motiv, este un interes comun ca această atitudine românească să se schimbe urgent, iar relaţia dintre cele două ţări să se normalizeze, pentru a ne considera reciproc aliaţi şi camarazi, nu duşmani. Kover şi-a exprimat speranţa că acest lucru se va şi întâmpla după alegerile parlamentare din România. Nu a ascuns nici faptul că actuala situaţie a maghiarimii transilvane este, în opinia sa, gravă, iar ieşirea din această situaţie nu este posibilă decât prin solidarizare. Un bun exemplu în acest sens este, în opinia sa, acordul dintre UDMR şi PCM; păcat însă că nu face parte din acest acord şi PPMT-ul. Din spusele lui Kover a mai reieşit că sprijină înfiinţarea pe Pământul Secuiesc a unei universităţi de artă, deoarece în opinia sa, o naţiune sau parte de naţiune poate lupta cu succes pentru dăinuirea sa doar sub conducerea unor lideri cultivaţi şi prin puterea credinţei şi a spiritului.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 231 din 29.11.2016, Kover Laszlo a ţinut un forum cetăţenesc la Sfântu Gheorghe / Alegerile au o miză autor Bedo Zoltan

În România este nevoie de o nouă constituţie, în care maghiarii să fie acceptaţi ca naţiune constitutivă de stat - a afirmat Novak Csaba Zoltan, candidatul UDMR pentru funcţia de senator, în cadrul emisiunii de dezbateri electorale transmise de studioul teritorial din Târgu Mureş al postului naţional de televiziune (TVR). In proclamaţia de la Alba Iulia, semnată la 1918, românii din Transilvania şi-au exprimat intenţia de a se uni cu celelalte părţi ale naţiunii române în aşa fel încât se gândeau şi ei la o oarecare formă de autonomie internă, care trebuia să le asigure independenţa de Bucureşti - a explicat Novak Csaba Zoltan conform comunicatului UDMR. Trebuie să se insiste ca în România să fie asigurate posibilităţile de dezvoltare regională pentru diferitele regiuni - a formulat politicianul UDMR. Candidatul pentru senat a vorbit despre importanţa elaborării unei noi constituţii, care ar fi perfectă dacă ar conţine şi paragrafe care să asigure drepturile colective, comunitare ale comunităţii maghiare.
Sursa: Haromszek nr. 7964 din 29.11.2016 Este nevoie de o nouă constituţie

Braşov
Autostrada Comarnic - Braşov şi Aeroportul, printre priorităţile noului prefect, Marian Iulian Rasaliu

Autostrada Comarnic-Braşov şi Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav sunt „două proiecte vitale pentru judeţ”, care se numără printre priorităţile noului prefect, Marian Iulian Rasaliu, care a preluat luni (6 martie 2017 - n.n.) funcţia şi a depus jurământul în faţa reprezentanţilor deconcentratelor, a unor primari din judeţ şi a angajaţilor instituţiei.
„Este o funcţie care mă onorează şi mă responsabilizează în sensul în care, împreună, stimaţi colegi din instituţiile deconcentrate, să lucrăm şi să facem în aşa fel încât locuitorii judeţului Braşov să o ducă mai bine. Voi prelua lucrurile începute şi neîncheiate şi voi încerca să le duc la bun sfârşit cu ajutorul dumneavoastră”, a declarat Rasaliu la festivitatea depunerii jurământului.
„Pentru mine, a fost o onoare să servesc judeţul Braşov şi pe locuitorii săi, dar aş vrea să mulţumesc în primul rând colaboratorilor cu care cred că am reuşit să facem performanţă, colegilor din Instituţia Prefectului, primarilor, instituţiilor deconcentrate. Cu onestitate, echilibru, am reuşit să demonstrăm că putem face administraţie corectă. Am încredere în Marian Rasaliu, ne cunoaştem din anul 1998, este un bun coleg şi, de multe ori, ne-am consiliat şi cred că o vom face şi în continuare”, a spus Ciprian Băncilă, care, în ultimul an, a deţinut funcţia de prefect al judeţului.
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Viorel Ştefu, a mulţumit fostului prefect, iar pe Marian Iulian Rasaliu l-a asigurat de tot suportul Guvernului şi al MAI. (…)
Marian Iulian Rasaliu a declarat jurnaliştilor că sănătatea, învăţământul şi agricultura sunt priorităţile sale în perioada următoare.
„Voi susţine şi infrastructura şi, când vorbesc de infrastructură, mă refer la Autostrada Comarnic-Braşov şi la Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, două proiecte vitale pentru judeţul Braşov, amândouă cu mari probleme în momentul de faţă. Sunt greutăţi inerente, dar rolul nostru este să ne ocupăm şi să le rezolvăm”, a susţinut noul prefect al Braşovului.
Marian Iulian Rasaliu a fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, din partea PDL, în mandatul 2004-2008 , apoi senator PDL în mandatul 2008-2012, după care a părăsit această formaţiune politică şi a trecut la PSD. După 2012, a fost numit director la Uzina R din Feldioara până în 2016.

Hunedoara
Cetatea Deva, promovată de operatorii de turism chinezi în circuitele europene

Cetatea Deva, monument istoric atestat la 1269, va fi introdusă într-un circuit turistic european după ce fortificaţia medievală a atras atenţia touroperatorilor chinezi prezenţi la prima ediţie a Forumului pentru turism „Romanian Chinese Travel Forum”, care a avut loc la Bucureşti la sfârşitul săptămânii trecute, a informat, luni (6 martie 2017 - n.n.), Primăria Deva.
Autorităţile locale din Deva şi-au propus să dezvolte oferta de turism pentru întreg judeţul Hunedoara prin integrarea mai multor monumente istorice sau staţiuni balneare în acest circuit, astfel încât vizitatorii să aibă la dispoziţie cât mai multe oportunităţi de excursii.
„Suntem păstrătorii a peste 400 de obiective turistice. Touroperatorii chinezi s-au arătat interesaţi să le promoveze în circuite europene. Vom mai avea o întâlnire pentru a stabili, împreună, un circuit turistic de câteva zile prin tot judeţul. Putem atrage vizitatori de toate vârstele şi categoriile, pentru că aici pot practica toate tipurile de turism - de la turismul cultural, balnear, de recreere sau rural până la turismul sportiv şi extrem”, a declarat directorul Serviciului Public Administrare Cetate Deva, Alin Suciu.
„Romanian Chinese Travel Forum" a reunit la Bucureşti peste 80 de specialişti în domeniu şi reprezentanţi ai unor agenţii de turism din Franţa, Italia, Germania, Austria, China şi România. În cadrul evenimentului, au fost aduse în discuţie mai multe atracţii turistice din judeţul Hunedoara.
Aproape 7.500 de turişti români şi străini au vizitat Cetatea Deva în primele două luni ale anului 2017, de şase ori mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi dublu faţă de intervalul ianuarie-februarie 2015.
Statistica include doar turiştii care, pentru a ajunge pe Cetate, au folosit telecabina pentru cel puţin una dintre călătorii. Preţul unui bilet pentru telecabină este 10 lei, în cazul unei călătorii dus-întors, şi 6 lei în cazul unei călătorii dus sau întors.

Covasna
Primăria Sfântu-Gheorghe suspendă proiectul „Balaurul” şi eliberează terenul din faţa Prefecturii

Primarul municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, a declarat, joi (2 martie 2017 - n.n.), că autorităţile locale renunţă temporar la extinderea Parcului central şi va îndepărta colina de pământ, ridicată anul trecut în faţa sediului Prefecturii şi Consiliului Judeţean, până când instanţa de judecată va da un verdict cu privire la acest proiect controversat.
Primarul Antal Arpad a menţionat că decizia a fost luată în contextul pregătirilor pentru zilele municipiului, din respect faţă de localnici şi de cei care vor vizita oraşul în luna aprilie, când este programat acest eveniment. Intenţia autorităţilor locale este, potrivit edilului, de a amplasa una dintre scenele principale în locul colinei de pământ aflate în prezent în faţa celor două instituţii menţionate.
„Anul trecut am primit critici, şi pe bună dreptate, pentru că am ascuns în spatele scenei statuia Sfântului Gheorghe. (…) Pornind de la problematica amplasării scenelor de Zilele oraşului, am decis ca scena principală să fie (…) amplasată anul acesta în faţa Prefecturii şi Consiliului Judeţean, asta înseamnă că vom curăţa această zonă. Nu înseamnă că am decis să renunţăm definitiv la proiectul de extindere a parcului, dar, din păcate, nu vedem foarte exact când se vor finaliza aceste demersuri juridico-politice sau politico-juridice (…) care sunt în legătură cu acest proiect al municipalităţii. Evident, avem şi un scenariu B în cazul în care municipalitatea va pierde procesul cu Prefectura. (…) Considerăm că nu este corect faţă de cetăţeni şi nici faţă de cei care ne vizitează oraşul să vadă acea zonă dezorganizată, să formulez aşa (…). Practic, va fi curăţată zona respectivă şi până când vom lua o decizie finală privind acea parte a zonei centrale, asta însemnând fie câştigarea procesului şi continuarea proiectului de extindere a parcului, fie activarea scenariului B, acea parte a pieţei vrem să fie curăţată şi folosită de către cetăţeni”, a declarat Antal Arpad.
Proiectul de reamenajare a zonei centrale a municipiului a fost finalizat anul trecut, dar extinderea parcului nu a putut fi continuat deoarece Prefectura Covasna a chemat în instanţă Consiliului Local Sfântu-Gheorghe, cerând anularea Planului Urbanistic Zonal, pe considerentul că nu avea avizele necesare de la SRI şi Ministerul Apărării Naţionale.
Proiectul prevede, printre altele, realizarea unei coline de pământ de aproximativ cinci metri înălţime, 13 lăţime şi 33 lungime, care simbolizează, în viziunea proiectanţilor, „trupul pietrificat al balaurului răpus de patronul spiritual al oraşului, Sfântul Gheorghe”.
Acest proiect a stârnit numeroase controverse în rândul comunităţii locale, printre contestatari numărându-se conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), care a afirmat că autorităţile locale, aflate sub culorile UDMR, doresc să se folosească de această colină uriaşă de pământ pentru a ascunde vederii un important personaj istoric şi un simbol naţional românesc, respectiv statuia voievodului Mihai Viteazul din piaţa alăturată, acuzaţie negată, însă, de autorităţile locale.

Covasna
Primarul municipiul Sfântu-Gheorghe susţine că a fost amendat abuziv de către Prefectură

Primarul municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, a declarat, joi (2 martie 2017 - n.n.), că a fost amendat abuziv de către Prefectura Covasna cu 10.000 de lei pentru nesoluţionarea la termen a cererilor depuse pe Legea 10/2001, privind restituirea imobilelor naţionalizate, însă este nevoit să plătească această sumă, întrucât instanţa de judecată nu i-a dat câştig de cauză.
Antal Arpad a declarat că a contestat în contencios administrativ sancţiunea aplicată în toamna anului 2015, invocând, printre altele, faptul că primarii nu au atribuţii directe în aplicarea acestei legi.
„Nu am plătit încă amenda. (…) Am atacat în contencios administrativ acel proces verbal, am pierdut şi urmează să fiu notificat de către Finanţe şi va trebui să plătesc amenda. În acest moment nu mai am altă alegere şi posibilitate, va trebui să plătesc şi o să plătesc. (…) Normal că sunt nemulţumit, eu cred că este un abuz, dar asta e. (…) În primul rând, trebuie văzut faptul că nu am atribuţii pe Legea 10, un primar nu are atribuţii pe Legea 10, un primar nu face dosare pe Legea 10. Deci, eu când primesc un dosar, îl semnez. Dacă aş fi refuzat vreodată un singur dosar pe Legea 10, atunci, într-adevăr, se putea spune că sunt de rea-credinţă, că fac abuz şi trebuie să fiu amendat, dar am semnat de fiecare dată”, a declarat Antal Arpad.
Acesta va fi nevoit să plătească suma de 10.000 de lei din propriul buzunar, nu din bugetul Primăriei, pentru că amenda a fost aplicată primarului şi nu instituţiei.
Prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu, a declarat că amenda a fost aplicată în toamna anului 2015, în urma unui control solicitat de ANRP care a vizat stadiul aplicării Legii 10, iar în urma contestaţiei depuse de primar, Tribunalul Covasna a pronunţat la finalul anului trecut o sentinţă definitivă şi irevocabilă în favoarea Prefecturii.
„Primarul din Sfântu-Gheorghe avea de soluţionat 470 de notificări şi i-a fost aplicată amenda minimă, pentru că amenda e de la 10.000 la 100.000 de lei. Vă las pe dumneavoastră să apreciaţi în ce măsură am acţionat cu rea-credinţă. (…) Noi nu acţionăm emoţional, nu acţionăm cu rea-credinţă (…), aplicăm legea şi atât”, a declarat Sebastian Cucu.

În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES

- Albac, 24-25 februarie 2017 -

Motto:
„Lancea lui Horea, lancea lui Horea, Sus!” (Adrian Păunescu)
„Români din patru unghiuri, acum ori niciodată / Uniţi-vă în cuget, Uniţi-vă-n simţiri!” (Andrei Mureşanu)

Acum 132 de ani, în februarie 1785 la Alba-Iulia, sufereau moarte de martiri eroii Neamului daco-românesc multimilenar Horia, Cloşca şi Crişan, conducători ai Revoluţiei din noiembrie-decembrie 1784, despre care revoluţionarul francez Jacques-Pierre Brissot, într-o celebră scrisoare, adresându-se Împăratului Iosif al II-lea, la puţin timp după supliciu, spunea: „Ei au fost tiranizaţi de monştri… Eu, cel dintâi apăr cauza românilor sacrificaţi forţei în această insurecţie…”.
Inegalabilul nostru Poet Naţional Mihai Eminescu, în poezia „Horia”, ilustra în câteva versuri măreţia eroului născut în Fericetul din zona Albacului: „Iar Carpaţii ţepeni îngropaţi în nori / Îşi vuiau prin tunet gândurile lor, (…) Nalţi suntem noi munţii - zise-un vechi Carpat / Dar el e mai mare, că ni-i împărat”.
Festivalul cultural-patriotic „Ţara Crăişorului”, iniţiat de către Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea” din municipiul Deva, judeţul Hunedoara, şi Clubul său de elevi-voluntari „Crăişorii”, ajuns la cea de-a X-a ediţie, s-a desfăşurat, în zilele de 24 şi 25 februarie 2017, în comuna Albac, judeţul Alba, sub genericul „Eroii, martirii, luptătorii neamului daco-românesc şi revendicările lor şi ale urmaşilor pentru drepturi, dreptate, demnitate” .
Evenimentul a fost prilejuit de împlinirea, în acest an, a 232 de ani de la martiriul Eroilor Neamului Horea, Cloşca şi Crişan - cetăţeni de onoare post-mortem ai comunei Albac -, şi de împlinirea a 580 de ani de la oficializarea sclaviei, rasismului şi genocidului contra românilor ardeleni de către nobilii unguri, saşi şi secui prin convenţia lor numită „Unio Trium Nationum”.
Organizatori ai Festivalului au fost Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea” Deva (preşedinte fondator, ing. Ioan Paul Mărginean) şi cei doi parteneri din Albac, respectiv Primăria şi Consiliul Local (primar, jr. Petru Tiberiu Todea) şi Liceul Tehnologic „Ţara Moţilor” (director, prof. Ioan Han). Evenimentul s-a desfăşurat pe parcursul a două zile: în ziua întâi, 24 februarie, a avut loc un Simpozion - Secţiunea I de evocare a Revoluţiei de la 1784-1785 şi eroilor săi - rezervat referenţilor din Asociaţie şi Clubul său „Crăişorii” de elevi-voluntari şi îndrumătorii lor, iar în ziua a doua, 25 februarie, s-a ţinut un Simpozion Naţional - Secţiunea a II-a - cu tema „Revendicări pentru prezent şi viitor ale românilor în general şi ale românilor ardeleni în special”, urmat de parastas; depuneri de coroane; program artistic cultural-patriotic.
Deschiderea fiecărui segment al Festivalului a fost făcută de către primarul comunei Albac, Petru Tiberiu Todea, şi preşedintele Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea” şi al Clubului de elevi-voluntari „Crăişorii”, Ioan Paul Mărginean.
Un element definitoriu al evenimentului au reprezentat costumele naţionale şi glasurile zglobii ale copiilor din Detaşamentele de elevi-voluntari „Crăişorii” din comunele Albac (îndrumători: director prof. Ioan Han, prof. Ionela Gomboş, prof. Lacrima Ungur, prof. Sanda Balea), Gurahonţ (îndrumători: director prof. Teodor Gheorghe Păiuşan, prof. Corina Tulea şi prof. Nicoleta Brînda), Horea (îndrumători: director prof. Cristina Nicola, prof. Floare Todea, prof. Rodica Mateş şi prof. Angela Costea); Gîrda de Sus (îndrumători: director prof. Ana Maria Mariş şi prof. Aurica Mucea), Arieşeni (îndrumători: director prof. Ioan Claudiu Mocan şi prof. Mirela Mocan); Poiana-Vadului; Vadu-Moţilor (îndrumător director prof. Viorica Potinteu), Scărişoara (îndrumători: director prof. Cristina Maria Toader şi prof. Dorin Ivan).
Au mai participat prin delegaţi o serie de instituţii, colaboratori şi personalităţi dintre care menţionăm: Camera Deputaţilor prin deputat Corneliu Olaru, Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba, Colegiul Naţional Militar „Mihai Viteazul” Alba-Iulia, Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din Arma Geniu „General C.N. Hârjeu” Bucureşti, publicaţia „Dacia Nemuritoare” Bucureşti, Societatea „Avram Iancu” - filiala Abrud, Ocolul Silvic „Horea” Arieşeni, primăriile din localităţile Horea, Vadu-Moţilor, Abrud, Crişcior, Baia de Criş, Zlatna. Au mai fost prezenţi colaboratori, sponsori şi cetăţeni din localităţile: Albac, Cluj-Napoca, Ţebea, Zlatna, Bucureşti, Oraviţa, Târgu-Jiu ş.a.. Pentru Simpozionul Naţional (Secţiunea a II-a) s-au primit referate din Ţară prin accesarea didactic.ro de la prof. dr. Corneliu Vasile şi prof. Aurelia Bălaşa din Bucureşti, prof. Florin Alin Cojocaru din comuna Breasta (judeţul Gorj), prof. înv. primar Elena Slapciu din Turnu-Severin (judeţul Mehedinţi), prof. Ileana Daniela Tănase şi prof. Simona Pielaru din Piteşti (judeţul Argeş) şi prof. Elena Deliana Bobar din Sohodol (judeţul Alba).
De la un capăt la altul, pe parcursul celor două zile, participanţii au trăit momente înălţătoare şi emoţionante, unele până la lacrimi, dintre care menţionăm:
• Primirea în Clubul „Crăişorii” a unei noi formaţii de elevi-voluntari de la Şcoala Gimnazială „Prof. univ. dr. Gheorghe Beleiu” din comuna Poiana-Vadului (judeţul Alba); îndrumători: director prof. Ana Briciu, prof. Călin Gheorghe Crişan, prof. Rafila Elena Toader şi înv. Maria Adriana Holobuţ;
• Referatele de evocare a evenimentelor de la 1784-1785 şi eroii lor, care au fost prezentate de către elevii-crăişori şi îndrumătorii lor din comunele Albac, Horea, Gîrda de Sus, Arieşeni, Poiana-Vadului (judeţul Alba) şi Gurahonţ (judeţul Arad): Maria Stan, Iulia Stan, Elisabeta Neag, Adrian Paşca, Daniel Nicodim, Andreea Lazea, Ana Jurj, Andreea Dig, Ciprian Marius Marian, Andreea Mariş, Gabriela Trif, Andreea Ioana Neag, Raluca Mateş, Cristian Busuioc, Radu Avram, Mihael Tulea, Denisa Lupei, Narcisa Strugari, Timeea Mecea, Cătălina Stan, Andreea Toader, Ana Toader, Delia Toader, Dana Gordea, Paul Briciu, Andrei Avram, Iulian Giurgiu, Nicoleta Scrob, Mircea Candrea, Paula Avram, Flavius Burz, Andreea Beleiu;
• Referatele unor colaboratori şi invitaţi, dintre care amintim cele susţinute de către prof. dr. Marin A. Cristian din Călugăreni, cercetător dr. Ilie Gherheş din Baia-Mare, elevii Colegiului Naţional Militar „Mihai Viteazul” din Alba-Iulia ş.a.. O emoţie aparte a stârnit în rândul audienţei referatul profesoarei Corina Tulea din Gurahonţ, judeţul Arad, care a prezentat pe viu o parte din colecţia sa personală de costume populare (un geamantan întreg) din zona Gurahonţ - Zarand, precum şi interpretarea imnurilor Asociaţiei, al Crăişorilor şi al Festivalului;
• Dialogul între elevii-crăişori şi „crăişorul-veteran” general maior (r) Constantin Ispas, veteran de război aflat la vârsta de 92 de ani, preşedintele filialei Gorj - „Tudor Vladimirescu” - a veteranilor de război, membru de onoare al Asociaţiei şi Clubului, dialog prilejuit şi de lansarea la Albac a ultimei sale cărţi tipărite;
• Felicitările adresate de „crăişori” şi întreaga asistenţă doamnei Steluţa Zaharcu din Bucureşti - membru de onoare al Asociaţiei şi Clubului „Crăişorii”, sponsor constat al acestora, cu ocazia împlinirii frumoasei vârste de 87 de ani;
• Parastasul şi Te Deum-ul au fost realizate cu dăruire de preotul paroh de Albac, Gavril Trifa, şi preotul pensionar Viorel Nan din Hălmagiu.
• Programul artistic cultural-patriotic susţinut de „crăişorii” noştri din Albac, sub conducerea cunoscutului rapsod albăcean înv. Barbu Todea;
• Depunerea de coroane de flori la monumentul de granit al celor trei eroi-martiri ai Revoluţiei de la 1784-1785 - Horea, Cloşca şi Crişan -, de către instituţii şi personalităţi participante;
• Înmânarea unor diplome de către organizatori atât în cadrul celor două secţiuni ale Simpozionului, cât şi cu ocazia Festivităţilor.
Masa de prânz oferită de către Primăria şi Consiliul Local din Albac după derularea festivităţilor şi a programului artistic tuturor participanţilor, a încununat ospitalitatea deosebită a gazdelor noastre pe parcursul celor două zile de desfăşurare a Festivalului cultural-patriotic „Ţara Crăişorului” (ediţia a X-a), prilejuind mulţumiri adresate reprezentanţilor acestora, precum şi o benefică socializare între participanţi.

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş solicită fonduri pentru Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” şi Monumentul Ostaşului Român

Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a adresat, vineri (3 martie 2017 - n.n.), o Scrisoare Deschisă primarului municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, şi Consiliului Local Municipal prin care solicită alocarea, din bugetul acestui an, a fondurilor necesare pentru reabilitarea clădirii Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” şi Monumentului Ostaşului Român din zona Gării.
În scrisoare se menţionează, printre altele, că spre deosebire de alte unităţi de învăţământ, cu predare în limba maghiară, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” nu a beneficiat de sprijinul autorităţilor locale.
„Făcând un inventar sumar, constatăm cu dezamăgire că principala unitate de învăţământ în limba română - Colegiul Naional „Mihai Viteazul”, spre deosebire de celelalte licee/colegii din municipiu, cu predare în limba maghiară, nu a beneficiat de investiţii majore în infrastructură, deşi o reabilitare masivă a întregii baze materiale este absolut necesară. Astfel, deşi toate celelalte unităţi similare din oraş au fost incluse în ample programe de investiţii, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” a fost omis ani la rândul de la asemenea investiţii, deşi este cea mai importantă unitate de învăţământ în limba romană din judeţ, ceea ce ne face să credem că nu neapărat resursele financiare sunt problema principală, ci lipsa de implicare sau poate chiar o atitudine discriminatorie, aspect pe care îl considerăm inacceptabil pentru o autoritate a administraţiei publice locale”, se arată în Scrisoarea Deschisă.
Conducerea Forumului remarcă, de asemenea, preocuparea autorităţilor locale pentru păstrarea valorilor culturale, ocrotirea monumentelor de for public şi dezvelirea unor monumente, busturi şi statui ale unor personalităţi sau simboluri ale culturii şi istoriei maghiare, în contrast cu dezinteresul faţă de simbolurile comunităţii româneşti.
„Dacă în centul oraşului, în faţa Grupului Statuar „Mihai Viteazul” este menţinută o grămadă de moloz, Monumentul Ostaşului Român din cartierul Gării se află într-o continuă stare de degradare. (…) Deşi, la o primă vedere, investiţiile la acest obiectiv nu ar fi unele care să implice costuri deosebit de mari, fiind vorba despre placarea monumentului, înlocuirea plăcilor de marmură de pe scări, amenajarea spaţiului verde şi câteva alte mici intervenţii, nici până astăzi nu au fost luate măsuri pentru reabilitarea sa. (…) Vă adresăm aceeaşi rugăminte, de a prevedea fondurile necesare reabilitării acestui monument reprezentativ al oraşului nostru şi al comunităţii româneşti din oraş, convinşi fiind de realitatea ultimilor ani, care a demonstrat că, atunci când doreşte, Consiliul Local poate finanţa şi asemenea proiecte”, se mai menţionează în documentul citat.
Scrisoarea Deschisă a fost trimisă la câteva zile după ce conducerea Primăriei Sfântu-Gheorghe a lansat în dezbatere publică proiectul de buget pe anul 2017, care poate fi consutat pe site-ul instituţiei până pe data de 15 martie a.c..
(AGERPRES)

Interviu cu Marcel Vancu, primarul comunei Tulgheş din judeţul Harghita

- Nouă, celor de la „Condeiul ardelean”, ne face o deosebită plăcere să venim, de fiecare dată când avem ocazia, în frumoasa dumneavoastră localitate - Tulgheş. Situat pe cursul inferior al Râului Bistricioara, Tulgheşul face legătura, printre crestele munţilor, cu zona Moldovei, mai exact conectează Depresiunea Giurgeului, din judeţul Harghita, la Depresiunea Hangului, din judeţul Neamţ, pe Drumul Naţional 15. Cu alte cuvinte, domnule primar Marcel Vancu, conduceţi o localitate mirifică, aşezată în creierul munţilor, dar care totuşi are legătura cu oraşe mari ca Piatra-Neamţ, Târgu-Mureş ori Braşov prin Pasul cu acelaşi nume - Tulgheş.
- Aşa este cum spuneţi, domnule director. Într-adevăr, avem o comună foarte frumoasă, cu care ne mândrim, pe care o promovăm tot mai intens şi în care sperăm să atragem cât mai mulţi turişti pe viitor. Peisajul montan din zona noastră reprezintă un mare avantaj, fiind unul deosebit, după cum vă arătam la începutul întâlnirii noastre şi în filmuleţul pe care l-am realizat de curând şi pe care l-am postat pe reţeaua de socializare.
- Domnule primar, nu ne-am mai văzut de ceva vreme. Care sunt noutăţile din comuna al cărei prim gospodar sunteţi, la finalul acestei ierni geroase?
- Nu este relevant cât de des ne vedem, ci faptul că atunci când ne vedem suntem bucuroşi că ne întâlnim. Mă bucur, aşadar, că sunteţi în mijlocul nostru. Iarna a fost una foarte grea pentru noi, aici, în munţi. Am aşteptat mult primăvara şi, iată, în sfârşit ea ne dă semne. Trebuie să ne apucăm de treabă, pentru că avem multe priorităţi anul acesta… În perioada aceasta chiar lucrăm la buget, la priorităţile pe care le avem în vedere pentru comuna Tulgheş; am extrem de multe idei. Avem la ora actuală trei proiecte care sunt în faza de achiziţie, dar mai durează puţin până le demarăm, pentru că, ştiţi, anul trecut Legea achiziţiilor publice a fost modificată de două ori. Sper totuşi ca prin luna aprilie să demarăm lucrările la cele două grădiniţe pe care le avem proiectate şi finanţate, una pe fonduri europene şi cealaltă din bugetul Ministerului Dezvoltării. Tot cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, începem tot în primăvară aproape 2 km de asfalt şi un pod nou peste Râul Bistricioara. Totodată, lucrăm şi la noile proiecte pe care le avem în vedere pe noul ciclu financiar, pregătim documentaţia pentru încă 6 km de asfalt pe drumuri comunale, ceea ce ne cam rezolvă, în mare, problema pe aceste drumuri. Mai avem în vedere depunerea unui proiect pe fonduri europene pentru un drum forestier care, de data asta, va fi betonat. Mai avem în discuţie continuarea aducţiunilor de apă şi a canalizării, care sunt proiecte mai vechi; mai sunt şi altele, pe care, în perioada aceasta încercăm să le demarăm, pentru a fi pornite în anul 2017. Mai avem numeroase obiective pentru care sper să găsim surse de finanţare; unele sunt foarte ambiţioase, dar vom începe prin a le face studiile de fezabilitate din fondurile proprii. Aici, la acest capitol, avem în vedere, în primul rând, amenajarea unei pârtii de schi la Tulgheş, cuprinsă în strategia de dezvoltare a comunei; momentan, suntem în discuţii cu proiectanţii şi încercăm să identificăm terenul pe care s-ar preta o asemenea pârtie de schi de interes zonal. De asemenea, avem în vedere, tot pe anul acesta, demararea studiului de fezabilitate pentru un loc de agrement, pe care noi l-am intitulat, oarecum sugestiv, Aqualand Tulgheş, un proiect foarte ambiţios pe care l-am discutat cu colegii mei din Consiliul Local. Prin toate aceste proiecte, dacă vom reuşi să le realizăm, sperăm că Tulgheşul va ajunge să fie un punct de atracţie turistic important al zonei noastre.

„Lipsa locurilor de muncă reprezintă pentru noi o mare problemă”

- Înţelegem că priorităţile dumneavoastră se axează pe mai multe domenii, printre care turismul şi dezvoltarea infrastructurii reprezintă punctul de pornire, pentru a reuşi ca să atrageţi, pe viitor, tot mai multă lume la Tulgheş.
- Sigur, avem o serie de priorităţi în domeniile pe care le-aţi enunţat, ceea ce nu înseamnă că nu ne orientăm privirea şi spre altele, cum este de exemplu învăţământul. Vom continua şi anul acesta proiectul despre care v-am făcut referire şi într-un interviu anterior, demarat în anii trecuţi, cel de dotare a tuturor copiilor din comuna noastră cu tablete şi internet; acum vin la rând generaţiile noi de copii. Avem în vedere multe programe de dezvoltare a infrastructurii turistice şi a infrastructurii locale, deoarece, la Tulgheş, foarte multe alternative nu sunt. Suntem, totuşi, în vârful munţilor, unde sezonul rece ţine din septembrie până în mai. Din acest motiv trebuie să avem în vedere potenţialul zonei, care este una foarte frumoasă.
- Totuşi, domnule primar, când vorbiţi despre alternativele puţine pe care le oferă zona aceasta muntoasă, vă referiţi şi la alte chestiuni - cum ar fi, spre exemplu, lipsa locurilor de muncă?
- Fireşte că da. Cum vă spuneam, sunt puţine alternativele. Există în zonă locurile de muncă de la stat, mai sunt câteva gatere, câţiva agenţi economici, dar asta nu face ca să putem afirma că în zonă sunt locuri de muncă pentru toată lumea. De aceea, alternativa ar fi turismul - agroturismul, pe care vrem să-l punem în valoare cu potenţialul pe care îl avem. Apoi mai este creşterea animalelor - o activitate care în ultimii ani nu a evoluat, ci dimpotrivă, a involuat, din cauza legislaţiei incoerente pe care am avut-o; suntem în situaţia în care numărul de animale s-a diminuat continuu. Şi aici sunt mai mulţi factori, dar primul necaz este acela că nu mai merge comercializarea produselor de origine animală, pentru că preţurile sunt extrem de mici.
- Ştiam de problema locurilor de muncă, ea este frecvent întâlnită în mediul rural în mai toată Ţara, dar mai ales aici, în munţi. Am gândit, totuşi, că măcar creşterea animalelor reprezintă o sursă de venit cât de cât pentru ţăranul român…
- Vă spun, mulţi au renunţat la animale. Totuşi, unii au achiziţionat animale de rasă, care dau o productivitate sporită. De fiecare dată la întâlnirile pe care le-am avut, din acest motiv am încurajat achiziţionarea animalelor cu un randament mai mare. Părerea mea este că mai bine să ai 4-5 vaci de lapte cu o productivitate mare, decât să ai 10 care dau jumătate din cantitatea de lapte pe care ar da-o 5, de exemplu. Şi atunci, unii au înţeles aspectul acesta, alţii au vândut animalele şi au plecat în străinătate pentru a-şi găsi un loc de muncă. Cred că în ultimul timp au plecat foarte mulţi, tinerii pleacă în general.
În altă ordine de idei, dar tot legat de locurile de muncă vreau să vă spun că Tulgheşul a fost cândva un centru minier renumit. Din păcate, după aşa-zisa revoluţie, industria minieră din Tulgheş s-a stins. Chiar zilele trecute ascultam un comunicat de presă al Guvernului în care se spunea că s-a salvat Compania Naţională a Uraniului. Eu spun că acesta este un semn bun, pentru că, probabil, la un moment dat zăcămintele de uraniu din zonă vor fi puse în valoare, şi atunci ar putea fi din nou o oportunitate pentru crearea câtorva sute de locuri de muncă la Tulgheş şi în împrejurimi.

„Drumul Judeţean 127 rămâne o povară pentru cetăţenii comunei Tulgheş”

- Domnule primar, acum urmează „veşnica pomenire”, adică veşnica întrebare de care, din partea mea, nu scăpaţi nici dumneavoastră aşa cum nu scapă, din păcate, nici unii dintre tulgheşeni de noroaie şi de praf: ce noutăţi mai sunt în privinţa Drumului Judeţean 127 ce leagă Tulgheşul de Ditrău, care mai e „stadiul speranţelor” reabilitării acestui tronson dezastruos…?!
- Din păcate, drumul judeţean rămâne o povară pentru cetăţenii comunei Tulgheş. Am văzut şi eu zilele trecute pe reţelele de socializare că preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, domnul Borboly Csaba, a decis să facă o evaluare prin vot a importanţei drumurilor judeţene ale judeţului Harghita care ar trebui să intre într-un program de reabilitare. Aceasta nu a fost o alegere foarte bună, pentru că cetăţenii trăgeau fiecare la localitatea lui. Am avut o discuţie cu preşedintele Consiliului Judeţean şi ţin legătura şi cu consilierii judeţeni PSD. Ştiu că se fac presiuni pentru a demara proiectul pentru reabilitarea acestui drum, numai că cei de la „judeţ” susţin că este o investiţie extrem de costisitoare şi, prin urmare, în funcţie de posibilităţi vor încerca să-l repare. Oamenii, însă, nu mai au nici încredere, nici răbdare în spusele lor.
- Păi la cum văd eu lucrurile şi la cum cunosc de ani de zile situaţia acestui drum judeţean, acest sondaj s-a făcut tocmai pentru ca apoi să se poată spune că tronsonul în cauză nu reprezintă o prioritate… Am dreptate?
- Nu ştiu de fapt ce a urmărit acest sondaj. Dar ştiu că a fost făcut doar în limba maghiară! Chiar unii dintre cetăţenii de etnie maghiară spuneau că acest sondaj ar fi fost bine să fie făcut şi în limba română. Ce să mai zic…?! Apoi, a ieşit preşedintele Consiliului Judeţean pe facebook, tot în limba maghiară, să ne spună că de fapt a făcut acest sondaj ca să înţeleagă el importanţa şi necesitatea etc…., pentru ca să facă ulterior un criteriu de selecţie pentru drumul care va fi finanţat cu prioritate, şi tot aşa în continuare…
- Astea sunt poveşti pentru prostit proştii. Înţeleg că dumneavoastră nu aveţi mari speranţe că anul acesta măcar va fi demarată reabilitarea DJ 127.
- Eu îmi pun speranţe, cu toate că şi speranţele mele s-au cam epuizat, în demersurile pe care le fac eu, personal, de patru, cinci ani de zile de când sunt la Primărie pentru ca acest drum să fie până la urmă finanţat şi reabilitat. Vă daţi seama că ne-ar scurta traseul până la capitala judeţului nostru cu zeci de km!? Nu pot să nu recunosc faptul că la ora actuală am ajuns într-un punct disperat: cheltuielile cu reparaţiile la microbuzele şcolare au ajuns să fie aproape insuportabile pentru Primărie! Anul trecut am cheltuit aproape 30.000 de lei, ori acestea sunt sume extrem de mari pentru noi.

Trei şcoli şi un cămin cultural, modernizate la standarde europene

- Haideţi să revenim, în încheiere discuţiei noastre, la lucruri mai frumoase, pozitive. Mai spuneţi-ne câte ceva despre proiectele şi lucrările pe care le realizaţi cu atâta abnegaţie şi tenacitate în comuna dumneavoastră, căreia ştiu că v-aţi dedicat cu toate puterile în ultimii ani.
- Vă mulţumesc pentru apreciere. Nu fac decât tot ceea ce îmi stă în putinţă în hăţişul acesta birocratic din Ţara noastră, dar o fac cu plăcere, pentru că Tulgheşul este comuna noastră a tuturor celor care trăim aici. Cum vă spuneam şi mai la începutul discuţiei noastre, suntem pe un drum extrem de bun în ce priveşte proiectele. Acum voi continua prin a vă spune că, în ultimii patru ani, am reuşit să reabilităm trei şcoli, care sunt modernizate şi care, la ora actuală corespund, din toate punctele de vedere, standardelor europene. Recent, am semnat un nou contract pentru o altă şcoală, a patra care va fi reabilitată la Tulgheş. Ceva probleme avem cu grădiniţele, care încă mai funcţionează în şcoală şi într-o clădire a spitalului de psihiatrie, dar eu sper că, în maxim doi ani de acum înainte, cum vă spuneam şi mai devreme, cele două noi corpuri de grădiniţe de la Tulgheş, moderne, vor fi şi ele gata, în stare perfectă de funcţionare. Vreau să subliniez, însă, un aspect: uneori, oamenii ne-au reproşat în discuţii că ne-am axat foarte mult pe modernizarea centrului localităţii. Am înţeles mesajul lor şi, de aceea, anul acesta, din fonduri proprii, vom înfrumuseţa şi centrele satelor aparţinătoare, mai ales că nu este vorba despre nişte investiţii foarte mari. Apoi, vreau să vă spun că avem Căminul Cultural în curs de modernizare, care este o investiţie destul de mare (undeva la 1,8 milioane de lei), făcută prin Compania Naţională de Investiţii. Atunci când va fi finalizată investiţia, acest cămin va fi un aşezământ de cultură modern, de nivelul unui oraş. Mai mult, la Tulgheş vom avea primul cinematograf 3D din mediul rural - aceasta este o ambiţie a noastră şi vrem s-o punem în aplicare; sper ca până la finele anului să finalizăm şi această investiţie.
- Dacă mai aveţi şi alte gânduri pentru anul acesta…
- Vreau ca în acest an să îmbunătăţim relaţiile internaţionale pe care comuna Tulgheş le are, prin colaborările cu localităţi din Republica Moldova şi Ungaria. Acolo, în aceste localităţi cu care noi suntem înfrăţiţi, am găsit oameni deosebiţi, cu care am legat diferite proiecte. În acest sens, sperăm că la vara vom avea din nou o competiţie sportivă cu participare internaţională la Tulgheş, acum că avem şi o bază modernă.
- Domnule Marcel Vancu, discuţia cu dumneavoastră reprezintă, ca de fiecare dată, o reală plăcere. Vă mulţumesc pentru ospitalitatea cu care ne primiţi mereu şi mereu la Tulgheş!
- Şi eu vă mulţumesc şi vă mai aşteptăm!

