Are you the publisher? Claim or contact us about this channel


Embed this content in your HTML

Search

Report adult content:

click to rate:

Account: (login)

More Channels


Showcase


Channel Catalog


older | 1 | .... | 110 | 111 | (Page 112) | 113 | 114 | .... | 130 | newer

    0 0

    Astfel se pronunţă respectatul avocat Lucian Bolcaş la unul din posturile de televiziune, cu referire la intenţia maghiarilor de a iniţia lege în Parlament pentru a se declara ziua de 15 martie zi de sărbătoare pentru ei. La opinia avocatului Bolcaş aderăm şi noi, toţi românii Ţării şi, mai ales, cei din Transilvania. Forul superior al Ţării, Parlamentul, cu autoritatea pe care i-a încredinţat-o întregul popor, a stabilit pentru toţi cetăţenii zilele libere declarate sărbători, între care 1 Decembrie este marea noastră sărbătoare naţională, zi în care celebrăm libertatea deplină, zi de ieşire din robia austro-ungară a românilor transilvăneni, zi în care românii au reintrat în stăpânire legitimă a teritoriului Transilvaniei. Reiese că, în calitate de cetăţeni români, tuturor minorităţilor le este la îndemână să se relaxeze în aceste zile, fără pretenţii în plus faţă de ceilalţi.
    Consemnăm realitatea că în Calendarul Ortodox, la 15 martie, figurează ca sărbătoriţi Sfinţii Mucenici Agapie, Plisie şi Timolau, singurii spre care se îndreaptă gândurile noastre în această zi, dar, întrucât această dată nu face parte din marile sărbători, nu avem alte motive de a o declara zi liberă. Prea multele libertăţi şi drepturi pe care le-au oferit românii maghiarilor consolidează obrăznicia acestora de a continua să ceară şi să tot ceară, iscodind tot ce ar mai putea pretinde. Acest aspect nu-şi găseşte corespondent în nicio altă ţară în care se mai află nomazi mongoli, aruncaţi acolo de porniri cuceritoare, pentru că în acele ţări se impune respectarea legilor statului suveran, iar ungurul nu mişcă în faţa statutului naţional şi nu catadicseşte să ceară supra-drepturi.
    Într-una din zilele libere, maghiarii au posibilitatea de a se prosterna în faţa monumentului celor trei martiri secui, ucişi de austrieci (pentru care fapte?!) aşa cum s-a întâmplat şi cu cei 13 generali, pentru vina de a fi fost dezertori din armata austriacă şi înrolaţi în armata maghiară, motiv pentru care urmaşii îi venerează ca eroi naţionali, în timp ce noi, românii, admitem împietrirea în monument, pe pământul nostru, a figurilor acestor ucigaşi a 40.000 de români. Dar, în zilele care ne amintesc de pătrunderea în Transilvania a bunicilor lor criminali, în vremea Dictatului, le recomandăm să-şi uşureze sufletul poposind spăşiţi la monumentele de la Ip şi Trăznea, unde să îngenuncheze şi să se roage pentru iertarea făptaşilor marilor ucideri, iar pe copiii lor să-i îndemne să-şi alăture urechea de piatra monumentului şi să se cutremure de gemetele celor chinuiţi, ale căror voci încă nu s-au stins. Doar aşa vor avea sentimentul că mai şterg sângele de pe mâinile înaintaşilor lor călăi.