Scrisoare deschisă

Domnului Liviu Dragnea,
Preşedintele Camerei Deputaţilor şi al Partidului Social Democrat (PSD)

Domnului Călin Popescu Tăriceanu,
Preşedintele Senatului şi al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE)

Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) a luat la cunoştinţă, cu îngrijorare, despre conţinutul unor iniţiative şi demersuri întreprinse de UDMR pentru obţinerea de noi privilegii, în defavoarea românilor. FCRCHM vă reaminteşte faptul că, potrivit practicilor cunoscute, susţinerea parlamentară de către UDMR a actualei coaliţii guvernamentale nu se realizează fără obţinerea de către această formaţiune etnică a unor avantaje, respectiv înfăptuirea unor prevederii punctuale din proiectul Legii Statutului Minorităţilor Naţionale, astfel încât, cu paşi mărunţi, într-un număr de ani, legea menţionată să fie adoptată, sub această formă. Menţionăm că potrivit prevederilor proiectului legii respective, document aflat în aşteptare la Camera Deputaţilor, se acordă minorităţilor drepturi colective, se leagă aceste drepturi de teritoriu şi se aprobă înfiinţarea unor instituţii publice, în domeniile învăţământului şi culturii, constituite pe criteriu etnic, în paralel cu cele ale Statului Român.
Din mass-media am aflat că UDMR intenţionează să propună mai multe amendamente la Legea Administraţiei Publice Locale, la legislaţia privind folosirea simbolurilor comunităţilor locale şi alte reglementări legislative.
Conducerea FCRCHM apreciază că propunerea de reducere a pragului din legea referitoare la folosirea limbii materne, de la 20% la 10%, astfel încât limba maghiară să poată fi folosită în administraţie în toate localităţile unde procentul maghiarilor depăşeşte 10 la sută, nu se justifică, îngreunând inutil activitatea administrativă şi sporind consumul de birotică şi costurile cu traducerea documentelor în limba maghiară şi a intervenţiilor consilierilor, în limba română. Prin materializarea acestui obiectiv, practic se extinde arealul teritorial în care se va folosi limba maghiară în administraţie, scopul fiind de fapt, cuprinderea majorităţii localităţilor din Transilvania.
Aceleaşi argumente sunt valabile şi în cazul amendamentului la Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care a primit aviz pozitiv din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, şi care prevede „încadrarea în unităţile sanitare şi a personalului de specialitate de asistenţă medicală cunoscător al limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii minorităţilor naţionale fie au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, fie numărul lor este de cel puţin 5000” şi în cazul folosirii limbii materne în instituţiile de sănătate şi anumite instituţii de asistenţă socială.
Conducerea FCRCHM apreciază că introducerea criteriului etnic în domeniu sănătăţii şi al asistenţei sociale urmăreşte acelaşi obiectiv de impunerea obligativităţii cunoaşterii limbii maghiare, în defavoarea criteriilor de performanţă profesională, prioritatea constituind-o îmbunătăţirea finanţării sistemului şi rezolvarea problemelor vizând modernizarea dotărilor şi creşterea salariilor personalului medical.
De asemenea, considerăm că nu sunt necesare alte noi reglementări privind statutul folosirii simbolurilor naţionale, regionale şi ale comunităţilor locale, deoarece există prevederi clare în această privinţă. Minorităţile naţionale îşi pot utiliza liber simbolurile la evenimentele şi manifestările proprii în condiţiile prevederilor legislaţiei în vigoare, iar comunităţile locale îşi pot aproba în condiţiile legii simboluri locale (stema, drapelul), care trebuie să fie reprezentative pentru întreaga comunitate locală şi nu doar pentru un anume grup etnic. Ori, propunerile UDMR urmăresc legalizarea folosirii steagului „ţinutului secuiesc”, steag inventat după anul 2004 ca steag al Consiliului Naţional Secuiesc şi, ulterior, autoproclamat ca steag secuiesc sau steag al inexistentului ţinut secuiesc. Folosirea acestui steag pe clădirile publice a fost interzisă prin hotărârea nr. 1559/2016 a Tribunalului Harghita, datorită caracterului monoetnic maghiar al simbolisticii sale, excluderii românilor din această simbolistică şi promovării lui ca simbol al separatismului teritorial pe criterii etnice.
Toate celelalte simboluri heraldice „secuieşti” propuse, la nivelul localităţilor locale, nu cuprind şi simboluri ale comunităţii româneşti, reproducând vechile însemne heraldice, de dinainte de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, când românii din zonă au fost discriminaţi.
Scrisoarea noastră are în vedere contextul actual, în care proiectele autonomiste cunosc o nouă susţinere, în spaţiul public, intern şi internaţional, inclusiv prin luări de poziţie ale Guvernului ungar, transmise şi prin prezenţa în zonă a unor demnitari maghiari, la manifestări precum: 15 martie - Ziua maghiarilor de pretutindeni, 4 iunie - Ziua solidarităţii naţionale maghiare, 20 august - Ziua naţională a Ungariei etc..
Şi cu această ocazie, vă solicităm să ne acordaţi o audienţă, în cadrul căreia conducerea FCRCHM să prezinte greutăţile cu care se confruntă comunităţile româneşti din cele trei judeţe, probleme care necesită sprijinul Parlamentului şi Guvernului României şi care au fost, în mod repetat, aduse în atenţia conducerii Statului Român, dar, din păcate, au rămas nesoluţionate.

Preşedinte,
prof. univ. dr. av. Ioan Sabău-Pop
Data: 27 februarie 2017

Pretenţia de înalt intelectual să ţi-o terfeleşti cu propria gură înseamnă că undeva, într-o parte de creier, este ceva putred, dar putred de tot, din moment ce controlul a dispărut şi din intelectualul autodeclarat „de elită” te cobori într-un nimic, păşeşti cu spatele spre marginile societăţii.
Îi spunem om doar că e biped.
Este vorba de domnul Gabriel Liiceanu, care cu o sinceritate autoritară mărturiseşte că «de mic copil a fost stăpânit de un sentiment de repulsie faţă de „gurile ştirbe”», referindu-se la protestatarii, majoritatea în vârstă, care cereau la miting demisia preşedintelui Iohannis, el instituindu-se într-un apărător al neamţului, preşedinte cu suflet sec al românilor. Cu siguranţă, printre protestatari erau şi „guri ştirbe” de veterani de război. E de mare mirare cum „distinsul filozof” nu ştie că să fii bătrân ştirb în gură e un fenomen normal al evoluţiei vieţii, dar că a fi ştirb la creier iese din sfera oricărui normal, mai ales la pretenţia de mare intelectual - şi te întrebi atunci la ce-o fi folosind filozofia asta în societatea umană?
Coborât în postura de membru al cetăţii mult mai jos decât orice neinstruit, dar care are sufletul plin de duioşie pentru cei din jur, înaltul filozof lansează batjocoritoare critică la adresa celor fără dinţi, croindu-şi cale spre o nouă decoraţie prezidenţială, probabil convins că, fără slugărnicie, nu are alte argumente spre a convinge că este o valoare cu mari merite.
Dacă acest paj, ţiitor de trenă prezidenţială, s-a târât şi după Băsescu până la mare, în verile trecute, şi pledoaria pentru decoraţie a avut efect, acum îşi croieşte cale şi spre o decoraţie iohannistă, batjocorindu-şi părinţii şi bunicii, iubirea dintâi a fiecărui om. E o performanţă!
Că ura şi dispreţul asupra valorilor culturale ale neamului, în mijlocul căruia trăiesc, îi plasează pe aceşti „intelectuali” la periferia cercului de valori naţionale, este cunoscut de noi toţi, dar să verşi atâta otravă până şi asupra senectuţii, eşti departe de a fi declarat un om lucid şi atunci ţi se rezervă izolarea. E firească o nedumerire despre organul în care le este depozitată cunoaşterea trâmbiţată, atâta vreme cât creierul li-i găurit iar sufletul uscat. Mai au puţin şi le ştirbeşte şi lor gura şi astfel, alături cu creierul ştirb, galeria sluţeniei este completă.
Spre revolta noastră, a bătrânilor, dar şi spre mângâiere, punem în comparaţie sentimentele acestui deşucheat cu cele exprimate în versurile din cântecul lui Dan Spătaru:
„Să ştii, măicuţa mea,
că port icoana ta
în fiecare gând,
oriunde şi oricând…”
Recunosc şi regret că pana mea e lipsită de gingăşie, acuzând aspru în locul unei îmbrăţişări călduroase, dar eu nu respect preceptul religios de a întoarce şi celălalt obraz. Sunt o „gură ştirbă”.
Sărut mâna, mamă, sărut mâna, tată!
ONOR SENECTUŢII!

Se poate păstra ce am pierdut?? Evident, NU!
„Suntem o ţară a absurdului!” (Dinu Săraru). Dar am putea să reconstruim!

Nu se mai poate face nimic - zic cei mai mulţi, resemnaţi, cu mâinile atârnând slăbănoage şi privind în pământ, unde aşteaptă să intre înainte de vreme… NE-AM ARUNCAT PRUNCII LA GUNOI (batem recordul mondial la avorturi), IAR CEILALŢI, CARE AU RĂMAS, AU PLECAT ÎN BEJENIE şi slugăresc la străini. Unii trimit bani, alţii nu. Unii mai vin acasă o dată pe an, alţii nu mai vin deloc. Acasă se construiesc autostrăzi. Cine se plimbă pe ele? Unde se duc şi mai ales - ce duc?! (eventual sol românesc, care să fie presărat pe pământuri străine). Ne-am vândut până şi pământul de sub picioare! CICĂ VOM FI AJUTAŢI! Acum „se măresc” pensiile: unora cu 5 lei, altora cu 500!!! Oare cine e în câştig?
De altceva avem nevoie, în primul rând: DE TINERI CARE SĂ AIBĂ VOINŢA DE A CONSTRUI AICI! Executanţi, dar şi conducere care să vrea acest lucru. La noi nu se mai fabrică niciun şurub! Până şi cuiele pentru potcovit caii se aduc din străinătate. Am dat un exemplu la întâmplare. Să facem măcar o fabrică de cuie! AVEM NEVOIE URGENT DE INDUSTRIALIZAREA ŢĂRII! Să ne intre bine în cap că nu putem avea pretenţii la consum, nu avem dreptul la consum, câtă vreme nu producem! AVEM NEVOIE DE FABRICI să prelucrăm materia primă, nu să vindem materie primă! Să obţinem mărfuri cu valoare adăugată, pentru noi şi pentru alţii! Apoi, BAZA ENERGETICĂ A ŢĂRII SĂ FIE PROPRIETATE DE STAT, să nu fim la cheremul oricui! Să nu dăm din mână hidrocentralele! Să nu dăm din mână „Hidroelectrica” ş.a.! E cumplit de trist că am vândut PETROM, iar OMV - firmă străină - a realizat profituri fabuloase şi a scos şi „mama banilor investiţi”!!!
Se zice că ne autoconducem. Eroare! Sunt o mulţime de intermediari, mai mult sau mai puţin vizibili, sau invizibili, care nu prididesc să numere profiturile, în timp ce noi ne căutăm prin buzunarele goale să vedem dacă ne-a mai rămas vreun FIRFIRIC, şi, dezamăgiţi, ne rugăm să mai supravieţuim, şi înghiţim pastile…, ăia care ne mai permitem. „Patria e norodul, nu tagma jefuitorilor!”, spunea Nicolae Bălcescu. Dar de fapt, străinii sunt acum cei care ne îmbracă, ne hrănesc şi ne dau cele necesare traiului, „cu praştia”. Suntem precum cei întemniţaţi ce aşteaptă să se deschidă ferestruica prin care să ni se întindă vasul cu terci, pe care îl înfulecăm lihniţi şi în grabă, şi lingem şi mâna gardianului care ne păzeşte.
NE-AM DORIT O ŢARĂ CA AFARĂ. Ne-am grăbit să preluăm rapid, simţind pe propria piele ce înseamnă şomaj, oameni ai străzii şi handicapaţi, în sensul neputinţei de a ne întreţine. SĂRACI ÎN ŢARĂ BOGATĂ! Mai nou, după ultime cercetări, pare că suntem bogaţi doar în radiaţii producătoare de cancer (culmea!, tocmai acum, după ce uraniul a fost în mare parte dus). DRAGII NOŞTRI TINERI! VENIŢI ŞI APUCAŢI-VĂ DE MUNCĂ AICI! Vă aşteaptă munca grea a refacerii, pe pământul străbun! În trecut, tinerimea noastră instruită în străinătate, s-a întors şi a pus umărul la făurirea Statului Naţional Unitar Român! Nu fugiţi precum Adam şi Eva din raiul primordial, ademeniţi de fructele otrăvite ale străinătăţii! REGĂSIŢI-VĂ VOINŢA DE A CONSTRUI şi nu vă lăsaţi stăviliţi de nicio piedică! Puneţi-vă mintea în funcţie şi căutaţi-vă degetele de la capătul mâinii - singurul ajutor salvator! Evitaţi „contaminarea cu boli străine” şi nu imitaţi maimuţăreşte! Avem propriile valori. Avem un Stat Naţional Unitar Român relativ tânăr, dar noi suntem aici foarte vechi, plămădiţi odată cu acest pământ bogat şi îngrăşat cu sângele strămoşilor. NU LĂSAŢI ACEST PĂMÂNT DE IZBELIŞTE! V-O SPUN ACEASTA BĂTRÂNII, cu vocea stinsă, bătrâni cărora LI S-AU USCAT LACRIMILE AŞTEPTÂNDU-VĂ SĂ VĂ PREDEA ŞTAFETA PRELUATĂ DE LA MOŞI-STRĂMOŞI! Cui s-o dea? Străinilor?! Şi, atenţie: până veţi găsi voinţa construirii, SĂ PĂSTRĂM CE MAI AVEM!!!
Materialul poate fi distrus uneori, TRUPUL POATE FI ÎNLĂNŢUIT, DAR SIMŢĂMINTELE, CULTURA - care este adevărata identitate a unui popor, cum spune Nicolae Iorga, şi care se transmite prin educaţie din familie, de la o generaţie la alta - NU SE POT ÎNCĂTUŞA! SĂ NE PĂSTRĂM ÎN CONTINUARE CULTURA, TRADIŢIILE ŞI FELUL NOSTRU DE A FI, pentru că GLOBALIZAREA ESTE UN MARE PERICOL ACTUAL ÎN SOCIETATE!!! Ne îndepărtăm de valorile locale, în numele unui aşa-zis beneficiu general, derutând, în primul rând, tinerii, care uneori se înstrăinează de obiceiurile sănătoase ale propriul popor.
SE AUD VOCI CARE CER LEGALIZAREA UNOR ANOMALII ALE VIEŢII SOCIALE! Astfel, unii bărbaţi consideră că şi-ar putea rezolva necesităţile sexuale prin LEGALIZAREA PROSTITUŢIEI, considerând aceasta a fi o binefacere generală prin care şi femeile ar avea „şansa” unui „câştig cinstit”. Dacă bărbaţii ar fi serviţi la comandă şi contra-cost, ar însemna că femeile ar fi servitoare sau sclave, supuse unor crunte umilinţe, pierzându-şi complet identitatea şi devenind o marfă. Recomand bărbaţilor care consideră acest lucru o binefacere generală, să interneze în astfel de stabilimente pe fiicele, soţiile şi mamele lor, … dar nu la noi în Ţară!!! De notat şi de ţinut minte: „Frumuseţea, spiritul, toate darurile femeii, ea ţi le poate vinde, dar dragostea ei e o comoară care nu se poate obţine cu bani! Ea nu are preţ!” (Carrie Meeber).
De asemenea, EXISTĂ ŢĂRI UNDE OAMENII ajunşi în situaţie de neputinţă şi suferinţă ÎŞI ÎNCHEIE VIAŢA PRIN EUTANASIE ÎN CONDIŢII DE LEGALITATE! Oamenii sunt stăpâni pe viaţa lor doar relativ, doar prin modul în care ei hotărăsc să şi-o trăiască, dar durata vieţii lor este stabilită de altă putere, şi nu avem dreptul să ne supraevaluăm. Omul nu este stăpân absolut pe viaţa lui!
ÎN ALTE ŢĂRI ESTE LEGALIZATĂ FAMILIA DE HOMOSEXUALI! Ce copii pot creşte în aceste familii?? Ce viitor pot astfel de familii să asigure copiilor lor (dacă, eventual, îi adoptă)?? În Stockholm, de exemplu, este episcop o femeie, declarată lesbiană. Noi nu căutăm să intervenim în legile altor state. E liberul lor arbitru. Ne inspiră însă milă toţi care practică asemenea anomalii. Persoanele respective sunt rebuturi ale naturii. Avem şi noi dreptul la alegere; în Patria noastră noi hotărâm! Şi noi spunem NU - FAMILIILOR DE HOMOSEXUALI, şi NU - EUTANASIEI, şi NU - LEGALIZĂRII PROSTITUŢIEI!!! SĂ NE PĂSTRĂM PRINCIPIILE NOASTRE SĂNĂTOASE DE VIAŢĂ!!! SOCIETATEA DIN ROMÂNIA SĂ RĂMÂNĂ O SOCIETATE NORMALĂ!!! Avem valorile noastre care ne reprezintă şi prin care Poporul Român a supravieţuit de-a lungul veacurilor: cultura, limba, tradiţiile, conştiinţa de neam, principii sănătoase de viaţă, felul nostru românesc de a exista: cu demnitate! „SĂ AVEM CURAJUL SĂ RĂMÂNEM NOI ÎNŞINE!” - spunea scriitorul nostru Dinu Săraru, la împlinirea vârstei de 80 de ani.
Şi acum, cred că cel mai potrivit e să închei cu câteva fragmente dintr-un cântec de excepţie al lui Andrei Tudan:
„Sunt luptător cu sânge de dac,
E neamul din care mă trag…
Ţara mea e bogată!
Aş vrea să fie şi oamenii din ea!!!
Că ăsta-i gândul, ăsta-i focul inimii!
Un om ce munceşte şi se dăruieşte!”
SPUNE-MI CĂ ŢIE-ŢI MAI PASĂ ŞI VREI SĂ FACI DIN ROMÂNIA ŢARA TA FRUMOASĂ! ROMÂNE, TE ROG SĂ NU UIŢI CINE EŞTI!!!

„Condeiul ardelean” publică, în această ediţie din perioada urcuşului duhovnicesc din Postul Mare al Sfintelor Paşti, o epistolă expresivă a Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan Selejan către poporul dreptcredincios:

„Condeiul ardelean” publică, în această ediţie din perioada urcuşului duhovnicesc din Postul Mare al Sfintelor Paşti, un eseu expresiv al IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan Selejan către poporul dreptcredincios

Rugăciunea este o lucrare spirituală. Este expresia a ceea ce suntem şi a ceea ce trebuie să fim ca să ne putem apropia de Dumnezeu şi să fim în comuniune cu El.
Rugăciunea şi faptele bune sunt cele două aripi cu care omul se înalţă spre Cer.
Însetat de pe drumurile acestei vieţi, omul se opreşte la fântâna rugăciunii şi de acolo, din adânc, se răcoreşte cu roua harului divin.
În lucrarea rugăciunii trebuie să facem o distincţie între „a te ruga” şi „a avea rugăciune”.
Prin rugăciune omul iese din tumultul acestei vieţi cotidiene, unde, de multe ori, este învins sau se află în impas.
În societatea contemporană se întâmplă zilnic diverse evenimente care nu sunt totdeauna fericite. Societatea se află într-o continuă evoluţie, dar în ea apar şi efectele unei involuţii, mai ales din punct de vedere moral.
Totalitarismul, diferite forme de dictatură şi, mai nou, tehnocraţia îl robesc pe om şi de multe ori îl fac sclavul creaţiilor sale.
Azi, tehnocraţia îl reduce pe om la un număr din mulţimea celor ce vieţuiesc pe pământ. Îl devalorizează şi-l reduce la măsura unui atom. Îl depersonalizează şi-l aruncă într-o lume exclusiv materială, unde credinţa, speranţa şi iubirea nu mai sunt considerate valori divine.
Din această lume atomizată se poate ieşi prin rugăciune, care este o scară spre Cer, spre Creatorul nostru, adică spre iubirea desăvârşită.
Ieşind din sine, omul se descoperă pe el însuşi şi vede astfel rolul şi rostul pentru care a fost creat de Dumnezeu, şi anume ca partener al unei sfinte împărtăşiri din desăvârşita iubire a lui Dumnezeu.
Rugăciunea nu este o simplă lucrare a omului sau specifică doar monahilor, ci ea este o lucrare neîncetată şi fiinţială a vieţii omului.
Omul nu se roagă doar cu limba sau cu buzele, ci se roagă cu întreaga sa fiinţă.
Astfel roadele rugăciunii se revarsă asupra întregii sale fiinţe şi a lumii întregi create de Dumnezeu, lume care acum este afectată în mod negativ de păcatele noastre.
Omul, păcătuind, a început deşertificarea creaţiei lui Dumnezeu.
În acest deşert contemporan al societăţii noastre este nevoie mai mult ca oricând de roua Duhului Sfânt care se revarsă pe pământ în urma rugăciunii înlăcrimate a omului.
Rugăciunea este un imens spaţiu duhovnicesc, unde, în acelaşi duh, suntem chemaţi toţi oamenii să-L preamărim pe Dumnezeu, Creatorul nostru.
Uniţi prin rugăciune, toţi alcătuim Trupul tainic al lui Hristos.
Comuniunea ce se realizează prin rugăciune face să dispară vremelnicele frontiere trasate între diferite comunităţi umane. Ea îl conduce pe om într-un spaţiu sacru.
Rugăciunea, chiar dacă se face în mod particular, cuprinde întreaga lume şi astfel ea are o dimensiune cosmică.
Cu rugăciunea călătorim între pământ şi Cer, nu călătorim către nicăieri, ci Îl căutăm pe Dumnezeu, Care şi El ne caută pe noi.
Întâlnirea cu Dumnezeu se realizează în acel spaţiu duhovnicesc în care se revarsă iubirea Tatălui în inima fiului risipitor.
Dumnezeu îl caută pe om în tot imensul spaţiu sideral.
Prin rugăciune noi îi căutăm pe cei bolnavi în patul lor de suferinţă, îi căutăm pe cei afundaţi în adâncă sărăcie - marginalizaţii societăţii umane -, ne căutăm pe noi înşine, care, de multe ori, ne pierdem într-o lume tot mai atomizată azi.
La lumina candelei rugăciunii descoperim minunata creaţie a lui Dumnezeu şi cununa creaţiei Sale - omul. Înainte de a te întâlni cu Dumnezeu, de a-L găsi pe Dumnezeu, trebuie să-l găseşti pe semenul tău care este în suferinţă şi în grele încercări.
Prin rugăciune ne mişcăm între două lumi: lumea lacrimilor, a suferinţei şi lumea bucuriei desăvârşite în Dumnezeu.
Rugăciunea este acea stare a omului prin care intră în comuniune cu Dumnezeu şi cu toţi cei care, ridicându-şi mâinile spre înaltul Cerului, cu lacrimi cer iertare şi îndurare de la Dumnezeu.
Monahul se roagă singur, dar nu se roagă numai pentru el, ci pentru întreaga lume. Darul său pentru lume este rugăciunea. Monahul nu dă pâine lumii, ci rugăciune, de care este atâta nevoie azi, în lume.
Sufletul omului se hrăneşte cu rugăciunea, aşa cum se hrăneşte trupul cu pâine.
Rugăciunea este mâna noastră întinsă către Dumnezeu şi către semenii noştri.
Ea este corabia în care îi punem pe cei răniţi de păcate, sau pe cei ce trăiesc la o margine de lume.
Rugăciunea, ea însăşi, face să rodească pământul pâine.
Se acordă azi înalte titluri universitare de teolog; lucru bun este, însă adevăratul teolog este acela care a dobândit rugăciunea. Însuşi cuvântul „teolog” ne arată strânsa legătură dintre cuvânt şi Dumnezeu, dintre om şi Dumnezeu.
Ne rugăm în spaţiul nostru intim din casă, iar, la prima vedere, ar fi o izolare de lume. Însă, cel ce se roagă chiar singur, în rugăciunea lui cuprinde o lume întreagă.
Rugăciunea nu trebuie să fie atinsă de aripa egoismului, ci de aripa iubirii desăvârşite pentru toţi semenii noştri. Toţi aceia care se roagă sunt ridicaţi în Cerul rugăciunii, aşa cum Sfântul Apostol Pavel a fost ridicat până la al treilea Cer (cf. II Corinteni 12, 2).
La rugăciune Cerul se coboară pe pământ şi astfel omul se roagă în Cer.
Câţi dintre noi ne suim în acest Cer al rugăciunii?! Câţi luăm cu noi şi durerile semenilor noştri în acest Cer al rugăciunii, rugându-L pe Dumnezeu să aline acele dureri?!
În Cerul rugăciunii omul îşi uneşte rugăciunile sale cu cele ale îngerilor care îl preamăresc neîncetat pe Dumnezeu. Îngerii ar dori să fim mereu în comuniune cu ei, adică Cerul şi pământul să răsune neîncetat de rugăciune de preamărire a lui Dumnezeu. Îngerii şi oamenii sunt chemaţi să se împărtăşească împreună din potirul iubirii lui Dumnezeu.
Trăim azi mai mult în ţara păcatului decât în ţara rugăciunii.
Prin Moise Dumnezeu l-a scos pe poporul Său - Israel - din Egipt, iar prin Hristos, trecând prin Ghetsimani, Dumnezeu ne-a scos din întunericul păcatului acestei lumi.
Hristos S-a rugat în Ghetsimani şi ne-a învăţat şi pe noi cum să ne rugăm. Ne-a lăsat rugăciunea ca un izvor nesecat din care să-şi stingă setea tot cel ce doreşte să se întâlnească cu Dumnezeu.
Hristos, în rugăciunea „Tatăl nostru”, ne arată dimensiunea cosmică a rugăciunii şi înlătură orice umbră de egoism atunci când ne rugăm. Cel ce se roagă intră în comuniune cu îngerii şi cu toţi oamenii care doresc pace pe pământ.
O, cât de fericit este omul care se roagă împreună cu îngerii!
Cât să ne rugăm ne spune Sfântul Apostol Pavel: „Rugaţi-vă neîncetat” (I Tesaloniceni 5, 17).
Rugându-se, omul dobândeşte har de la Dumnezeu pentru el şi pentru toţi aceia pentru care se roagă.
Rugându-se, Sfântul Ilie a coborât foc din Cer şi ploaie binecuvântată pe pământ.
O parte din materia rugăciunii o constituie lipsurile trupeşti ale omului şi ale celor ce-l înconjoară.
Ne rugăm pentru semenii noştri, dar ne rugăm şi pentru firul de iarbă şi pentru bobul de grâu şi astfel rugăciunea devine atotcuprinzătoare şi transpare în ea iubirea faţă de tot ce a creat Dumnezeu.
Cum să ne rugăm ne învaţă Sfânta Scriptură.
Astfel David, în Cartea Psalmilor, zice: „Ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară” (Psalmi 140, 2), iar Sfântul Apostol Pavel, în Epistola către Timotei, zice: „Vreau deci ca bărbaţii cuvioşi să se roage în tot locul, ridicând mâini sfinte, fără de mânie şi fără de şovăire” (I Timotei 2, 8).
Iată că şi trupul omului participă la rugăciune şi astfel întreaga fiinţă a omului intră în relaţie cu Dumnezeu. Astfel se realizează o închinare a trupului, făcându-se templu al Dumnezeului Sfânt (cf. I Corinteni 6, 19).
Rugăciunea este vorbirea minţii cu Dumnezeu, este urcuşul minţii spre Dumnezeu.
Hristos este Pâinea vieţii, iar rugăciunea este pâinea sufletului.
Să înălţăm cu toţii o rugă către Dumnezeu pentru pacea întregii lumi şi să stingă toate războaiele care fac atâţia orfani, căci un Iordan de lacrimi şi sânge curge azi pe al nostru pământ.

+ Ioan al Munţilor

(Carte de rugăciuni, 2014; tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Ioan al Covasnei şi Harghitei, azi Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului)

Revista Presei Maghiare
Nr. 17 / 01-15.09.2016
Nr. 18 / 16-30.09.2016
Nr. 19 / 01-15.10.2016
Nr. 20 / 15-31.10.2016
Nr. 21 / 01-15.11.2016
Nr. 22 / 16-30.11.2016

În cadrul şedinţei ordinare de ieri, Consiliul Judeţean Covasna a adoptat hotărârea vizând componenţa Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP). Funcţia de preşedinte al organismului va fi îndeplinită, şi în următorii patru ani, de Sabin Calinic, vicepreşedinte fiind, de data aceasta, Kulcsar-Terza Jozsef. Printre reprezentanţii consiliului judeţean se mai numără consilierii Dimeny Gyorgy, Fazakas Andras Levente, Nagy Jozsef şi Oltean Csongor. In reprezentanţa populaţiei civile, Bartok Elod, Gaj Nandor şi Kiss Tibor sunt membrii ATOP, de asemenea, în componenţa autorităţii intră, din partea instituţiilor, şi Neculae-Viorel Radocea, subprefect, Silviu-Dan Stoenescu, comisar şef desemnat, interimar, la conducerea IPJ, Carmen Lambrino, reprezentant judeţean al corpului naţional al poliţiştilor, Adrian-Gheorghe Nichifor, comandant al inspectoratului judeţean de jandarmi, Gyorgy Alfons Gheorghe, conducătorul ISU Covasna şi Hadnagy Istvan, conducătorul poliţiei locale din Sfântu Gheorghe. Dat fiind faptul că în fruntea poliţiei judeţene se află un conducător interimar, Kulcsar-Terza Jozsef a propus consiliului să-i solicite ministrului de interne să desemneze la conducerea IPJ un ofiţer de etnie maghiară sau cel puţin unul originar din Trei Scaune. Tamas Sandor, preşedintele consiliului judeţean, a precizat: acest lucru nu intră în sarcina consiliului, însă propune ca autoritatea de ordine publică, responsabilă cu relaţiile dintre cetăţeni şi poliţie, să depună la minister o astfel de solicitare, şi dat fiind faptul că preşedintele ATOP nu este prezent, înlocuitorul acestuia, Kulcsar-Terza Jozsef să formuleze cererea, pe care o va semna şi el cu plăcere.
Sursa: Haromszek nr. 7888 din 01.09.2016, Şeful inspectoratului judeţean de poliţie din Trei Scaune să fie unul de naţionalitate maghiară autor Szekeres Attila

În urma iniţiativei venite din partea mai multor asociaţii româneşti, prefectura judeţului Covasna a remis o adresă către administraţia locală din Sfântu-Gheorghe solicitându-i părerea cu privire la ideea rebotezării unei porţiuni - ce se întinde în faţa sediului prefecturii - din Piaţa Libertăţii cu numele Tricolorul. Primarul Antal Arpad a prezentat propunerea ieri (1 septembrie), în faţa consiliului local, însă după câteva păreri exprimate în mod mai diplomat, majoritatea consilierilor au respins propunerea. Adresa prefecturii nu a figurat pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a consiliului local, Antal Arpad a prezentat-o printre problemele ridicate la finalul întrunirii. Potrivit edilului, administraţia locală trebuie să dea un răspuns la solicitarea formulată de prefectură, însă nu a vrut să ia singur o decizie în problema respectivă, este curios şi de părerea consiliului. Conform adresei, reprezentanţii mai multor asociaţii (printre care se numără asociaţia ofiţerilor în rezervă, asociaţia veteranilor de război, respectiv Asociaţia Cultul Eroilor Regina Maria) i s-au adresat prefecturii cu propunerea ca porţiunea respectivă a Pieţei Libertăţii (care ar cuprinde şi colina sub formă de balaur) să fie rebotezată cu numele Tricolorul. Antal Arpad a precizat: în opinia sa, Piaţa Libertăţii ar trebui să poarte acelaşi nume şi pe viitor. În urma prezentării susţinute de primar, Balint Jozsef, reprezentant al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), a menţionat: în ultimii ani, la Sfântu-Gheorghe au fost iniţiate cu diverse ocazii modificări la denumirea diferitelor străzi, deciziile adoptate fiind urmate de dispute mai mici sau mai mari, de procese. Având în vedere că este vorba de o solicitare, propunerea asociaţiilor trebuie să urmeze şi ea aceeaşi cale pe care a parcurs-o până acum oricare din demersurile întreprinse pentru conferirea unei denumiri, nu poate fi adoptată, sub nicio formă, în mod individual, o decizie în această privinţă. Iniţiatorii să efectueze - în cazul în care insistă asupra ideii lor - pasul corespunzător formulând propunerea - a explicat Balint. Politicianul PPMT a adăugat: nu este nicio problemă cu numele propus, având în vedere că în solicitare nu este specificată naţiunea despre al cărei tricolor este vorba, atât în cazul poporului maghiar cât şi al celui român, drapelul are în compoziţie trei culori, însă preţul acestuia să nu reprezinte restricţionarea libertăţii. În replică la afirmaţiile lui Balint Jozsef, Rodica Pârvan, consilier social-democrat, a menţionat: dacă redenumirea ar fi acceptată, s-ar supăra balaurul. Din partea fracţiunii UDMR, au luat cuvântul Jozsef Almos şi Miklos Zoltan. Consilierul local Jozsef Almos a precizat: după părerea sa, ideea nu este acceptabilă, Libertăţii este denumirea tradiţională a pieţei, pe care o poartă încă de la înfiinţarea sa în secolul al XIX-lea. Denumirea nu are niciun aspect etnic, naţional, modificarea acesteia este total inutilă. Miklos Zoltan a explicat: problema spaţiului din faţa sediului prefecturii nu poate fi soluţionată printr-o rebotezare, ar trebui găsită o soluţie mai degrabă pentru planul urbanistic zonal, obstrucţionat de prefectură. Se pare că prefectura are nevoie în permanenţă de nişte teme încinse, în loc să soluţioneze în fond problema respectivă. Consiliul a respins ideea prezentată în adresa prefecturii, trei consilieri votând în favoarea şi alţi 14 împotriva propunerii. Schimbarea denumirii a fost susţinută doar de cei trei reprezentanţi ai partidelor române.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.889, 02.09.2016; Titlu: Ar vrea să redenumească Piaţa Libertăţii, Semnează: Nagy D. Istvan

Biserica reformată din Târgu-Secuiesc nu permite arborarea steagurilor secuieşti pe terenul aflat în apropierea statuii Kolonics, propunând ca steagurile să fie arborate pe un teren privat - a declarat Peter Janos, vicepreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc. După ce justiţia română a dispus pentru a doua oară îndepărtarea steagurilor secuieşti în Târgu-Secuiesc - mai întâi steagul de la statuia lui Gabor Aron, iar ulterior steagul de lângă monumentul aflat în faţa fostei şcoli de aprozi -, în data de 7 august, Peter Janos, vicepreşedintele CNS, a înaintat o cerere către Oficiul Parohial al Bisericii Reformate din Târgu-Secuiesc, solicitând aprobarea arborării steagurilor de o parte şi de alta a statuii Kolonics, pe terenul bisericii reformate. Răspunsul datat pe 30 august a fost primit ieri de către Peter Janos. Din răspunsul oficial semnat de către preotul Beder Imre şi epitropul Dako Karoly reies următoarele: În data de 12 iunie 2016, cu mult înainte de cererea dumneavoastră scrisă, consiliul presbiterial a hotărât că nu vrea să îşi asume umilinţa legată de steag a conducerii oraşului care a fost dată în judecată începând cu data de 1 decembrie, deoarece este doar o problemă de timp până când parohia şi liderii acesteia vor fi atacaţi şi daţi în judecată. În interiorul bisericilor noastre sunt însemne naţionale, iar arborarea steagului pe stâlp ar trebui să se facă mai degrabă pe un teren privat. Dezamăgit, Peter Janos ne-a declarat că, după toate acestea, se gândeşte dacă mai rămâne sau nu adept al religiei reformate. Este foarte trist că voinţa şi simbolurile poporului secuiesc sunt, pentru unii conducători, doar o formalitate. Noi ne vom continua lupta până când ne vom atinge scopul - a declarat vicepreşedintele CNS.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.890, 03.09.2016; Titlu: Târgu-Secuiesc / Steagul secuiesc nu este permis pe terenul bisericii, Semnează: Iochom Zsolt

La iniţiativa Asociaţiei Husarilor Csikszeki Matyas Huszaregyesulet, în curtea Casei Fodor de la Şumuleu-Ciuc va fi ridicat un monument în memoria Diviziei Secuieşti, care a luptat pe frontul de est în Primul Război Mondial. La sfârşitul săptămânii viitoare vor fi organizate mai multe manifestări prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în război. Una dintre acestea este dezvelirea monumentului, care va avea loc la 10 septembrie a.c., începând cu orele 11. Proiectul monumentului a fost realizat de Miholcsa Jozsef, din Glodeni (judeţul Mureş), acesta fiind sculptat de Zavaczki Walter, din Odorheiu-Secuiesc. Cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o corespondentul cotidianului „Hargita Nepe”, ieri, 05.09.2016, la faţa locului, Petre Kalman, membru al Asociaţiei Husarilor Csikszeki Matyas Huszaregyesulet a prezentat semnificaţia anumitor elemente ale grupului statuar. - Figurile care reprezintă un stegar şi un gornist nu sunt complete, doar până la bust, deoarece soldaţii Diviziei Secuieşti au fost nevoiţi să lupte şi printre stânci, în munţi. Figura care apare în centru reprezintă un soldat cu o secure de luptă, care arată că, divizia nu dispunea întotdeauna de arme de foc, din această cauză fiind nevoită să lupte, să se apere cu toate armele posibile - a precizat membrul Asociaţiei Husarilor. Grupul statuar reprezintă şi o pasăre Turul, care îşi ţine aripile strânse şi se uită în spate la cei doi soldaţi aflaţi în spatele stâncilor. Pe viitor, pe grupul statuar vor fi amplasate şi trei plăci comemorative în memoria unor trupe secuieşti care au luptat în noaptea de 27 august 1916 împotriva armatei române, care a intrat în Transilvania şi care se afla în superioritate numerică.
Cotidianul „Hargita Nepe” (Harghita), nr. 171, 06.09.2016; Titlu: Va fi dezvelită o statuie în memoria Diviziei Secuieşti - 100 de ani de la invadarea Transilvaniei, Semnează: Mark Boglarka