    De neînţeles este că obrăznicia de a pretinde zi de sărbătoare doar pentru ei atinge un înalt punct de revoltă şi prin cerinţa ca fondurile necesare desfăşurării „festivităţilor” să fie alocate din bugetul public. Se ştie, însă, că la bugetul public sunt contribuabili şi românii, care muncesc în ziua cerută de ei, aşa că huzurul lor va fi plătit şi de români, puşi în circumstanţa de a asculta urletele iredentiste, cerinţele autonomiste, acuzaţiile mincinoase. Adică să plătim noi sărbătoarea de avocare a fărădelegilor pe pământul morţilor noştri? Avem datoria să le apărăm măcar liniştea mormintelor, dacă atunci Armata Română, în retragere, s-a aflat în totală neputinţă, asistând doar la dezastru!
    Maghiarii din România fac din ziarele lor tribună de plângere că forurile europene le resping cererea de autonomie, precum şi că UNESCO „a amânat adoptarea unei decizii în sensul includerii pe lista patrimoniului mondial spiritual al pelerinajului de la Şumuleu-Ciuc” („Condeiul ardelean”, 24 martie - 6 aprilie 2017, pag. 14). Tot aici vorbesc despre Kosovo, ca un exemplu care le justifică cererea de autonomie, dar prostia jurnalistului atinge culmi înalte când afirmă că provincia respectivă a fost leagăn istoric pentru sârbi. În spiritul unui adevăr istoric, şi la noi este la fel. Transilvania păstrează relicvele dacice care vorbesc despre invaziile migratorilor în faţa cărora dacii au avut tăria să apere şi să transmită urmaşilor o Transilvanie liberă, leagăn al românismului. Nu mai au crezare nicăieri în lume, pentru că nu ştim să se fi mai petrecut o ucidere, drept pedeapsă pentru o revoltă socială, ca cea săvârşită de baronii unguri asupra lui Horea. Nici spânzurătoarea şi nici ghilotina nu sunt aşa de înfiorător de chinuitoare. S-au mai petrecut urgii în vremea „regilor blestemaţi”, dar tot nu egalează tehnica ucigaşă aplicată de unguri. Şi vor autonomie pe pământul morţilor noştri? Nu se tem că le va fi viaţa bântuită de zbieretele fantomelor celor schingiuiţi?
    Îndrăznesc să acuze pe români că împânzirea oraşului lor cu drapelele roşu-galben-albastru ar avea semnificaţia umilirii maghiarilor („Condeiul ardelean”, idem). Mai întâi, oraşul nu este al lor, ci al României. Că, întâmplător, trăiesc şi ei acolo sub oblăduirea românilor este o dovadă de superioritate civică românească, iar apoi, arborarea tricolorului românesc este certificatul adevăratului stăpân al teritoriului.
    Pretind „garantarea dăinuirii” („Condeiul ardelean”, idem) lor aici de către români. Din nou ni se înfăţişează o minte sucită, lipsită de limpezime (de unde, dacă nu e). De 100 de ani, maghiarii dăinuie aici cu aceeaşi dereglare de la legile omeniei, chiar sub toleranţa noastră, dar, urmare ororilor din anii Dictatului, şi-au semnat singuri actul de naţie sălbatică, niciodată împăcată cu un trai decent în relaţiile de bună înţelegere cu poporul pe meleagurile căruia i-a aruncat vijelia migraţiei. Se înţelege că „dăinuirea” trebuie să şi-o asigure singuri, printr-o conduită omenoasă de toleraţi, nu s-o cerşească de la noi.
    Dacă îi deranjează ceva din ce se manifestă la sărbătoarea noastră, nu poate fi decât ecoul durerii care vine din morminte. Ei, însă, nu au a ne reproşa acte de crime în colectivitatea lor. Când au suferit înfrângeri, precum cele din văile Munţilor Apuseni, noi ne-am luptat să ne apărăm, nu să cucerim!
    Deci, a admite zi de sărbătoare evocatoare a ororilor asupra părinţilor noştri, chiar aici peste mormintele lor, ar însemna reînvierea iredentismului unguresc, echivalent cu resuscitarea fascismului horthyist, ale căror acte sălbatice au îndoliat Europa şi au fost condamnate de lumea întreagă.

    Categorie:


    0 0

    Senatorul Gheorghe Baciu:

    - Buna ziua, domnule senator Gheorghe Baciu! Iată că după un timp relativ scurt trecut de la preluarea de către dumneavoastră a mandatului de senator de Covasna, din partea Partidului Mişcarea Populară, v-am regăsit, la sfârşit de săptămână, acasă, la Întorsura-Buzăului, oraş al cărui primar aţi fost vreme de două decenii.
    - Buna ziua! În baza bunelor relaţii pe care le-am avut de-a lungul anilor, sunteţi întotdeauna binevenit la noi. Ştiţi asta!
    - Vă mulţumesc! Pentru început, domnule senator, v-aş întreba cum de v-a venit gândul, în toamna anului trecut, de a reveni în politică, după o perioadă în care aţi lipsit de pe prima scenă a judeţului nostru? Şi, dacă tot aţi făcut-o, cum de aţi ţintit aşa de bine, încât aţi şi câştigat acest mandat în faţa rivalilor dumneavoastră politici?
    - Aţi adunat, de acum, şi dumneavoastră ceva ani mulţi în presă, nu mai sunteţi de ieri, de azi. Cunoaşteţi foarte bine faptul că între mine şi preşedintele nostru Traian Băsescu a existat mai demult o relaţie apropiată, în sensul că şi atunci când era primar general al Capitalei şi preşedinte al PD, dar şi atunci când a ajuns preşedintele României, a răspuns de fiecare dată cu drag invitaţiei pe care i-am făcut-o, an de an, de a participa, la Întorsura-Buzăului, la Festivalul Folcloric „Ciobanaşul”, festivalul nostru de tradiţie. Desigur că domnia sa ne-a onorat cu prezenţa şi în alte ocazii festive, dar şi în timpul vizitelor, deloc puţine, de la Covasna, aşa încât între noi s-a legat o simpatie şi am colaborat foarte bine în toţi aceşti ani. Mai de curând, atunci când s-a înfiinţat Partidul Mişcarea Populară, în judeţul Covasna primul său preşedinte a fost Dan Damian, de la Sfântu-Gheorghe, iar primul drum pe care acesta l-a făcut a fost la mine, spunându-mi: „Haideţi să lucrăm împreună, dumneavoastră aveţi experienţa necesară, iar eu energia”. I-am răspuns lui Dan că „indiferent de ce se va întâmpla în viitor, indiferent dacă eu mă voi înrola în acest partid sau nu, voi vota mereu cu partidul care va fi condus de preşedintele Băsescu”.
    - Înţeleg că legătura cu preşedintele Traian Băsescu a existat mereu. Totuşi, în ciuda acestui fapt, dumneavoastră, cum spuneam şi mai sus, aţi dispărut la un moment dat de pe scena politică a judeţului Covasna…
    - Ştiţi foarte bine cum s-au întâmplat atunci lucrurile. La un moment dat s-a considerat că pe funcţia pe care o deţineam eu la nivel judeţean la PDL, aceea de preşedinte, e bine să vină ziaristul Dan Manolăchescu. Am acceptat această idee; dacă asta au vrut mai marii de atunci ai partidului, m-am retras. Ulterior, cum am ajuns directorul Agenţiei SAPARD, actualul AFIR, am considerat că este mai bine să nu mai fac politică. Ce a ieşit acolo, la PDL, aţi văzut cu toţii, nu mai trebuie să vă spun eu acum. Pensionat fiind între timp, la ultimele alegeri generale am zis că, dacă este să particip undeva ca şi candidat, o voi face numai la PMP. Pe listele cărui partid am şi candidat şi am şi câştigat, dar, într-adevăr, fiind un anumit joc de împrejurări. Ştiţi foarte bine că există un soft la nivel naţional care face repartizarea mandatelor pentru fiecare partid. Şi aşa, Gheorghe Baciu a ajuns senator PMP. Dar, aceasta nu înseamnă deloc că tratez lucrurile cu nonşalanţă, ci dimpotrivă, aşa cum mă ştiţi dintotdeauna, voi onora cu toată capacitatea mea de muncă, organizatorică şi politică, cu toată dăruirea această funcţie în care am fost ales.
    - Domnule Baciu, alegerea dumneavoastră în această demnitate, de senator al României, este, trebuie să recunoaşteţi, cam una dintre puţinele ocazii din ultimii 27 de ani în care cineva din Buzaiele Ardelene ajunge să reprezinte cu adevărat, de aici din teritoriu, această zonă. Adică ce vreau să spun este că aţi dat mereu voturile pentru românitatea din judeţul Covasna, dumneavoastră, cei din Buzaie, dar aţi cam fost reprezentaţi de la Sfântu-Gheorghe şi de la Covasna, foarte rare fiind prilejurile în care aţi acces în funcţii de demnitate de la nivelul judeţului. Poate fi privită alegerea dumneavoastră ca senator de Covasna ca o revanşă din acest punct de vedere?
    - Sigur, noi am fost frustraţi mereu de acest drept care considerăm că ni se şi cuvine, şi anume de a avea reprezentare la nivelul judeţului. Zona Buzaielor - alcătuită pe teritoriul Covasnei din oraşul Întorsura-Buzăului şi comunele Sita-Băzăului şi Barcani (spun aceasta pentru că, geografic, de zona noastră aparţine şi comuna Vama-Buzăului, dar care este situată în judeţul Braşov) - reprezintă singura zonă de concentraţie pur românească din judeţ. Iar din totalul românilor din judeţul Covasna, de 24 la sută, 60 la sută este din zona Buzaielor La noi românii la partid, când se face socoteala, procentul pe care îl obţinem se înmulţeşte automat cu 3; deci dacă noi luăm 5 la sută din voturi, de fapt am luat 15 la sută şi suntem deja peste nivelul partidului la nivel naţional, pentru că aici ponderea românilor şi a maghiarilor este de 1 la 3. Ştiţi că vreme de 12 ani am fost preşedinte la PD şi PDL şi, pentru că am ocupat această funcţie la nivel judeţean, am căutat mereu să promovez întorsurenii pe la conducerile instituţiilor