O fraza din textul prezentat de infopointul din Sfântu-Gheorghe - pe care un consilier român local o consideră a fi o insultă - a generat o revoltă destul de mare în anumite cercuri. Potrivit acestei fraze, Mihai Viteazul s-a autoproclamat principe al Transilvaniei, profitând de starea tulbure din acele vremuri. Să recunoaştem că această formulare diferă puţin de imaginea idealistică în care voievodul Mihai este prezentat drept unificatorul celor trei ţări româneşti (una dintre acestea ar fi Transilvania secolului al XVI-lea), însă cu toate acestea, este mult mai apropiată de adevăr. Luarea de cuvânt a consilierului sus-menţionat a generat o furtună atât de mare, încât l-a determinat până şi pe primarul Antal Arpad să vină cu explicaţii, acesta spunând că vor analiza informaţiile referitoare la voievod, iar dacă sunt eronate, vor corecta textul de la infopoint. Se impune, într-adevăr, o oarecare modificare, deoarece voievodul Mihai trâmbiţa întotdeauna şi peste tot că în anul 1600, a intrat în Transilvania din însărcinarea regelui ungar Rudolf. Istoricii valahi susţin că Mihai a fost principele Transilvaniei şi că s-a autoproclamat, însă acest lucru este tot atât de ireal ca şi faptul că ar fi unificat Transilvania cu Ţara Românească şi ar fi fondat astfel România Mare. Mihai nu avea astfel de planuri şi nu era preocupat nici de valahii transilvani. Nu nutrea sentimente naţionale valahe - scrie Asztalos Miklos în Transilvania istorică (Bp., 1936) - notăm aici imediat că în locul denumirii de valah, azi este folosită cea de român. Este o cu totul altă problemă aceea că în documentele pe care le-a emis în limba română (mai exact în slavă), se autointitula principe al Ţării Româneşti şi al Transilvaniei - adaugă istoricul român Neagu Djuvara în lucrarea sa intitulată Scurtă istorie a românilor (Bucureşti, 2008). În 1600, voievodul Mihai nu putea fi considerat fondator al României Mari chiar şi numai pentru faptul că ar fi o exagerare să privim Transilvania din acele vremuri ca pe un principat român. În linii mari, e ca şi cum am spune că Franţa de azi este musulmană. O oarecare unificare politică a celor trei ţări fusese făcută cu cinci ani înainte, de către principele transilvan Bathory Sigismund. Să-i dăm însă cuvântul cronicarului transilvan Szamoskozi Istvan (1570-1612): Indiferent cu ce fast a fost ea organizată, intrarea lui Mihai a fost lipsită de ceva ce trebuia să aibă în primul rând: urările de noroc ale locuitorilor ţării, murmurul de bucurie al poporului, strigătele festive de bucurie. Toţi oamenii au rămas în casele lor sau eventual priveau printre ulucii gardurilor. Întreg oraşul a fost învăluit de o linişte de doliu. Putem interpreta în multe feluri acest aspect, însă nu ca pe o alegere liberă a principelui, ca atare, considerăm că formularea potrivit căreia s-a autoproclamat principe al Transilvaniei, profitând de starea tulbure din acele vremuri, este cât se poate de diplomată. Sub nicio formă nu vrem astfel să sugerăm că toate figurile istoriei maghiare ar fi imaculate, şi printre ei au fost destul de mulţi trădători, criminali, şantajişti. Doar că nu este permis să ne ambalăm chiar aşa dacă cineva ne aruncă vreodată în faţă acest lucru.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 171, 06.09.2016; Titlu: Cum a ajuns voievodul Mihai principe?, Semnează: Kocsis Karoly

Săptămâna trecută a trebuit să fie înlăturat şi drapelul oraşului de pe frontispiciul primăriei din Târgu-Secuiesc. După înlăturarea de pe faţada sediului a inscripţiei Varoshaza şi demontarea drapelelor secuieşti, oraşul breslelor nu-şi mai poate folosi nici propriul drapel. Primarul Bokor Tibor a precizat: conform noii legi, consiliul local decide asupra drapelului şi stemei localităţii, iar dacă prefectul le consideră legitime, le înaintează guvernului spre aprobare. În cazul în care cabinetul îşi dă acordul, o hotărâre de guvern dispune asupra utilizării acestora. În cazul oraşului Târgu-Secuiesc, prefectul nu a depus proiectul invocând nerespectarea, de către consiliul local, a normelor privind aspectele formale. Persoanele abilitate de la primărie îi transmit prefectului pentru a doua oară dosarul ce conţine toate documentele care confirmă că proiectul de drapel a fost anunţat, iar votul a fost organizat pe site-ul primăriei. E aşteptat deocamdată răspunsul prefectului - a subliniat edilul oraşului. Drapelul nu poate fi folosit până nu va fi adoptată o hotărâre oficială.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.893, 07.09.2016; Titlu: La Târgu-Secuiesc nu mai poate flutura drapelul oraşului, Semnează: Iochom Istvan

În cadrul şedinţei extraordinare de marţi a consiliului local din Sfântu-Gheorghe a picat unul din proiectele de hotărâre, pentru că cei doi membri sub culorile PSD ai consiliului au votat, fără nicio explicaţie sau motivare, împotrivă. Este vorba de o modificare: Partidul Civic Maghiar ar urma să se mute din unele săli ale Palatului Beor - sediul partidelor maghiare -, iar Partidul Popular Maghiar din Transilvania ar urma să le ia în chirie. Nimeni nu a exprimat vreo obiecţie cu privire la acest schimb de chiriaşi. Noul consilier PSD, Adrian Cochior, a insistat asupra originii istorice a clădirii, a fost curios să afle care e starea actuală a clădirii şi cine, respectiv din ce bani o va renova. În replică, viceprimarul Sztakics Eva a precizat: imobilul nu necesită reabilitare, e utilizabil, taxa de chirie şi cheltuielile de întreţinere au fost suportate şi până acum de organizaţiile care îşi au sediul în clădire. Este vorba pur şi simplu despre faptul că, în cele ce urmează, banii vor fi achitaţi către administraţia locală de un alt partid. Explicaţia nu i-a convins pe social-democraţi, amândoi au respins proiectul de hotărâre, şi dat fiind faptul că pentru adoptare este nevoie de majoritatea de două treimi şi au absentat mai mulţi de la şedinţă, partidele vizate rămâne deocamdată în locul lor de până acum. Se preconizează ca schimbul de sediu să fie fixat pe ordinea de zi în viitorul apropiat.
Sursa: Haromszek nr. 7894 din 08.09.2016 Împotrivă, doar aşa

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti şi-a început ieri în judeţul Harghita, vizita de două zile pe Pământul Secuiesc. Hans Klemm va veni în vizită astăzi şi în Trei Scaune, unde se va întâlni cu lideri autoguvernamentali şi îi va dona Bibliotecii Judeţene Bod Peter publicaţii în limba engleză. Hans Klemm a avut ieri întrevederi cu Jean-Adrian Andrei, prefectul de Harghita, Borboly Csaba, preşedintele consiliului judeţean, respectiv cu Raduly Robert, primarul din Miercurea-Ciuc. La orele după-amiezii, a vizitat regiunile vestice ale judeţului. În cadrul unei scurte conferinţe de presă - înregistrarea video fiind difuzată pe portalul Maszol.ro -, susţinute după discuţiile purtate la Miercurea-Ciuc, ambasadorul a precizat: guvernarea americană, respectiv ambasada la Bucureşti, reprezentanţa diplomatică a acesteia, se axează pe aspecte ce vizează siguranţa, democraţia şi bunăstarea. Ambasadorul a adăugat: urmăresc cu atenţie şi modul în care sunt respectate drepturile minoritare. Klemm a menţionat: după ce se va întoarce la Bucureşti, îi va informa pe potenţialii investitori americani despre impresiile acumulate la Ciuc. Borboly Csaba a vorbit în limba română despre temele abordate în cadrul discuţiilor. Borboly a precizat că l-au informat pe ambasador cu privire la faptul că planul de regionalizare, elaborat recent, care vizează reorganizarea regională a României, nu este pe placul Pământului Secuiesc. Potrivit politicianului UDMR, populaţia din regiune ar avea nevoie în primul rând de modernizare şi de debirocratizare. Borboly Csaba a pomenit şi de faptul că autorităţile române nu au restituit nici până astăzi proprietăţile care îi revin asociaţiei composesorale Bunurile Private din Ciuc, respectiv o parte din proprietăţile bisericeşti naţionalizate mai demult. Preşedintele consiliului judeţean l-a informat pe ambasador şi despre greutăţile ivite în relaţiile dintre români şi maghiari. Borboly a menţionat: copiii de naţionalitate maghiară sunt în dezavantaj faţă de cei de naţionalitate română, din cauza faptului că sistemul educaţional din România le stabileşte aceleaşi criterii. Aproximativ o jumătate din elevii maghiari eşuează la examenul de bacalaureat, pentru că sistemul nu le oferă posibilitatea să-şi însuşească temeinic limba română. Primarul Raduly Robert şi-a exprimat speranţa cu privire la întemeierea unor relaţii instituţionale cu ambasada americană, că vor reuşi să colaboreze în mod eficient în probleme privind democraţia, bunăstarea, precum şi drepturile minoritare. Edilii maghiari au vorbit despre problemele cu care se confruntă învăţământul superior în limba maghiară, greutăţile întâmpinate în utilizarea simbolurilor secuieşti, respectiv despre procesele drapelelor. În ceea ce priveşte problema vizând drapelul secuiesc, ambasadorul a insistat asupra implementării unui cadru legal concret şi echitabil. Hans Klemm a menţionat că problema restituţiei vizează şi cetăţeni americani. În aprecierea Maszol, ambasadorul a evitat să-şi exprime opiniile privind temele mai delicate. Ambasadorul i-a donat şi bibliotecii din judeţul Harghita un pachet de cărţi cu volume despre literatura americană şi cărţi de specialitate.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.898, 13.09.2016; Titlu: Ambasadorul american, pe Pământul Secuiesc

Asociaţia condusă de Dan Tanasă - cunoscut pentru antimaghiarismul său - ameninţă autoguvernarea din Sfântu-Gheorghe cu procesul în cazul în care nu îndepărtează într-un anumit termen inscripţia în limba maghiară de pe frontispiciul Colegiului Szekely Miko. Primarul Antal Arpad a primit luni denunţul: în termen de 30 de zile trebuie îndepărtată inscripţia, în caz contrar, asociaţia se va adresa instanţei. Răspunzând solicitării noastre, ne-a declarat: un semn al evoluţiei democraţiei româneşti specifice este faptul că după ce clădirea Colegiului Szekely Miko a fost naţionalizată, i-a fost declarat acum război şi inscripţiei în limba maghiară, care figurează pe frontispiciu de mai bine de 100 de ani. - Bineînţeles că nu o voi îndepărta, se va ajunge la proces, însă nu m-ar mai surprinde deja dacă instanţa română independentă ar decide că inscripţia trebuie înlăturată. Ne vom apăra, am căutat şi am şi găsit deja numeroase ilustrate şi fotografii mai vechi de 100 de ani, în care se vede clar că inscripţia era acolo şi atunci când această clădire şi acest pământ încă nu erau sub suveranitatea statului român - a accentuat Antal Arpad.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 177, 14.09.2016; Titlu: Şi inscripţia Szekely Miko bate la ochi / Antal nu cedează, Semnează: Kiss Edit

Ambasadorul american Hans Klemm a venit în judeţele Covasna şi Harghita ca să cunoască mai bine situaţia de aici, şi, deşi a evitat extrem de diplomatic să răspundă la întrebările delicate, a avut ocazia să se confrunte cu principalele probleme ale regiunii, ale oamenilor care trăiesc aici. În cadrul conferinţei de presă de aproximativ o jumătate de oră, susţinute la Sfântu-Gheorghe, ambasadorul a rostit de cel puţin zece ori denumirea în limba engleză - Szeklerland - a Pământului Secuiesc, negată de români. Hans Klemm a sosit la Sfântu-Gheorghe la orele 10, s-a întâlnit cu Tamas Sandor, preşedintele consiliului judeţean, Antal Arpad, primarul oraşului, şi cu Kato Bela, episcop reformat, după care a răspuns la întrebările ziariştilor.

Poziţie americană
Răspunzând unei întrebări care încerca să afle dacă Statele Unite sprijină pretenţia la autonomie a maghiarimii de aici, ambasadorul a accentuat poziţia SUA prin care susţine democraţia, drepturile omului, inclusiv drepturile minoritare. Statele Unite sprijină la maxim dreptul oamenilor de pe Pământul Secuiesc de a depune petiţii şi a-şi exprima în cadrul unor proteste în masă nemulţumirile faţă de guvern - a afirmat ambasadorul. Acesta nu a exprimat nicio poziţie cu privire la cazul renaţionalizării Colegiului Szekely Miko, dar procesul de restituţie este monitorizat cu atenţie şi se insistă asupra accelerării ritmului derulării - a reieşit din răspunsul formulat la o altă întrebare. Întrebându-l dacă la 60 de ani de la revoluţia din 1956, eveniment pe parcursul căruia America nu a susţinut Ungaria care s-a revoltat împotriva puterii sovietice şi a comunismului, maghiarii din Transilvania au sau nu motive să-şi facă griji cu privire la faptul că revendicările lor de drepturi se vor pierde din cauza parteneriatului strategic încheiat cu România, Hans Klemm a dat un răspuns general. A menţionat murmurând: Formidabilul ’56, e interesant..., apoi a prezentat priorităţile Statelor Unite: securitate şi stabilitate, în a căror menţinere România are un rol important; democraţia, inclusiv respectarea drepturilor minoritare, cea de-a treia prioritate reprezentând-o dezvoltarea economică.

Nemulţumirile maghiare
După conferinţa de presă, scurtă şi prea puţin grăitoare, ambasadorul s-a dus în vecini să se întâlnească cu prefectul, iar gazdele maghiare au rezumat tot ceea ce i-au spus ambasadorului. Tamas Sandor a subliniat: a precizat încă de la început că ei nu intenţionează să se plângă, ci caută partener pentru soluţionarea propriilor probleme. L-au informat pe ambasador cu privire la faptul că, până la aderarea la NATO şi UE, s-au extins drepturile maghiarimii transilvănene, însă ulterior s-a urmărit să fie schimbat cursul celor stabilite în constituţie şi normele juridice: sunt în derulare renaţionalizarea, centralizarea, autorităţile aplică un dublu etalon, iar ca argument au prezentat şi cu imagini faptul că, în timp ce în Bucovina, sub drapelul regiunii stau şi reprezentanţi ai autorităţilor, pe Pământul Secuiesc sunt aplicate amenzi pentru utilizarea de către autoguvernări a drapelului secuiesc. Au precizat şi faptul că tot ceea ce cere maghiarimea din Transilvania, de pe Pământul Secuiesc, funcţionează deja în 15 state ale UE, evidenţiind exemplul regiunii Tirolul de Sud. Au accentuat: nu-şi doresc mai mult decât ceea ce este posibil şi în alte locuri. Kato Bela, episcop al Eparhiei Reformate de Transilvania, a ridicat problema obstrucţionării restituirii imobilelor bisericeşti. Ceea ce se întâmplă acum în România înseamnă restricţionarea libertăţii confesionale, se poate înţelege care este situaţia geopolitică, însă ar trebui să aprecieze şi Statele Unite că maghiarii de aici au revendicat până acum doar prin mijloace paşnice şi legale tot ceea ce li se cuvine conform dreptului. Antal Arpad, primarul din Sfântu-Gheorghe, şi-a început cuvântarea subliniind că noi, maghiarii, suntem cetăţeni loiali ai României, însă tot nu suntem iubiţi, pe de o parte, din cauza faptului că spunem mereu adevărul, pe de altă parte, pentru că ne iubim cu pasiune propriul pământ natal, şi, deşi suntem ţinuţi sub o presiune permanentă de o sută de ani, noi suntem tot aici. Antal a pomenit şi de faptul că avem sentimentul că din cauza parteneriatului strategic încheiat cu România, Statele Unite au renunţat să reprezinte cu fermitate cauza maghiarimii transilvănene. Suntem de acord cu valorile fundamentale susţinute de America, însă se poate vorbi despre libertate confesională atâta timp cât sunt sustrase bunurile bisericeşti? Şi în America, democraţia este interpretată la fel ca la Bucureşti: trei lupi decid prin vot majoritar despre sacrificarea mielului (în cazul respectiv, mielul este maghiarimea transilvăneană - a precizat edilul). Este vorba de egalitate în condiţiile în care autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc li se interzice ceea ce este permis în alte zone ale ţării? - A enumerat Antal întrebările.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.899, 14.09.2016; Titlu: Ambasadorul american s-a informat în Trei Scaune, Semnează: Farkas Reka

În cursul zilei de luni i-a fost înmânată primarului din Sfântu-Gheorghe somaţia prin care se cere îndepărtarea inscripţiei de pe frontispiciul Colegiului Szekely Miko. Dan Tanasă, faimosul denunţător stabilit în Spania, are obiecţii privind inscripţia în limba maghiară, calificând-o drept ilegală. Antal Arpad a precizat: este vorba de una din multele iniţiative de acest gen a lui Tanasă, până acum, a atacat în special inscripţiile Kozseghaza, procedurile fiind aceleaşi în toate cazurile: trimite somaţia şi dacă nu vine niciun răspuns, demarează procedurile judiciare, în urma cărora el are de obicei câştig de cauză, după care prefectura dispune îndepărtarea inscripţiei, iar dacă lucrurile nu se întâmplă ca atare, primarilor vizaţi li se aplică o amendă de 150 de euro/zi. Antal Arpad a vorbit despre această problemă şi în faţa ambasadorului american, a subliniat că este vorba de o inscripţie veche de peste o sută de ani, iar procedurile aplicate nu sunt unele democratice. I-am spus domnului ambasador că dacă are impresia că proceduri de acest gen slujesc valorile americane - stabilitate, dezvoltare şi democraţie - pe care le-a înşiruit şi el, atunci aceste demersuri trebuie susţinute, iar dacă nu, trebuie întreprinse măsuri împotriva lor - a declarat primarul din Sfântu-Gheorghe. Acesta a precizat: inscripţia nu va fi îndepărtată, îşi asumă procesul.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.899, 14.09.2016; Titlu: Cine se simte deranjat de inscripţia Miko?, Semnează: Farkas Reka

Ambasadorul american Hans Klemm a enumerat, la Sfântu-Gheorghe, valorile de bază ale democraţiei americane, obiectivele importante ale acesteia în domeniul drepturilor omului, al corupţiei, al libertăţii confesionale şi a presei, însă despre problemele care ne vizează pe noi nu a spus absolut nimic concret. Cu toate acestea, bagatelizarea vizitei ambasadorului ar fi o mare greşeală. Ea are un mesaj foarte important. Nu este o problemă dacă puterea română vede că şeful diplomaţiei americane nu se informează neapărat (doar) din presa centrală de limbă română cu privire la situaţia de pe Pământul Secuiesc. Nu este o problemă nici dacă discuţiile cu reprezentanţii autorităţilor locale nu au fost pe de-a-ntregul publice. S-a văzut bine şi faptul că în special după amplasarea bazei de la Deveselu, Statelor Unite nu le-ar lipsi deloc o Românie apăsată de tensiuni. Vor linişte, pace. Poate că tocmai aceasta ar putea fi şansa noastră: să ne putem desemna ferm, clar şi unitar priorităţile. Se pare că America este (într-o oarecare măsură) atentă la noi.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 178, 15.09.2016; Titlu: America este atentă la noi, Semnează: Erdely Andras

Ministerul român al afacerilor externe a atenţionat ieri ambasada Statelor Unite la Bucureşti asupra sensibilităţii pe care o reprezintă drapelul secuiesc, după ce în presă a apărut o fotografie în care ambasadorul american Hans Klemm, în compania edililor din Trei Scaune, ţine în mână steagul secuiesc primit în dar. Presa de limbă română a exagerat imediat cazul. Majoritatea posturilor TV de ştiri în limba română au interpretat iniţial comunicatul ministerului de externe ca şi cum ministerul l-ar fi convocat pe diplomat, însă acest lucru a fost infirmat ulterior de către Ionuţ Vâlcu, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe. Ministerul din Bucureşti şi-a exprimat convingerea că ambasadorul va cunoaşte, cu ocazia vizitelor sale, modelul intercultural implementat de România, drepturile de care beneficiază minorităţile din România, care - potrivit comunicatului - corespund în totalitate normelor internaţionale aferente. Majoritatea presei audio-vizuale şi a celei on-line în limba română a publicat ieri fotografia - însoţită de comentarii, în special dezaprobatoare - în care Hans Klemm apare alături de Antal Arpad, primarul din Sfântu-Gheorghe, Kato Bela, episcop reformat, şi Tamas Sandor, preşedintele administraţiei judeţene Covasna, ţinând în mână un drapel secuiesc. Potrivit portalului de ştiri Hotnews.ro, utilizarea drapelului secuiesc este una din problemele delicate ale regiunii. Fotografia a fost dată publicităţii în precampania alegerilor parlamentare, iar în campanie probabil naţionalismul va reprezenta una din principalele teme de discuţii - scrie Hotnews. Evenimentul Zilei citează din comentariul fostului premier Adrian Năstase, în opinia căruia ministerul de externe din Bucureşti ar trebui să-l convoace pe ambasadorul american pentru ca acesta să-şi explice gestul. Adevărul a completat postarea de pe Facebook a primarului că DIICOT-ul a demarat procedurile penale împotriva lui Antal Arpad, sub acuzaţia de utilizare în alte scopuri decât cele pentru care s-a contractat creditul luat de la BERD.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.900, 15.09.2016; Titlu: Bucureştii s-au simţit ofensaţi / Scandal diplomatic din cauza drapelului secuiesc

Vizita pe Pământul Secuiesc a ambasadorului american, o vizită care a aprins spiritele, prezintă importanţă pentru noi din mai multe puncte de vedere. Este remarcabil deja faptul că ambasadorul s-a informat timp de două zile, la faţa locului, despre situaţia noastră, şi, deşi nu a adoptat poziţie, ca un adevărat diplomat, în probleme delicate, are valoare de semnal că a acceptat să se fotografieze cu drapelul secuiesc persecutat de către autorităţi, de asemenea, a rostit de mai multe ori denumirea de Pământ Secuiesc, o temă tabu în România. Vizita diplomatului a oferit şi ocazia unei oarecare inventarieri a lezărilor de drepturi, iar printre acestea cea mai stupefiantă ar fi cazul restituirii proprietăţilor bisericeşti. S-a confirmat tocmai acel lucru pentru care mulţi dintre noi şi-au făcut griji la începutul cazului Miko: renaţionalizarea a avut valoare de precedent, restituirea imobilelor bisericeşti a fost practic sistată. Este şi mai grav faptul că este deosebit de dificil să se poarte lupta împotriva metodei aplicate, aceea că solicitările bisericii sunt respinse prin invocarea unor motive născocite, iar la judecătorii, sunt condamnaţi cei care au dispus restituţia - cum s-a întâmplat în cazul lui Marko Attila. Singura posibilitate pentru producerea unei schimbări ar putea s-o reprezinte diplomaţia, politica externă - vizita pe Pământul Secuiesc a ambasadorului american este deosebit de importantă, deoarece a reprezentat o ocazie pentru reflectarea asupra obstrucţionării restituţiei, respectiv asupra părţii obscure - prea puţin cunoscută la nivel internaţional - a politicii române exemplare privind minorităţile. De această ocazie s-au folosit unii liderii autoguvernamentali şi ierarhi ai bisericii de pe Pământul Secuiesc, fiind cert că exercitarea presiunii americane, occidentale ar putea fi deosebit de benefică pentru noi. Ar putea veni la fel în avantajul nostru şi indignarea românească generată de fotografia în care Hans Klemm apare cu drapelul secuiesc. Ambasadorul a putut experimenta pe propria piele că este adevărat tot ceea au spus lideri autoguvernamentali de pe Pământul Secuiesc despre persecutarea simbolurilor secuieşti, dublul etalon aplicat de puterea română şi stoparea restituţiei. Noi le putem mulţumi Bucureştilor că şi-au dat arama pe faţă şi în faţa reprezentantului guvernului american!
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.900, 15.09.2016; Titlu: Bucureşti, îţi mulţumim!, Semnează: Farcadi Botond

Fotografia ambasadorului american cu drapelul secuiesc nu este un gest împotriva românilor - a afirmat ieri, Kelemen Hunor, care a rămas stupefiat de reacţiile isterice (venite inclusiv de la nivel înalt). Este vorba de un gest normal, a primit în dar acest drapel, acest simbol, şi s-a fotografiat. Nu este un gest împotriva României sau împotriva românilor. M-au surprins în mod deosebit aceste gesturi isterice, care au venit inclusiv din poziţii înalte, din partea unor politicieni lideri şi formatori de opinie. Această reacţie a arătat că este adevărat tot ceea ce spunem de ani de zile, adică există lucruri pe care autorităţile le abordează în mod nechibzuit şi necuviincios. Maghiarii sunt cetăţeni loiali, trăiesc de o sută de ani în România, unde creează valori, şi resimt lipsa de respect, de încredere, lipsa încrederii din partea autorităţilor statului - a explicat Kelemen Hunor. Referitor la reacţia ministerului de externe, Kelemen a menţionat: nu înţelege cum se poate reacţiona astfel la un lucru care nu-şi avea locul nici măcar printre ştiri, şi nu trebuia să genereze nicio dispută, având în vedere că gestul lui Klemm nu vine împotriva statului român. Preşedintele UDMR a menţionat: săptămâna trecută, la invitaţia lui Klemm, a participat la discuţii cu ambasadorul, ocazie cu care au analizat temeinic situaţia comunităţii maghiare. Kelemen a menţionat: atunci când este vorba de parteneriatul strategic, este vizată şi comunitatea maghiară care trăieşte de o sută de ani în România, şi cele 1,5 milioane de maghiari sunt parte a parteneriatului strategic. Am remarcat la toţi, de la Năstase până la Diaconu, că se sperie din patru în patru ani că Transilvania va fi furată, şi iată că nu a fost şi nici nu va fi furată, niciun secui n-o va lua în spinare ca să fugă cu ea din România. Nu aceasta este dorinţa maghiarimii din România, şi nici dorinţa noastră ca formaţiune politică. În opinia lui Kelemen Hunor, fotografia ambasadorului cu drapelul secuiesc este doar un pretext pentru campania naţionalistă. Preşedintele uniunii a precizat: nu-i învinovăţeşte pe politicienii de pe Pământul Secuiesc pentru situaţia creată, din contră, îi susţine în manifestările lor. Kelemen Hunor şi-a exprimat, în mod public, recunoştinţa pentru vizita ambasadorului american pe Pământul Secuiesc şi a considerat că Hans Klemm a făcut cel mai firesc gest din lume. Kelemen a adăugat: rostul isteriei de după fotografia cu drapelul a fost acela ca şi americanii să vadă cu cine au de-a face, care sunt reacţiile generate în societatea română de aspiraţiile legitime de pe Pământul Secuiesc. Preşedintele UDMR speră în perspicacitatea liderilor PSD, PNL şi ai ALDE, că aceste partide nu doresc să încingă spiritele în campanie.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.901, 16.09.2016; Titlu: Kelemen Hunor despre scandalul Klemm

Poate astfel sunt pregătiţi românii să nu se mire prea tare dacă Transilvania se va rupe de Bucureşti? După părerea unui istoric român, România nu avea dreptul istoric la Transilvania. Un volum important a apărut nu demult în Ungaria. Acesta depăşeşte viziunea istorică şovină a patriei profesorului bucureştean Lucian Boia, şi manifestă o atitudine oarecum critică inclusiv faţă de ziua naţională a României, adică faţă de marea adunare de unificare de la 1918, din Transilvania. După părerea profesorului, România nu avea dreptul istoric la Transilvania. Eseul profesorului bucureştean, intitulat Învinşi şi învingători - Reinterpretarea Primului Război Mondial, aparţine de colecţia în care istoricul de 71 de ani se confruntă cu miturile istorice ale propriei patrii. Boia este cunoscut şi la noi: volumele sale intitulate De ce este România altfel? şi Sfârşitul Occidentului pot fi citite şi în varianta în limba maghiară. În ceea ce priveşte actualul său volum apărut în îngrijirea Editurii CSER, mai multe idei din acesta sunt deosebit de importante în privinţa maghiarilor: 1. Nu spune, în mod explicit, despre Trianon că ar fi nedrept - eventual doar atât că maghiarii îl consideră injust. În opinia sa, sistemul tratatelor de pace de la Versailles le-a asigurat naţiunilor din Europa doar o dreptate parţială, însă aceasta era îmbinată deseori cu nedreptatea. 2. Recunoaşte că România nu avea dreptul istoric la Transilvania - rareori se întâmplă ca un istoric român să formuleze atât de evident acest lucru. 3. Românii din Transilvania s-ar fi bucurat mai mult pentru autonomie: inclusiv în cadrul României (după 1918), dar mai înainte, chiar şi în cadrul unei monarhii federale habsburgice. Puteau să insiste şi mai mult la acest lucru preliminar primului război mondial, decât la unirea cu Regatul - România de dincolo de Carpaţi - ideea este evidenţiată în prefaţa volumului de specialistul ungar Zahoran Csaba, ca fiind o rară afirmaţie formulată de către un istoric român. 4. În toamna anului 1918, în urma ruperii Ungariei de Monarhia Austro-Ungară, instaurarea autonomiei transilvănene în cadrul monarhiei dualiste a devenit însă imposibilă. Românii din Transilvania ar fi ezitat să aleagă între Viena şi Bucureşti, însă între Budapesta şi Bucureşti puteau opta doar pentru acesta din urmă. 5. Nu pune la îndoială apartenenţa Transilvaniei de după 1918. Scrie despre o majoritate etnică română, pomeneşte eventual la nivelul oraşelor de o puternică influenţă maghiară şi săsească, de un procent numeric ridicat. În opinia sa, în ultimul secol, statele naţionale din regiune au devenit mai unitare din punct de vedere etnic, ca atare - în aprecierea sa - şi România. (Între timp, statele multinaţionale - Iugoslavia şi Cehoslovacia - s-au fărâmiţat.) 6. Marea adunare a românilor de la Alba-Iulia (unirea de la 1 decembrie: Unirea Transilvaniei cu voievodatele române de dincolo de Carpaţi) nu putea suplini referendumul. Potrivit lui Boia, maghiarii şi saşii nu au fost prezenţi la marea adunare, întrunirea fiind susţinută cu ocazia intrării armatei române. Prin acestea se manifestă atitudinea critică faţă de cea mai importantă zi naţională a românilor. 7. România cea norocoasă: trecând de partea Antantei, Bucureştii au năzuit, în primul război mondial, la obţinerea Transilvaniei. Prin aceasta însă au renunţat la Basarabia aparţinătoare de Antanta (Rusia). În final, Antanta a câştigat războiul în aşa fel încât Rusia ţaristă s-a prăbuşit, ca atare, în perioada interbelică, pe lângă Transilvania, au devenit părţi din România Mare şi Basarabia, respectiv Bucovina. O dublă trădare. Contrar promisiunilor făcute anterior către puterile centrale, în 1916, românii au atacat Austria - Ungaria: au năvălit asupra Transilvaniei. Au suferit însă un eşec rapid, iar Bucureştii au ajuns sub stăpânirea puterilor centrale. Doar în Moldova au reuşit să menţină românii reorganizaţi de către francezi partea sudică a frontului estic al Antantei. Acolo au luptat împreună cu ruşii, până când, în 1918, dominaţia ţarului s-a prăbuşit. În momentul respectiv, românii au fost nevoiţi să încheie o pace separată cu Berlin şi Viena. În concluzie, în 1918 au trădat-o de fapt şi pe Antanta. Situaţia însă a continuat să se complice: după prăbuşirea Rusiei, soarta acesteia a fost împărtăşită nu peste mult timp şi de Imperiul German, iar Monarhia Austro-Ungară s-a dezmembrat aproape în câteva clipe. Acestea au adus norocul fără precedent al românilor: au obţinut nu numai Transilvania, ci inclusiv Basarabia, Dobrogea de Sud şi Bucovina. Acest lucru însă cu greu se poate justifica prin argumente istorice. În acest context formulează Boia afirmaţia de care se pomeneşte în introducere: România nu avea dreptul istoric la Transilvania, având în vedere că Basarabia s-a aflat într-adevăr, până în 1812, sub suzeranitate română, Transilvania însă nu a reprezentat niciodată parte a voievodatelor române. Trebuie însă menţionat că, din cauza prăbuşirii Rusie ţariste, România a obţinut Basarabia încă la începutul anului 1918, conform păcii separate încheiate cu Imperiul German şi Monarhia Austro-Ungară - lucru despre care scrie Szasz Zoltan în colecţia intitulată Istoria Transilvaniei. 28 mai 2016 - tudnodkell.info.
Publicaţia „Szekely Ido” (circulă în judeţele din Transilvania), nr. 20, 17.09.2016; Titlu: Tot mai mulţi ziarişti şi istorici români afirmă ceea ce noi nu puteam spune: România nu are niciun fel de drept la Transilvania

Basarabia este a României, iar Pământul Secuiesc nu există - s-a spus de nenumărate ori. De această dată, cuvintele au fost rostite de domnul Diaconu cu ocazia faptului că ambasadorul SUA la Bucureşti s-a fotografiat la Sfântu-Gheorghe cu drapelul secuiesc inexistent. În momentul de faţă există o revoltă isterică în legătură cu încălcarea democraţiei, cu implicarea mai marilor de la Bucureşti în problemele interne române. Este consternant! În momentul de faţă, întreaga lume poate afla că potrivit poziţiei oficiale române - care a ales ura ca bază a politicii sale -, poporul, secuii care există de mii de ani, nu există. Pământul - Pământul Secuiesc - al acestui popor milenar nu există nici el. În urmă cu aproximativ zece ani, când politicienii noştri au amplasat indicatorul cu inscripţia Pământul Secuiesc, autorităţile l-au înlăturat de îndată de la intrarea în judeţul Trei Scaune. În urmă cu jumătate de an a sosit vestea că tribunalul a respins înregistrarea Asociaţiei pentru Turismul Pământului Secuiesc în baza aceluiaşi motiv important: inexistenţa Pământului Secuiesc. Ceea ce nu există, nu poate avea nici turism. Inexistentă în România este şi limba noastră. Nu dispune de niciun fel de statut. Pe pământul inexistent, locuit de aproximativ 700.000 de secui inexistenţi, privaţi de toate drepturile, nu există oficial nici limba acestor 700.000 de persoane. Neghiobie ridicată la putere de lege, ură ridicată la putere de lege. Simbolurile tale sunt obiectele urii. Drapelul şi stema ta. Chiar şi amintirile tale, Nepiskola sau Kozseghaza. Sunt adoptate sentinţe împotriva noastră. Prefecţii - însărcinaţii de serviciu ai politicii urii - îşi îndeplinesc sarcinile. Îndepărtează drapelele şi amintirile tale. Există sistemul instituţional al legalităţii, care se reuneşte şi care adoptă decizii. Da. Astfel trăim în România, unde drepturile minoritare sunt soluţionate în mod exemplar.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.905, 21.09.2016; Titlu: Pământul Secuiesc inexistent şi politica urii, Semnează: Gazda Jozsef

Un nou proces al drapelului a demarat ieri, la Tribunalul Covasna: reclamantul este tot prefectura, iar ţinta o reprezintă din nou drapelul secuiesc. De data aceasta, prefectura cere îndepărtarea din sala mare de şedinţe a administraţiei judeţene - utilizată în comun cu prefectura - a simbolului donat consiliului judeţean de Kulcsar-Terza Jozsef. De asemenea, prefectura ar dori să anuleze şi contractul de donaţie. Cu ocazia şedinţei ordinare din luna februarie, consilierul judeţean sub culorile PCM a arborat drapelul secuiesc lângă drapelul României şi cel al Uniunii Europene, iar peste o lună, consiliul i-a accepta donaţia şi printr-o hotărâre. Potrivit politicianului PCM, încă pe atunci, prefectul Sebastian Cucu s-a simţit atât de incomodat de drapel încât a cerut, cu ocazia unei recente şedinţe susţinute în sala comună a celor două instituţii, ca acesta să fie acoperit cu o pânză albă. În cadrul dezbaterii de ieri în procesul intentat la Tribunalul Covasna, avocatul lui Kulcsar-Terza Jozsef a reflectat asupra absurdităţii interzicerii donaţiei, întrebând dacă prefectul ar cere îndepărtarea şi dacă ar fi fost donat un drapel publicitar. Kulcsar-Terza a argumentat în mod asemănător: dacă ar fi donat o minge, ar mai fi fost acţionat în instanţă? Dacă ar dori să le ofere o sticlă cu apă colegiilor de naţionalitate română, i-ar fi interzisă şi această donaţie? Pe parcursul dezbaterii s-a mai precizat că nicio lege din România nu interzice arborarea drapelului secuiesc. Reprezentantul prefecturii a argumentat prin faptul că, în România, doar drapelul românesc poate fi oficial. La fel ca pe vremea comunismului - a menţionat Kulcsar-Terza. Acesta a subliniat că după părerea sa, măsura adoptată este revoltătoare, este vorba despre o acţiune de intimidare, în felul acesta se vrea ca membrii comunităţii maghiare să nu-şi folosească simbolurile, însă a venit timpul să întreprindem şi demersuri juridice împotriva acestor atacuri. În noul caz al drapelului secuiesc, instanţa se va pronunţa în 6 octombrie.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.907, 23.09.2016; Titlu: A început un nou proces al drapelului / Vor să-l îndepărteze, să-l acopere, Semnează: Farcadi Botond

În perioada 9-10 septembrie, avocaţi maghiari şi asistenţi judiciari din Bazinul Carpatic - Slovacia, Ucraina Subcarpatică, Transilvania şi Voivodina -, au organizat, la Budapesta, o întâlnire de specialitate de două zile. Întrunirea, care a oferit posibilitatea autoperfecţionării şi schimbului de experienţă, a avut loc la invitaţia şi în organizarea europarlamentarei independente dr. Morvai Krisztina şi a Serviciului Naţional de Asistenţă Juridică (NJSZ). La manifestare au participat dr. Szili Katalin, însărcinat al premierului pe probleme privind autonomia, Csoti Gyorgy, conducător al Institutului pentru Protecţia Drepturilor Minorităţilor, precum şi dr. Pakozdi Csaba, colaborator al comisarului ministerului afacerilor externe responsabil pentru maghiarii din statele vecine. Reprezentanţii guvernamentali şi-au manifestat dispoziţia pentru colaborare, schimb de opinii şi informare reciprocă. Au reflectat asupra rolului deosebit de important al activităţii de apărare a drepturilor naţionale în privinţa obţinerii autodeterminării maghiarilor de pe teritoriile maghiare rupte. Participanţii şi-au împărtăşit - prin prezentarea unor cazuri juridice specifice - experienţele acumulate în domeniul juridic, dar şi la nivelul mişcării, referitoare la validarea drepturilor individuale şi comunitare ale comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic, de pe teritorii rupte, cum sunt lezările de drepturi comise împotriva practicanţilor drepturilor lingvistice, libertăţii opiniei, dreptului la întrunire sau al dreptului la uniune, problemele legate de utilizarea simbolurilor naţionale, comunitare (de exemplu, persecutarea drapelului secuiesc), cazurile de reabilitare şi restituţie. Propria experienţă despre care am vorbit a fost aceea că la noi, au existat tentative în direcţia desfiinţării organizaţiei maghiarilor ceangăi şi închiderea şcolilor comunităţii, însă demersurile întreprinse au eşuat. Am amintit şi de alte cazuri, inclusiv unele la care procesul a fost pierdut (de exemplu, după marşul din 2013, de la Sfântu-Gheorghe, al Noii Drepte). Participanţii au convenit asupra faptului că organizaţia îi va sprijini în continuare pe maghiarii ale căror drepturi au fost lezate din cauza identităţii lor naţionale, iar în scopul respectiv îşi vor amplifica colaborarea, vor încerca să-şi armonizeze metodele, vor acorda o atenţie mai intensă modului de aplicare a normelor europene, prezentării în sferă largă a lezărilor de drepturi şi informării instituţiilor europene.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.907, 23.09.2016; Titlu: Nu există autodeterminare fără apărarea drepturilor naţionale