deconcentrate. În câteva situaţii am şi reuşit: doctorul Ioan Mitrea a fost directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Covasna, Cătălin Morar a fost o perioadă director la Mediu, Valentin Ionaşcu a fost director la Romsilva, şi mai apoi a promovat subprefect… Acum, ca şi localnic, născut şi crescut în Întorsura-Buzăului sunt, într-adevăr primul parlamentar de aici de pământ. Vă daţi seama că este şi pentru mine o mândrie ca să îi reprezint în Parlamentul Ţării pe românii din această zonă frumoasă, pe toţi românii din judeţul Covasna şi să fiu unul dintre cei 136 de senatori ai României. Numai că, Gheorghe Baciu ştie că în această funcţie îi revin şi multe obligaţii, aşa încât voi căuta să rezolv toate problemele, cum am procedat de-a lungul anilor şi ca primar, şi ca director. Voi încerca să reprezint cu cinste acest judeţ, să lucrez în Parlamentul României şi să îmi acord sprijinul tuturor celor care mi-l vor solicita, inclusiv, sau mai ales, domnilor primari.
    - Că veni vorba… În zonă nu aveţi niciun primar PMP, adică de la partidul dumneavoastră. Unul este ALDE, unul PSD, unul independent şi, dacă este să includem tot în această zonă şi comunele Dobârlău şi Valea-Mare, situate la poalele muntelui, oricum şi acolo culoarea este roşie. În acest context, domnule senator, neavând niciun primar de la PMP, credeţi că veţi reuşi să treceţi peste animozităţile caracteristice adesea românilor pentru a conlucra împreună cu dânşii înspre dezvoltarea zonei şi bunăstarea oamenilor?
    - Eu spun că bunăstarea concetăţenilor noştri şi dezvoltarea zonei trebuie să primeze - nu-i aşa?! Adică, în afara culorilor politice, fiecare parlamentar până la urmă a fost ales în Circumscripţia Nr. 15 - Judeţul Covasna şi, prin urmare, o reprezintă în întregime. Eu vă spun sincer, din acest punct de vedere mi-am propus să nu am culoare politică în acest mandat. Ba vă spun că am şi avut, în această perioadă, întâlniri cu primarii în acest sens şi i-am asigurat că îi voi sprijini cu tot ce îmi stă în putinţă, pentru că este absolut normal ca pentru noi să primeze comunităţile din Întorsura, Sita, Barcani, Valea-Mare şi Dobârlău, şi nu eventualele dispute dintre noi. Dorim, deci, împreună, să aducem investitori şi să mai dezvoltăm şi să mai luminăm puţin şi această parte de Ţară. Deşi nu are aici PMP-ul primari, acesta nu este un impediment ca eu să îmi ofer sprijinul şi puterea de muncă. Mă cunosc toţi colegii primari, şi nu de ieri, şi ei ştiu că sunt un om serios, care, pe parcursul timpului, am făcut câte ceva şi am lăsat ceva în urma mea, deci voi fi alături de dânşii şi din această funcţie.
    - Domnule Gheorghe Baciu, o ultimă „interpelare”, cum se spune la dumneavoastră la Parlament. Aţi spus mai devreme că sunteţi senator al întregului judeţ. Vedeţi că fraţii noştri din vale, de acolo de unde am venit eu către dumneavoastră - mă rog, mai puţin oamenii de rând, în special vorbim de liderii care fac zarva -, nu se lasă, şi cer în continuare autonomia teritorială pe criterii etnice. Ba au mai şi depus din nou, nu demult, la dumneavoastră la serviciu, un nou proiect pe tema asta, poate, poate trece neobservat. Care este poziţia dumneavoastră vizavi de acest subiect delicat şi complex? Vă veţi menţine punctele de vedere ferme pe care le aveaţi pe vremea când eraţi copreşedinte al Alianţei D.A. - filiala Covasna, împreună cu domnul inginer Ioan Bălan, adică pe vremea când le-aţi explicat foarte clar guvernanţilor, chiar dacă erau de-ai dumneavoastră de la partid, că aici, în statul suveran România, nu este posibilă nicio formă de autonomie teritorială?
    - În Senatul României sunt poziţionat puţin în faţa colegilor de la UDMR. Cu majoritatea dintre ei mă cunosc şi suntem în relaţii foarte bune, aşa cum în relaţii suficient de bune am fost şi cu cei care au condus judeţul în perioada menţionată de dumneavoastră. Am putut mereu să colaborăm, să găsim o punte de legătură şi am găsit, spun eu, întotdeauna modalitatea noastră de a contribui la bunul mers al treburilor în judeţul Covasna. Sunt sigur că şi în continuare pot să procedez tot la fel. Totuşi, aşa cum spuneţi, atunci când a venit vorba despre autonomia teritorială pe criterii etnice, nu am făcut niciun fel de concesii. Autonomia nu este permisă în România în primul rând pentru că nu permite Constituţia una ca aceasta, iar tot ce este contrar Legii fundamentale a statului, nu se poate situa şi în interiorul acesteia! Este, prin urmare, evident că atâta timp cât voi fi eu parlamentar, mă voi bate în Senat pentru principiul independenţei şi suveranităţii României, şi nu voi îngădui ca lucrurile să stea altfel. Că unii visează, că îşi exprimă poziţia lor politică, asta este treaba lor, dar acest lucru, vă spun foarte clar, nu se va întâmpla niciodată. Indiferent cine s-ar afla la un moment dat la guvernarea României, eu nu cred că poate să-şi permită să facă aşa ceva, să acorde autonomia teritorială etnică a maghiarilor. Cu atât mai mult cu cât ar comite o mare nedreptate istorică locuitorilor acestei zone din inima Ţării, tuturor românilor şi României în ansamblul ei!
    - Vă mulţumesc, domnule senator, şi vă urez succes în noua demnitate!
    - Şi eu vă mulţumesc!

    Categorie:


    0 0
  • 04/23/17--12:54: SA FII ROMAN
  • CONFERINTA SI LANSARE DE CARTE

    Categorie:


    0 0

    La sfârşitul săptămânii trecute, Ocolul Silvic Comandău din cadrul Direcţiei Silvice Covasna a fost gazda unui grup de suedezi, veniţi în Ţara noastră pentru a afla mai multe despre administrarea fondului forestier.
    Ing. Mihai Ciocârlan, şeful Ocolului Silvic Comandău, le-a vorbit oaspeţilor din Nordul Europei despre activitatea instituţiei şi implicit a colegilor silvicultori în ceea ce priveşte fondul forestier administrat, principalele specii forestiere din zonă, situaţia suprafeţelor regenerate, despre munca de îngrijire a pădurilor, ţinând cont de importanţa promovării gospodăririi durabile a acestora şi asigurarea unui echilibru cu interesele sociale, economice şi, nu în ultimul rând, de mediu. Discuţia, chiar dacă a fost puţin îngreunată de necesitatea traducerii în sau din suedeză ori engleză, a fost plină de învăţăminte pentru ambele părţi.
    Adina Cămară, reprezentanta Agenţiei Explore România, cea care a organizat vizita turiştilor suedezi, ne-a declarat: „Noi organizăm multe circuite tematice, agricole şi forestiere. Reprezentanţi ai cooperativelor din alte ţări, fermieri, în cazul de faţă, proprietari de păduri, tehnicieni forestieri, vin în România într-un fel de schimb de experienţă. Vin să vadă care e situaţia în România, cum se descurcă oamenii. E şi un schimb de idei - turiştii văd cum e la noi, iar noi aflăm informaţii despre cum se face acelaşi lucru în ţara lor. Din experienţa mea, ca însoţitor al mai multor grupuri din diverse ţări, chiar s-au stabilit nişte relaţii, oamenii au discutat, au rămas în contact. Am ales să venim în Covasna pentru că, din punct de vedere silvic, este o zonă foarte interesantă. Ieri am fost în judeţul Braşov, mâine mergem în pădurile şincii, să le arătăm suedezilor şi păduri virgine”. Agenţia Explore România este din municipiul Piatra-Neamţ. „Este o agenţie mică, dar e singura din România membră în Asociaţia Internaţională a Tour-operatorilor Agricoli şi Forestieri. Este un turism de nişă, îţi trebuie şi cunoştinţe tehnice. Însă vizităm şi obiective turistice, astfel ca turiştii noştri să plece cu o imagine generală a României. Zilele acestea, prietenii noştri suedezi au rămas impresionaţi de grija cu care sunt gospodărite pădurile de stat, de frumuseţile naturale ale judeţului Covasna şi pleacă cu amintiri plăcute de aici”, ne-a mai spus reprezentanta agenţiei.

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0

    Într-una din ultimele zile de vacanţă, pe 27 aprilie 2017, noi, cercetaşii covăsneni, însoţiţi de prof. Adriana Bota, am profitat de vremea frumoasă de afară şi am fost în vizită la Pepiniera Păpăuţi a Ocolului Silvic Comandău din cadrul Direcţiei Silvice Covasna, acţiune inclusă în programul „Luna Plantării Arborilor” al RNP Romsilva.
    A fost o zi de vacanţă petrecută frumos, aşa cum ne place nouă: în natură! Gazdele noastre, ing. Alina şi Mihai Ciocârlan, ne-au făcut să înţelegem drumul unei păduri de la sămânţă până la arborele matur. Şi să ştiţi că nu e treabă simplă! Viaţa unui arbore se aseamănă, oarecum, cu viaţa omului. De la o sămânţă plăpândă, micuţă, într-un an creşte o plăntuţă firavă. Mii de astfel de puieţi sunt mutaţi din solar în pepinieră. Am văzut cum se lucrează cu plantele, paşii care trebuie parcurşi, am înţeles câtă muncă depun silvicultorii pentru a obţine puieţii şi a-i proteja, în activitatea lor de regenerare artificială a pădurilor. Aici, în pepinieră, ia naştere pădurea de mâine. Iar această muncă nu o poţi face fără dragoste de natură.
    Am ţinut în mâinile noastre seminţe care, probabil, vor deveni arbori de care se vor bucura nepoţii noştri. Am înfipt în pământ puieţi şi ne-am simţit responsabili pentru viitorul pădurilor covăsnene.
    Am primit de la prietenii noştri, silvicultorii de la Ocolul Comandău, câţiva puieţi, „copii” de molid, pentru care le mulţumim! Le promitem că vom avea grijă de ei! Şi îi asigurăm că am înţeles că ei, silvicultorii, sunt, de fapt, slujitorii pădurii!