Şedinţa de lucru a Consiliului Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic (KMAT) a avut loc în data de 23 septembrie, la Casa Maghiarilor din Budapesta. Cu această ocazie au fost discutate problemele legate de sistemul de monitoring al KMAT, diferitele forme şi posibilităţi de colaborare, şi au avut loc şi alegeri. În funcţia de preşedinte al consiliului a fost reales episcopul Tokes Laszlo, preşedintele CNMT. În cadrul conferinţei de presă care a avut loc după şedinţă, Tokes a declarat: consiliul a fost înfiinţat în anul 2004, în Oradea, la iniţiativa CNMT şi CNS, pentru unificarea organizaţiilor civice şi politice maghiare de peste hotare şi pentru susţinerea aspiraţiilor autonomiste ale comunităţilor din Bazinul Carpatic. El a mai declarat: consiliul a evaluat în acest an situaţia comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic. A fost confirmată ideea potrivit căreia comunităţile naţionale indigene - care trăiesc în minoritate numerică - trăiesc în ţările din împrejurimi într-o situaţie discriminată, în calitate de cetăţeni de rangul al doilea şi sunt lipsite de apărare în faţa diasporizării şi asimilării. Dreptul comunităţii la autodeterminare, dreptul la reprezentanţă politică democratică şi independentă este validat la un nivel mai jos decât mediu, iar protecţia statului faţă de comunităţile naţionale este scăzută. În sinteză: în ţările învecinate Ungariei, niciuna din minorităţile maghiare nu dispune de o autonomie reală. Potrivit evaluării, situaţia comunităţii naţionale maghiare poate fi considerată satisfăcătoare în măsura în care este analizat dreptul la organizaţii proprii şi la relaţii lipsite de probleme. La nivel principial şi legal este asigurat şi dreptul la un mod de tratament egal, nediscriminatoriu. Potrivit cercetării, pentru maghiarii de peste hotare, validarea dreptului la informare, la mecanisme de apărare şi la utilizarea limbii reprezintă o luptă zilnică. Dreptul la educaţie deplină în limba maternă este cel mai puţin validat. În esenţă, învăţământul în limba maghiară este posibil doar în cadrul facultăţilor înfiinţate de statul ungar sau în cadrul celor care funcţionează sub îngrijirea acestuia. Istoria şi cultura naţiunii maghiare, ale comunităţilor naţionale maghiare nu sunt predate corespunzător majorităţii, iar acest lucru obstrucţionează colaborarea socială, dat fiind faptul că nu dizolvă contradicţiile naţionale existente. Potrivit evaluării, în cea mai bună situaţie se află, în privinţa validării drepturilor, minoritatea maghiară din Slovenia, urmată de minoritatea din Croaţia, Ucraina şi Serbia. În cea mai proastă situaţie se află maghiarii din Slovacia şi din România, aflaţi în majoritate numerică. În legătură cu amănuntele evaluării, Bedo Arpad, secretarul KMAT, a declarat: sistemul de criterii a fost realizat în anul 2014. Formularul a inclus 163 de întrebări, în baza a 86 de criterii. A inclus 14 tematici, iar completarea formularelor a fost coordonată de nouă organizaţii din cadrul a şase ţări.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.909, 26.09.2016; Titlu: Evaluare despre situaţia maghiarilor

Atacul concertat împotriva simbolurilor, denumirilor, inscripţiilor noastre continuă. Iar operaţiunea se desfăşoară sub îndrumarea, mai mult chiar, cu participarea activă a poliţiei secrete române cândva vestită (Securitatea), adică a urmaşului de drept şi de doctrină al acesteia, Serviciul Român de Informaţii (SRI). Pentru a demonstra operaţiunea derulată împotriva noastră, este suficient să fac referire la evenimentele din săptămâna trecută. Curtea de Apel Târgu-Mureş a pronunţat atunci o sentinţă definitivă şi irevocabilă potrivit căreia drapelul secuiesc nu poate flutura în Piaţa centrală din Miercurea-Ciuc. Atunci a reieşit că Autoritatea Naţională pentru Turism nu recunoaşte nici ea Pământul Secuiesc drept destinaţie turistică. Şi tot atunci a avut loc la Sfântu-Gheorghe un nou proces al drapelului. În cadrul acestui proces, juristul prefecturii a argumentat spunând că noi, maghiarii, suntem o minoritate în această ţară şi din acest motiv nu avem nici drapel. Vorbe clare, care reflectă perfect atitudinea puterii române faţă de noi: dictatorială, duşmănoasă şi umilitoare. Ce se poate face în astfel de situaţii? În primul rând trebuie să protestăm, la toate forurile din ţară şi din străinătate, faţă de lezările de drepturi şi tratamentul umilitor de care avem parte. Să atragem atenţia asupra noastră atât în parlamentul român cât şi în cel european, să bombardăm cu petiţii ambasadele din străinătate şi organizaţiile pentru drepturile omului, să ne facem auzit glasul la ONU. Fără ieşiri în stradă şi proteste în masă, adică fără a arăta forţa şi a exercita presiune, nu vom fi trataţi niciodată în această ţară aşa cum sunt trataţi românii.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 186, 27.09.2016; Titlu: Trebuie arătată forţa, Semnează: Bedo Zoltan

Preşedintele catalan planifică organizarea unui referendum pentru independenţă în luna septembrie a anului 2017. Carles Puigdemont a anunţat acest lucru ieri în parlamentul de la Barcelona. Conducătorul comunităţii autonome catalane a subliniat că vor organiza referendumul în a doua parte a lunii septembrie a anului viitor, fără aprobarea statului spaniol. El a mai spus că se vor strădui până în ultimul moment să ajungă la o înţelegere cu statul, vor face tot ceea ce ţine de ei şi sunt dispuşi să discute despre orice. Puigdemont a mai precizat: Catalonia se va pregăti până în iunie 2017 să demareze procesul de scindare de Spania, de tranziţie către un stat independent. Vom proceda paşnic şi democratic. După cum s-a exprimat, majoritatea catalanilor doresc independenţa, iar în Europa nu există un proiect care să beneficieze de o asemenea susţinere. Puigdemont a atras atenţia asupra faptului că în cazul în care parlamentul nu îi va acorda astăzi votul de încredere, va organiza noi alegeri parlamentare în Catalonia.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.912, 29.09.2016; Titlu: În Catalonia se planifică organizarea unui referendum pentru independenţă

Parlamentarul Bogdan Diaconu, cunoscut pentru atitudinea sa antimaghiară, a iniţiat desfiinţarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Diaconu a depus proiectul de lege în senat încă din luna mai, însă acesta a ajuns în camera deputaţilor -care trebuie să-şi dea prima votul - doar în cursul săptămânii trecute. In opinia politicianului, instituţia bugetară a dat dovadă de o atitudine antiromânească. In opinia sa, consiliul se află sub influenţa UDMR şi a altor grupuri de interese care activează pentru desfiinţarea valorilor creştine româneşti tradiţionale. Consiliul pentru combaterea discriminării i-a amendat pe toţi românii care şi-au ridicat glasul împotriva extremismului maghiar. CNCD a stat în slujba autonomiei teritoriale şi a cauzei teroriştilor, susţinând de exemplu că Beke Istvan şi Szocs Zoltan au fost discriminaţi - declară parlamentarul, în motivaţia proiectului de lege.
Sursa: Haromszek nr. 7916 din 04.10.2016 Un nou proiect de lege antimaghiar

În România, statul continuă să persecute utilizarea simbolurilor comunitare - este tema despre care a vorbit Sogor Csaba luni, în plenul de la Strasbourg. Europarlamentarul UDMR a precizat: acest lucru l-a putut experimenta de curând şi ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, când a apărut despre el în presă o fotografie în care ţine în mână un drapel secuiesc, alături de lideri autoguvernamentali locali. În presa de limbă română, acest gest a fost suficient pentru iscarea unui scandal. A protestat, printr-un comunicat, inclusiv ministerul afacerilor externe - a afirmat Sogor Csaba. În aprecierea reprezentantului din Transilvania, este vorba de o discriminare, având în vedere că nu toate simbolurile comunitare generează o agitaţie atât de mare în România. Multe regiuni au propriul drapel, care poate fi utilizat în mod liber. Sogor a atras atenţia Parlamentului European şi asupra faptului că instanţa română a decis că denumirea de Pământ Secuiesc nu poate fi utilizată ca destinaţie turistică. Cu alte cuvinte: o regiune nu poate fi pomenită sub denumirea pe care o folosesc localnicii de peste o sută de ani. Vă rog să decideţi dacă acest fenomen lezează sau nu sensibilitatea europeană - a formulat europarlamentarul.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.917, 05.10.2016; Titlu: Despre Pământul Secuiesc, în Parlamentul European, Semnează: Nagy B. Sandor

Preşedinţii organizaţiilor din Cluj ale UDMR şi PPMT au depus plângere la Consiliul Naţional al Audiovizualului împotriva postului de televiziune B1, din cauza instigărilor antimaghiare lansate în cadrul unei emisiuni de duminică. Moderatorul emisiunii, Radu Banciu a spus, în contextul referendumului din Ungaria, că poporul maghiar este tot unul de refugiaţi, care nu are ce căuta în Europa. Domnul Orban, să ştiţi că şi României i-ar sta mai bine fără unguri - a spus Banciu, adăugând: Arabii, în Siria şi Palestina, dumneavoastră, în Ungaria, şi noi aici. Da? După părerea moderatorului, dacă maghiarii din România sunt atât de unguri şi atât de împotriva poporului român, ar trebui să stea în Ungaria. În aprecierea lui Kovacs Peter, preşedintele executiv al UDMR, afirmaţiile de stigmatizare ale moderatorului sunt inacceptabile. Acestea sunt insultătoare la adresa comunităţii maghiare, nici UDMR, dar - în opinia mea - nici vreunul din cetăţenii din România nu se poate solidariza cu aşa ceva - este citat preşedintele executiv în buletinul informativ al UDMR. Este inacceptabilă afirmaţia potrivit căreia maghiarii nu au ce căuta în ţară, iar în acest context, este inacceptabil în special faptul că ni se atribuie un rol de imigranţi economici - şi-a exprimat opinia Kovacs Peter. Preşedintele executiv a adăugat: UDMR i-a solicitat CNA să sancţioneze postul B1 şi să-i impună moderatorului emisiunii - care poate fi considerat un recidivist - să-şi ceară public scuze. Fancsali Erno, preşedintele organizaţiei din Cluj a PPMT, a amintit de faptul că postul B1 trebuia să achite, nu demult, o amendă de 50.000 de lei, din cauza unor afirmaţii similare făcute de moderatorul Radu Banciu. Politicianul şi-a exprimat speranţa că autoritatea va adopta măsurile adecvate şi în acest caz.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.917, 05.10.2016; Titlu: Noi instigări antimaghiare

Steagul secuiesc pe care consilierul PCM Kulcsar Terza Jozsef l-a donat, în luna februarie, autoguvernării judeţene, trebuie înlăturat din sala mare de şedinţe utilizată în comun de către Consiliul Judeţean Covasna şi prefectură. Asta este decizia Tribunalului Covasna în procesul intentat de prefectură. Potrivit lui Kulcsar Terza Jozsef, pe prefectul Sebastian Cucu îl deranjează atât de tare steagul secuiesc încât, recent, la şedinţe a dispus acoperirea steagului cu un voal alb. Liderul PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a declarat că decizia este revoltătoare, încalcă drepturile omului şi este discriminatorie. El a adăugat că vor contesta această decizie. Aşa ceva încă nu s-a mai auzit, să nu poţi dona - a răbufnit Kulcsar, plângându-se şi de faptul că este interzisă utilizarea liberă a însemnelor. A sosit timpul pentru luarea unor contramăsuri - a declarat Kulcsar. Întrebat fiind la ce măsuri concrete se gândeşte, acesta a declarat că va fi o surpriză. Exact ca în cazul saşilor, puterea română vrea ca noi să dispărem, însă nu îi va merge. În astfel de cazuri trebuie să luăm cu toţii atitudine şi să ne solidarizăm - a accentuat politicianul.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.920, 08.10.2016; Titlu: Este interzisă până şi donarea steagului secuiesc?, Semnează: Farcadi Botond

În contextul problemei privind imigranţii, Radu Banciu, unul din moderatorii postului de televiziune B1, a îndrăznit să spună, în cadrul unei emisiuni de duminică, cum că maghiarii ar fi tot un popor de imigranţi, care nu are ce căuta în Europa. Acesta a mai adăugat: Domnul Orban, să ştiţi că şi României i-ar sta mai bine fără maghiari (din Transilvania)! Iar în final, a precizat: dacă maghiarii din România sunt atât de unguri şi atât de împotriva poporului român, să stea în Ungaria! Aceste afirmaţii naţionaliste, şovine, instigatoare la ură sunt deosebit de insultătoare pentru noi, nu pot rămâne fără replică. Drept urmare, putem să împachetăm şi noi, pentru că evreii, germanii (saşii) au plecat deja. Iar cel care a mai rămas, a devenit preşedintele statului român. Să nu uităm, ordinul cavaleresc german a fost stabilit (înaintea saşilor) în Transilvania, în Ţara Bârsei, în anii 1200, de regele ungar Andrei al II-lea. În concluzie, Transilvania era încă pe atunci parte din regatul ungar, iar maghiarii secui au trăit aici şi mai înainte. Nu pot fi calificaţi drept imigranţi nici saşii, care veniseră mai târziu, ei fiind cetăţeni colonizaţi cu bună intenţie. Cum pot fi maghiarii, în astfel de condiţii, un popor de imigranţi? La finele primului mileniu, ei nu s-au instalat, cu forţa, într-o ţară, într-un stat, ci şi-au întemeiat propriul stat pe un teritoriu nepopulat, în Bazinul Carpatic rămas pustiu după plecarea romanilor. Românii au început să vină în Transilvania, după anii 1300, într-un număr redus şi în ritm mai lent, ca să se ocupe de păstorit nomad sau să muncească pentru moşieri. Nu s-au mai întors în voievodatele române de pe vremea respectivă, adică în Moldova şi Ţara Românească. Evident, procesul s-a derulat treptat, timp de câteva secole, doar pe vremea republicii socialiste multilateral dezvoltate erau colonizate, în mod dirijat, masele de oameni în oraşele populate de maghiari. Au trecut de atunci două decenii şi jumătate, însă eu nu am auzit niciodată până acum ca vreunul din jurnaliştii maghiari să fi spus la radio sau la tv că românii ar trebui să se întoarcă acolo de unde veniseră! Se pare că, în România democratică de astăzi se amplifică tot mai mult generarea falsei atmosfere antimaghiare (pe lângă postul tv B1, mai există şi Realitatea, Antena1, Antena3 şi altele, inclusiv postul naţional, care sunt la fel neponderate). Aceşti moderatori tv, în loc să slujească convieţuirea normală, relaţiile paşnice, se ocupă, în mod rău intenţionat, de despicarea firului de păr în patru. Ar fi bine dacă patrioţii, care se bucură de o popularitate ieftină, s-ar pregăti mai bine din istorie! Ştiu că, în arta militară, cea mai bună apărare este atacul, însă s-a cam depăşit măsura. N. Kanyadi Mihaly / Sântionlunca.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.925, 14.10.2016; Titlu: Instigări lansate împotriva noastră, fără a fi pedepsite

În 20 octombrie, de la ora 18:00, în Sala Gabor Aron a Bibliotecii Judeţene Bod Peter din Sfântu Gheorghe, heraldicianul dr. Szekeres Attila Istvan va susţine expunerea intitulată Evoluţia stemei comunităţii secuieşti, de la apariţia ei până în momentul în care a devenit simbol al luptei autonomiste a maghiarimii, cea mai numeroasă comunitate minoritară din România, prezentată şi în cadrul celei de-a XXXII-a ediţii a Congresului Internaţional de Genealogie şi Heraldică, organizat în perioada 10-13 august 2016, la Glasgow. Manifestarea se va derula în cadrul ediţiei a VII-a a Zilelor Pământului Secuiesc, în organizarea Consiliului Judeţean Covasna, Centrului Cultural al Judeţului Covasna şi a Asociaţiei Transilvane de Heraldică şi Vexilologie.
Sursa: Haromszek nr. 7928 din 18.10.2016 Evoluţia stemei comunităţii secuieşti

În programul lansat de UDMR înainte de alegerile parlamentare din decembrie, figurează obţinerea, pentru limba maghiară, a statutului de limbă oficială pe Pământul Secuiesc. Programul electoral care include patru capitole, a fost prezentat de Kelemen Hunor. În opinia preşedintelui UDMR, alegerile parlamentare se referă, din punctul de vedere al maghiarilor din România, la viitor, la siguranţă şi la reînnoirea politică. În introducere, a spus că măsurile adoptate de procuraturi împotriva liderilor autoguvernamentali maghiari, sunt disproporţionale. În opinia sa, aceste experimente vizează pierderea încrederii comunităţii maghiare din Transilvania. Kelemen Hunor a arătat: formaţiunea politică pe care o conduce nu reclamă anchetele în sine, ci măsurile disproporţionale ale procuraturii - interzicerea desfăşurării activităţii în primării, în timp ce unii primari, acuzaţi în cazuri mai grave, pot lucra în continuare. În opinia sa, acest lucru arată că există probleme în privinţa statului de drept. El a declarat că programul electoral vizează consolidarea drepturilor comunitare maghiare, crearea unui învăţământ de calitate, dezvoltarea infrastructurii transilvănene, sprijinirea sferei antreprenoriale şi crearea bunăstării şi siguranţei familiilor. El a mai spus că programul vizează Transilvania, însă la elaborarea programului UDMR a avut în vedere faptul că ceea ce este bun pentru maghiarii din Transilvania, este bun şi pentru români. În ceea ce priveşte drepturile comunitare, Kelemen a amintit de necesitatea unei noi constituţii pentru România, în care să se asigure loc pentru declaraţia de la Alba-Iulia, care prevede unificarea Transilvaniei cu România. În opinia sa, acest lucru este posibil în contextul faptului că în anul 2018, România sărbătoreşte centenarul unificării. Politicianul a enumerat printre obiectivele de politică naţională reducerea de la 20% la 10% a pragului procentului local al minorităţilor, care permite asigurarea drepturilor de utilizare a limbii. Dreptul utilizării limbii ar trebui asigurat şi în localităţile în care procentul unei comunităţi nu atinge 10%, dar numărul persoanelor depăşeşte 5.000. Kelemen Hunor a mai afirmat că UDMR insistă asupra adoptării unei legi a educaţiei, care să pună accent pe învăţământul de calitate. Pe lângă obiectivele de mai sus a mai amintit de finalizarea autostrăzilor din Transilvania şi dezvoltarea agriculturii. Preşedintele a mai spus că vor iniţia scăderea TVA-ului la curent, gaz şi canalizare la 9%.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.931, 21.10.2016; Titlu: UDMR şi-a anunţat programul / O nouă constituţie pentru România

Anul 1956 reprezintă nu numai un moment istoric, ci şi un simbol, simbolul libertăţii, al ataşamentului faţă de patrie, al curajului - aceste cuvinte au fost rostite de Fekete Kata, gazda festivităţii comemorative de la Sfântu-Gheorghe. În parcul memorial 56 din Sfântu-Gheorghe nu s-a adunat un număr semnificativ de persoane, însă mulţi au considerat important să gândească împreună despre libertate, despre acţiunea comună şi să-i omagieze împreună pe eroii din Ungaria, din Transilvania şi din Trei Scaune. Primarul Antal Arpad a atras atenţia în cuvântarea sa festivă asupra rolului tinerilor în revoluţie. În sufletul lor mai există scânteia care poate distruge tirania. Libertatea izvorăşte întotdeauna din curajul sufletelor înflăcărate - a declarat el. După 60 de ani se poate spune că revoluţionarii de atunci au câştigat. Niciodată nu va avea dreptate asupritorul, ci acela asuprit - a mai subliniat el. Primarul a subliniat: este permis să mergem doar înainte, nu trebuie să ne temem şi nu trebuie să cedăm. Este deosebit de important ca în momentele dificile să avem de ce ne agăţa - a mai adăugat el. Deşi la 60 de ani de la revoluţie situaţia maghiarilor din Transilvania este mult mai bună, sunt totuşi mulţi cei care aleg să emigreze. În momentul de faţă, acesta este cel mai mare duşman al nostru - a spus primarul. Dacă ne putem depăşi temerile, dezbinarea, dacă putem redescoperi lucrurile noastre, dacă ne rezolvăm în sfârşit problemele comune, am convingerea că va veni şi vremea noastră. Flacăra libertăţii trebuie menţinută în viaţă. Noi, şi în primul rând tinerii, avem sarcina de a menţine flacăra libertăţii, în zilele obişnuite dintre sărbători - a declarat la final Antal Arpad. Un mesaj asemănător a fost transmis de Miklos Zoltan, candidatul UDMR pentru senat: eroii evenimentelor din 1956 aşteaptă în mod legitim să fim fideli principiilor formulate, valorilor reprezentate la vremea respectivă, să ducem mai departe credinţa şi unitatea cu care şi-au jertfit viaţa. Ei aşteaptă în mod legitim să ducem mai departe flacăra. Brendus Reka, adjunct şef departament în cadrul Secretariatului de Stat pentru Politică Naţională al Oficiului Ungar al Premierului, a transmis mesajul Ungariei, al maghiarilor, a evocat cele întâmplate la Budapesta, şi-a exprimat omagiile în faţa eroilor din Transilvania şi a mai spus: faptul că am câştigat libertatea, nu înseamnă că ea ne va aparţine definitiv. Maghiarii au luptat decenii la rând pentru libertatea lor şi procedează la fel şi în secolul al XXI-lea. Noi, cei care trăim în aşa-numita lume liberă, dorim acelaşi lucru ca şi revoluţionarii din 1956, să putem decide în mod suveran în legătură cu problemele care ne vizează, drepturile fundamentale să nu ne fie ştirbite, să putem trăi mândri ca maghiari la Sfântu-Gheorghe sau în orice colţ al Transilvaniei. Asta ne învaţă spiritul anului 1956 şi ne obligă sacrificiul martirilor revoluţiei - a subliniat Brendus Reka. Torok Jozsef a declarat în numele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici: cei care sunt prezenţi, cei care gândesc în spiritul revoluţiei din anul 1956, să transmită acest spirit celor care nu au putut fi prezenţi la festivitate, să ne putem ţine din nou de mâini deoarece doar astfel putem izbuti. Mesajul anului 1956 este: fără solidaritate nu poate exista reînviere - a subliniat el. După binecuvântarea rostită de Incze Zsolt, protopopul Eparhiei Reformate Sepsi, au urmat intonarea imnurilor noastre şi depuneri de coroane la monumentul 56. Participanţii s-au deplasat cu lumânări şi cu făclii la obeliscul din Parcul Elisabeta.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.933, 24.10.2016; Titlu: Sfântu-Gheorghe / A duce mai departe flacăra, Semnează: Farkas Reka

La finele săptămânii trecute a fost comemorată ziua de 23 octombrie 1956. Comemorarea de ieri de la Târgu-Secuiesc, a început cu o slujbă celebrată la biserica reformată de preotul Ruszka Sandor. A urmat un program artistic susţinut de elevii clasei a IX-a A. Înainte de depunerile de coroane la stâlpul funerar amplasat în vechiul cimitir reformat în amintirea martirilor executaţi în procesul Szoboszlay, protopopul pensionar Pasztori Tibor Endre în ordin de viteaz a înmânat câteva diplome de merit din partea Ordinului Vitejilor din Bazinul Carpatic. După marşul cu făclii al elevilor din localitate, desfăşurat în cursul serii, elevii liceului Nagy Mozes au prezentat la Vigado un program artistic. Seria comemorărilor s-a încheiat cu depuneri de coroane la Monumentul Eroilor. În municipiul reşedinţă de judeţ au vorbit foştii deţinuţi politici. În incinta casei memoriale a victimelor dictaturii comuniste au fost înmânate, în prezenţa ambasadorului ungar Zakonyi Botond şi a adjunctului şefului de departament în cadrul Secretariatului de Stat pentru Politică Naţională, Brendus Reka, plachetele memoriale Statuia Libertăţii. Plachetele le-au fost conferite deţinuţilor politici din Trei Scaune, care au fost reprimaţi din cauza activităţii lor din 56. A fost proiectat un film documentar, în care Bordas Attila, Jancso Csaba şi Jozsa Arpad Csaba au vorbit despre activitatea revoluţionară pe care au desfăşurat-o în 56, când erau elevi de 15-16 ani. Participanţii s-au deplasat apoi la placheta memorială Gloria Victis, amplasată pe zidul primăriei, unde au depus coroane. Fostul deţinut politic Vancsa Arpad a spus că apărarea patriei la nevoie este şi acum o obligaţie, după care participanţii s-au deplasat la casa lui Szalay Attila. Festivităţile au continuat, la orele 19, în parcul memorial 56, şi s-au încheiat cu un marş cu făclii. Ieri, organizaţia covăsneană a PCM a organizat, în centrul Covasnei, o acţiune de comemorare a revoluţiei din 56. Ferencz Botond, membru al prezidiului PCM Covasna, a reamintit istoricul pietrei memoriale şi a stâlpului funerar amplasat la faţa locului, în urmă cu 10 ani, de Asociaţia Civică Maghiară şi de Consiliul Secuiesc din Covasna. Candidatul pentru camera deputaţilor, Kulcsar Terza Jozsef, a subliniat că îi rememorăm pe aceia care au avut curajul, atât în Ungaria cât şi în Transilvania, să se opună tiraniei şi puterii străine asupritoare. Consulul dr. Csige Sandor de la Consulatul General al Ungariei la Miercurea-Ciuc, a arătat că guvernul ungar a declarat an al libertăţii anul în care se împlinesc 60 de ani de la revoluţia şi lupta pentru libertate din 56. Vicepreşedintele organizaţiei locale a PCM, Szabo Levente, a declarat că aceia care au luptat pentru libertate ne dau şi azi un exemplu de solidarizare. Au rostit predici preoţii Madaras Mihaly Attila - reformat - şi Peter Artur. Şi-au dat concursul corul cameral Pastorala, fanfara de tineret, echipa de cercetaşi Havadtoi Sandor, Barti Lehel - care a recitat -, Szabo Kamilla şi Szabo Tamas. Împlinirea a 60 de ani de la revoluţia din 1956 a fost comemorată la Valea Seacă sâmbătă. Festivităţile au debutat cu slujba celebrată la biserica romano-catolică. Participanţii s-au deplasat apoi la şcoala generală Opra Benedek - care poartă numele celui hărţuit în revoluţia din 56, originar din Valea Seacă -, unde directorul şcolii, Biro Levente Tibor, a evocat rolul pedagogului al cărui nume îl poartă şcoala. Primarul din Sânzieni, Balogh Tibor, a vorbit despre valoarea, mesajul evenimentelor din 56, după care a luat cuvântul directorul şcolii din Sânzieni, Gergely Zoltan, care a subliniat că revoluţia din 56 a fost una calitativă. Dr. Ambrus Agnes a arătat că nu prea există mare diferenţă între situaţia din 1956 şi cea din prezent. In opinia sa, lumea nu s-a schimbat prea mult, pentru că puterea poate hărţui şi azi oameni în baza unor acuzaţii scornite, deşi se spune că trăim în democraţie. A urmat un program cultural susţinut de elevii şcolii din localitate. Participanţii au depus în final coroane la placheta amplasată în memoria lui Opra Benedek, realizată de sculptorul Vetro Andras. Raportat la numărul localnicilor din Baraolt, puţini au fost cei care au participat ieri la acţiunea comemorativă desfăşurată la monumentul 56 din strada Petofi. Au luat cuvântul parlamentarul Marton Arpad, Imre Arpad (reprezentant al organizaţiei locale a Mişcării Jobbik Magyarorszagert), istoricul Demeter Laszlo şi primarul Lazar-Kiss Barna Andras. Acesta din ur mă a subliniat că eroii din 56 şi-au asumat jertfa nu numai pentru libertatea lor, ci şi pentru a generaţiilor următoare. Primarul şi-a exprimat, în numele conducerii oraşului, recunoştinţa faţă de condamnaţii politici din Bazinul Baraolt şi le-a înmânat diplome de merit celor trei baraolteni foşti condamnaţi din 56. La acţiunea comemorativă şi-au dat concursul şi doi elevi: Fodor Laszlo a recitat, iar Tordai Akos a cântat. Binecuvântarea a fost rostită de preotul romano-catolic din Micloşoara, Fulop Laszlo. Acţiunea s-a încheiat cu intonarea imnurilor, în compania orchestrei Csala Kurtje. Notă: pe aceeaşi temă informează Sepsi Radio, Haromszek - care îi menţionează pe cei cărora le-a fost acordată placheta memorială Statuia Libertăţii: Aczel Ferencz, Albert Mihaly, Bede Istvan, Bedo Gabor, Bordas Attila, Csobotar Istvan, Fazakas Sandor, Fulop Janos, Gyertyanosi Csaba, Jancso Csaba, Jozsa Arpad Csaba, Kosa Balint, Mathe Jozsef, Olah Janos, Pap Mihaly, Puskas Attila, Sandor Csaba, Szocs Jozsef, Torok Istvan, Torok Jozsef, Vancsa Arpad şi Zsok Laszlo.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 205 din 24.10.2016 Revoluţie împotriva terorii şi a ocupaţiei / Memoria curajoşilor

Bannerele uriaşe ale UDMR, cu care formaţiunea ar fi dorit să se adreseze înainte de campania electorală locuitorilor marilor oraşe transilvănene au generat reacţii aprinse. La apelul poliţiei locale din Cluj, firma care asigură spaţiul publicitar a început ieri să demonteze panourile publicitare. Pe bannerele uriaşe inscripţionate în limba română, amplasate la sfârşitul săptămânii trecute în localităţile Cluj şi Oradea, apare următorul text: Salvăm Clujul (Oradea) de Bucureşti!, Impozitele noastre îmbogăţesc Transilvania. Nu capitala! Pe bannerul verde-alb puteau fi observate logo-ul şi site-ul UDMR. Bannerele au generat reacţii aprinse, mai ales pe reţelele de socializare, pe bloguri şi în cadrul diferitelor posturi de televiziune. Postul naţionalist Antena 3 a vorbit într-o emisiune, în contextul bannerelor, despre proiectul fărâmiţării secrete a României. Unul din moderatorii postului, Radu Tudor, a iniţiat pe blogul său ideea eliberării Bucureştilor de UDMR. Vorbim de descentralizare şi de subsidiaritate atunci când cerem ca impozitele noastre să nu îmbogăţească Bucureştii. Cerem ceea ce am cerut întotdeauna: demontarea statului centralizat, încredere în autoguvernările locale şi judeţene, cedarea tuturor prerogativelor. Considerăm că ceea ce este bun pentru Transilvania, este bun şi pentru România - a menţionat în scris Kovacs Peter.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.935, 26.10.2016; Titlu: Bannerele uriaşe ale UDMR vor fi înlăturate

În zorii zilei de marţi, pe teritoriul comunei brăilene Măxineni au fost vandalizate două autocamioane ale firmei Horvath&Vancsa Trans din Sfântu-Gheorghe - a trâmbiţat We Radio. Din corespondenţă reiese şi că accesul de furie al bărbatului băut, care a vandalizat autocamioanele, a fost generat de apartenenţa etnică a unuia dintre şoferi. Atacatorul a strigat, între altele, coboară, ungure, să te omor! În România care respectă drepturile minorităţilor - cel puţin asta susţine ambasadorul Americii la Bucureşti - suntem, aşadar, în situaţia în care să se vrea trimiterea cuiva pe lumea cealaltă din simplul motiv că este maghiar. Este fascism de-a binelea, chiar dacă amintitul diplomat nu vrea să observe aceste manifestări, după cum nu vrea să observe nici afirmaţiile politicienilor români care ne umilesc şi ocărăsc în fiecare zi. Şi tocmai din acest motiv am ajuns aici, pentru că asemenea lui, şi Occidentul a închis de fiecare dată ochii la abuzurile româneşti, sârbeşti şi slovace. Drept urmare, ne pot umili, persecuta şi priva liber. În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem, la rândul nostru, că suntem vinovaţi şi noi, deoarece nu am fost capabili să acţionăm împreună, suficient de curajoşi şi fermi, pentru ocrotirea drepturilor noastre. Nici acasă, nici în forurile internaţionale. Instigarea la ură este ameninţătoare nu numai pentru cei care îi sunt ţinte, ci şi pentru cei care o lansează şi o alimentează.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 208, 27.10.2016; Titlu: Ura este fatală

Forumul Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF) doreşte să stopeze practica prin care gestionarea, în cadrul comunităţii europene, a minorităţilor indigene este identificată cu cea a altor minorităţi. Szabolcs Attila (FIDESZ) şi Harangozo Gabor (Partidul Socialist Ungar), cei doi copreşedinţi ai organizaţiei, au făcut declaraţii pe această temă după şedinţa de lucru a grupului autoguvernamental regional al forumului. Harangozo Gabor a declarat că unul din scopurile fundamentale ale grupului de lucru al KMKF este ca participanţii să cunoască reciproc concepţiile autonomiste. El a mai subliniat că în cadrul şedinţei toată lumea a fost de acord că şi comunităţii maghiare i se cuvine autonomia care li se cuvine şi altora în Europa. Harangozo a atras atenţia asupra faptului că în timp ce în cazul altor comunităţi, de exemplu în urma migraţiei din secolul XXI, integrarea minorităţilor reprezintă o provocare din ce în ce mai mare, păstrarea identităţii comunităţilor naţionale, ajunse minoritare, reprezintă o sarcină contrară. În opinia lui Harangozo Gabor, membrii organizaţiei luptă - de exemplu şi în cadrul tribunalului european - pentru ca Uniunea Europeană să aibă o politică de specialitate cu caracter obligatoriu, iar păstrarea identităţii minorităţilor naţionale să fie un scop european deosebit. În cadrul şedinţei grupului de lucru a vorbit Vincze Lorant, noul director al FUEN, secretarul UDMR pentru politică externă. Szabolcs Attila a declarat că în circumscripţia sa electorală, în Budafok-Teteny, în ultima duminică a lunii octombrie vor fi aprinse focuri de strajă în semn de susţinere a autonomiei secuieşti. Politicianul le-a cerut tuturor comunităţilor maghiare să adere la apelul CNS, dat fiind faptul că autonomia Pământului Secuiesc poate fi obţinută doar prin atragerea atenţiei opiniei publice internaţionale. Harangozo Gabor a mai subliniat că succesul autonomiei Pământului Secuiesc depinde în mare măsură de rezultatul viitoarelor alegeri din România. Comunitatea maghiară de acolo este încurajată să participe într-un număr cât mai mare la vot şi să îi sprijine pe candidaţii maghiari. Copreşedintele KMKF a subliniat că pentru succes este nevoie de o solidarizare cât mai amplă în cazul organizaţiilor maghiare de acolo.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.937, 28.10.2016; Titlu: Maghiari în minoritate / Şi ei au dreptul la autonomie, Semnează: Szekeres Attila

Dacă nu ar exista Consiliul Naţional Secuiesc, cauza autonomiei Pământului Secuiesc ar fi de mult măturată de pe masă, atât de politicienii români cât şi de cei maghiari. Ar fi măturată de maghiari deoarece aspiraţia - calificată radicală, extremistă şi separatistă - nu este altceva decât o povară, o piedică în calea diferitelor compromisuri. Ar fi măturată de către români deoarece dacă aceştia ar purta o discuţie inteligentă pe această temă, ar putea fi acuzaţi de proprii alegători pentru prietenia cu maghiarii, de vânzarea interesului naţional român. Consiliul Naţional Secuiesc se luptă cu consecvenţă incomodă pentru realizarea autodeterminării şi poate contabiliza drept un succes faptul că reuşeşte să menţină problema pe agenda de lucru. Organizaţia a recurs şi la instrumente politice externe, politice naţionale, diplomatice şi juridice, dar nu prea exagerăm dacă spunem că rezultatele cele mai spectaculoase au fost obţinute prin intermediul acţiunilor în masă iniţiate de ea. Cel mai mare succes a fost ziua libertăţii secuieşti de la Târgu-Mureş, atunci când în urma solidarităţii exemplare a CNS, a partidelor maghiare, organizaţiilor, bisericilor şi sferei civile, peste o sută de mii de persoane au exprimat faptul că îşi imaginează viitorul în România în regiunea autonomă a Pământului Secuiesc. Iluminarea graniţelor Pământului Secuiesc a fost o nouă acţiune a CNS care a indicat cerinţa autodeterminării. În aceste condiţii, ultima duminică a lunii octombrie a fost declarată zi a autonomiei Pământului Secuiesc. Duminică vor fi aprinse noi focuri de strajă, lumânări şi făclii în numeroase localităţi de pe Pământul Secuiesc. În comunităţile creştine maghiare din lume se vor rosti rugăciuni pentru autonomia regiunii. Nu credem că în urma acţiunii, politicienii de la Bucureşti ne vor îndeplini a doua zi toate revendicările. Dar nu credem nici că în felul acesta ar fi soluţionate toate problemele noastre. Ştim foarte bine că orice astfel de acţiune este o nouă ocazie de a atrage atenţia ţării şi a lumii asupra revendicărilor comunităţii noastre. Bucureştii răspund deocamdată cu o nouă demonstraţie de forţă, cu alte încălcări ale drepturilor, însă vizita pe Pământul Secuiesc a ambasadorilor britanic şi american arată că puterile occidentale - interesate de stabilitate - au început să se informeze la faţa locului, chiar dacă ultima declaraţie a diplomatului de la Washington - potrivit căreia România a soluţionat în mod exemplar problema minoritară - demonstrează mai degrabă faptul pentru SUA că mai importante sunt parteneriatul strategic semnat cu România, colaborarea militară strânsă, baza de la Deveselu, decât privarea de drepturi a comunităţii naţionale care trăieşte în minoritate. Dacă CNS nu va rămâne singură în aspiraţia sa, dacă această cauză a autonomiei va fi asumată şi de politicienii maghiari care urmează să fie aleşi în luna decembrie, dacă vom acţiona mult şi împreună, poate că vom reuşi ca lumina focurilor de strajă, a lumânărilor, a făcliilor să nu fie ignorată nici de Bucureşti şi nici de Washington, iar îndeplinirea cererilor noastre, asigurarea drepturilor noastre să devină interesul tuturor.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.937, 28.10.2016; Titlu: Dacă lumina este suficient de puternică, Semnează: Farcadi Botond