    prof. Florentina Teacă, şef Centru local cercetăşesc Kogaion Covasna

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0

    România are două mari regiuni aurifere: Munţii Metaliferi şi Baia-Mare. Mai sunt şi alte câteva zone aurifere de mai mică importanţă. În acestea regiuni se deosebesc genetic două tipuri de zăcăminte: primare şi secundare.
    Zăcămintele primare din Munţii Metaliferi sunt asociate magmatismului neogen care a generat roci eruptive cum sunt dacitul, andezitul, riolitul, în care sunt cantonate zăcămintele exclusiv aurifere şi polimetalice, reprezentate prin filoane, stokuri (volburi), zone de impregnaţie.
    Munţii Metaliferi se află în partea de sud a Munţilor Apuseni; între văile Mureşului, Arieşului şi a Crişului Alb, pe acest teritoriu, avem vestitul Poligon aurifer delimitat de localităţile Caraci, Baia de Arieş, Zlatna şi Săcărâmb, cu o suprafaţă de 2.500km2. Este cea mai veche şi renumită regiune auriferă din Ţară şi din Europa! Principalele zăcăminte primare auro-argentifere se află în grupul minier Brad (Musariu, Brădişor-Barza, Valea Morii, Curechi-Hărţăgani, Caraci), în grupul Băiţa-Troiţa - Măgura (Băiţa Crăciuneşti, Troiţa - Trestia – Topliţa - Măgura), grupul Săcărâmb-Hondol, grupul Zlatna (Stănija, Almaş, Haneş, Breaza), grupul Bucium (Rodu-Frasin, Vulcoi-Corabia, Boteş), grupul minier Roşia Montană şi Baia de Arieş.
    Zăcămintele secundare s-au format pe seama celor primare prin dezagregarea şi alterarea rocilor ce găzduiesc aurul. Materialul rezultat a fost transportat de apă şi depus în terasele şi albiile râurilor. Aurul s-a concentrat împreună cu alte metale, formându-se zăcămintele aluvionare sau aluviuni aurifere. Aurul se găseşte în terasele cu pietrişuri şi nisipuri pe Valea lui Stan, Pianu de Sus, Cândeşti, în albiile cursurilor de apă ce străbat regiunile aurifere: Olt, Argeş, Bistriţa Aurie, Mureş, Arieş, Ampoi, Geoagiu, Sebeş, Someşul Cald, Someşul Mic, Someşul Mare, Crişul Alb, Crişul Negru etc..
    Aurul - regele metalelor, în natură se prezintă liber, ca aur nativ, asociat cu argintul şi alte metale, în combinaţii cu telurul.
    De la începuturile ei, omenirea s-a preocupat de culegerea şi valorificarea firicelelor de aur. Scito-agatârşii şi geto-dacii, primii locuitori ai acestor meleaguri, pe lângă munca câmpului, creşterea animalelor şi lucrul la pădure, extrăgeau aur şi argint din terasele şi albiile râurilor. Istoricul grec Herodot, scria: „Agatârşii sunt oameni înstăriţi ce poartă şi se desfată în mult aur”, iar „geţii sunt cel mai viteaz, cel mai uman şi mai drept popor al tracilor”. Obiectele de lux şi podoabele pe care le confecţionau din aur erau exportate până în nordul Europei.
    Extragerea aurului şi argintului datează din zorii preistoriei, în cele două epoci ale fierului, continuând cu intensităţi diferite până în zilele noastre. Minerii aurari au trudit din greu la suprafaţă şi în subteran pentru a-şi asigura existenţa. În timpuri istorice, aurul a provocat multe dureri şi vărsări de sânge. Iată ce scrie profesorul de mineralogie Victor Stanciu: „În tot locul unde a lucit vreodată aurul, au apărut şi strălucitoarele urme ale zeului Marte. Ţinuturi paşnice, edenuri ale patriarhalelor linişti, se umplu de zgomote de îndată ce chimirurile lor sunt aurite”.
    Din aluviuni, aurul se obţinea prin spălare pe hârloste şi cu hurca, în baza unei autorizaţii eliberată de forurile miniere, în urma unei cereri. Autorizaţia se acorda pe timp de trei ani şi conţinea date despre titular, perimetrul de lucru, unitatea unde trebuia predat aurul, precum şi alte măsuri ce trebuiau respectate pe timpul activităţii. Pe lângă hârloste şi hurcă, spălătorii mai aveau nevoie de petece de pănură, un târnăcop, o sapă, lopată, trocuţă, şaitroc, donicuţă, ciubăr.
    Hârlostea era construită sub forma unui panou din scânduri de brad cu lungimea de 2-2,5 m, lăţimea de 0,6-0,8 m, pe margini câte o şipcă, susţinut pe picioare din lemn cu o înclinare de 25-35o. Înainte de amplasare în zona arondată, se făceau câteva probe, „cercături”, cu trocuţul sau şaitrocul, pentru a stabili locul potrivit, după care montau hârlostea pe care aşezau petecele de pănură şi începeau să sape prundişul. Cu sapa şi trocul sau direct cu lopata încărcau cu prundiş hârlostea. Din râu, cu doniţa se lua apă, care se golea peste material, începând cu partea inferioară. Firicelele de aur şi eventualele sulfuri (pirită) erau reţinute de fibrele din petecele de pănură. Din când în când, acestea se spălau în ciubăr sau şaitroc, unde se strângea o cantitate de material fin din care cu trocuţa şi şaitrocul se alegeau firicelele de aur, rezultând o pulbere umedă, care pusă într-o pânză sau un corn de vită era dusă acasă, unde prin uscare se obţinea „aur praf”, pe care îl valorificau.

    Hurca era o ladă de lemn în formă de trunchi de piramidă, cu lungimea de 0,8 m, lăţimea de 0,25 m, adâncimea în partea de sus de 0,11 m, în partea de jos de 0,15 m, acoperită cu o tablă găurită pe care se aşeza materialul de spălat.
    Spălătorii, numiţi „hurcaşi”, erau mici producători de aur fără drepturi miniere. Singura proprietate era hurca, cu care se aşezau unde găseau cele mai bogate aluviuni în aur. Inventarul de lucru era cel care se folosea la hârloste. Dacă aurul extras după o zi de muncă valora cât salariul pentru o zi la o asociaţie minieră, hurcaşul era mulţumit.
    Spălatul aurului din prundişul râurilor se făcea de primăvara până toamna târziu.
    Aceste instalaţii şi procedee de spălarea aluviunilor au fost perfecţionate pentru a recupera cât mai mult aur, lucru ce se observă în imaginile următoare.
    Spălătorii de aur numeroase au fost în comunele din jurul oraşului Sebeş, cu centrul la Pianu de Sus, menţionate prima dată în anul 1485. În această regiune erau 633 de spălătorii, din care 277 la Pianu de Sus. Hurca era folosită de pe la 1847. Câştigul fiind mic, cu spălatul se ocupau ţiganii-băieşi, care erau scutiţi de serviciul militar şi alte îndatoriri comunale. Prin anii 1935-1943, au spălat şi sătenii, care din aurul strâns câştigau într-o lună cât un funcţionar mijlociu. Pe Mureş erau instalaţii mai mari, chiar acţionate electric. În Munţii Apuseni erau multe spălătorii, în special pe Arieş şi afluenţii săi.

    Minerul aurar, urmărind aurul din aluviuni, culoarea roşie a apei şi a mâlului de pe fundul văilor, a ajuns la zăcămintele primare care aflorau la suprafaţă sau erau acoperite de sol şi vegetaţie.
    Primele explorări au început de la suprafaţă, cu dalta şi ciocanul. Minereul era zdrobit în mojer, iar cu trocuţa şi şaitrocul se alegea aurul. Exploatarea a coborât şi în adâncime prin galerii şi abataje. Era nevoie de aur din ce în ce mai mult. Statul începe să se implice în producţia de aur, prin proiecte şi legi cu caracter minier. Mineritul a luat amploare. Până la mijlocul secolului al XVIII-lea, zăcămintele au fost exploatate de asociaţii particulare. Începând cu acest secol, se organizează întreprinderi ale statului, care, în paralel cu asociaţiile particulare, exploatează zăcămintele aurifere, până în anul 1948.
    La 11 iunie 1948, mineritul aurifer trece printr-o mare tragedie. Toate minele şi construcţiile de suprafaţă sunt naţionalizate şi trec în proprietatea statului. Gurile de galerii şi construcţiile sunt dinamitate. Minerii îşi pierd locurile de muncă, fiind obligaţi să plece pe şantiere pentru a câştiga o pâine. Mulţi au fost torturaţi şi închişi pentru aurul pentru care au trudit aşa de mult.
    Minele din Poligonul aurifer au fost organizate ca Întreprinderi de Stat. Pe baza planurilor anuale şi cincinale, între anii 1948 şi 1990, producţia de minereu şi aur a crescut continuu. După 1990, statul era mai puţin interesat de minerit. Producţia de minereu şi metale, precum şi numărul minerilor s-au redus drastic. Mineritul trece prin altă tragedie. După anul 2000, toate minele aurifere şi polimetalice se închid, cu excepţia Roşiei Poieni, care extrage cupru. Minerii au devenit şomeri, iar alţii s-au pensionat.
    Statul comunist român, fiind interesat să producă cât mai mult aur, a încercat să impulsioneze spălatul aluviunilor. Consiliul de Stat, în anul 1980, emite Decretul nr. 46 privind extragerea şi valorificarea aurului din nisipurile aluvionare. Exploatarea Roşia Montană a fost împuternicită să elibereze autorizaţii de lucru, să primească aurul şi să-l plătească. Au fost întreprinzători locali şi din Ţară - Baia-Mare, Braşov, Cluj-Napoca - care au spălat aluviuni pe văile Roşiei, Abrudului, Arieş, Zlatna.