Din cauza acţiunilor de lezare a drepturilor întreprinse în Transilvania şi Slovacia, patru petiţii formulate în trei cazuri diferite se află pe masa comisiei de petiţii a Parlamentului European - a precizat Tokes Laszlo, europarlamentar sub culorile Fidesz-KDNP, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), în cadrul conferinţei de presă susţinute ieri, la Budapesta. Una din petiţii a fost lansată în interesul restituirii imobilelor bisericeşti confiscate pe vremea comunismului, celălalt caz vizează persoanele private în mod samavolnic de cetăţenia slovacă. Au fost formulate două petiţii în cazul invalidării decretelor Benes - a înşirat politicianul. După cum a precizat Tokes, cazul imobilelor bisericeşti înseamnă lezarea dreptului de proprietate şi a libertăţii confesionale. Un exemplu adus în acest context a fost acela că, doar în cursul lunii septembrie, autorităţile române au respins 12 solicitări de restituire, iar Colegiul Reformat Szekely Miko a fost renaţionalizat. Tokes a subliniat: trebuie considerată drept un rezultat important acceptarea petiţiilor de către comisie, şi se preconizează ca acestea să fie fixate pe ordinea de zi la începutul anului viitor. Poate fi considerat drept un progres că membrii comisiei i s-au adresat României cu solicitarea să dea explicaţii pentru situaţia creată. Autorităţile române au şi transmis răspunsul, însă acesta constă doar în ocolirea esenţialului, denaturare şi falsificare - a formulat politicianul. Au fost solicitate explicaţii şi din partea autorităţilor slovace în cazul privind cetăţenia - a adăugat Tokes. Lomnici Zoltan, preşedintele Consiliului Demnităţii Umane, a menţionat: este important, din punctul de vedere al dăinuirii populaţiei maghiare din Transilvania, ca bisericile să-şi poate continua activităţile, adică este în interesul lor fundamental să redobândească imobilele, care figurează inclusiv în angajamentul asumat de România în momentul aderării la UE. Scopul este acela ca UE să atragă atenţia României şi Slovaciei să respecte normele juridice europene - a adăugat Lomnici. Acesta a subliniat: dacă îşi doresc să stopeze procesul de scădere numerică a maghiarimii din Slovacia şi România, trebuie adoptată o poziţie fermă împotriva lezării de drepturi şi a aspiraţiilor de asimilare.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.938, 29.10.2016; Titlu: Împotriva acţiunilor de lezare a drepturilor, derulate în Transilvania şi Slovacia

După Satu Mare, Oradea şi Salonta, expoziţia itinerantă intitulată Eroul din Doberdo-Kratochvil Karoly, general-locotenent, patriotul multilateral a ajuns într-o nouă staţie din Transilvania. Institutul şi Muzeul de Istorie Militară dedică această expoziţie itinerantă lui Kratochvil Karoly şi militarilor maghiari care şi-au pierdut viaţa în primul război mondial. Expoziţia a fost vernisată vineri în prezenţa unui public numeros, în sala de expoziţii a Muzeului de Istorie a Breslelor Incze Laszlo şi poate fi vizitată până în data de 18 noiembrie. Anul comemorativ Kratochvil a început în data de 3 iunie, sub patronajul ministrului ungar al apărării, Simicsko Istvan, iar deschiderea a avut loc la Muzeul de Istorie Militară din Budapesta. Actualitatea anului comemorativ este confirmată şi de faptul că rememorăm împlinirea a 100 de ani de la lupta maghiară din zona Doberdo, confruntare în care Kratochvil Karoly şi batalionul regal de infanterişti honvezi nr. 4, care funcţiona sub comanda sa, au avut un rol însemnat. Participanţii au fost salutaţi de muzeologul Dimeny Attila, în calitate de gazdă. El a spus că expoziţia a ajuns la Târgu Secuiesc graţie lui Vargha Mihaly, directorul Muzeului Naţional Secuiesc. Conducătorul instituţiei a mai amintit de faptul că numele generalului-locotenent nu le este necunoscut locuitorilor din Târgu Secuiesc, dat fiind faptul că în decembrie 2009 a fost dezvelită aici o statuie dedicată lui. Nu exagerez dacă spun că prin această expoziţie, Kratochvil Karoly a ajuns acasă. Cele mai frumoase amintiri ale copilăriei sale sunt legate de Braşov. A avut legătură cu zona prin prisma serviciului său militar şi a secuilor cu care a luptat în primul război mondial. In final, dar nu în ultimul rând, a fost legat de această regiune prin intermediul Diviziei Secuieşti şi a tot ceea ce a reprezentat divizia -a declarat între altele Gall Hajnalka, consulul Ungariei la Miercurea Ciuc. A luat apoi cuvântul Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, care a vorbit despre personalitatea lui Kratochvil Karoly şi a spus că ofiţerul Monarhiei Austro-Ungare a coordonat educaţia prinţilor Jozsef Ferenc şi Laszlo, din ramurii din Ungaria a familiei habsburgilor. Cu ocazia mobilizării din anul 1914, a fost înrolat la cererea sa în batalionul nr.4 de honvezi din Oradea. A fost comandantul acestui batalion timp de peste trei ani. Graţie curajului său, a beneficiat de cea mai înaltă distincţie militară a monarhiei, Crucea de Cavaler a Ordinului Militar Maria Tereza. El a organizat şi a coordonat Divizia Secuiască. In calitate de general în perioada lui Horthy, între anii 1923-24 a fost directorul Muzeului de Istorie Militară. La finalul discursului său, conducătorul autoguvernării judeţene a încurajat pe toată lumea să păstreze memoria lui Kratochvil Karoly, iar curajul său exemplar şi inepuizabil să fie un exemplu pentru noi toţi. Zavodi Szilvia, colaboratoare a Muzeului şi Institutului de Istorie Militară, a prezentat materialul expoziţiei, după care Kecse Gabriella, conducătoarea Asociaţiei Tanoda din Oradea, a declarat că obiectele incluse în expoziţie provin din colecţia de aproximativ 800 de obiecte din primul război mondial, care au fost expuse în cetatea din Oradea. Frater Oliver, istoric, vicepreşedinte al Institutului de Cercetare pentru Strategie Naţională, a vorbit despre eroismul Diviziei Secuieşti. El l-a numit pe Kratochvil al doilea general Bem, un om care nu a fost învins.
Sursa: Haromszek nr. 7940 din 01.11.2016, Expoziţie itinerantă Kratochvil Karoly la Târgu Secuiesc autor Iochom Istvan

Drepturile lingvistice, asigurate de lege, nu sunt fructificate în toate şcolile şi, ca atare, în baza apelului departamentului privind minorităţile, din cadrul ministerului educaţiei, inspectoratul şcolar judeţean a anunţat şcolile în legătură cu norma juridică aflată în vigoare. Se menţionează: grădiniţele şi şcolile, în care predarea se face în limba minorităţilor naţionale, pot folosi în comunicarea lor internă şi în relaţia cu părinţii, limba de predare, iar carnetul de elev este instrumentul de corespondenţă între şcoală şi părinţi. Din acest lucru rezultă că trecerea calificativelor în carnet se poate face şi în limba maghiară. Până în luna mai a.c., erau în vigoare norme contradictorii referitoare la reglementarea lingvistică a documentelor utilizate în cadrul şcolilor şi tocmai din această cauză fiecare şcoală a aplicat, potrivit propriei interpretări, legea în cauză. Ordonanţa nr. 3.844 din acest an a ministerului învăţământului subliniază în mod clar ce anume înseamnă document oficial în şcoală şi aduce precizări în legătură cu rolul carnetului de elev. În situaţiile în care drepturile lingvistice au fost fructificate şi anterior, documentele neoficiale sunt formulate şi în momentul de faţă în limba maghiară. În situaţiile în care invitaţiile la şedinţele cu părinţii, invitaţii adresate familiilor maghiare, sunt formulate în limba română, situaţia acestora va fi aceeaşi. Nici şcolile din Trei Scaune nu fac excepţie. Şi în momentul de faţă vedem pe avizierele instituţiilor de învăţământ majoritar maghiare sau la intrarea în şcoli înştiinţări formulate în limba română. De exemplu: la intrarea în Grupul Şcolar Kos Karoly din Sfântu-Gheorghe, informaţiile referitoare la programul secretariatului şi la emiterea abonamentelor pentru navetişti, pot fi citite doar în limba română. Nu este vorba despre un caz singular. Kiss Imre, inspector şcolar judeţean, a declarat că şcolilor li s-a reamintit norma juridică deoarece unii au dubii în legătură cu completarea carnetelor de elev. Precizările s-au referit la faptul că este vorba despre un document în care denumirea disciplinelor, calificativul rezultatelor de studii ale copiilor din clasele elementare sau orice fel de mesaje pot fi trecute în limba maghiară.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.941, 02.11.2016; Titlu: Carnetul de elev în limba maghiară, Semnează: Fekete Reka

Se fac pregătiri pentru organizarea celui de-al III-lea Congres Secuiesc, care va avea loc în perioada 19-21 aprilie anul viitor, în trei locaţii: Târgu-Mureş, Miercurea-Ciuc şi Sfântu-Gheorghe. Primul congres a fost organizat în anul 1902, iar al doilea, în anul 2002. Conform tradiţiei, al treilea eveniment îşi păstrează denumirea, însă va fi o conferinţă cu caracter ştiinţific - a subliniat organizatorul principal, Bakk Miklos, conferenţiar la Universitatea Maghiară de Ştiinţe Sapientia din Transilvania, care a susţinut ieri o conferinţă de presă la Muzeul Naţional Secuiesc. Gazda, Vargha Mihaly, directorul Muzeului Naţional Secuiesc, a declarat la începutul cuvântării sale că spiritul lui Kos Karoly poate contribui la succesul iniţiativei. Ferencz Csaba, vicepreşedintele CNS (iniţiatorul manifestării) pe probleme de informare, a declarat că organizaţia lor consideră că deşi înfăptuirea autonomiei poate fi obţinută în primul rând prin instrumente politice, trebuie să existe atât un program politic cât şi unul social. Trebuie implicată intelectualitatea creatoare şi atelierele ştiinţifice care pot pregăti mediul în care autonomia poate fi funcţională. Îmbinând arma ştiinţei cu aceea a spiritului, se poate contribui la înfăptuirea autonomiei - a mai adăugat el. Bakk Miklos a comunicat că activitatea organizatorică a început după anunţarea, în luna august, a congresului. Pe Pământul Secuiesc, dimensiunea şi numărul instituţiilor ştiinţifice a atins nivelul masei critice, în sensul că putem vorbi despre o strategie de edificare a ştiinţei. A sosit momentul ca ştiinţa să participe la edificarea regiunii sociale. Scopul congresului este ca ştiinţa să formuleze propuneri politice publice şi profesionale, care să sprijine edificarea regională, să indice faptul că există un potenţial de resurse umane, că există în lume o reţea ştiinţifică preocupată de problemele Pământului Secuiesc şi de ajungerea Pământului Secuiesc pe harta ştiinţei - a spus organizatorul principal. Am dori să obţinem o imagine de ansamblu a situaţiei cercetărilor din diferitele domenii ştiinţifice. Manifestarea se desfăşoară în coparteneriat cu mai multe instituţii ştiinţifice: secţiile de pe Pământul Secuiesc ale Sapientia, care asigură locaţia de desfăşurare a evenimentului, Muzeul Naţional Secuiesc, Muzeul Haaz Rezso din Odorheiu-Secuiesc, Muzeul Secuiesc din Ciuc, o organizaţie civilă, Societatea Ştiinţifică Regională de pe Pământul Secuiesc. Pe lângă Bakk Miklos, comisia care se ocupă de pregătirea profesională este formată din următoarele persoane: Kolumban Gabor, organizatorul principal al congresului anterior; Gagyi Jozsef, profesor; Bodo Barna, conferenţiar; conducătorii muzeelor enumerate; Vargha Mihaly; Miklos Zoltan; Gyarmati Zsolt şi Gereb Laszlo, preşedintele societăţii ştiinţifice. Congresul acoperă o paletă largă de domenii ştiinţifice. Vor fi prezente domeniile ştiinţifice legate de identitatea secuiască clasică, cum ar fi istoria, etnografia, istoria artelor, protecţia monumentelor. Se manifestă deschidere către cercetarea ştiinţifică a politicilor autoguvernamentale şi regionale, către dezvoltarea teritorială definitorie în privinţa procesului de modernizare a Pământului Secuiesc, se aşteaptă propuneri legate de politica profesională şi publică. La manifestare vor fi invitaţi cei mai importanţi specialişti din diferite domenii, a declarat Bakk Miklos. El a mai declarat că va apărea şi site-ul manifestării - szekelykongresszus.ro - şi un apel public pentru participare.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.943, 04.11.2016; Titlu: Congres Secuiesc şi la Sfântu-Gheorghe

Trebuie iniţiat un nou acord social între români şi maghiari, susţine Antal Arpad, potrivit căruia este nevoie de o reorganizare administrativă, care va desfiinţa nu comunele, ci instituţia prefectului. În cadrul manifestării de deschidere a campaniei UDMR, primarul din Sfântu-Gheorghe a vorbit, între altele, despre motivele pentru care Transilvania trebuie salvată de Bucureşti. Răspunsul este unul deosebit de simplu: Transilvania trebuie salvată de Bucureşti, deoarece problemele generate în ultimii 98 de ani sunt mult mai multe decât cele ce fuseseră soluţionate - a explicat Antal. Am acceptat faptul că statul român şi-a extins suveranitatea asupra pământului nostru natal, însă nu putem accepta să devenim cetăţeni de rangul al doilea sau al treilea. Nu acceptăm dublul etalon, a precizat Antal. Edilul a menţionat: este nevoie de un nou acord social între români şi maghiari, iar acest lucru poate fi realizat dacă vor elabora împreună o nouă constituţie, însă nu realitatea transilvăneană trebuie adaptată la constituţia de la Bucureşti, ci tocmai invers. Vrem ca, comunităţile locale să adopte deciziile şi nu Bucureştii să ne dirijeze aici, în Transilvania. O situaţie specială necesită un răspuns special, Pământul Secuiesc are nevoie de un statut special. Susţinem doar reorganizarea regională care va edifica Transilvania şi comunitatea noastră. Vrem o reorganizare administrativă care va desfiinţa nu comunele, ci instituţia prefectului - a adăugat Antal.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 215, 07.11.2016; Titlu: Nu este nevoie de prefect, Semnează: Kiss Edit

Liceul Teologic Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea din Târgu-Mureş este a doua instituţie de învăţământ - după Colegiul Szekely Miko - a cărei funcţionare e pusă la îndoială de organele de urmărire penală. Nu poate fi vorba de o pură întâmplare, având în vedere că măsurile prin care - sub masca luptei anticorupţie - este restricţionată exercitarea drepturilor noastre minoritare se transformă treptat într-un real proces. Tamasi Zsolt, directorul Gimnaziului Teologic Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea din Târgu-Mureş este suspectat de abuz în serviciu, Ştefan Someşan, inspector şcolar general din judeţul Mureş, fiind acuzat tot de abuz în serviciu, respectiv de săvârşirea a două fapte de uzurpare a funcţiei. În anul electoral 2016 trebuia să constatăm tot mai des că liderii noştri, care luptă ferm, prin muncă devotată pentru interesele şi propăşirea comunităţii noastre, sunt supuşi unor anchete ale autorităţilor prin care se urmăreşte înlăturarea lor din funcţiile deţinute. Aspiraţiile respective vizează nu o persoană, o instituţie de învăţământ, ci sunt îndreptate împotriva întregii comunităţi maghiare din Transilvania. Liderii noştri comunitari sunt persecutaţi, se fac tentative pentru intimidarea noastră, ca eforturile noastre să fie depuse nu în interesul edificării comunitare, ci să se axeze pe o permanentă apărare. Greşesc cei care cred că vom ezita şi ne vom învălui în tăcere. Ei nu cunosc forţa de solidarizare a comunităţii noastre. Atunci când vor să ne dezbine, nu încercăm să ne înfruntăm unul pe celălalt, ci ne închidem rândurile şi ne vom susţine drepturile câştigate. Confirmăm ceea ce am precizat şi în cazul colegiului Miko: putem fi privaţi de orice, putem fi întemniţaţi, identitatea noastră maghiară tot va exista, pentru că vom lupta mereu pentru propria dăinuire. Aspiraţiile descurajatoare, de intimidare ne întăresc şi ele convingerea că viitorul nostru este aici, acasă, în Transilvania, sarcina noastră fiind să-l înfăptuim. Borboly Csaba, Peter Ferenc, Tamas Sandor, preşedinţii consiliilor judeţene din Harghita, Mureş şi Covasna.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 215, 07.11.2016; Titlu: Vom apăra bazele identităţii noastre!

Primarul oraşului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad Andras, a fost ales la Miercurea-Ciuc în funcţia de preşedinte al Consiliului Autoguvernamental de pe Pământul Secuiesc (SZOT) - informează portalul Maszol. Din consiliu fac parte conducătorii judeţelor Harghita şi Covasna, precum şi conducătorii localităţilor din scaunul Mureş. Anterior, preşedinte al consiliului a fost Peter Ferenc, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. Înainte de alegerea noului prezidiu, participanţii au formulat propuneri către fracţiunea parlamentară a UDMR: insistă asupra desfiinţării instituţiei prefecturii, a comisiilor judeţene de fond funciar, asupra majorării salariilor angajaţilor din sfera autoguvernamentală, asupra restituirii sumelor provenite din bugetul local, înfiinţării unei regiuni de dezvoltare formate din trei judeţe, modificării prerogativelor secretarilor, construirii autostrăzii de pe Pământul Secuiesc, pe ruta Miercurea-Ciuc – Odorheiu-Secuiesc. În legătură cu regiunea secuiască de dezvoltare, Antal Arpad a declarat: Ar fi oportun ca judeţele să fie transformate în centre de profit. În acest caz, impozitele provenite din profitul obţinut în judeţe de firmele naţionale nu ar mai îmbogăţi Bucureştii, ci judeţul în cauză. Edilul insistă asupra unei colaborări mai strânse în sfera consiliilor locale şi judeţene, ar dori ca acest consiliu să aibă secretariat şi birou şi să existe un portal care să comunice ştiri despre Pământul Secuiesc în limbile română şi engleză. Insistând asupra unei atitudini mai unitare şi mai ferme, el a declarat: Ar fi bine ca măcar în interiorul Pământului Secuiesc să există o poziţie unitară, în situaţia în care sunt lansate atacuri la adresa şcolilor şi edililor noştri. În semn de protest, ne-am putea înainta demisia, iar după ce am fi din nou realeşi, am putea face din nou acelaşi lucru dacă sunt lansate din nou atacuri la adresa noastră. Bucureştii trebuie să vadă că nu ne pot băga orice pe gât. Pe pagina sa de Facebook, Antal Arpad a menţionat următoarele: Autoguvernările vor fi fructuoase dacă vor putea lucra, planifica şi edifica fără probleme. Sarcina Consiliului Autoguvernamental de pe Pământul Secuiesc va fi armonizarea activităţii autoguvernărilor, sprijinirea lor - în faţa persecuţiilor venite din partea organismelor de stat - prin cursuri de perfecţionare şi suport juridic. În cadrul şedinţei s-a mai convenit ca în urma negocierilor cu CNS să li se ceară fracţiunilor parlamentare să înainteze în parlament sărbătoarea zilei Pământului Secuiesc. Potrivit proiectului discutat marţi, această zi ar fi ajustată după data adunării naţionale secuieşti de la Lutiţa, din 16-18 octombrie 1848 - se arată pe portalul Maszol.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.947, 09.11.2016; Titlu: Antal Arpad: este nevoie de o poziţie mai fermă

La şedinţa Consiliului Autoguvernamental de pe Pământul Secuiesc (SZOT), primarul Antal Arpad a anunţat înfiinţarea Institutului de Politici Publice de pe Pământul Secuiesc. Potrivit primarului din Sfântu-Gheorghe, institutul va putea să elaboreze, în colaborare cu alte organizaţii de specialitate, strategii şi programe pe termen lung pentru Pământul Secuiesc. Răspunzând solicitării noastre, Antal Arpad, noul preşedinte al SZOT, ne-a declarat că definitoriu pentru competitivitatea oamenilor de pe Pământul Secuiesc, pentru Pământului Secuiesc, este dacă autoguvernările pot sau nu munci şi dat fiind faptul că SZOT nu are un aparat, este necesară o instituţie adiacentă. Pe de-o parte, aceasta le-ar putea asigura cursuri de instruire angajaţilor autoguvernării, consilierilor, însă şi primarilor, pentru că deşi sunt isteţi şi se pricep la toate, puţină dezvoltare nu strică. Pe de altă parte, a spus Antal, activitatea autoguvernărilor trebuie armonizată, trebuie creată o legătură între angajaţi; în felul acesta nu se va ajunge în situaţia ca juriştii să interpreteze fiecare diferit câte o modificare legislativă. După cum ne-a mai spus, la fel de importat este şi ca autoguvernările să primească ajutor în momentul controalelor efectuate de diferite organe de stat; ar urma să fie înfiinţată o bază de date comună, iar în felul acesta se va vedea dacă, de exemplu, curtea de conturi interpretează sau nu la fel o lege anume în fiecare caz. Antal este de părere că în colaborare cu organizaţii de specialitate, cu universităţi, trebuie elaborate politici comune în anumite domenii, ţinând cont şi de inovaţie, iar dacă undeva este soluţionată exemplar o problemă, modalitatea să fie preluată şi de alţii. Institutul de Politici Publice de pe Pământul Secuiesc va fi înfiinţat de Asociaţia Pro Regio Siculorum. În acest sens s-a şi aplicat deja pentru obţinerea de sprijin.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 218, 10.11.2016; Titlu: Înfiinţează un institut de politici publice / Dezvoltarea nu strică!, Semnează: Kiss Edit

Conducerea oraşului Sfântu-Gheorghe a trebuit să afle de la ministerul apărării că patru reprezentanţi români ai consiliului local propun modificarea PUZ-ului terenului din faţa prefecturii. Acest lucru a reieşit în cadrul şedinţei extraordinare de ieri, a consiliului. Consiliera social-democrată Rodica Pârvan a cerut să ia cuvântul la finele şedinţei de consiliu. I-a cerut, între altele, explicaţii primarului cu privire la discuţiile convocate pentru ziua de luni pe tema PUZ-ului terenului în discuţie. În răspunsul său, Antal Arpad a notat că este un lucru bun faptul că au aflat de la Bucureşti, mai exact de la ministerul apărării, ce se petrece la Sfântu-Gheorghe, şi anume că patru consilieri români iniţiază modificarea PUZ-ului amintit. Ulterior, le-a declarat jurnaliştilor prezenţi că primăria a primit de la ministerul apărării o adresă, din care au aflat despre iniţiativa consilierilor români. După cum i-am văzut, nu este sigur că au cunoştinţă despre acest lucru. Luni aş dori să aflu ce vor, concret, deoarece probabil că la minister se ştie deja - a notat Antal. După cum se ştie, prefectul Sebastian Cucu a atacat anul trecut PUZ-ul terenului în discuţie pe motiv că acesta nu a primit avizul din partea ministerului apărării şi a Serviciului Român de Informaţii (SRI).
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 219, 11.11.2016, Ce ar dori consilierii români? / Vântul bate dinspre ministerul apărării, Semnează: Kiss Edit

Maghiarimea din întreaga lume a fost stupefiată şi indignată de faptul că DNA l-a plasat sub control judiciar timp de 60 de zile pe Tamasi Zsolt Jozsef, directorul Gimnaziului Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea din Târgu-Mureş. Singurul păcat al lui Tamasi este că a muncit la punerea bazelor unei instituţii cu spiritualitate maghiară, care oferă credinţă, atitudine morală şi ştiinţă. Nu încape nicio îndoială cu privire la nevinovăţia sa, deoarece, conform legii, înfiinţarea unei şcoli este decisă de autoguvernarea şi inspectoratul şcolar în cauză, iar în cazul de faţă, aprobarea a venit din partea ambelor. Atunci care este problema în legătură cu înfiinţarea şcolii şi, mai ales, ce legătură are cu asta DNA-ul? Pentru că DNA-ul are menirea de a verifica modurile de cheltuire a banilor publici şi integritatea celor care joacă un rol în acest sens. Deoarece corupţia înseamnă obţinerea unor avantaje nedrepte. Ştiind toate acestea, se poate afirma cu toată răspunderea că DNA şi-a depăşit atribuţiile! Şi prezentul caz demonstrează că această instituţie, demnă de o soartă mai bună şi, din păcate, mai mult decât necesară în România, este folosită, în ultima vreme, la purificare politică şi la intimidarea conducătorilor noştri care ne susţin drepturile. La fel de clar este şi că prin actualul demers se încearcă ştirbirea dreptului la învăţământ în limba maternă al părţii de naţiune maghiară transilvană, într-un oraş care se încearcă a fi românizat de zeci de ani. Tocmai din acest motiv este liniştitor că din cauza celor întâmplate şi pentru salvarea şcolii, biserica catolică cheamă la protest sâmbătă de la orele 15, la Târgu-Mureş, iar concomitent, vor avea loc mişcări de protest şi în restul Transilvaniei. Îmbucurător este şi că în cauza de faţă, cele trei partide maghiare au fost capabile să ajungă la un numitor comun în Trei Scaune şi îndeamnă împreună la participare la mişcarea de la Sfântu-Gheorghe. Ar fi bine să fie cât mai mulţi participanţi, deoarece în caz contrar, vom fi din nou slabi, iar puterea română va continua să se joace, după bunul său plac, cu soarta noastră.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 219, 11.11.2016; Titlu: Să nu le permitem să se joace cu soarta noastră!, Semnează: Bedo Zoltan

Ar fi o greşeală să considerăm un truc electoral faptul că la sfârşitul săptămânii, în mai multe oraşe ale Transilvaniei vor fi organizate proteste în apărarea Gimnaziului Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea din Târgu-Mureş. Ceea ce s-a întâmplat în cazul şcolii din Târgu-Mureş depăşeşte orice logică electorală. Diferă de cazul bannerelor uriaşe, un caz evident electoral, prin care s-a vânat vociferarea naţionalistă. S-a adeverit din nou ceea ce am considerat doar un posibil pericol în contextul cazului Miko: miza este stoparea procesului retrocedării bunurilor bisericilor noastre istorice. Episcopul reformat Kato Bela a atras atenţia, cu ocazia vizitei pe Pământul Secuiesc a ambasadorului american, asupra faptului că procesul retrocedării confesionale a fost stopat după sentinţa adoptată în cazul Miko. Patrimoniul confesional furat de puterea comunistă de stat este sustras încă o dată în democraţie, comunitatea maghiară fiind jefuită în mai multe rânduri. De stoparea procesului restituirii se leagă faptul că manifestările antimaghiare ajung din ce în ce mai mult în domeniul justiţiei. Nu este vorba despre faptul că nu ar exista corupţie în cadrul comunităţii maghiare, dar simţim totuşi dublul etalon în spatele unor cazuri în centrul cărora se află vreun politician maghiar de pe Pământul Secuiesc sau din Transilvania. Nu este clar de ce Tamasi Zsolt Jozsef, directorul şcolii din Târgu-Mureş, are parte de un mod de tratament asemănător celor mai mari hoţi. Întâmplarea de la Târgu-Mureş este îngrijorătoare deoarece arată că persecutarea din partea autorităţilor a liderilor comunităţii maghiare a ajuns la un nou nivel. În primă fază în focul încrucişat al instanţei au ajuns primarii oraşelor de pe Pământul Secuiesc, după care viceprimarul oraşului Cluj-Napoca. Tragerea la răspundere a directorului şcolii din Târgu-Mureş este un semn al faptului că această campanie românească anticorupţie specifică îi poate viza şi pe conducătorii de instituţii. Toate acestea duc la situaţia în care oameni profesionişti, talentaţi, să nu îşi mai asume funcţii de conducere. Parţial pot avea dreptate cei care consideră un truc electoral acţiunile de solidarizare planificate pentru sâmbătă, însă aspectele de dinainte sunt mai importante şi sunt valabile şi după data de 11 decembrie.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.949, 11.11.2016; Titlu: Să nu abandonăm şcoala, Semnează: Farcadi Botond

Protestatarii s-au adunat sâmbătă într-un loc simbolic, lângă Colegiul Szekely Miko. Aproximativ 1.000 de persoane au ieşit în stradă cu cărţi şi pentru a spune nu incapacitării şcolilor maghiare. Preoţii care au luat cuvântul au formulat în unanimitate: trebuie să credem în puterea rugăciunii, forţele întunecate pot fi învinse cu ajutorul lui Dumnezeu. Actorul Palffy Tibor a schiţat în introducerea sa situaţia creată în jurul Liceului Teologic Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea. A prezentat nu numai acuzaţiile aduse de DNA împotriva directorilor de şcoli, ci a mai spus că biserica a construit şcoala în perioada 1903-1905, căminul de lângă, în anul 1908, iar până la naţionalizare, aici a funcţionat Gimnaziul Romano-Catolic Rakoczi Ferenc al II-lea. Canonicul Szabo Lajos a constatat cu tristeţe că învăţăturile lui Iisus încep să dispară din viaţa noastră. Astăzi ne-a adus aici speranţa. Noi nu luptăm împotriva cuiva, împotriva a ceva, cerem pentru poporul nostru drepturile europene ale omului, noi nu cerem drepturile altuia, ci insistăm asupra proprietăţii noastre legitime. Prin limba noastră, credinţa noastră şi instituţiile noastre am dori să ne asigurăm nu numai dăinuirea, ci am dori să contribuim şi la înfăptuirea vieţii şi culturii universale - a subliniat el. Primarul Antal Arpad a evocat protestul cu cărţi din 1990. Cei care au ieşit în stradă la vremea respectivă ştiau că dacă va exista şcoală, va exista şi viitor maghiar transilvănean. Cel care ne atacă şcolile, transmite clar mesajul că nu doreşte pentru maghiarii din Transilvania un viitor în această ţară. Putem să obstrucţionăm acest lucru dacă umplem golurile şi dacă adoptăm o poziţie comună. El i-a salutat pe liderii celor trei partide maghiare, care au demonstrat că dacă există probleme, sunt în stare să lase deoparte toate disensiunile şi să adopte o poziţie comună. El a asemănat maghiarii din Transilvania cu un trup: Clujul este capul, Pământul Secuiesc reprezintă picioarele stabile, Partiumul şi Banatul sunt mâinile, diaspora este inima, iar maghiarii din cele 3.200 de localităţi sunt celulele. Putem trăi ca o comunitate o viaţă deplină, dacă toată lumea este bine, dacă ne acordăm atenţie unii altora, dacă ne sprijinim reciproc. El consideră că şi alţii şi-au dat seama de această forţă. S-a încercat obstrucţionarea fortificării Pământului Secuiesc prin generarea cazului Miko, după care s-au lansat atacuri împotriva liderilor de pe Pământul Secuiesc. Au încercat să împuşte în genunchi comunitatea. Se încearcă obstrucţionarea propăşirii maghiarilor din Cluj printr-o campanie lansată împotriva viceprimarului maghiar. În Târgu-Mureş se încearcă restabilirea atmosferei distrugătoare a lui martie cel negru prin circul de acum. El a numit deosebit de important faptul că în mai multe oraşe transilvănene au avut loc astfel de acţiuni: Trebuie să se simtă la Bucureşti că dacă este nevoie, mobilizăm toată ţara. Nu vom permite ca membrii comunităţii noastre să fie intimidaţi, ca educaţia în limba maternă a copiilor să fie incapacitată. În opinia lui Antal Arpad, trebuie să credem în ideea că în scurt timp se va încheia şi această perioadă întunecată. Să rămânem în picioare şi să mergem mai departe. Domnul să ocrotească Transilvania, Domnul să ocrotească Pământul Secuiesc - şi-a încheiat el discursul. În cadrul protestului de la Sfântu-Gheorghe, au rostit rugăciuni reprezentanţii bisericilor istorice maghiare: Papp Attila, preot reformat, Kovacs Istvan, preot unitarian, Zelenak Jozsef, preot evanghelic. Petiţia de protest a bisericilor a fost citită de preotul catolic David Gyorgy. Vechiul imn secuiesc a fost intonat de Szabo Fruzsina. Manifestarea s-a încheiat cu intonarea imnurilor, după care oamenii au donat cărţile care vor îmbogăţi bibliotecile şcolilor.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.951, 14.11.2016; Titlu: Cu rugăciune şi cu cărţi pentru şcoli, Semnează: Farkas Reka

În zadar lucrează şi creează maghiarii din România, în zadar îmbogăţesc ţara prin munca lor creatoare şi prin impozite, deoarece tot sunt consideraţi cetăţeni de rangul al doilea - a declarat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, la protestul organizat la Târgu-Mureş în vederea apărării gimnaziului romano-catolic. Politicianul - care s-a adresat miilor de oameni în calitate de membru al adunării generale a Fundaţiei Statusul Romano-Catolic din Transilvania - a arătat: Nici biserica, nici directorul de şcoală persecutat, Tamasi Zsolt Jozsef, şi nici inspectorul şcolar care a susţinut reînfiinţarea şcolii catolice nu au furat pe nimeni, nu au luat patrimoniul nimănui şi nu au comis ilegalităţi. În opinia lui Kelemen Hunor, autorităţile române aplică dublul etalon atunci când este vorba despre respectarea legii. Unii prezintă jaful dictaturii comuniste drept o procedură ireproşabilă dacă este vorba despre maghiarii din România. Cine este hoţul: cel care a furat patrimoniul şi instituţiile sau cel care revendică patrimoniul furat şi şcoala închisă? - a întrebat el. Colegiul Szekely Miko din Sfântu-Gheorghe a fost deja naţionalizat. Prin intermediul hotărârilor administrative şi juridice, utilizarea simbolurilor naţionale şi comunitare este limitată, legea privind utilizarea limbii este reinterpretată şi inscripţiile maghiare din pieţele publice sunt renegate - a enumerat el prejudiciile. Kelemen a mai adăugat: Maghiarii din Transilvania nu vor renunţa şi vor rămâne în picioare. UDMR va adresa un memorandum în acest caz preşedintelui şi premierul român. Hollo Laszlo, directorul executiv al Fundaţiei Status, organizatoarea demonstraţiei locale de la Târgu-Mureş, a subliniat: În decursul deceniilor, biserica a construit o întreagă reţea educaţională în Transilvania, în care au învăţat nu numai maghiarii. Aceste instituţii le-au dat românilor personalităţi deosebite. În momentul de faţă este pus totuşi sub semnul întrebări dreptul ei de a înfiinţa o şcoală în clădirea redobândită. El a mai spus că în România procesul retrocedării imobilelor confesionale a încetat şi este pusă sub semnul întrebării şi legitimitatea retrocedărilor derulate. Am ajuns la limita iritabilităţii - a declarat conducătorul instituţiei de administrare a patrimoniului confesional. El a avertizat autorităţile că în măsura în care vor renunţa la acordul semnat cu privire la clădirea şcolii, vor anula şi dreptul utilizării clădirii de către Gimnaziul Unirea, care funcţionează în clădire.

S-a protestat în oraşe transilvănene
Sâmbătă după-amiază s-a protestat nu numai la Târgu-Mureş, ci şi la Cluj-Napoca, Miercurea-Ciuc şi Satu-Mare în apărarea şcolilor confesionale maghiare. S-a dat citire în mai multe locuri petiţiei în care bisericile istorice maghiare din Transilvania au anunţat că după măsura procuraturii, demarată împotriva gimnaziului catolic din Târgu-Mureş, consideră că şcolile maghiare din Transilvania au ajuns în pericol. Pentru noi, şcolile maghiare reprezintă viitorul comunităţii şi al Transilvaniei. Nu permitem ca ele să fie periclitate de cineva! Vrem o Transilvanie în care drepturile şi bunurile noastre să fie cu adevărat în siguranţă. Vrem să trăim într-o ţară în care politica minorităţilor să nu fie dirijată de serviciul secret şi de organele de urmărire penală - se menţionează în petiţie. Potrivit petiţiei bisericilor, trebuie să se pună capăt intimidării comunităţii, ştirbirii drepturilor obţinute. Bisericile şi-au ridicat glasul şi împotriva măsurilor care lezează libertatea utilizării limbii şi a simbolurilor. Le cerem instituţiilor responsabile, guvernului şi preşedintelui ţării, să garanteze respectarea drepturilor minorităţilor - se menţionează în petiţia comună a bisericilor istorice maghiare din Transilvania. În faţa celor 500 de participanţi adunaţi în faţa grupului statuar Matei din Cluj-Napoca, protopopul romano-catolic, Kovacs Sandor, a declarat că nu ar dori ca problema şcolii să devină o dispută interetnică. Virag Erzsebet, vicepreşedinta din Transilvania de centru a UPMR, a declarat că odinioară au sperat că Uniunea va avea din ce în ce mai puţin de lucru în privinţa apărării intereselor şi va avea mai mult de lucru în problemele profesionale legate de educaţie. Participanţii au intonat imnul ungar şi au donat cărţile viitoarei biblioteci a gimnaziului romano-catolic din Târgu-Mureş.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.951, 14.11.2016; Titlu: Maghiarii din România sunt consideraţi cetăţeni de rangul al doilea

Ieri seară a fost înmânat la Cluj-Napoca premiul UDMR şi al Fundaţiei Communitas, conferit cu ocazia zilei limbii maghiare, Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova. În cuvântarea sa, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat că ziua de 13 noiembrie, ziua limbii maghiare, este sărbătoare consfinţită în acest an pentru prima oară şi în România. Politicianul a declarat că până şi marile naţiuni, care nu consideră că limba le-ar fi periclitată, îşi apără limba. În opinia sa, în calitate de minoritari, necesare sunt nu numai apărarea limbii, ci şi dreptul utilizării limbii, apărarea şcolii, a inscripţiilor bilingve şi a indicatoarelor cu denumiri de străzi. Kelemen Hunor a reamintit că în următorul ciclu parlamentar ar dori să obţină scăderea de la 20% la 10% a procentului prin care minoritatea naţională are dreptul la utilizarea limbii materne în administraţia publică. Etnograful Tanczos Vilmos a reamintit că Asociaţia Maghiarilor Ceangăi din Moldova lucrează de 25 de ani la încetinirea asimilării lingvistice din Moldova, la revitalizarea lingvistică. Organizaţia a introdus în 25 de localităţi învăţământul de după-amiază în limba maghiară, iar în multe şcoli a introdus învăţământul în limba maghiară. Tanczos a declarat că Asociaţia este singura organizaţie a ceangăilor care reprezintă în mod legitim şi credibil întreaga comunitate a ceangăilor din Moldova. El a declarat că premiul se adresează nu numai liderilor actuali ai asociaţiei, ci şi celor care în decursul celor două decenii şi jumătate au participat la activitatea organizaţiei. Premiul, creaţia artistului Santa Csaba, şi suma de 20.000 lei au fost preluate de Pogar Laszlo, preşedintele Asociaţiei.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.953, 16.11.2016; Titlu: Ziua Limbii Maghiare / Premiu pentru Uniunea Ceangăilor

Eurodeputatul Tokes Laszlo a comunicat că va contesta hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, nefavorabilă lui, privind ordonanţa preşedinţială de retragere a distincţiei conferite de statul român. Hotărârea curţii respinge cererea lui Tokes Laszlo - invocând lipsa de temei -, în care acesta a cerut anularea ordonanţei preşedinţială. Tokes Laszlo a declarat Agenţiei MTI că în opinia sa, privarea sa de distincţia Steaua României şi faptul că instanţa i-a respins cererea, sunt o decizie politică. El a precizat că decizia de acum califică justiţia română. În mod evident nu am comis vreo acţiune nedemnă care să motiveze retragerea distincţiei. Există multe persoane, în frunte cu fostul premier Adrian Năstase, care au primit pedeapsa cu închisoarea însă nu le-au fost retrase distincţiile. Este evident că ordonanţa preşedinţială şi sentinţa adoptată împotriva mea sunt tendenţioase şi discriminatorii - a arătat el. Tokes a mai declarat că procedura în instanţă a demarat-o în apărarea exprimării libere a opiniei, a libertăţii de exprimare a opiniei politice. Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa, este un drept constituţional în România, deci în cazul meu a fost adoptată o sentinţă politică. Apăr de asemenea onoarea Timişoarei, dat fiind faptul că această sentinţă umbreşte simbolic şi revoluţia timişoreană - a formulat Tokes.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.954, 17.11.2016; Titlu: Dinstincţia lui Tokes Laszlo

Soltesz Miklos consideră că prin intermediul procedurii anticorupţie demarate din cauza înfiinţării Gimnaziului Romano-Catolic din Târgu-Mureş are loc o intimidare a maghiarimii. Secretarul de stat responsabil pentru relaţii confesionale, etnice şi cu societatea civilă în cadrul Ministerului pentru Resurse Umane din Ungaria a vorbit ieri la Sfântu-Gheorghe despre acest subiect, drept pentru care a considerat importantă reprezentanţa maghiarilor, solidaritatea UDMR şi PCM înaintea alegerilor parlamentare. Soltesz Miklos a susţinut ieri, la sediul Eparhiei Reformate Sepsi, o conferinţă de presă la care au participat preotul Santa Imre şi candidatul pentru funcţia de deputat, Kulcsar Terza Jozsef. Gazda, Santa Imre a declarat că Soltesz Miklos, sosit în Trei Scaune la invitaţia lui Kulcsar Terza Jozsef, se întâlneşte cu reprezentanţii bisericilor istorice şi îi informează cu privire la sprijinul oferit de guvernul ungar şi posibilităţile privind participarea la proiecte. Soltesz a accentuat faptul că în ultimii şase ani, Ungaria a majorat semnificativ, de 2,5 ori, sprijinul acordat naţionalităţilor - printre acestea şi românilor şi bisericii ortodoxe. Se consideră că prin păstrarea identităţii românilor se consolidează şi Ungaria - a declarat secretarul de stat, exprimându-şi speranţa ca acest lucru este important şi pentru România. Secretarul de stat şi preotul Santa Imre au mai declarat că guvernul de la Budapesta acordă sprijin bisericilor din Transilvania în primul rând pentru renovarea bisericilor şi a caselor comunitare, şi organizarea manifestărilor confesionale. În ultimii şase ani, în Trei Scaune, bisericile istorice maghiare au primit în total un ajutor de 170 de milioane de forinţi, în special pentru renovarea clădirilor.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.956, 19.11.2016; Titlu: Prin solidaritate împotriva ameninţărilor, Semnează: Farcadi Botond

Tokes Laszlo consideră că relaţiile româno-maghiare trebuie soluţionate printr-un dialog între factorii români şi maghiari reprezentativi, şi nu prin pacte secrete. Europarlamentarul a rostit cuvântarea de salut în cadrul conferinţei româno-maghiare intitulată Simboluri naţionale versus siguranţa naţională, desfăşurată vineri, la Cluj-Napoca, în organizarea Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) şi a Asociaţiei Reconstructio. Tokes a amintit: insistă, încă de la începutul anilor ’90 - iniţial, în cadrul UDMR - ca personalităţile reprezentative din rândul maghiarilor şi al românilor să se aşeze - în baza principiului parităţii - la masa tratativelor, şi să soluţioneze, printr-un consens, problemele comune ale celor două popoare, iniţiativele sale însă eşuează pe rând. În discuţii a intervenit on-line Lucian Mândruţă, prezentator tv, care a constatat cu regret că, în timp ce românii şi maghiarii se ceartă între ei cine a venit primul în Transilvania, peste o sută de ani, obiectul polemicii ar putea fi - potrivit situaţiei demografice - cine a fost ultimul în Transilvania. Politologul Bakk Miklos a vorbit despre mandatul de preşedinte al lui Klaus Johannis ca fiind un real eşec al transilvanismului. În opinia politologului, Klaus Johannis a omis să transforme moştenirea transilvăneană a guvernării comune a naţiunilor într-o valoare a României. Gabriel Andreescu, politolog, profesor universitar din Bucureşti, califică drept regretabil faptul că, în România, la 27 de ani de la schimbarea de regim, dialogul româno-maghiar este obstrucţionat tot de serviciile secrete. Politologul a opinat: Clişeele antimaghiare create de poliţia politică comunistă au continuat să trăiască, în mod instituţional, în cadrul serviciilor secrete române, şi acestea sun reflectate inclusiv de rechizitoriul întocmit în cazul prezentat drept o tentativă de atac terorist pe Pământul Secuiesc: textul pomeneşte de un aşa-numit Pământ Secuiesc, şi nu recunoaşte Pământul Secuiesc nici măcar ca pe o unitate geografică. Smaranda Enache, copreşedinta Ligii Pro Europa din Târgu-Mureş, a constatat cu regret că, în ultimii ani, România s-a înclinat înspre etnocentrism şi ortodoxism, iar Ungaria, în direcţia democraţiei iliberale, iar dialogul interstatal a încetat să mai existe.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 225, 21.11.2016; Titlu: Despre relaţiile româno-maghiare / Este nevoie din nou de un dialog!

După localităţile Sfântu-Gheorghe, Târgu-Mureş şi Braşov, la sfârşitul săptămânii trecute, la Cluj-Napoca, a avut loc o conferinţă de specialitate româno-maghiară, organizată de CNMT şi de Asociaţia Reconstructio. La evenimentul intitulat Simboluri naţionale versus siguranţa naţională / Procese, rapoarte şi mişcări civile în oglinda relaţiilor româno-maghiare, au participat invitaţi renumiţi (ziarişti, profesori universitari, jurişti şi politicieni), care au discutat despre posibilităţile convieţuirii româno-maghiare. Dan Maşca, preşedintele Partidului Oamenilor Liberi, a arătat că în România există un dezinteres general faţă de numeroase probleme legate de viaţa publică. Transilvania este formată din numeroase comunităţi diferite. Dacă reuşim să solidarizăm aceste comunităţi, Transilvania ar putea deveni o regiune bogată, în curs de dezvoltare - a declarat preşedintele. Maşca a subliniat faptul că ar fi bine ca dialogul referitor la Transilvania şi la transilvanism să fie inclus în discursul academic şi ar fi nevoie de asemenea de planuri concrete de acţiune. Szikszai Laszlo, jurist în cadrul CEMO, a prezentat procesele legate de apărarea minorităţilor, aflate în curs de derulare. Szikszai a prezentat pe scurt activitatea mişcării şi obiectivele acesteia şi a mai spus că au iniţiat trei procese strategice (la Târgu-Mureş, Oradea şi Satu-Mare) care au ca scop respectarea normelor juridice existente referitoare la folosirea limbii maghiare. Din cele spuse de Szikszai, a reieşit faptul că CEMO a intentat în anul 2016 şapte procese şi aproximativ 40 de plângeri au fost înaintate CNCD. Smaranda Enache, copreşedintele Ligii Pro Europa din Târgu-Mureş, a constatat cu regret faptul că în ultimii ani România s-a îndreptat spre etnocentrism şi ortodoxism, iar Ungaria în direcţia democraţiei iliberale şi dialogul interstatal a încetat în totalitate. Luptătorul pentru drepturile omului a fost de părere că ar fi nevoie de un transilvanism care să se potrivească nu numai etnocraţiei bucureştene, ci şi iliberalismului budapestan. Szilagyi Zsolt, preşedintele PPMT, a declarat că transilvanismul se bazează pe complexitatea identităţii transilvănene, viitorul Transilvaniei depinzând de românii şi maghiarii care trăiesc acolo. Pentru noi transilvanismul înseamnă convieţuirea culturilor. În cazul în care aceste culturi dispar, va dispărea şi Transilvania. Comunităţile noastre sunt întreţinute de instituţiile noastre, dar dacă acestea sunt periclitate, va fi periclitat întreaga noastră comunitate. Tocmai din această cauză sprijinim autonomia, în calitate de lideri ai PPMT - a declarat Szilagyi.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.958, 22.11.2016; Titlu: Conferinţă despre convieţuirea romano-maghiară / Clişee şi manipulare politică

Nu poate fi subliniată suficient importanţa dialogului maghiaro-român. Tocmai din această cauză are o însemnătate aparte orice iniţiativă care vizează cunoaşterea reciprocă, demontarea prejudecăţilor, aspiraţiile comune şi dialogul inteligent. La sfârşitul săptămânii trecute, la Cluj-Napoca a avut loc o conferinţă româno-maghiară organizată de CNMT şi Asociaţia Reconstructio. Deşi este îmbucurător faptul că manifestarea este ca şi tradiţională, trebuie să constatăm totuşi cu regret că anual se poate discuta o singură dată despre problemele noastre comune. Putem să vorbim cu recunoaştere despre iniţiativa CNMT, dar trebuie să recunoaştem că este prea puţin dacă dorim să dărâmăm zidul prejudecăţilor. Putem reitera până la nesfârşit faptul că reprezentanţii naţiunii majoritare ar trebui să iniţieze dialogul, putem spune în permanenţă că noi manifestăm deschidere, putem să ne tot plângem dacă nu ni se acordă atenţie. Dacă noi nu încercăm să schimbăm situaţia, degeaba stăm după alţii. Noi trebuie să iniţiem dialogul, apropierea, dacă dorim ca aspiraţiile noastre să fie cunoscute de români nu în baza minciunilor lansate de cei care stârnesc ură. Noi trebuie să îi căutăm pe formatorii de opinie, pe intelectuali, pe politicieni, care manifestă deschidere şi o viziune pozitivă faţă de revendicările noastre. Fiecare ar putea să-şi găsească parteneri în sfera civilă, în cadrul autoguvernărilor, în viaţa politică sau culturală. Este vorba despre un interes comun care ar merita mult mai multă atenţie, energie şi resurse materiale. Efortul ar fi fructificat.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.959, 23.11.2016; Titlu: Dialogul cu românii, Semnează: Farcadi Botond

Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele filialei PCM Trei Scaune, a depus plângere penală la parchetul general împotriva prefecturii judeţului Covasna, sub suspiciunea de infracţiune contra umanităţii. Kulcsar a anunţat acest lucru în cadrul unei conferinţe de presă de ieri. Politicianul consideră că procesele iniţiate de prefectură le îngrădesc maghiarilor din România drepturile fundamentale ale omului, iar acest lucru corespunde conceptului de infracţiuni contra umanităţii, prevăzut la punctul j) alin 1, art. 439 al Codului penal. Kulcsar Terza Jozsef a enumerat printre prejudicii faptul că prefectura a atacat la tribunal - şi a şi câştigat în primă instanţă - contractul de donaţie referitor la drapelul secuiesc pe care el l-a dăruit consiliului judeţean; campania demarată împotriva inscripţiilor Kozseghaza şi măsura luată împotriva intonării imnului. A mai spus că este inadmisibil faptul că în motivaţia sentinţei judecătoreşti adoptate în prima instanţă în cazul donării drapelului, existenţa Pământului Secuiesc este negată (n. red.: potrivit documentului amintit, nu există o unitate administrativă cu denumirea de Pământ Secuiesc) şi consideră că este nevoie de adoptarea unei atitudini comune împotriva lezărilor de drepturi. Nu este permis ca drepturile să ne fie călcate în picioare, viitorul copiilor noştri să fie în pericol, să nu poată învăţa în limba maghiară, să nu poată dăinui ca maghiari. Fiecare popor are dreptul de a-şi folosi propria limbă maternă, propriile simboluri, iar prefectura încalcă drepturile omului atunci când le atacă. A mai subliniat că nu a denunţat o persoană, ci instituţia prefecturii, pentru ca parchetul să investigheze cazul, iar responsabilii să fie traşi la răspundere. Procedura nu vizează pe cineva sau ceva, ci susţine democraţia, drepturile omului şi deşi denunţul a fost făcut de el, cazul vizează întreaga comunitate maghiară de pe Pământul Secuiesc. Nu dorim să ajungem să împărtăşim soarta saşilor sau a evreilor - a spus el. Speră că va fi citat de procuratură şi va putea prezenta prejudiciile prin dovezi concrete. S-a adresat Parchetului general deoarece după sentinţa în primă instanţă, favorabilă prefecturii, a considerat că trebuie să se adreseze celor mai înalte foruri. Dacă acest caz va fi retrimis procuraturii judeţene, dacă petiţia îi va fi respinsă, doreşte să se adreseze curţii pentru drepturile omului de la Strasbourg. Are convingerea că prejudiciile trebuie prezentate şi în forurile internaţionale. În petiţia sa, Kulcsar Terza Jozsef invocă raportul din 2014 al Comisiei Europene, împotriva Intoleranţei şi Rasismului, în care autorităţilor române li se propune să aplice acelaşi etalon în cazul simbolurilor naţionale şi regionale, iar abaterile să fie remediate de urgenţă. El citează articolele restrictive ale constituţiei privind diverse diferenţieri, pasajele care garantează drepturile minorităţilor naţionale, articolele referitoare la minorităţile naţionale din cadrul tratatului UE, acordul-cadru privind minorităţile, ratificat de România, prevederile tratatului de bază româno-ungar şi acordurile internaţionale care garantează drepturile omului. Consideră că privările de drepturi enumerate de el corespund conceptului de infracţiune contra umanităţii. În capitolul referitor la infracţiuni de genocid şi contra umanităţii, primul alineat al articolului 439 detaliază, în mai multe subpuncte, faptele care pot fi enumerate în această categorie în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.961, 25.11.2016; Titlu: Plângere penală împotriva prefecturii, Semnează: Farcadi Botond

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat ieri, la Strasbourg, în cadrul şedinţei grupului de lucru privind minorităţile din cadrul PE, cele două rapoarte din umbră ale UDMR. Unul se referă la punerea în aplicare în România a Acordului-cadru al CE privind protecţia minorităţilor, iar celălalt la aplicarea în România a Chartei europene privind limbile minorităţilor. Kelemen Hunor a declarat că scopul rapoartelor din umbră este de a prezenta faptul că după revizuirea constituţiei din anul 2003, România nu a adoptat legea referitoare la statutul juridic al minorităţilor, prevăzută într-o anumită privinţă în acordul-cadru privind protecţia minorităţilor. Faptul că România a înaintat cu o întârziere de doi ani raportul, indică faptul că nu îşi asumă serios propriile angajamente, nu tratează cu seriozitate cele prevăzute în acordurile internaţionale, iar din cauza faptului că nu există sancţiuni, poate face acest lucru fără probleme. Poate chiar să nu înainteze raportul timp de doi ani - a arătat el. Preşedintele uniunii a susţinut prin exemple legitimitatea rapoartelor din umbră. El a spus că în momentul de faţă, România foloseşte noi instrumente pentru încălcarea drepturilor minoritare şi pentru nerespectarea legilor, care nu sosesc din domeniul politic cotidian şi la care politicienii nu au acces: o serie de sentinţe judecătoreşti îngrădesc utilizarea simbolurilor etnice şi naţionale, în timp ce în Moldova şi Dobrogea, simbolurile regionale sunt folosite, iar acest lucru nu deranjează pe nimeni - a evidenţiat preşedintele, subliniind că instanţele adoptă măsuri doar în cazul simbolurilor secuieşti şi al drapelului secuiesc. El a reamintit că prin sentinţele judecătoreşti este negată şi înregistrarea societăţilor economice sau a organizaţiilor civile de pe Pământul Secuiesc, în ale căror denumiri figurează denumirea Pământ Secuiesc. El a mai amintit de situaţia UMF, unde linia maghiară nu a fost înfiinţată nici până în ziua de azi. Preşedintele uniunii a prezentat şi cazul gimnaziului catolic din Târgu-Mureş, spunând că biserica a reînfiinţat şcoala într-o clădire care a fost naţionalizată în anul 1948 şi confiscată de către comunişti. Revoltător este faptul că se face un caz de anticorupţie din problema gimnaziului Rakoczi, de parcă cineva ar fi umblat la banul public. Este doar un exemplu de cum poate fi incapacitată o şcoală prin instrumente nepolitice şi cum poate fi creată o stare de nesiguranţă şi de temere. Şi în domeniul culturii şi al informării în masă există exemple grăitoare: sentinţele judecătoreşti le interzic autoguvernărilor să susţină pe Pământul Secuiesc presa scrisă în limba maghiară. Acest lucru indică practic faptul că România nu are încredere în propriii cetăţeni şi nu vrea să îi accepte pe maghiari drept cetăţeni de acelaşi rang. Kelemen Hunor a întrebat la final: ce se întâmplă după 27 de ani într-un stat din Europa central-răsăriteană, care s-a angajat ca prin punerea în aplicare a drepturilor minoritare să asigure condiţii egale, egalitatea în şanse? De ce România se abate de la drumul pe care a pornit în urma aderării la UE?
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.961, 25.11.2016; Titlu: Rapoarte din umbră ale UDMR la Strasbourg / Noi modalităţi pentru lezarea drepturilor minoritare

A pornit într-un turneu pe Pământul Secuiesc pentru a-i ruga pe compatrioţii săi de aici să participe la alegerile parlamentare care vor avea loc în România pe 11 decembrie. Situaţia maghiarilor din România, care se deteriorează în permanenţă, precum şi actuala situaţie a politicii mondiale impun o prezenţă parlamentară maghiară cât mai puternică la Bucureşti. Toate acestea au fost afirmate de preşedintele Parlamentului Ungar, dr. Kover Laszlo, cu ocazia forumului cetăţenesc desfăşurat duminică seara, la Muzeul Naţional Secuiesc. - Noi, maghiarii transilvani, suntem într-o situaţie fericită: două ţări sunt cu ochii pe noi. Una ne ascultă, cealaltă ne interceptează, una ne pune piedică, cealaltă ne ajută să ne ridicăm de la pământ, pentru una suntem problema de suflet, pentru cealaltă, avem uneori impresia că suntem o povară. Una se poartă cu noi ca o mamă, cealaltă, ca o mamă vitregă denaturată - a spus Antal Arpad, primarul din Sfântu-Gheorghe. A luat apoi cuvântul al doilea demnitar al ţării-mamă, care li s-a adresat primarilor, demnitarilor, conducătorilor de instituţii şi personalităţilor publice prezente. A spus că în opinia sa, este iraţional şi inacceptabil ca România să-i eticheteze pe maghiarii transilvani drept factori de risc la adresa siguranţei naţionale doar pentru simplul motiv că vorbesc o altă limbă, au o altă cultură şi au fost cândva cetăţeni ai Ungariei. În plus, face toate acestea atunci când ar trebui să ne apărăm cu forţe unite pământul natal şi ţările noastre de cei care vor să ni le ia. Tocmai din acest motiv, este un interes comun ca această atitudine românească să se schimbe urgent, iar relaţia dintre cele două ţări să se normalizeze, pentru a ne considera reciproc aliaţi şi camarazi, nu duşmani. Kover şi-a exprimat speranţa că acest lucru se va şi întâmpla după alegerile parlamentare din România. Nu a ascuns nici faptul că actuala situaţie a maghiarimii transilvane este, în opinia sa, gravă, iar ieşirea din această situaţie nu este posibilă decât prin solidarizare. Un bun exemplu în acest sens este, în opinia sa, acordul dintre UDMR şi PCM; păcat însă că nu face parte din acest acord şi PPMT-ul. Din spusele lui Kover a mai reieşit că sprijină înfiinţarea pe Pământul Secuiesc a unei universităţi de artă, deoarece în opinia sa, o naţiune sau parte de naţiune poate lupta cu succes pentru dăinuirea sa doar sub conducerea unor lideri cultivaţi şi prin puterea credinţei şi a spiritului.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 231, 29.11.2016; Titlu: Kover Laszlo a ţinut un forum cetăţenesc la Sfântu-Gheorghe / Alegerile au o miză, Semnează: Bedo Zoltan

În România este nevoie de o nouă constituţie, în care maghiarii să fie acceptaţi ca naţiune constitutivă de stat - a afirmat Novak Csaba Zoltan, candidatul UDMR pentru funcţia de senator, în cadrul emisiunii de dezbateri electorale transmise de studioul teritorial din Târgu-Mureş al postului naţional de televiziune (TVR). În proclamaţia de la Alba-Iulia, semnată la 1918, românii din Transilvania şi-au exprimat intenţia de a se uni cu celelalte părţi ale naţiunii române în aşa fel încât se gândeau şi ei la o oarecare formă de autonomie internă, care trebuia să le asigure independenţa de Bucureşti - a explicat Novak Csaba Zoltan, conform comunicatului UDMR. Trebuie să se insiste ca în România să fie asigurate posibilităţile de dezvoltare regională pentru diferitele regiuni - a formulat politicianul UDMR. Candidatul pentru senat a vorbit despre importanţa elaborării unei noi constituţii, care ar fi perfectă dacă ar conţine şi paragrafe care să asigure drepturile colective, comunitare ale comunităţii maghiare.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.964, 29.11.2016; Titlu: Este nevoie de o nouă constituţie

Revista Presei Maghiare
Nr. 23 / 01-15.12.2016

Pentru noi, ziua de 1 decembrie nu este sărbătoare. Din contră, am ajuns să ne bucurăm dacă trece fără să aibă loc vreun scandal, fără ca Noua Dreaptă să facă ravagii la Sfântu-Gheorghe, fără să trebuiască să auzim să ne cărăm din ţară, fără ca presa centrală să scrie despre teroriştii secui, fără ca întreaga comunitate maghiară să fie etichetată din cauza vreunei acţiuni provocatoare. Dacă scăpăm doar cu împânzirea oraşului nostru cu drapele roşu-galben-albastre, cu o defilare şi o manifestare zgomotoasă de câteva ore. În anii care au trecut, au avut grijă ca ziua aceasta să nu fie una paşnică pe meleagurile noastre. Cum s-au fortificat revendicările autonomiste de pe Pământul Secuiesc, aşa s-au înmulţit şi scandalurile de 1 decembrie. Anul trecut, totul a culminat cu prinderea teroriştilor. Patimile antimaghiare au fost ridicate din nou până la cer. Au trecut săptămâni, luni de zile, pentru ca într-un final să reiasă că nu există nicio dovadă care să susţină extrem de gravele acuzaţii, formulate cu mare tam-tam. Cei care au făcut toată această vâlvă nu au mai informat însă şi cu privire la acest aspect. Cei care s-au lăsat - conştient sau induşi în eroare - păcăliţi de manipularea pecetluită cu numele Serviciului Român de Informaţii, au tăcut. Iar cei doi tineri hărţuiţi din Târgu-Secuiesc şi maghiarimea de pe Pământul Secuiesc au rămas cu eticheta care le-a fost pusă. Pentru noi, ziua de 1 decembrie nu poate fi o sărbătoare inclusiv pentru faptul că în ultimii aproape 100 de ani, scopul puterii române a fost unul clar şi sistematic: alungarea, asimilarea maghiarimii, dispariţia ei de pe pământul românesc strămoşesc. Pentru noi, ziua de 1 decembrie nu este sărbătoare, pentru că noi trăim şi gândim în limba maghiară. Şi nici nu va putea fi atâta timp cât acest lucru este considerat o vină, atâta timp cât această zi se referă nu la garantarea dăinuirii noastre, ci la umilirea, la călcarea noastră în picioare.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.965, 02.12.2016; Titlu: Nu este sărbătoare, Semnează: Farkas Reka

Contrar tradiţiilor anterioare, unirea de la 1 decembrie a fost aniversată anul aceasta la Sfântu-Gheorghe cu demnitatea cuvenită unei sărbători naţionale. Sărbătoarea a fost umbrită oarecum de sloganurile care, dincolo de aclamarea României Mari, au fost presărate cu atitudini xenofobe şi antiminoritare. Ce-i drept, de această dată nu le-au fost adresate maghiarilor, ci minorităţilor sexuale. Preotul ortodox Vasile Tămaş de la Vâlcele şi-a exprimat nostalgia după România Mare, afirmând că fără Bucovina, Voivodina şi Basarabia (fraţii de peste Prut), naţiunea română nu este completă, după care a pomenit de străinii care aspiră la nimicirea naţiunii şi a ţării şi care se află printre noi, după care a trecut la insultarea Europei Occidentale, care, în opinia sa, distruge tot ce atinge. În pauzele dintre mesaje, corul bărbătesc Voievozii Munţilor, din Vâlcele, a interpretat cântece patriotice; s-a auzit, în repetate rânduri, că acest pământ e veşnic românesc (inclusiv Sfântu-Gheorghe). Sloganul însufleţit rostit de preotul ortodox - trăiască România Mare -, cum de altfel şi întreg programul artistic, s-au bucurat de un interes scăzut din partea celor aproximativ 2.000 de participanţi. Restul festivităţilor au continuat pe un ton mai ponderat. Festivităţile s-au încheiat cu depuneri de coroane la grupul statuar Mihai Viteazul. Lângă piedestalul statuii, dar şi în mâinile unor participanţi, au putut fi văzute mici bannere inscripţionate trilingv (română, engleză, maghiară) cu următorul text: Ajunge cu ura dintre români şi maghiari, care îi favorizează doar pe politicienii corupţi, armonia salvează România.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.965, 02.12.2016; Titlu: 1 decembrie la Sfântu-Gheorghe / Au chemat la reconciliere, Semnează: Nagy D. Istvan

Premierul Orban Viktor consideră că apropiatele alegeri din România vor fi decisive, deoarece în România, a opinat el, instrumentul luptei anticorupţie a fost îndreptat în multe locuri împotriva liderilor comunităţii maghiare. În cadrul şedinţei plenare de ieri, de la Budapesta, a Consfătuirii Permanente Maghiare (MAERT), premierul a declarat că de mult nu a mai fost periclitată reprezentanţa parlamentară de la Bucureşti a maghiarilor transilvani atât de tare ca acum. Din acest motiv, le-a cerut maghiarilor transilvani să pună reprezentanţa de la Bucureşti pe primul loc. Orban Viktor le-a mulţumit liderilor maghiarilor de peste hotare pentru faptul că în cursul anilor trecuţi au susţinut, în pofida vântului contrar şi cu inima curată, fără teamă, politica guvernului ţării-mamă. Premierul a mai spus că în domeniul asigurării drepturilor minoritare, aderarea UE a ţărilor din regiune a împlinit doar într-o măsură modestă aşteptările. În opinia sa, un bun exemplu în acest sens îl constituie cazul Colegiului Szekely Miko, procesele pe tema utilizării drapelului şi a limbii, campaniile care se derulează, sub masca luptei anticorupţie, împotriva liderilor maghiarimii transilvane.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.965, 02.12.2016; Titlu: Orban Viktor: alegerea va fi decisivă

Înregistrarea video făcută la Sfântu-Gheorghe cu ocazia festivităţii organizate la 1 decembrie, în care un popă ortodox îşi adresează mesajul de înfrăţire maghiarilor care scrâşnesc din dinţi, de după perdele, a cuprins internetul, a creat revolta necesară, generând observaţii şi opinii care nu suportă cerneala tiparului. Reprezentantul bisericii, a cărui identitate nu era cunoscută încă ieri nici de organizatori, i-a numit pe maghiari mongoli gălbejiţi, cu ochi oblici. Popa, mai în vârstă, care nu figura pe lista invitaţilor oficiali şi a celor care au luat cuvântul, a păşit la microfon după programul cultural (condimentat cu comentariile popii Vasile Tămaş de la Vâlcele, lansate împotriva străinilor şi a minorităţilor sexuale), având asupra sa o icoană pictată. Spectatorilor le-a fost adresat următorul text (am dori să menţionăm că din cauza proastei sonorizări, cuvântarea a putut fi auzită în întregime cel mult de cei din imediata apropiere sau din spatele cordonului militar): Pentru fraţii noştri care sunt acuma după perdele, în case, şi scrâşnesc din dinţi. Vin cu un mesaj de înfrăţire şi nu spun vorbe în vânt. Fraţii noştri care vă credeţi secui şi maghiari, în majoritatea voastră, … eu vă rog să vă uitaţi în oglindă. Uitaţi-vă unii la alţii, şi vedeţi. Aveţi feţe gălbejite, ochii oblici şi părul negru şi lins…, atunci sunteţi mongoli şi urmaşii într-adevăr ai ungurilor. Dar uitaţi-vă mai bine că semănaţi foarte bine cu noi. De câte ori vă uitaţi în oglindă şi vedeţi că nu sunteţi cum am spus, cu feţe gălbejite, cu ochii oblici şi părul negru şi lins Treziţi-vă şi fiţi mândri că sunteţi urmaşii… aveţi aceiaşi urmaşi ca şi noi. Aveţi strămoşi poporul cel mai viteaz şi mai drept şi mai religios din antichitate. Nu o spunem noi, au spus-o istoricii - a declarat popa. Venit de pe meleaguri străine, a continuat astfel: Spuneţi că aveţi drepturi pe acest pământ. Sigur! Aveţi drepturi pe acest pământ, ca şi noi, fiindcă avem aceiaşi strămoşi, nu pentru că sunteţi maghiari sau secui. Repet. Aveţi drepturi asupra acestui pământ, dar ca şi noi, pentru că avem aceiaşi strămoşi. Este un mesaj de înfrăţire şi ar trebui să vedem că suntem fraţi şi avem acelaşi viitor. Amin. După care popa a dispărut la fel de repede precum a apărut. Cuvintele sale au fost însoţite de aplauze slabe, iar o bună parte a celor care s-au aflat în piaţă nu au fost de fapt atenţi la el. Valul de revoltă a pornit după ce pe Facebook a apărut înregistrarea video cu întreg discursul, postat de cotidianul Mesagerul de Covasna (nici celălalt cotidian românesc şi nici agenţiile de ştiri nu au relatat despre cele rostite, deoarece în momentul respectiv părea a fi un discurs neînsemnat şi, ca atare, a fost mai puţin urmărit). Publicaţia noastră a încercat să afle din mai multe surse cine a fost oratorul şi în ce calitate a rostit cele de mai sus. Reprezentanţii bisericii ortodoxe au menţionat doar că nu este vorba despre un popă care slujeşte în judeţ şi, din câte ştiu ei, a venit de undeva din sud. Cele comunicate de biserică sunt împărtăşite de mai mulţi români ortodocşi din Sfântu-Gheorghe - şi anume că nu este cert că slujeşte în Trei Scaune. Una din sursele noastre ne-a confirmat că individul nu a figurat printre invitaţi şi, ca atare, le este imposibil să-i afle identitatea. După cum am mai informat, cu excepţia atitudinii celor doi popi, festivitatea a fost caracterizată de mesaje moderate, mai mult decât atât, prefectul a venit cu un discurs deosebit de neutru, întreaga festivitate încheindu-se în linişte, fără incidente.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.966, 03.12.2016; Titlu: Jignire de 1 decembrie la adresa maghiarilor / Un provocator de peste munţi, Semnează: Nagy D. Istvan

În cadrul manifestărilor organizate în Trei Scaune cu ocazia sărbătorii naţionale a României, spiritele au fost încinse de aşa-numitul caz al teroriştilor secui din Târgu-Secuiesc şi de scandalul drapelelor din Sfântu-Gheorghe. În zorii zilei de 30 noiembrie anul trecut, drapelul roşu-galben-albastru a dispărut de pe tija aflată lângă monumentul ostaşului român, iar în locul lui a fost pus un drapel secuiesc. Ion Popa, comandantul de atunci al poliţiei, declara că vor pune mâna pe autori. Comunitatea maghiară a primit cazul cu reţineri, deoarece au existat mai multe elemente suspecte. Pe de o parte, schimbul de drapele a fost anunţat de Ioachim Grigorescu, preşedintele filialei din Covasna a Asociaţiei Veteranilor de Război. Au mai existat două cazuri legate de simboluri în Sfântu-Gheorghe. În data de 27 ianuarie 2013, doi autori necunoscuţi au rupt materialul textil în culorile albastru-galben-roşu cu care a fost acoperit panoul SIC Terra Siculorum, amplasat în faţa prefecturii. În 8 martie 2015, panoul SIC, reamplasat, a fost mâzgălit cu vopsea. Întrebându-l în legătură cu ancheta, Ion Popa ne-a declarat de fiecare dată că există un cerc de suspecţi, însă nu pot demonstra încă vinovăţia autorilor. Folosindu-se de posibilităţile avantajoase din acest an, Popa a ieşit la pensie. Silviu Stoenescu, comandantul interimar de poliţie, a declarat că schimbul de drapele de acum un an a avut, într-adevăr, loc, drapelul secuiesc a fost confiscat şi se află printre materialele de anchetă. El a spus că ancheta este în desfăşurare, iar din cuvintele sale se poate concluziona că autorii nu sunt din Trei Scaune. În legătură cu celelalte două cazuri, noul comandant a comunicat că ştiu cine sunt autorii, ambii sunt din judeţul nostru, însă nu le-a putut fi demonstrată vinovăţia. El s-a delimitat cu fermitate de ideea indicării naţionalităţii autorilor. A menţionat că sunt acţiuni ale huliganilor, comise de impulsivi, însă ele nu caracterizează comunitatea maghiară sau pe cea română din judeţul nostru. Am adresat întrebări şi în legătură cu mâzgălirea panourilor. În 13 decembrie anul trecut au fost mâzgălite mai multe inscripţii maghiare de pe indicatoare cu denumiri de localităţi (Bicfalău, Târgu-Secuiesc, Valea Seacă), iar în perioada în care Popa se afla la conducere, autorii nu au putut fi prinşi. Stoenescu a declarat că autorii au fost prinşi. Ei erau în trecere şi au fost amendaţi.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.967, 05.12.2016; Titlu: Au fost comise de străini

Aceasta este o societate democratică. Aici, cu ocazia zilei naţionale a ţării, este amplasat un microfon, la care, cine trece pe-acolo, spune ce vrea. Cel puţin asta vor să ne facă să credem organizatorii manifestării de la 1 decembrie. Că a venit un popă pe care nu-l cunoaşte nimeni, i-a făcut pe mongoli nişte gălbejiţi cu ochi oblici, şi a constatat că noi, maghiarii, nu suntem aşa, după care s-a evaporat. Bineînţeles că prefectul nu s-a pronunţat dacă este bine sau nu ca la manifestarea organizată de instituţia sa să vină cineva să facă o analiză a originii. Sau poate că nu a observat, aşa cum nu i-a observat pe cei care acum doi ani îi alungau din ţară pe maghiari. La fel s-a întâmplat şi atunci când a fost mai simplu să se sară la gâtul a doi cetăţeni simpli din Târgu-Secuiesc decât să fie trase la răspundere capetele rase xenofobe ale organizaţiei patriotice. Cazul a fost trecut pe rând pe la instituţii ale statului; practic, nu se ştie ce s-a petrecut, ce s-a întâmplat cu dovezile, ce sentinţă s-a pronunţat, ca să nu mai vorbim de motivaţie. Au fost îngropate. Probabil că în aceeaşi categorie intră şi popii bisericii ortodoxe: în cazul lor nu sunt valabile nici legile, nici regulile bunului simţ.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 233, 05.12.2016; Titlu: Discurs popesc de prost gust, Semnează: Erdely Andras

Politica ungară şi cea română freamătă ca urmare a faptului că ministrul ungar de externe, Szijjarto Peter, le-a interzis diplomaţilor ungari să participe la manifestările organizate cu ocazia sărbătorii naţionale române. În timp ce de la obţinerea Transilvaniei încoace se tot străduieşte să-i facă pe maghiarii indigeni pe aceste meleaguri să dispară, România nu şi-a ales ca zi naţională data de 22 decembrie, ziua căderii dictaturii ceauşiste, ci data de 1 decembrie, care, mulţumită învăţământului şi propagandei româneşti, este, pentru fiecare maghiar, ziua ajungerii sub dominaţie străină. Atitudinea politicii româneşti în acest context este similară cu cea a dictaturii comuniste: se aşteaptă ca asupritul să-şi sărbătorească propria-i asuprire şi să se identifice, cel puţin la exterior, cu regimul despotic. Revenind la demersul ministrului ungar de externe: cei care mai au o conştiinţă maghiară sănătoasă şi mândrie, au apreciat gestul. Maghiarul să nu sărbătorească în zilele de doliu naţional. Ziua de 1 decembrie este una de doliu pentru noi, chiar dacă în ziua aceea nu s-a decis nimic, chiar dacă adunarea naţională română nu a fost una legitimă. Şi chiar dacă este ziua înfiinţării Diviziei Secuieşti, una din cele mai eroice grupări din istoria ungară. Este o zi de doliu pentru că în această zi, conducerea majoritară care ne macină sistematic comunitatea, ignoră tratatele internaţionale şi ne mătură de pe masă revendicările legitime, ne spune iar şi iar de câţi ani şi-a însuşit fraudulos o parte însemnată din patria noastră milenară.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 234, 06.12.2016; Titlu: Maghiarimea transilvană şi 1 decembrie, Semnează: Borbely Zsolt Attila

În opinia ministerului român de externe, declaraţiile rostite în ultimul timp de oficialii ungari nu sunt în spiritul valorilor europene pe care România le apără - a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Ionuţ Vâlcu. Purtătorul de cuvânt a declarat că a transmis obiecţiile sale părţii ungare, pe canalele diplomatice, prin intermediul ambasadorului Ungariei la Bucureşti. Lazăr Comănescu i-a transmis acest lucru personal omologului său ungar în marja reuniunii ministeriale a NATO. Aţi putut vedea cu toţii că ministerul de externe ungar a avut nişte declaraţii pe care le-a acordat presei din România, prin care specifica faptul că România este un partener strategic al Ungariei. Sperăm ca aceste declaraţii să se concretizeze şi să se reflecte şi prin fapte. Este foarte uşor să escaladezi o temă, însă este mai greu să construieşti, a punctat purtătorul de cuvânt.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.970, 08.12.2016; Titlu: Obiecţiile ministerului de externe

Pe parcursul zilelor libere din preajma datei de 1 decembrie a.c., s-a dat de ştire că UNESCO a amânat adoptarea unei decizii în sensul includerii pe lista patrimoniului mondial spiritual al pelerinajului de la Şumuleu-Ciuc. Amânarea a creat un adevărat război al declaraţiilor. Kelemen Hunor, preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România, a fost unul dintre promotorii importanţi ai ideii respective.
Interviu cu Kelemen Hunor, preşedinte UDMR
- Ce s-a întâmplat la Addis Abeba?
- La 1 decembrie, în Etiopia s-a întrunit Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). Noi, în 2014 am trimis completările necesare comisiei, iar la acea vreme dosarul a fost considerat ca fiind în regulă. Cu toate că, deja la mijlocul anului în curs au existat semnale, conform cărora, Ministerul Culturii ar dori retragerea desemnării pelerinajului catolic, în final, nu a făcut acest lucru. Am vorbit cu premierul, iar Korodi Attila a trimis o scrisoare ministrului Afacerilor Externe, în care i-a solicitat acestuia să nu retragă desemnarea hramului de la Şumuleu-Ciuc. Cu toate că dosarul a ajuns în faţa Comisiei UNESCO, secretarul de stat al Ministerului Culturii, Alexandru Oprean, în cadrul şedinţei a vorbit despre retragerea desemnării, iar mai târziu a şi minţit în acest sens. Prealabil adoptării deciziei, Comisia UNESCO a solicitat precizări în privinţa a 10 state - acestea puteau fi făcute de reprezentanţii statelor respective, personal. În schimb, în cazul hramului de la Şumuleu-Ciuc, secretarul de stat al Ministerului Culturii a propus amânarea dezbaterii pe marginea dosarului. Reprezentantul din partea guvernului ungar, prezent la dezbatere, a încercat prin toate mijloacele posibile să apere dosarul, dar având în vedere că vorbea împotriva reprezentantului statului care l-a înaintat, din păcate, comisia a respins includerea hramului de la Şumuleu-Ciuc pe lista patrimoniului mondial spiritual. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat în istoria UNESCO ca reprezentantul statului care a înaintat dosarul să solicite amânarea acestuia, practic, respingerea acestuia.
- Cum poate fi apreciat răspunsul din luna septembrie al lui Lazăr Comănescu la scrisoarea din 29 august a lui Korodi Attila, conform căreia, Ministerul Afacerilor Externe susţine iniţiativa?
- Având în vedere cele întâmplate, este vorba de o aruncare cu praf în ochi. Însăşi cele întâmplare demonstrează că statul român nu doreşte să accepte nimic din ceea ce este parte a culturii maghiare, a patrimoniului spiritual maghiar. Nu ar fi costat nimic statul român să îşi susţină propriul dosar şi să facă cel mai firesc gest în direcţia romano-catolicilor şi a maghiarilor din Transilvania. Nu este posibil ca într-o zi să atace un gimnaziu romano-catolic, după care, a doua zi, să îl invite pe Papa Francisc în România, iar în a treia zi, să saboteze includerea pe lista patrimoniului mondial spiritual al celui mai mare pelerinaj catolic. Mai devreme sau mai târziu, aceste trenuri se vor ciocni cap în cap. Eu sunt o persoană răbdătoare, dar susţin ferm: există o singură soluţie, aceea ca, guvernul român şi statul român să transmită mesajul că aceasta a reprezentat o acţiune partizană a Ministerului Culturii: în cazul în care îi va schimba din funcţie pe secretarul de stat şi pe ministrul Culturii. Şi în scrisoare i-am cerut premierului Dacian Cioloş demiterea celor doi. Chiar dacă sunt conştient de faptul că, înainte cu două zile de alegeri, demiterile nu au nicio semnificaţie practică, având în vedere că actualul guvern, peste câteva zile va fi doar un guvern executiv, în opinia mea, mesajul acestui demers este extrem de important. Prin această atitudine, activitatea din ultimii cinci ani din România este egală cu zero. Dacă doresc să transmită mesajul că: aceasta a fost o acţiune partizană a Ministerului Culturii, trebuie să facă acest pas, respectiv să îi demită pe secretarul de stat şi pe ministrul Culturii! Acest caz ne-a demonstrat încă o dată că putem conta doar pe noi, iar dacă noi nu suntem prezenţi acolo, unde se decide despre noi, alţii nu vor lupta pentru valorile noastre. Tocmai de aceea este foarte important să participăm în număr cât mai mare la alegerile din 11 decembrie. Statul român încearcă sistematic să ne transmită să fim mici, să ne plecăm capul şi să ne ţinem gura. Iar noi trebuie să demonstrăm că rămânem în picioare, iar dacă ni se pun piedici, pornim din nou. Despre acest lucru va fi vorba în următorii ani, şi s-a demonstrat încă o dată că putem conta doar pe noi înşine.
Cotidianul „Hargita Nepe” (Harghita), nr. 236, 09.12.2016; Titlu: Singura soluţie o constituie demiterea ministrului Culturii - Interviu cu Kelemen Hunor, Semnează: Sarany Istvan

În cadrul sesiunii ştiinţifice organizate de Academia Română cu ocazia zilei naţionale a României, Ioan Lăcătuşu, membru în conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, a ridicat nişte probleme pentru atragerea atenţiei. Lăcătuşu a susţinut o expunere sub titlul Problematica românilor din Covasna şi Harghita - o prioritate a societăţii româneşti. Potrivit prezentării, România asigură, la standarde ridicate, pentru toate comunităţile minoritare naţionale, dreptul la păstrarea propriei identităţi. Totodată. - Datorită componenţei etnice a regiunii -, din 1989 încoace, în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, administraţia locală se află în mâna partidelor maghiare constituite pe criterii etnice. În astfel de condiţii, nu maghiarii, ci românii sunt cei care au nevoie de sprijin în vederea menţinerii propriei identităţi - susţine Lăcătuşu. Lăcătuşu a solicitat sprijinul Academiei Române în cercetarea problemelor, istoriei, etnologiei românilor din sud-estul Transilvaniei (n.r. - Nu a utilizat deloc expresia de Pământ Secuiesc). Pentru accentuarea solicitării sale a menţionat că, sub egida Academiei Ungare de Ştiinţe, a apărut recent, la Odorheiu-Secuiesc, o publicaţie în trei volume, cu 2.200 de pagini, sub titlul Istoria Pământului Secuiesc, care abordează problema exclusiv din considerente maghiare, eludând sau minimalizând prezenţa şi dăinuirea populaţiei române în această zonă binecuvântată din inima României. Oratorul a pomenit şi de faptul că, în judeţele Covasna, Harghita şi, parţial, Mureş, problemele românilor sunt nu numai ale românilor care trăiesc în această regiune, ci ale ţării întregi. Lăcătuşu şi-a exprimat speranţa că soluţionarea problematicii va reprezenta o prioritate pentru societatea română, iar peste doi ani, când vom sărbători centenarul marii uniri, vor exista soluţii pentru majoritatea problemelor ridicate, România se va prezenta ca un stat unitar, fără enclave etnice în inima sa, pentru că, dacă inima ţării este bolnavă, şi ţara va fi bolnavă. Cunoaştem deja laitmotivul lui Lăcătuşu, insistarea asupra asupririi de către maghiari a românilor de pe Pământul Secuiesc, însă, de data aceasta, a mers prea departe. Din cauza noastră e bolnavă ţara? Suferinzii trebuie trataţi, nu-i aşa? România trebuie vindecată de boala pe care o reprezentăm noi, maghiarii? Trebuie eliberată de maghiari?! Enclava înseamnă o regiune care, din cauza unei anumite proprietăţi, contrastează cu teritoriul ce o înconjoară. În cazul nostru, principala proprietate o reprezintă majoritatea maghiară. Pe aceasta vrea s-o facă să dispară Lăcătuşu? Vrea să ne înlăture pe noi? Mai mult de atât, vrea ca acest lucru să se realizeze în termen de doi ani! Vom avea şi noi câte ceva de remarcat în această privinţă!
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.974, 13.12.2016; Titlu: Ce (nu) va fi aici peste doi ani?!, Semnează: Szekeres Attila

Curtea constituţională din Spania a suspendat referendumul vizând independenţa Cataloniei, preconizat a fi desfăşurat în septembrie anul viitor - hotărârea unanimă adoptată ieri, de judecătorii curţii constituţionale, a fost anunţată pe site-ul instituţiei. Suspendarea organizării referendumului este deocamdată o măsură provizorie, judecătorii vor adopta, în termen de cinci luni, o hotărâre definitivă privind anularea sau aprobarea referendumului. Sunt puţine şanse pentru aprobare, deoarece curtea constituţională a calificat drept neconstituţional şi referendumul anunţat pentru 9 noiembrie 2014. Mai mult de atât, în ultimele luni, parlamentul catalan a anulat orice decizie care viza ruperea de Spania şi înfiinţarea statului catalan independent.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.976, 15.12.2016; Titlu: Catalonia independentă / Referendumul a fost suspendat

Primim pe internet

„Învăţăm din istorie că omul nu poate învăţa niciodată nimic din istorie” (Hegel)

Suntem prizonieri ale unor vremi în care forţele întunericului au învins mintea majorităţii cu propriul nostru accept. Pe de altă parte, suntem martori ale unor căderi înfricoşătoare. Este vorba de o prăbuşire în neant de pe orbita credinţei, dar criza este şi mai violentă în zona politică. E posibil ca din armata aceasta de politicieni să nu avem niciun creştin. Să nu avem măcar un om politic care să creadă cu adevărat în Dumnezeu. E un pericol îngrozitor pentru noi, ţinând cont de faptul că Socrate spunea, fără drept de replică, „omul care nu crede în Dumnezeu este ciuma societăţii”.
Pe acest fond de apostazie generalizată, forţele răului încearcă să rupă unitatea dintre români prin diversiune, ca apoi să dezmembreze Ţara. Acum vreo şapte ani un scriitor important din Maramureş mi-a spus o vorbă care mă mai arde după atâta amar de timp. Spunea dânsul că preferă Budapesta în locul Bucureştilor, fiindcă este autostradă şi ajunge mai repede să îşi rezolve problemele. A mai invocat şi alte avantaje. E clar că asistăm la o scindare a conştiinţei naţionale a unora din românii ardeleni.
Să-i amintim distinsului intelectual cum gândeau un grup de ţărani ardeleni în secolul XVIII. „Nu ne putem mira îndeajuns care e pricina că voi ungurii ne-aţi apăsat pe noi într-atâta şi ne-aţi aruncat după cap jugul iobăgiei, când noi suntem şi am fost totdeauna mai mulţi decât ungurii şi, ce e mai mult, suntem şi mai demult decât voi în această ţară, căci suntem rămăşiţele încă a vechilor daci” (Memoriul unor ţărani ardeleni, circa 1770, după D. Prodan, Supplex…, p. 220). Deci noi am uitat tot. E jalnic. Atunci s-a zis cu noi!
Acum să luptăm împotriva acestui uriaş păcat al oamenilor care este uitarea, prin prezentarea martiriului Protopopului Aurel Munteanu din Huedin. De menţionat că a fost una din cele mai oribile crime ale secolului XX. „Asasinarea protopopului care a fost schingiut timp de 4 ore în centrul oraşului de o bandă formată din 21 de unguri. Gardianul Gheorghe Nicula, care i-a sărit în ajutor, a îmbrăţişat aceeiaşi soartă. Martiriul celor doi este demn de Vieţile Sfinţilor.
Dar cum s-a întâmplat omorul în plin secol XX!
10 septembrie 1940, Huedin. Dimineaţa. Protopopul merge spre locul unde trebuia să oficieze slujba de înmormântare a unui enoriaş. Acostat de o bandă de unguri, începe martirajul. Chinurile primilor creştini nu au atins gradul de suferinţă morală şi fizică prin care a trecut preotul român. A fost făcut „popă hoţ” şi „valah împuţit”. I s-au smuls părul şi barba cu carne cu tot. Cu un sadism de nedescris, ungurul Budai Janos Gyezu i-a înfipt în gură un baston de mai multe ori până a reuşit să-l scoată prin ceafă. La spectacol asistau soldaţi unguri nepăsători.
Lovit, călcat în picioare, sfârtecat, protopopul aştepta împăcat moartea. Cu un curaj vrednic de cinste, gardianul public Gheorghe Nicula a sărit în ajutorul protopopului, suferind şi el moarte de martir. Criminalii au aruncat cadavrele sfârtecate într-o groapă pe moşia grofului Banffi. Nici măcar după zece zile nu i s-a permis preotesei să-i înmormânteze creştineşte. Asasinii erau localnici din Huedin şi satele învecinate: Gall Ferencz din Saula, fraţii Geza şi Erezey Cizmar, Szeheres Janos din Pricalat, Mathe Ferencz, Koszma Andras Bartha, Kudar Ianos, Mihaly Sandor, Budai Janos, Gal Iulika, Eresei Ferenc, Matefi Ianos, Otvo Ianos, Pass Ianos”.
Nu generalizăm. Ungurii ne sunt superiori în civilizaţie. Unii dintre ei cunosc bine România. Sunt dintre unguri care sunt mai români decât românii. După un eveniment cultural sau folcloric, locul unde s-a desfăşurat spectacolul rămâne înfăşurat într-o mare curăţenie, la maghiari. Nu acelaşi aspect îl au şi locurile pe unde trec românii. Ungurii s-au trezit în 1956, au fost foarte uniţi atunci în lupta împotriva tancurilor ruseşti, a comunismului. Acel sentiment a rămas. Noi ne-am trezit greu în 1989. Şi am intrat imediat după Revoluţie într-o criză de dezbinare care îţi creează certitudinea că va fi nesfârşită. Dar nu putem, pentru nimic în lume, uita ura infinită a iredentei maghiare îndreptată împotriva românilor. Ce e de făcut?!
După bestialitatea cu care i-au luat viaţa protopopului Aurel Munteanu, nu ne rămâne decât să concluzionăm precum Părintele Grebenea, fost deţinut politic şi martor al acelor ani, care scrie despre creştinismul ungurilor că este doar o faţadă sub care se ascunde barbarismul lor: „e o pânză subţire de mătase peste un trup încă păgân şi barbar”.
Revenim cu întrebarea: Ce e de făcut?! În primul rând, să conştientizăm acest pericol aducându-l la cunoştinţa tuturor, în Ţară şi străinătate. Apoi se cuvine a încuraja cultura şi tendinţele fireşti şi specifice având drept ţintă o convieţuire armonioasă. Să convingem cu argumente creştine că liniştea înţelegerii e mai presus decât dreptatea. Singură liniştea între naţionalităţile Ardealului poate zidi un viitor paşnic. Vorba acelor ţărani ardeleni trebuie să o înţeleagă foarte bine şi maghiarii. În Ardeal proporţia etnică este de 5 români la un maghiar. În niciun judeţ maghiarii nu sunt majoritari. Nici în Covasna şi Harghita, dacă ţinem cont că secuii au o cultură parţial diferită faţă de maghiari.
(Bibliografie: Fabian Seiche, Martirii şi mărturisitorii români din secolul XX; Ion Coja, Transilvania - Invincibile Argumentum)

Din cărţile vechi, despre Voineştii Covasnei

Încheiam articolul din ediţia trecută - „Călătorie în timp: Covasna anilor 1860, din punctul de vedere al unui călător occidental”, cu o aserţiune referitoare la faptul că în Transilvania Evului Mediu şi încă mai spre încoace „pietrele românilor tac”. Vom puncta câteva lucruri pe această temă în deschiderea prezentării unei alte scriituri, din vremurile vechi, despre Covasna noastră.
De când se scrie istorie cu scopul declarat de a o face - să zicem, de pe la Herodot începând -, a existat mereu neajunsul că „istoria” a fost o istorisire despre monumente, nu despre cei care le-au făcut. Ştim o grămadă de lucruri despre Ramses al II-lea, despre Mihai Viteazul sau despre Napoleon, dat întotdeauna infinit mai puţine despre cei ce au ridicat temple, despre cei cărora li s-a dat porunca legării de glie ori despre cei ce au degerat prin Rusia… Dintr-un punct de vedere, această situaţie este o caracteristică a ceea ce s-a scris (şi practic, mult mai mult nu se poate scrie - pentru că nu se poate reconstitui) despre România dintre Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Lunca Tisei. Aici, de la anii 900 venind spre noi, au existat mereu cei mulţi - făuritorii de monumente, şi cei puţini - cei căţăraţi pe socluri. Românii au fost şi sunt majoritarii provinciei, dar până pe la vremea Şcolii Ardelene nu prea au scris istoria, deşi au făcut-o; mai apoi paşoptiştii şi după aceea memorandiştii au pus piciorul în prag, pregătind măreţul 1918. Călătorii străini se şi mirau când traversau ţinutul acesta de faptul că majoritarii vorbesc limbă latinească şi că au conştiinţa apartenenţei la altă naţie decât a elitelor diriguitoare, pentru că ei, în lecturile de informare premergătoare voiajului, nici măcar nu auziseră de valahii pe care-i întâlneau la tot pasul. Aşadar, românii, în mare majoritate rurali, construind o civilizaţie a lemnului şi a folclorului, au fost mereu piatra de temelie ce a făcut provincia să arate cum este, deşi iscăliturile lor nu le vedem niciunde şi asta pentru că nu erau nici dintre „naţiunile privilegiate”, nici de „religii recepte”. Edificiile citadine transilvănene - la mare modă de a fi revendicate azi - poartă altă semnătură decât a celor ce au cărat pietrele ce le construiesc; nici lespezi funerare româneşti vechi nu găsim - pentru că din lemn se ciopleau crucile noastre; nici măreţe catedrale româneşti nu avem - pentru că bisericuţele din lemn s-au întors cuminţi în pământ, acelaşi din care a răsărit odată lemnul catapetesmei lor…
Revenim la fragmentul de istorie pe care-l prezentăm azi, şi anume la cel istorisit de Orban Balazs în „Descrierea ţinutului secuiesc pe criterii istorice, arheologice, naturale şi etnice”, memoriu de călătorie publicat la anul 1868. Dincolo de partizanatul acestei lucrări, pe care-l respingem şi nici măcar nu-l discutăm aici, remarcăm pozitiva mărturie despre Sântilie, Nedeia Mocănească ţinută de voineşteni vară de vară. Descrierea Sântiliei voineştene este cea mai veche cunoscută nouă şi este una de excepţie. De excepţie, desigur, dacă trecem peste unele accente dibaci inserate de autor, accente rostite cu buze încreţite de dispreţ pentru vlahii voineşteni. Un exemplu doar: probabil inspirându-se din jurnalele de călătorie despre amerindieni, Orban scrie că românii se temeau să nu li se închidă sufletul în camera de luat vederi: de teama luatului cu arcanul la oastea crăiască se temeau feciorii noştri - cine era luat în evidenţă, de orice fel va fi fost ea, era ca şi scris în cătănie. Şi despre apele carbogazoase de la noi putem citi, ca şi în articolul din numărul trecut al ziarului.
Iată ce spune textul:
„… dar sunt şi băi cu caracter mai blând, în partea de sus a oraşului, ce poartă numele Voineşti, care sunt destul de plăcute, întăritoare (pentru imunitate). Lângă astea mai apar şi aici aşa-zisele băi uscate de aburi, care-s de aceeaşi natură cu peştera puturoasă din Turia, şi ne arată că sub pământ este sulf din Turia până în Covasna cel puţin. Aceste băi de abur nu sunt altceva decât gropi de 3-4 picioare săpate în pământ, având o putere care şi pe cel mai puternic om îl ameţeşte, îl sufocă. Pentru asta găurile au uşiţe deasupra, cu o tăietură la mijloc de dimensiunea gâtului. Bolnavul se aşează în baie astfel încât, cu uşiţa închisă, capul îi rămâne afară, evitând orice pericol, iar restul corpului simte căldura şi amorţeala plăcută, la fel ca în peştera Puturosu de la Turia, şi des vindecă cele mai periculoase gute şi răceli, deşi pacienţii aşezaţi aici arată destul de original. Cam pe aşa sol periculos cu aburi stă toată Covasna, aşa că, mai ales în vremuri ploioase în pivniţe nu se poate intra, a te apleca, nici atât, fără pericol de moarte. De săpat fântâna nici vorbă nu poate fi, pentru că aburul periculos - pe care localnicii îl numesc „duhot” - ar sufoca muncitorii.
În partea de est a Voineştiului stau vlahii. La începutul secolului numai câteva familii stăteau acolo, astăzi numărul lor depăşeşte o sută. Pământ nu prea au şi nici nu doresc să obţină, mai bine se ocupă cu oieritul, comerţul, contrabanda, aşa că mulţi dintre ei sunt bine situaţi. Ei sunt de statură mare, tari, forţoşi, printre femei sunt multe frumoase. Îmbrăcămintea lor este destul de pitorească, cu tiv lat, poartă vestă, care ajunge până sub şold, cu model cu flori din catifea sau alte materiale de culori puternice. Pe cap, femeile poartă batic, fetele se înfrumuseţează cu coroniţe făcute din flori. Bărbaţii poartă cămaşă lungă, strânsă cu curea lată, şi pantaloni largi. Eu am încercat totul ca să pozez acest port popular; cu multă treabă, cu promisiuni de cadouri am şi strâns un grup, dar când am direcţionat aparatul spre ei, toţi au fugit. Destul i-am chemat cu vorba frumoasă înapoi, ei mi-au răspuns că sunt botezaţi şi nu îşi dau sufletul dracului. Au văzut fotografiatul nevinovat o meserie a dracului. Am încercat pe ascuns să îi desenez, dar cum m-au observat venind, fugeau care unde. De altfel, frica de a le fi luată faţa în poze sau desene e generală la vlahi, aceasta se bazează pe prejudecata că aceluia căruia i se ia faţa, moare repede.
Dacă n-am reuşit să vă pun o poză cu portul popular din Covasna, măcar vă descriu o sărbătoare interesantă, aceasta fiind alesul fetelor de Sf. Ilie şi nunta legată de asta.
Bărbaţii vlahi din Covasna nu prea stau acasă, în marea majoritate a lor sunt pe munţi sau în Principatul Dunării cu oile; dar de Sf. Ilie, mai ales cei la care le-a venit timpul să se căsătorească, se duc acasă. După terminarea slujbei, toţi se adună într-un loc stabilit. Fetele împodobite cu buchete de panglici, frumos înroşite, apar una câte una. Cele care deja au iubit, în grabă se duc la cel ales şi ţinându-l de mână, îl conduc în mulţime; cele care n-au, aşteaptă într-un cerc/semicerc ca frumuseţea lor să cucerească. După ce toţi s-au adunat, începe muzica, începe dansul şi toată lumea dansează toată ziua numai şi numai cu cel ales, încercând să simbolizeze ataşamentul fidel. Dansurile sunt de două feluri: dansul în pereche, când femeia cu bărbatul dansează - când îmbrăţişându-se, când învârtindu-se, când sărind pe loc, şi dansul singular, când numai bărbaţii, cu bâta de oier, fac sărituri vioaie, învârtituri îndrăzneţe şi diferite figuri de dans, chiuind. Mai există şi un al treilea dans, aşa numita „horă”, când băieţi şi fete, alcătuind un cerc mare, cu o mişcare lentă şi înceată împing pământul pe ritmurile muzicii. Dansurile nu dau semne de fericire, sărbătoare, pentru că bărbatul nici în timpul dansului, nici după, nu vorbeşte cu aleasa. Şi cum cu ocazia asta, numai candidaţii la căsătorie dansează, se poate vorbi despre dragoste mută.
Petrecerea ţine trei zile. A treia zi, seara, feciorul însoţit de prieteni şi de cele mai multe ori de muzicieni, se duce la casa alesei, cere să fie adăpostit pentru seara respectivă; dacă fata îi vine în faţă, să-i dea de veste că-i bine venit, este semn sigur că nu va fi refuzat, după aceasta repede se întâmplă cererea şi logodna, şi pentru ca tânărul să se întoarcă la turmă, pentru că n-are mult timp de pierdut, de regulă a doua zi urmează nunta.
Dimineaţa, pe căruţa împodobită, ornamentată cu pături colorate, pleacă cei doi vornici de asemenea împodobiţi şi înfloriţi (probabil e vorba de florile de nuntă - n.n.) să cheme neamurile şi cunoscuţii la nuntă. Mirele, ca avans, trimite un cozonac mare şi turtă dulce miresei. După adunarea nuntaşilor se duc la biserică, unde are loc slujba de nuntă. Acum începe cea mai interesantă şi cavalerească parte a nunţii, cursa de cai. Mireasa dă două premii pentru cei mai buni, un batic de mătase, cozonac şi pălincă cu miere. Locul întrecerii, de regulă, e drumul sau un teritoriu drept şi frumos, unde vin toţi nuntaşii după miri. Au marcat punctul de plecare şi linia de final; feciorii veniţi călare se aşează în linie, unul lângă altul şi la un anumit semnal, pleacă în galop rapid. Primul care ajunge la linia de final, câştigă baticul de mătase, al doilea cozonacul şi pălinca cu miere. Acum, având în faţă câştigătorii, cu mândrie de învingători, toţi călăreţii pleacă pe ocolite, ca să depăşească nuntaşii aflaţi pe drumul spre casa unde se va ţine nunta; pe drum îi servesc din ploscă pe toţi cu care se întâlnesc, a refuza este nemanierat. Chiuind şi strigând, călăreţii intră la casa de nuntă, unde nevasta cu solemnitate dă premiile câştigătorilor. După asta urmează aşezarea la masă.
Masa este foarte bogată, mai că nu se prăbuşeşte sub pălinca cu miere, cozonac şi alte mâncăruri şi băuturi (bunătăţi). Ospăţul începe cu brânza pofticioasă şi pălincă, de regulă se termină cu friptură. Poftitul la mâncare şi băutură e treaba vornicilor, care sunt în picioare, au plosca mereu plină şi cum sticlele se golesc, ei au grijă să le reumple. La sfârşitul mesei, naşul adună cadourile miresei, care pot să fie bani, baticuri, pânză şi lenjerie. În acest timp miresei i se face cocul (e vorba de conchioluitul miresei - n.n.) şi începe dansul miresei. După terminarea dansului, se dau cadourile mirelui pentru părinţii miresei - cămăşi cu cusături sclipitoare, ei imediat le îmbracă şi câte un pic dansează şi ei.
Seara următoare cheful continuă la naş, pentru asta el primeşte nouă cozonaci, întinşi de trei ori.
A treia zi se sărbătoreşte la casa mirelui, unde se mută mirii, primind urări de noroc şi binecuvântare. Soţul însă, după 1-2 săptămâni de stat acasă, se întoarce în munţi la turmă; nevasta sa rămâne acasă, pentru că femeile vlahe sunt iubitoare de confort şi în treburile bărbăteşti nu prea ajută, ca femeile secuilor, ci îşi petrec timpul acasă fără treabă, sau cel mult cu ţesutul. Bărbaţii lor, care trăiesc pe munţi, le vizitează mai rar, cel mai mult de sărbători.”

Un lucru, confirmând, de fapt, un adevăr incontestabil, este cât se poate de clar şi uşor de constatat. Pe măsură ce ne apropiem de cei o sută de ani de la Unirea de la 1 Decembrie 1918 şi făurirea României Mari, tot mai dese, mai furibunde devin atacurile iredentiştilor, extremiştilor, autonomiştilor şi neorevizioniştilor unguri.
Cea mai recentă dovadă o constituie cele petrecute la 10 martie a.c., la Târgu-Mureş. An de an, între 10 şi 15 martie, în organizarea CNS (Consiliul Naţional Secuiesc), aici se petrec întâmplări halucinante şi, din păcate, nimeni nu vede! Guvernanţii noştri, care ar trebui să ia şi măsurile care se impun în astfel de situaţii, şi mai-marii locali s-au dedat la năravul struţului care-şi vâră, în faţa realităţii, capul în nisip, făcându-se că ei nu văd, că nu ştiu că nişte nemernici, lăsaţi să ne intre în casă, ne înjură, ne jignesc, ne umilesc, fără a lua nicio măsură. Fără nici cea mai mică reacţie!
Rând pe rând, uitând că nu mor caii când vor câinii, şi-au dat, spectaculos, în petic, la Monumentul Secuilor Martiri, uitând, dar, mai ales după aceea, în drum spre Prefectură, că pe cei trei secui nu românii, ci austriecii i-au executat acolo, la 10 martie 1854, după învolburările din Transilvania, de la 1848-1849. Din nou şi-au arătat colţii în noul context, în care au pus în scenă noua obrăznicie, în faţa căreia mai-marii clipei nu au ochi să vadă, n-au urechi să audă aceste, din păcate, „evenimente planificate”.
Tentaţi mereu să încerce marea cu degetul, la 10 martie a.c., bântuiţi de năravul cucului, ei probabil au vrut să dovedească, din nou, că doresc vreo alunecare în conflict! Numai să bage ei bine de seamă şi la cap că, azi, cu totul alta este situaţia, decât cea din 20 martie 1990, când au încercat să-şi impună acel scenariu!
Ei afirmă că, la 10 martie a.c., la Târgu-Mureş au organizat „un miting comemorativ”, paşnic. Oare chiar aşa să fie? Ce clamau pe timpul marşului de protest, spre Prefectură? Ce doreau ei sub acele ovaţii prelungi? Autonomie teritorială, pe criterii etnice, oful, coşmarul care nu le dau pace şi somn liniştit. Care au fost „ţintele” preotului Otvos Jozsef, care le-a dat „binecuvântarea”, ale lui Kilyen Laszlo, care a dat citire programului manifestării, ale lui Szucs Peter, visând autodeterminări etnice, ale lui Szabolcs Attila, un primar din Ungaria, venit să dea lecţii românilor, adept al variantei autonomiste a Tirolului de Sud, ale lui Aitor Esteban Bravo, bascul rătăcit pe aici, venit să impună ce nu reuşeşte în ţara lui - Spania, ale lui Dauwen Gunther, Wouter Patho, Sorban Attila, ale celor veniţi din Ţara Bascilor, Catalonia, din Ungaria, din Anglia. Ce se desprinde din petiţia, citită de Ferencz Csaba, vicepreşedinte CNS, înaintată Prefecturii Mureş, Guvernului, Preşedinţiei, Parlamentului României şi Uniunii Europene? Peste tot, când este vorba despre minoritatea maghiară, este vorba numai despre subminare, hărţuire, restricţionări, persecuţii ale maghiarilor, limitarea folosirii limbii materne, a simbolurilor celor dorind autodeterminare, deci autonomie teritorială, şi „egalitate deplină”! Plus „patria istorică!”. Te cruceşti! Ce drepturi nu au? Bineînţeles, acolo, unde se întâlneşte tusea şi junghiul, nu se putea fără Tokes Laszlo, să nu-şi vâre nasul cel care, mai an, cerea pentru Transilvania protectoratul Ungariei. De data asta, Iuda în sutană cerea: „autodeterminare, libertate, reforme (a se înţelege privilegii! - n.n.) la Liceul Romano-Catolic şi la UMF!”. Pe rând, autonomiştii şi-au dat poalele peste cap, care de care cu mai multă înverşunare, cerând aberante pretenţii şi pseudo-drepturi! Secuii egali pot fi cu românii, asta dau ei de înţeles, doar cu autonomie teritorială, cu Ţinut Secuiesc, „regiune administrativ-teritorială de sine stătătoare”.
Şi mai e ceva de luat în seamă. Pentru 10 martie, ei aveau aprobare să se deplaseze doar pe trotuare până în Piaţa Victoriei. Numai că ei, intenţionat, au transformat totul într-un marş neautorizat, pe străzile Târgu-Mureşului, blocând, astfel, sensul de circulaţie, clamând lozinci autonomiste: „Să piară Trianonul!”, „Autonomie!”, „Ţinutul Secuiesc nu este România!”. Cu tot dinadinsul, ei vor ca românii de aici să mai trăiască, o dată, senzaţia unor dureri de dinainte de 1940, de Dictatul de la Viena?!
În ultima vreme, după cum se vede, duşmanii noştri, ai Neamului Românesc, trec la alte scenarii, la o revigorare a obrăzniciei minoritare maghiare, din ce în ce mai vizibilă, mai agresivă, încurajată, de fapt, prin pasivitatea lor, de actualii guvernanţi şi de potentaţii clipei. Aşa sunt posibile, din 1990 încoace, acele obrăznicii minoritare, acele dări în petic, uitându-se, regretabil, cum a început, cum s-a derulat şi s-a sfârşit acel sângeros 20 martie 1990, de aici, de la Târgu-Mureş, sub scenariul acela străin, fabricat şi prin cotloanele budapestane.
E nevoie de o întoarcere în timp, în memorie, pentru a vedea unde s-a ajuns azi! Să ne amintim cum au început aceste atacuri postdecembriste, prin aşa-zisele „forumuri cetăţeneşti” de la Valea lui Mihai, Săvădisla, Miercurea-Nirajului, Balvanyos, Târgu-Mureş, Miercurea-Ciuc, Cluj-Napoca, Cernat, pe vremea acelui „avocat al diavolului”, austriaca de origine ungară, Eva Maria Barki, care nu s-a ostoit până ce n-a fost declarată persona non-grata! Şi mă întreb: cum se face că nenorociţii aceia, veniţi la Târgu-Mureş, la 10 martie, să ne înjure pe noi, românii, pe pământul nostru, să maculeze Ţara, Constituţia şi legile ei, să nu fie declaraţi persona non-grata, să nu mai aibă dreptul să mai calce altădată pe pământul sfânt al Transilvaniei, pentru totdeauna românească?! Oare de ce atâta acceptare a umilinţei? De ce atâta laşitate? De ce tacita, vinovata complicitate şi trădare?
Să ne mai amintim, apoi, şi de „Tablele lui Fodor Imre” de la Târgu-Mureş, primarul acela „cu păsărici”, un început al bătăii de joc şi al obrăzniciei, în faţa căreia guvernanţii de atunci, precum toţi din 1990 încoace, au închis ochii! Aici a avut (şi are) mereu loc câte o sămânţă de scandal interetnic, când inşi duşi cu pluta turnau benzină pe focul mocnit de la Târgu-Mureş, cu acel gând ascuns la un alt 20 martie!
Să ne mai amintim de ura viscerală, de pe atunci, a primarului Szasz Jeno, din Odorhei, luat, şi el, părinteşte, la sânul lui Orban Viktor, premierul Ungariei! Aproape că nu era zi să nu vitupereze, în inimă de Ţară, împotriva României şi a românilor! Iar guvernanţii români se făceau că nu văd, că nu aud nimic!
Tot cam pe atunci, deşi în domeniu existau legi clare, de neinterpretat, erau schimbate, prin judeţele Harghita şi Covasna, străzile cu denumiri care-i deranjau pe extremişti şi iredentişti: „1 Decembrie 1918”, „Horea, Cloşca şi Crişan”, „Mihai Viteazul”. Pentru ei 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, este „zi de doliu”. S-au molipsit foarte repede, în a lor manifestare intolerantă, şi Antal Arpad, primarul de la Sfântu-Gheorghe, primarii din Miercurea-Ciuc, Sângeorgiu de Pădure, Sovata, Miercurea-Nirajului, iubind steagul în culorile roşu-alb-verde, nu ale Tricolorului românesc, în Ţară românească, prin manifestări făţişe privind autonomia teritorială, pe criterii etnice, a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Iar guvernanţii români au dovedit, regretabil, că au orbul găinilor! Să te mai miri, oare, că, sub guvernarea fostului premier Adrian Năstase, la Arad a fost reamplasată statuia Ungariei Mari, simbol, pe teritoriu românesc, al intoleranţei şi al urii milenare?!
Oare poate fi uitat, apoi, acel blestemat protocol al ruşinii, semnat de PSD şi UDMR, la Slănic-Moldova? Dar sărbătorirea, de către udemerişti, de cetăţeni unguri, veniţi din ţara vecină, de participanţi minoritari maghiari de pe la noi, a zilei de 15 martie pe pământ românesc, nu pe cel unguresc, cum ar fi firesc, sub drapel secuiesc şi unguresc, în imnul Ungariei? Era pe timpul în care obraznicul primar din Miercurea-Ciuc, Robert Raduly, îl soma pe Mircea Duşa, prefectul de atunci al Harghitei, să înveţe limba maghiară, altfel va fi mare bai! Iar Antal Arpad, primarul din Sfântu-Gheorghe, îi ameninţa, şi el, pe români că, dacă nu va fi acceptată autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, românii din cele două judeţe - Harghita şi Covasna - vor avea soarta sârbilor din Kosovo, provincia albaneză care şi-a declarat, unilateral, independenţa, prin ruperea de Serbia a unui teritoriu care este leagănul, la Kosovo Polje, a statului sârb!
Ei, aceşti incurabili obraznici, de data aceasta, vreo 1.300-1.400 (850 veniţi cu 13 autocare, de prin alte localităţi din alte judeţe), de vreo patru ori mai puţini ca în anii precedenţi, care, din nou, şi-au dat în petic, la 10 martie, la Târgu-Mureş, vor ca România să renunţe la articolul 1 din Constituţie, să nu mai fie „stat naţional, unitar”, ci stat multietnic, pentru a fi mai uşor grăbită federalizarea şi ruperea ei, deoarece, zic ei, în zilele noastre „suveranitatea” ar fi un moft, doar un cuvânt, un termen… anacronic! Iar noua strategie trebuie să înceapă cu coborârea sub 20% (la 10%) a acelui „prag” pentru denumiri de localităţi, chiar cu diminuarea, pentru ei, a pragului electoral la alegerile parlamentare, iar autonomia teritorială înfăptuită, la dorinţa lor, cât mai grabnic. Noi privilegii vor ei, nu drepturi, deoarece ei, cei care se vor mai egali ca alţii, le au cu prisosinţă! Totul, sub comportamentul agresiv-extremist al lui Orban Viktor, premierul Ungariei, mare doritor, conform unui slogan de inspiraţie nazistă, al unui „spaţiu vital”. „Transilvania - spunea el - este parte a spaţiului vital al Ungariei în Bazinul Carpatic!” Parcă sunt decupate, aceste cuvinte, din cartea „Mein Kamph” a lui Adolf Hitler.
Iar guvernanţii români, cărora de Transilvania nu le prea pasă, din nou tac mâlc, precum peştele în apă. Nici cea mai mică reacţie! Este semănată, pe aici, vrajba şi îngrijorarea, neprietenii uitând, prea uşor, că acela care seamănă vânt va culege furtună! Să te mai întrebi, oare, cum au fost posibile toate aceste postdecembriste obrăznicii minoritare?!
Mult rău au mai făcut, din 1990 încoace, guvernanţii români, de dragul păstrării puterii şi al rămânerii la guvernare, prin încălcarea, făţişă, a Constituţiei, a legilor Statului Român, prin sfidarea, grosolană, a unor principii democratice, favorizând, astfel, instaurarea ameninţătoare, încetul cu încetul, a tendinţelor ungureşti în Transilvania!
Şi când te gândeşti că noua, grosolana obrăznicie de la Târgu-Mureş, a iredentiştilor, extremiştilor, autonomiştilor şi neorevizioniştilor, manifestările antiromâneşti, de aici, se petreceau doar la câteva zile după înscăunarea lui Borbely Laszlo, unul din liderii UDMR, fost ministru, drept consilier (cum o făcea, şi Victor Ponta, în cazul lui Frunda Gyorgy!) al premierului Sorin Grindeanu! Oare la ce să te mai aştepţi?

Fenomenul de landgrabing (acaparare de pământ) are la bază voinţa politică a unui stat terţ, de acaparare de pământ într-o ţară vizată printr-o tehnică insidioasă de colonizare pe timp de pace.
Tehnicile de colonizare prin acaparare sunt multiple:
• Acaparare prin cumpărare de către entităţi economice (de regulă multinaţionale, bănci, asiguratori, fonduri de investiţii, speculatori, ferme industriale etc.) cu credite bonificate de către statul colonialist (cu dobândă de regulă între 0 şi 1%);
• Acaparare prin cumpărare de către societăţi economice de stat (vezi cazul Chinei şi al ţărilor din Golful Persic);
• Acaparare prin arendare urmată de cumpărare de către entităţi economice (de regulă multinaţionale, bănci, asiguratori, fonduri de investiţii, speculatori, ferme industriale etc.) cu credite bonificate de către statul colonialist (idem mai sus);
• Acaparare prin cumpărare juridică mascată prin „contracte de buzunar” prin care se induce în eroare statul colonizat vis a vis de identitatea reală a cumpărătorului;
• Acaparare prin cumpărare juridică mascată prin „acte doveditoare de proprietate de fapt” şi nu „de drept”, inducând în eroare statul colonizat vis a vis de suprafaţa reală acaparată;
• Acaparare prin cumpărare juridică mascată prin „operaţiuni sub steag fals” prin intermediul unor societăţi anonime;
• Acaparare prin retrocedări masive către cetăţenii aparţinând unui stat vecin cu antecedente istorice complexe, prin falsificarea arhivelor (vezi Forumul Transilvania Furată);
Consecinţele legate de siguranţa naţională şi europeană prin acţiuni speculative de acaparare de terenuri (landgrabing) sunt extrem de grave:
- defrişarea pădurilor României de către companii multinaţionale şi fondurile speculative prin acaparare de terenuri;
- acapararea resurselor regenerabile (fotovoltaice, eoliene, hidrotehnice, geotermale) de către companii multinaţionale şi fondurile speculative prin acaparare de terenuri;
- jefuirea resurselor solului (pământuri rare şi metale rare) de către companii multinaţionale şi fondurile speculative;
- acţiuni speculative de acaparare de terenuri agricole de către utilizatori ce le schimbă categoria de folosinţă în terenuri producătoare de agrocarburanţi sau bioenergie prin tehnologii extrem de chimizate ce afectează grav sănătatea populaţiei;
- acapararea geostrategică de suprafeţe mari de teren în interiorul ţării în lungul fâşiei de frontieră de către «cetăţeni sau structuri şi entităţi» aparţinând unor ţări vecine sau cu risc ridicat de securitate pentru România;
- fragilizarea geostrategică a României prin acaparare geolocalizată de terenuri, urmată de atacuri cu arme geoclimatice (ex.: în zonele cu defrişări masive) prin distrugerea moralului populaţiei, din partea unui inamic real sau potenţial;
- emigrarea masivă din spaţiul rural a cca. 4 milioane de persoane tinere care constituie ţesutul social pentru mobilizare în caz de forţă majoră;
- afectarea gravă a sănătăţii populaţiei prin practicarea unei agriculturi industriale chimizate;
- părăsirea muntelui de către cca. 1 milion de ţărani, munte ce reprezintă ultima redută de apărare naţională în caz de forţă majoră;
- sărăcirea programată a populaţiei rurale în special în zonele geostrategice de frontieră (vezi cazul judeţului Vaslui) prin practicarea unei agriculturi industriale chimizate şi crearea de vulnerabilităţi aferente;
- hrănirea deliberată a populaţiei României cu alimente industrializate (chimizate, iradiate, hormonizate, modificate genetic etc.) ce reduc potenţialul fizic şi intelectual al cetăţenilor români prin afectarea iremediabila a ADN-ului uman;
- dispariţia ţăranilor ca grup social cu cea mai ridicată natalitate, atât de necesară pentru o ţară aflată în criză şi pentru o Europă aflată pe toboganul demografic;
- afectarea gravă a securităţii europene prin acaparare geostrategică de terenuri de către persoane (fizice şi juridice) non EU în contextul crizelor viitoare ale migranţilor şi refugiaţilor economici, politici şi climatici;
În toate ţările Uniunii Europene, cumpărarea de pământ de către străini este o problemă de siguranţă naţională, iar avizele de cumpărare sunt eliberate de către Ministerul Apărării şi CSAT.
Numai în România CSAT şi Ministerul Apărării nu au astfel de preocupări de siguranţă naţională?
Oare ce păzesc?

(http://www.avramfitiu.ro)

Motto: „Ce semeţ erai odinioară, dragul meu, de n-ai mai fi fost.” (Tudor Arghezi, „Baroane”, 1943)

În rândurile care urmează este vorba de doi baroni: unul este Hans, conţopist de meserie, vremelnicul ambasador al Statelor Unite la Bucureşti, iar celălalt e Klaus, profesor de fizică, temporar, pentru încă doi ani preşedinte al României. Amândoi ar trebui, din nenorocire, să aibă ca principală ocupaţie politica externă. Primul este trimisul unei mari puteri, principala noastră aliată într-un parteneriat strategic, celălalt reprezintă Statul Român în străinătate şi acreditează ambasadorii… Primul este solul Departamentului de Stat şi al politicii americane, al doilea reprezintă România şi politica ei externă, ideal, acel „pod către Est” pe care îl invocau preşedinţii yankei care ne-au vizitat cândva (Bill Clinton şi George W. Bush). Doi baroni prinşi în deriva stârnită de instalarea preşedintelui Donald J. Trump la Casa Albă. Un şoc, o zguduitură, o răsturnare…
Hans, un mărunt funcţionar la Cadre, care a fost ambasador aproape trei ani în Timorul de Est şi care până mai ieri se comporta ca un adevărat Gauleiter, vârându-şi nasul în treburile politice interne şi în mersul justiţiei româneşti, a amuţit subit câteva zile aşteptând, ascuns după înalte ziduri, să vadă încotro bate vântul.
S-a simţit nevoit totuşi să sară în apărarea slugilor sale autohtone (bretonata cu fruntea de un deget de la DNA) şi s-a trezit pus la punct de ministrul român de Externe. Ce surpriză plăcută! Theodor Meleşcanu nu a albit zadarnic în diplomaţie şi l-a chemat la ordin pe ambasadorul obraznic, amintindu-i că rolul lui este să întocmească rapoarte pentru şefii de la Washington, iar dacă are ceva de comentat, o poate face pe cale diplomatică adresându-se Ministerului Afacerilor Externe, şi nu presei. Bravo, domnule ministru! Cred că Hans s-a sufocat când a fost convocat la MAE, deşi ştia că nici în Timorul de Est comportamentul lui n-ar fi fost tolerat.
Klaus, aprig şifonat că şi-a pierdut „guvernul lui”, se foieşte în scaunul de la Cotroceni şi se bagă în seamă încălcând legea şi dând buzna în şedinţele de Guvern ca să „salveze” tot Justiţia. Tună ca Zeus strigând că „legea trebuie să fie aceeaşi pentru toată lumea” şi el este primul care o încalcă. Rolul de mediator şi garant al respectării Legii pe care i l-a rezervat Constituţia îi repugnă, îl închistează, el vrea să fie „Jupânul” chiar dacă, în realitate, e un biet executant al ordinelor venite de la Bruxelles, de la Angela. Klaus e şi el perturbat de instalarea noului stăpân al Casei Albe. Şefii lui erau siguri că pe Potomac nu se va schimba nimic radical. Planul era „politically correct” şi proiectat pentru 32 de ani încolo: după un „African American”, urma o femeie la cârma Statelor Unite. Apoi o persoană cu „orientare sexuală diferită” urmată de un transsexual. Şi la urmă de un robot? Mai ştii!
Hans şi Klaus aşteaptă cu ochii ţintiţi spre vest. Vor reuşi stăpânii lor să transforme într-un „Maidan” esplanada din faţa Capitoliului („The Mall”) la Washington? Îşi va pierde sângele rece Donald Trump? Ce infamie le va mai trece prin cap ca să îl împiedice să-şi ducă mandatul la bun sfârşit? Am trăit să o aud şi pe asta: „S-a instalat la Casa Albă un populist!”. Unul care îşi doreşte ca ţara lui să conteze în primul rând: „America first!”.
Dar până se vor lămuri cei doi ce stăpân să slujească, eu am câteva vorbe să le spun:
Pe Hans îl sfătuiesc să nu mizeze pe faptul că ar fi diplomat de carieră… Ca american îi spun: „You are NOT my ambassador!” (că tot e la modă). Iar ca român: „Du-te acasă!”.
Lui Klaus îi spun doar atât: timpul trece repede şi ar fi bine să fie atent şi să nu se joace cu focul! „Tic-tac! Tic-tac!”.

(Articol, de Eugen Mihăescu, preluat de pe cotidianul.ro, din 25 ianuarie 2017)

Consiliul Director al Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” din municipiul Sfântu-Gheorghe, în perioada 2012-2017 a continuat proiectele şi manifestările ştiinţifice, culturale şi sociale, devenite tradiţionale, şi a organizat altele noi, împreună cu partenerii săi, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), Fundaţia „Mihai Viteazul”, după cum urmează:
- organizarea manifestărilor culturale, ştiinţifice şi civice din cadrul „Zilelor Andrei Şaguna”;
- sprijinirea organizării şi desfăşurării Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului;
- organizarea, împreună cu partenerii tradiţionali - CEDMNC, CESCH, Asociaţia „Ştefadina” şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni -, a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie”;
- organizarea anuală, începând din anul 1998, în zilele de 30 noiembrie şi 1 decembrie, în cadrul Zilelor „Nicolae Colan”, a unor itinerare religios-istorice cu participarea tinerilor de la Seminarul Teologic Ortodox din Buzău, de la Filiala Ligii Tineretului Creştin Ortodox Român (LTCOR) din Târgovişte, Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR) Braşov, LTCOR Sfântu-Gheorghe, Asociaţia „Tradiţia Românească” din Bucureşti, ASCOR Sibiu ş.a. în parohiile ortodoxe din judeţele Covasna şi Harghita şi a unei Serii româneşti la Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă; participarea la manifestările dedicate marcării Zilei Naţionale a României;
- participarea, şi după caz, sprijinirea acţiunilor cuprinse în calendarul sărbătorilor naţionale şi religioase şi al manifestărilor culturale şi ştiinţifice organizate de către comunităţile româneşti din judeţul Covasna; marcarea unor evenimente importante din viaţa comunităţilor româneşti locale (zilele localităţii, aniversări, comemorări etc.);
- colaborarea cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita în redactarea buletinelor bilunare ale „Revistei presei locale de limbă română şi maghiară” şi postarea acestora pe site-ul Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna (FCRCHM) (www.forumharghitacovasna.ro);
- colaborarea cu Radio şi TV Trinitas, TV Târgu-Mureş, cu publicaţiile locale, regionale şi naţionale, cu Redacţia de ştiri pentru românii de pretutindeni Romanian Global News şi cu Agenţia Agerpres;
- stabilirea şi întreţinerea unor legături cu românii din românitatea apropiată şi din diasporă, implicarea unor personalităţi româneşti de peste hotare în problematica păstrării identităţii naţionale a românilor din Covasna şi Harghita;
- participarea la redactarea unor memorii, apeluri, comunicate referitoare la prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale în arealul multietnic şi pluriconfesional al judeţelor Covasna şi Harghita;
- efectuarea de donaţii de cărţi pentru şcoli şi asociaţii din Republica Moldova, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” din Sfântu-Gheorghe, Biblioteca Municipală „George Sbârcea” din Topliţa ş.a.;
- acordarea de cărţi pentru premierea câştigătorilor unor concursuri şcolare din Sfântu-Gheorghe, Întorsura-Buzăului, Covasna ş.a.;
- organizarea Nedeii Sânpetrului - serbare câmpenească tradiţională anuală, cu participarea unor artişti profesionişti şi formaţii folclorice din judeţele Covasna şi Harghita, împreună cu Primăria comunei Vâlcele;
- sprijinirea Fundaţiei „Mihai Viteazul” pentru organizarea Festivalului Coral „George Sbârcea” şi a Festivalului de Colinde şi Obiceiuri de Iarnă „Crăciunul la români”;
- participarea la activităţile Cenaclului Literar „Buna Vestire”, Miercurea-Ciuc;
- participarea la întrunirile săptămânale de lucru ale asociaţiilor culturale şi civice din cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM);
- înmânarea titlului de Cetăţean de onoare al comunităţii româneşti din Sfântu-Gheorghe, 23 aprilie 2016, împreună cu celelalte asociaţii culturale din municipiu, membre ale FCRCHM;
- sprijinirea realizării filmului documentar „Nemuritorii”, difuzat în mai multe episoade la TVR3, redactor Coralia Natea;
- participarea la manifestările consacrate Zilei Culturii Naţionale, 15 ianuarie, la CEDMNC, Zilei de 24 ianuarie - Unirea Principatelor Române şi 27 martie - Unirea Basarabiei cu Ţara-mamă;
- sprijinirea Acţiunii „Români pentru români”, iniţiată şi desfăşurată de dr. Mihai Târnoveanu din Braşov şi Asociaţia „Calea Neamului”;
- redactarea unor volume apărute la editurile Eurocarpatica, Grai Românesc şi la alte edituri, sub semnătura unor membri ai Ligii, dintre care menţionăm: preoţii Ioan Tămaş, Vasile Antonie Tămaş şi Sebastian Pârvu, profesorii Ligia Dalila Ghinea, Maria Stoica, Luminiţa Cornea, Mihai Trifoi, Narcis Calotescu, Stela Buda, Maria Peligrad, Vasile Stancu şi alţi autori precum Ioan Solomon, Ioan Lăcătuşu, Ciprian Hugianu, Cătălin Vlădărean ş.a.;
- redactarea, de către membrii Ligii, a mai multor studii apărute în reviste de specialitate şi în volume şi articole apărute în presa locală şi regională;
- organizarea mai multor prezentări şi lansări de cărţi şi publicaţii;
- acordarea unor interviuri în mass-media locală, regională şi naţională, de către membrii Consiliului Director ai Ligii;
- sprijinirea organizării unor expoziţii documentare la Muzeul Spiritualităţii Româneşti, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi în holul Instituţiei Prefectului - Judeţul Covasna. Din rândul acestora, menţionăm doar pe cele din anul 2016: Apariţii editoriale ale unor intelectuali români din judeţele Covasna şi Harghita; Din experienţa unui colecţionar de artă. Marian Bobei; Monumentele eroilor marelui război în judeţele Covasna şi Harghita - realizată de Universitatea „Spiru Haret”, Facultatea de Arhitectură, din Bucureşti.
Prezentând principalele realizări ale Ligii, în perioada de referinţă, menţionăm că o parte dintre acţiunile şi manifestările organizate au beneficiat de cofinanţare de la Consiliul Judeţean Covasna, Consiliul Local Sfântu-Gheorghe, Ministerul Culturii, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Societatea Comercială şi Asociaţia „Ştefadina” din Bucureşti şi de la mai mulţi sponsori generoşi.
Principalele sesiuni şi simpozioane au devenit manifestări ştiinţifice de anvergură naţională, recunoscute pentru valoarea contribuţiilor din domeniul cercetării istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti din sud-estul Transilvaniei, prin participarea unor distinşi cercetători din principalele centre cultural-ştiinţifice ale Ţării şi cunoscute personalităţi ale mediului academic românesc.
Majoritatea volumelor redactate de membrii Ligii reprezintă importante contribuţii la istoria şi cultura românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică din zona Arcului Intracarpatic. Prin cercetările întreprinse, s-a căutat formularea unor răspunsuri, din perspectivă interdisciplinară, la numeroasele provocări cu care se confruntă comunitatea românească, în acest spaţiu multietnic şi pluriconfesional bântuit de proiecte autonomiste şi separatiste.
Menţionăm că în toată această perioadă, ne-am bucurat de sprijinul IPS Ioan, azi Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, şi al PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, prin participare la manifestările organizate şi prin găzduirea şi acordarea de sprijin logistic şi financiar bunei desfăşurări a acestora.
Acum, la împlinirea a 25 de la înfiinţarea Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” se cuvine a adresa sincere mulţumiri conducerii Ligii - foştilor preşedinţi regretatul ing. Ioan Mugur Topolniţchi (plecat la Domnul chiar în aceste zile şi înmormântat, în oraşul Covasna, ieri, 23 martie 2017) şi av. Ioan Solomon, dr. Ioan Lăcătuşu şi prof. Rodica Pârvan - secretari ai Consiliului Director, contabilului-şef Doina Melinte, şefilor de comisii Petre Străchinaru, Dumitru Manolăchescu, Gheorghe Tatu, Dorel Lungu, PC părinţi Corneliu Bujoreanu şi Ioan Cucu, regretaţilor Pr. protopop Gheorghe Răţulea, ing. Valentin Mocanu, ing. Dan Telea, jr. Nicolae Cârlănescu, jr. Nicolae Stan, jr. Adrian Vlad Căşunean, prof. Dan Baicu, ing. Nicolae Toma, ec. Niţă Preda, ec. Ioan Maniga, Mihai Pop, Petru Porumboi, actorii Dan Turbatu şi Sebastian Comănici, tuturor membrilor, simpatizanţilor, voluntarilor şi sponsorilor Ligii, dintre care menţionăm pe domnii Ioan Bălan, Eugen Lazăr, Ciprian Vrânceanu, Eugen Clinciu, Aurel Bote, Marius Popica, Elena Ciobanu ş.a..
Sincere mulţumiri aducem reprezentanţilor mass-media locale şi regionale, începând cu „veteranii” de la cotidianul „Cuvântul Nou” şi terminând cu tânăra generaţie de jurnalişti de la publicaţiile: „Condeiul ardelean” (director fondator Doru Decebal Feldiorean), „Mesagerul de Covasna” (director Maria Creţu-Graur), „Observatorul de Covasna” (Daniel Şanta), „Informaţia Harghitei” din Miercurea-Ciuc (redactor-şef Mihai Groza), „Cuvântul liber” din Târgu-Mureş (redactor-şef Lazăr Lădaru), „Formula As” din Bucureşti (director Sânziana Pop), publiciştilor de la Radio România Actualităţi şi Radio Târgu-Mureş (Mara Deleanu şi Valentin Marica) şi celor de la Agenţia de Ştiri Agerpres (Oana Mălina Negrea, Gina Ştefan) ş.a..
Păstrându-şi echidistanţa politică, printr-o fructuoasă colaborare cu celelalte asociaţii şi instituţii culturale din zonă, Liga a reuşit să menţină trează ideea solidarităţii româneşti şi a militat cu demnitate pentru susţinerea intereselor şi aspiraţiilor fireşti şi legitime ale populaţiei româneşti, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, prin demersuri echilibrate şi realiste, dovedind, prin fapte, deschiderea şi dorinţa sinceră de convieţuire cu populaţia de etnie maghiară.
Trecerea în revistă a acestor modeste izbânzi, nu poate să ocolească neîmplinirile şi numeroasele provocări care stau în faţa comunităţii româneşti din judeţul Covasna, dintre care menţionăm: activitatea modestă a filialelor locale, participarea slabă a tineretului la activitatea Ligii, lipsa surselor de finanţare a proiectelor etc..
Perioada la care se referă prezentul Raport, parte a celor două decenii şi jumătate care au trecut de la înfiinţarea Ligii, marchează încheierea unei etape. Pentru viitor, scopul şi obiectivele Ligii rămân aceleaşi, însă potrivit schimbărilor din societatea românească, este nevoie de schimbarea modalităţilor de acţiune, pe baza managementului specific ONG-urilor performante, şi îmbunătăţirea colaborării, pe baza unor parteneriate pragmatice, cu instituţiile de cultură şi cu asociaţiile culturale, în primul rând cu cele care sunt membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

Sfântu-Gheorghe, Preşedinte,
14 martie 2017 Pr. dr. Sebastian Pârvu

- Buna ziua, domnule primar Gheorghe Marin! Iată-ne sosiţi din nou în localitatea al cărei prim gospodar sunteţi imediat de trei decenii: comuna Barcani. Situată în colţul sud-estic al judeţului Covasna, pe Drumul Naţional 121 E, la o altitudine de 720-750 m, localitatea dumneavoastră mai are în componenţă, pe lângă centrul de comună Barcani, şi satele aparţinătoare Lădăuţi şi Sărămaş, şi, împreună cu oraşul Întorsura-Buzăului şi cu comunele învecinate Sita-Buzăului şi Vama-Buzăului, formează Depresiunea Buzaielor.
- Buna ziua şi bine aţi revenit în comuna noastră. Aşa este, aţi făcut o descriere succintă, dar foarte exactă a comunei şi zonei noastre, pe care ştiu că aţi umblat-o şi dumneavoastră la pas, în calitate de jurnalist, în ultimii 20 de ani, relatând fapte şi evenimente nenumărate de pe frumoasele plaiuri ale Buzaielor Ardelene.
- Domnule primar, ştiu că aţi participat de curând la Sesiunea jubiliară a Asociaţiei Comunelor din România (ACOR), în care şi comuna Barcani este membră, şi că aţi şi fost decorat cu acest prilej ca fiind unul dintre puţinii primari din Ţară de 7 stele, adică edil care se află la al şaptelea mandat, maxim cât se poate din 1990 încoace. Ce ne puteţi spune despre cum au decurs evenimentele în cadrul acestei sesiuni?
- În perioada 19-22 februarie 2017, în Capitală au avut loc lucrările Sesiunii jubiliare a Asociaţiei Comunelor din România, de la înfiinţarea căreia s-au împlinit 20 de ani. Au participat peste 500 de primari, viceprimari şi secretari din toată Ţara. Comuna Barcani a aderat la această organizaţie, fiind membru activ, încă de la începuturi, din anul 1997 şi cred că, personal, din cele 20 de întâlniri câte s-au desfăşurat până în prezent, am participat de cel puţin 15 ori, adică i-am dat o mare importanţă Asociaţiei noastre întrucât ea reprezintă unul din ultimele bastioane care ne ţine, nouă primarilor, spatele, cum se spune. ACOR-ul este singurul for care îi mai apără pe primari, pentru că în rest nu o face nimeni. Noi semnăm contracte de sute de mii şi milioane de lei şi, dacă o firmă vrea să ne păcălească, vine, lucrează două luni, apoi intră în insolvenţă şi pleacă, iar după aceea o tragem ani de zile din cauza asta prin sălile de judecată. În România nu există nicio lege care să te apere ca primar, care să îl strângă puţin cu uşa pe acel ticălos care face una ca asta, intenţionat sau nu; atunci mai bine să nu se apuce de treabă, dacă nu e în stare să o şi ducă la capăt…
Înfiinţarea Asociaţiei Comunelor din România, îmi aduc aminte cu plăcere, a avut loc la Sinaia, iar aniversarea împlinirii celor 10 ani de existenţă a ei, tot acolo. Acum, la 20 de ani, iată că festivul eveniment s-a ţinut la Bucureşti, la Hotelul Rin Grand şi, în una din zile, la Palatul Parlamentului. În judeţul Covasna, într-o perioadă preşedinţia Asociaţiei a deţinut-o comuna Chichiş, iar în urmă cu patru ani a fost aleasă comuna Bodoc, nouă, Barcaniului, revenindu-ne poziţia de vicepreşedinte. Numai că, pe fondul faptului că primarul din comuna Bodoc nu a mai vrut să participe la întrunirile Asociaţiei, mi-a predat mie toate documentele şi astfel, în aceşti ultimi patru ani, chiar dacă eu am fost vicepreşedinte, am activat ca preşedinte interimar, ca lider pe judeţ al organizaţiei. Acum, la această şedinţă solemnă, am mers la Bucureşti, din judeţ, împreună cu colegii din comunele Sita-Buzăului şi Dobârlău, respectiv Nicolae Stoica şi Bogdan Barbu. Şi da, aşa este: am fost unul dintre cei doar 27 de primari din întreaga Românie decoraţi cu distincţia de Primar de 7 stele.
Dar, în afară de acest fapt, sunt mulţumit pentru că, din punctul meu de vedere, la această întâlnire s-au discutat, aplicat, cu adevărat probleme foarte importante care ne privesc pe noi primarii. Mai mult, rând pe rând, în fiecare din cele trei zile consacrate evenimentului, au fost prezenţi printre noi aproape toţi membrii Cabinetului Grindeanu. Astfel, actualul Guvern al României a arătat că îi pasă de problemele noastre, de care noi ne izbim în fiecare zi. La Palatul Parlamentului au participat şi cei doi preşedinţi, ai Senatului - Călin Popescu Tăriceanu şi Camerei Deputaţilor - Liviu Dragnea, dar şi primul ministru Sorin Grindeanu. Cu alte cuvinte, a onorat cu prezenţa aproape toată conducerea României, mai puţin preşedintele Klaus Iohannis, care a fost şi el invitat, dar n-a găsit de cuviinţă să şi participe pentru că… probabil nu ştie cum e să fii primar.
Mai vreau să vă spun că sunt cel mai vechi din toate primăriile din Ţară şi pentru că, pe 10 februarie 2017, am împlinit 40 de ani de când lucrez în administraţie. În data de 10 februarie 1977, am devenit contabil-şef la Primăria Barcani, funcţie pe care am deţinut-o până în 1980. Din 3 aprilie 1980, am devenit consilier şi vicepreşedinte al Biroului executiv al comunei suburbane Barcani, până în 1985. Apoi, începând din 1985, am fost secretar adjunct cu probleme de propagandă, iar din 1988 şi până în 1990, am fost din nou vicepreşedinte. De atunci şi până astăzi, sunt primarul comunei Barcani, unul dintre cei 27 de primari din România de 7 stele, din totalul de circa 2.800 de primării. Ei bine, acesta este motivul pentru care am fost premiat de conducerea Asociaţiei, ca o recunoaştere a muncii mele de peste decenii.
- Într-una din seri, atunci la finalul celor trei zile ale manifestării ACOR-ului, v-am văzut la Realitatea TV, împreună cu alţi numeroşi primari. Nu a fost o emisiune chiar atât de reuşită, în sensul în care mă aşteptam să fie mai deschisă, mai relaxată, nicidecum aşa…, parcă prea tensionată.
- Da, am participat la acea emisiune la insistenţele conducerii ACOR-ului. Am fost acolo 44 de primari, dintre care 43 din România, fiecare reprezentând câte un judeţ, plus primarul din Bangui, Capitala Republicii Centrafricane. Ceea ce bine aţi remarcat dumneavoastră, şi anume că emisiunea în cauză nu a fost una chiar aşa cum ar fi trebuit să fie, s-a datorat faptului că dintre acei primari 42 erau înregimentaţi politic, doar unul fiind apolitic, respectiv primarul comunei Vulcana-Băi din judeţul Dâmboviţa, Emil Drăghici, preşedintele ACOR-ului. De altfel, acest lucru este prevăzut şi în statutul Asociaţiei, ca funcţia de preşedinte să fie mereu deţinută doar de un primar independent. Dar, revenind la emisiune, vă spuneam că eram primari înregimentaţi politic; păi da, dar dintre aceştia 42, de la PSD am fost cei mai mulţi - 34, doar 8 fiind de la alte partide, şi asta a deranjat, pentru că ştim cu toţii că orientarea acestui post de televiziune este în altă direcţie, spre PNL. Pe parcursul celor 5 ore de emisiune, am simţit în permanenţă faptul că realizatorul Rareş Bogdan nu era deloc imparţial, şi nu ştia cum să ne dea deoparte mai repede pe noi, cei de la PSD. Vă spun, am plecat tare nemulţumit de la acea emisiune. Nu ştiu cum s-au simţit colegii mei de aici din apropiere, din judeţele limitrofe Braşov şi Harghita, Tiberiu Chirilaş de la Vama-Buzăului şi respectiv, Marcel Vancu de la Tulgheş, dar mie nu mi-a plăcut deloc. Rostul acestei emisiuni trebuia să fie acela ca primarii să aducă în faţa telespectatorilor pulsul şi realităţile de jos, de la firul ierbii, din localităţile lor şi din cele pe care le reprezentau acolo. Cât am putut, eu am încercat să ating câteva puncte importante, cum sunt situaţia urgentă şi vitală a realizării cadastrului unităţilor administrativ-teritoriale la nivelul întregii Românii, situaţia drumurilor forestiere şi cea a implementării proiectelor de apă şi canal în localităţile rurale; dar vă spun, multe dintre problemele importante au fost lăsate deoparte. Apoi, dacă aţi văzut, în finalul cuvântului meu m-am referit la o altă mare dezamăgire a mea, şi anume la faptul că dacă în primele mandate de primar am crezut că toţi oamenii sunt cinstiţi şi vor binele Ţării, inclusiv, sau mai ales, de acolo de sus dintre guvernanţi, acum sunt convins că nu este deloc aşa… Sunt puţini aceia care se ţin de cuvânt, aceia cu care se poate lucra, aceia care ceea ce spun azi, spun şi fac şi mâine şi poimâine şi peste o lună şi peste un an. Din acest motiv stau localităţile noastre pe loc, sau mă rog, se dezvoltă foarte încet în comparaţie cu ceea ce vedem în Uniunea Europeană, pentru că politicienii, majoritatea, nu se ţin de cuvânt, îi doare undeva. Şi atunci stăm şi observăm cum Ţara asta bogată, care are de toate, nu avansează, pentru că de fapt nu se vrea să se facă treabă.

„Oamenii îmi spun ca să mai stau încă un mandat, ca să-mi pot finaliza toate proiectele”

- Domnule primar, să schimbăm puţin registrul. Ne aflăm, iată, în această frumoasă zonă de agrement din partea de sus a comunei, la amenajarea căreia lucraţi de câţiva ani…
- Mi-a venit ideea să amenajez aici o zonă de agrement, în această foarte frumoasă poiană de la întrepătrunderea pâraielor Lughet, Chetag şi Coşa, cu o deschidere superbă aşa cum vedeţi, în urmă cu 8 ani. Am propus acest lucru într-o şedinţă a Consiliului Local şi… a picat la vot. Apoi, peste vreun an, iar am propus acest proiect şi din nou a picat la vot. Deci am avut două încercări nereuşite în Consiliul Local, în condiţiile în care consilierii sunt majoritatea de la PSD. Da, părerile erau împărţite, majoritatea nu aveau încredere în aşa ceva, spuneau ca să facem întâi apă, canal şi drum, şi abia apoi turism. Eu nu eram de aceeaşi părere, eram pe principiul ca să derulăm proiecte în paralel, că aşa este mai bine. De ce am revenit de fiecare dată cu această propunere? Pentru că veneam duminica aici şi vedeam cât de frumos este acest plai şi îmi dădeam seama ce perspective oferă. Apoi, la încă un an distanţă, adică acum 6 ani, a venit la mine un băiat de bine, care m-a întrebat: „Dar o zonă atât de frumoasă de ce să nu o transformăm în una turistică?!”. Atunci l-am chemat pe secretar, am scos cele două proiecte mai vechi, respinse, din sertar şi i le-am arătat acelui domn. Practic, atunci el mi-a ridicat mingea la fileu şi în următoarea şedinţă amenajarea acestei baze turistice s-a aprobat. Imediat am adus un buldozer şi am nivelat zona pe care am ridicat prima casă de protocol a Primăriei. În primul an, pe fundaţie am pus nişte umbreluţe şi aşa am ţinut zilele comunei; şi acum mi-e mai mare dragul când mă uit la acele poze! Apoi a venit amenajarea stadionului, a celorlalte construcţii, a primei cabane, a celei de-a doua, a scenei, a gardului şi, uite aşa, de la an la an, Zilele comunei Barcani au reprezentat ediţii tot mai reuşite în această deosebită poiană. De atunci, din urmă cu 6 ani, am devansat data Zilelor comunei, pentru că în anii de mai dinainte ele se organizau de sărbătoarea Sfântului Nicolae, când avem şi hramul bisericii, dar vă daţi seama că era mult prea frig pentru aşa ceva. După aceea am înfiinţat o echipă de fotbal, care a funcţionat o vreme şi pe care ne străduim acum să o reînfiinţăm, căci, nu peste mult timp, vom avea tot aici şi o adevărată bază sportivă, cu vestiare ş.a.m.d.. Tot ce vedeţi aici realizat până în acest moment este din fonduri proprii, circa 700 de mii de lei. De acum înainte însă, dorim să apelăm şi la fondurile europene. Intenţionăm să amenajăm chiar şi o pârtie de schi, pentru care avem deja proiectul pregătit.
- Înţeleg că doriţi să amenajaţi aici, în final, o adevărată zonă de agrement, dar care să aibă suplimentar şi o bază sportivă aferentă.
- Da. Vreau ca atunci când toate proiectele vor fi duse la bun sfârşit, aici să se poată face multe lucruri, să vină la noi oameni începând de la turistul simplu, sosit pe cont propriu, şi până la echipe de fotbal care să îşi facă aici cantonamentele, dar şi până la organizarea de tabere şcolare. Gândiţi-vă că aici, în zona noastră, se poate veni în fiecare anotimp, atât în sezonul rece cât şi în cel cald. Însă, pentru ce vă spuneam cu cantonamentele echipelor de fotbal ne mai trebuie încă o pensiune mai mare, cu o capacitate de 20 de camere. Cred că în viitor, toate aceste eforturi ale noastre se vor simţi şi în bugetul comunei. De asemenea, vom avea amenajate trasee turistice de o zi, pe coamele acestor splendide dealuri, spre Mănăstirea „Schimbarea la Faţă” de la Sita-Buzăului şi spre Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” de la Valea-Mare. Nu în ultimul rând, avem în proiect un teren de joacă pentru copii, încă o scenă şi un amfiteatru cu acoperiş, ca turiştii să aibă unde se adăposti atunci când plouă.
- Lucraţi efectiv de 6 ani la acest important proiect. De câţi mai aveţi nevoie pentru ca să îl şi vedeţi finalizat?
- Nu eu spun aceasta, ci oamenii din comună: să mai stau încă un mandat, pentru ca să îmi pot duce toate proiectele până la capăt. Aceasta, desigur, o voi face dacă voi avea şi sănătate. Pentru că, vreau să vă spun, mai sunt şi alte lucruri pe care le am de finalizat, cum ar fi asfaltarea DN 13 E, pentru înfiinţarea căruia din patru drumuri judeţene, în urmă cu un deceniu şi jumătate, prima semnătură a fost a lui Gheorghe Marin, pe timpul Guvernului Năstase. Ştiu că din lungimea totală a acestui drum naţional, de 89 de km, 70 sunt deja prevăzuţi pentru reamenajare, mai puţin deocamdată zona serpentinelor peste dealul Zagonului. Apoi, mai vreau să văd asfaltat DJ 121 A, pe care şi anul trecut s-au turnat 5 km, dar mai urmează şi anul acesta două tronsoane. În fine, DC 22 şi DC 23 vreau să le asfaltez şi, totodată, să văd şi cele şase străzi principale din comună cu „covor”.
- Domnule primar, vă aflaţi din nou într-o circumstanţă favorizantă. Partidul dumneavoastră a revenit la guvernare şi, în plus, aveţi pentru întâia dată şi un senator în şi din Buzaie, care vă poate susţine chiar dacă este din opoziţie. Păi dacă nu acum vă finalizaţi toate aceste proiecte - atunci când?
- Aveţi perfectă dreptate. Am relaţii deosebite cu domnul senator Gheorghe Baciu, de mulţi ani, de când eram colegi de serviciu la Primăria Barcani şi, mai apoi, de eram colegi primari, eu aici şi dumnealui la Primăria oraşului Întorsura-Buzăului. Aşa cum am relaţii de bună vecinătate şi cu domnul primar Kis Iosif, de la Zagon, a cărui localitate este tot pe DN 13 E. Prin urmare, acum este momentul să ne dezlănţuim şi să ducem la bun sfârşit proiectul acestui drum, atât pentru cetăţenii români din zona Buzaielor, cât şi pentru cei maghiari de dincolo de munte. Totuşi, vreau să subliniez că acest drum naţional tot este bine că a fost clasificat în acele vremuri ca atare, pentru că de atunci încoace, chiar dacă nu a intrat încă într-o amplă modernizare, măcar este practicabil; dar să ştiţi, au fost şi vremuri, eu le-am prins, când acest tronson era efectiv impracticabil. Însă, vă spun sincer, până acum nici nu am insistat foarte tare asupra reabilitării DN 13 E pentru că nu aveam finalizată apa şi canalizarea. Acum sper că până la sfârşitul acestui mandat vom avea apa şi canalul finalizate în toată comuna, dar şi asfaltarea tuturor drumurilor. Mai vreau să adaug aici, că tot suntem la capitolul investiţii, că dacă la începutul discuţiei noastre îi criticam pe politicienii de la nivel înalt, nu acelaşi lucru pot să îl fac şi în cazul celor de la „judeţ”. Comuna Barcani are o relaţie foarte bună cu Consiliul Judeţean Covasna, a cărui conducere nu ne-a minţit niciodată. Ceea ce s-a spus că se va face, s-a făcut. Sunt convins că aşa se va întâmpla şi de această dată în cazul asfaltării DJ 121 A, unde se va porni din ambele părţi, atât dinspre Boroşneu cât şi dinspre noi, iar în acest an se va realiza şi treaba aceasta. Drumul va fi asfaltat de la intersecţie de la Reci spre Valea-Mare şi din capătul satului nostru aparţinător, Sărămaş, înspre Valea-Mare, aşa încât va rămâne deocamdată neacoperit doar tronsonul 3, care reprezintă zona serpentinelor. Deci două tronsoane se modernizează anul acesta, iar banii pentru acestea sunt deja veniţi. Probabil că zona serpentinelor va intra şi ea în reabilitare în anul 2018. Însă, sincer vă spun, în sufletul meu sunt mulţumit că va fi anul acesta turnat asfaltul pe tronsonul din faţa Mănăstirii Valea-Mare, lucru care i l-am promis cândva regretatului părinte stareţ Gheorghe Avram şi care, iată, acum se realizează. Şi sunt sigur că de acolo de sus, el ne vede şi se bucură.
- Ce ar mai fi de spus în acest moment la capitolul dezvoltarea infrastructurii?
- Avem două proiecte în lucru: Sala de Sport din centrul de comună, cu o capacitate de 100 de locuri, care este în faza de licitaţie, şi modernizarea Căminului Cultural Barcani, pentru că celelalte cămine, de la Lădăuţi şi Sărămaş, au fost deja modernizate. Sala de Sport va costa 3 milioane de lei, iar Căminul Cultural 1,5 milioane de lei şi, mai mult ca sigur, la anul vor fi finalizate ambele proiecte. De asemenea, ca şi căminele culturale din cele două sate, şi şcolile şi grădiniţele de acolo au fost reabilitate. Mai avem de modernizat acum doar şcoala din centrul de comună şi grădiniţa, pentru aceasta din urmă având solicitări să o transformăm să fie cu program prelungit. Se va face şi acest lucru, pentru că atunci când am construit-o, am gândit managerial şi în proiect am lăsat posibilitatea ca să se mai ridice încă trei săli la etaj; deci vom realiza şi aceasta şi nu cu costuri foarte mari.
- În final, ştiu că doriţi să faceţi câteva referiri şi la activităţile culturale, la câteva dintre evenimentele pe care le organizaţi peste an.
- Prin hotărârea Consiliului Local Barcani s-a statornicit ca la nivelul comunei, pe lângă multe altele, să fie organizate trei evenimente principale, importante, în fiecare an: Ziua Naţională a României, Nunta de Aur în Duminica Tomii şi Zilele comunei în ultimul sfârşit de săptămână al lunii august. Vreau să vă spun că ediţia de anul trecut a Zilelor comunei Barcani a fost la superlativ, având o participare de circa 5-6.000 de oameni. Era plină, de nu puteai să arunci un ac, zona aceasta a noastră de agrement, căci tocmai despre ea am vorbit mai la început. Ne străduim ca an de an programul artistic să fie superb, cu capete de afiş. Ne bucurăm, de asemenea, şi de faptul că avem participare din alte judeţe ale Ţării şi, în acest an, pentru întâia oară, vom avea şi oaspeţi din Republica Moldova, unde şi noi vom merge, la Chişinău, la sfârşitul lunii iunie.
- Domnule primar, mă bucur să văd că faceţi lucruri frumoase în comuna dumneavoastră, iar acest fapt nu poate fi decât lăudabil. Succes şi pe mai departe!
- Vă mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră aici, în munţi, în frumoasa noastră localitate şi vă mai aşteptăm cu prietenie pe la noi, ca de fiecare dată!