    O iniţiativă de toată lauda aparţine Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea”, din municipiul Deva, şi Clubului său de elevi „Crăişorii” (preşedinte fondator, ing. Ioan Paul Mărginean), care, în anul 2010, a organizat cu elevii Şcolii Gimnaziale „Ioan Buteanu”, din Buceş, Cercul „Micii Aurari” din Buceş-Stănija, judeţul Hunedoara.
    Elevii din clasele V-VIII, grupaţi pe serii de 5-10 cursanţi, au fost instruiţi teoretic de Asociaţie şi profesorii Şcolii Gimnaziale, iar practic, de către aurarul autorizat Ioan Cătălina, din Stănija. La absolvire, elevii au primit o diplomă pe care scrie: „Micii aurari aluvionari”.
    Astăzi, cu părere de rău, peste minerit s-a aşezat o mare cruce. Sunt o sumedenie de întrebări la care nu încercă nimeni să răspundă. Noi înşiruim numai o istorie multimilenară a mineritului particular şi de stat.

    Notă redacţiei: Domnul inginer geolog Aurel Sîntimbrean, membru de onoare al Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea”, în prezent pensionar în localitatea sa natală, are la activ 36 de ani de minerit în minele din Munţii Apuseni (30 de ani la Roşia-Montană, dintre care 22 de ani ca inginer-şef). A organizat Muzeul Mineritului din Roşia-Montană, cu celebra galerie romană. Din anii 1980, a început să scrie cărţi şi articole legate de minerit şi comuna natală. Este un împătimit român patriot. Pe site-ul www.taraiancului.ro se pot afla mai multe date despre viaţa lui Aurel Sîntimbrean, tot aici fiind publicată on-line şi cartea sa „Aurul şi Argintul Roşiei Montane”.

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0
  • 05/07/17--08:53: Basarabia este România!
  • PROIECTUL PROPAGANDISTIC ,,MOLDOVA NU E ROMÂNIA”

    Hackerii ucraineni au scos la iveală din computerul unui activist pro-rus de la Minsk un plan de şapte pagini pentru crearea unei trupe de şoc în mediul virtual cu misiunea de a răspândi teze propagandistice pro-ruse în Republica Moldova.
    Cel mai probabil, planul (care datează din anul 2015, detalii suplimentare aici http://moldnova.eu/ro/planul-fabricii-de-trolli-prorusi-de-la-chisinau-d...) nu a fost pus în aplicare exact aşa cum a fost propus - de altfel ar fi fost şi imposibilă atingerea obiectivului de crearea la Chişinău a unei comunităţi de 200 de blogeri care să răspândească în mod coordonat un set de mesaje. Cine cunoaşte mediul publicistic on-line din Republica Moldova ştie foarte bine că pur şi simplu nu există 200 de persoane care să creeze, redacteze şi menţină fiecare un blog pe teme politice, atractiv şi actualizat permanent în Republica Moldova. Blogosfera de la Chişinău este extrem de redusă - atât ca dimensiune, cât şi ca influenţă - şi până la urmă reflectă dimensiunile şi caracteristicile spaţiului în care există. Stabilirea unui obiectiv irealizabil arată, de fapt, că autorii planului propagandistic din 2015 nu cunosc foarte bine realităţile din Republica Moldova.
    O altă slăbiciune majoră a planului în cauză este reprezentată de ignorarea factorului lingvistic. Planul nu menţionează în ce limbă vor fi transmise mesajele preconizate şi pare să pornească de la ipoteza că limba de comunicare va fi rusa - o altă eroare în condiţiile în care dezbaterile politice de la Chişinău sunt dominate evident de limba română. Nu în ultimul rând, trebuie observată dimensiunea cvasi-militară a planului: instruirea unei trupe care să răspundă la comenzile unui centru de coordonare conform unui set de teze ideologice fixe - o altă dovadă a faptului că autorii, în ciuda biografiei afişate (un istoric, un ziarist şi un bloger) nu prea înţeleg publicistica on-line de factură occidentală sau că şi-o închipuie ca fiind în mare măsură asemănătoare cu cea din Rusia.
    Dacă pe de o parte este vizibil faptul că nu au apărut din anul 2015 încoace cei 200 de blogeri preconizaţi, totuşi setul ideologic din planul amintit este cât se poate de prezent în spaţiul public de la Chişinău. Semnificativ este faptul că actualele relee de re-transmisie a tezelor propagandistice pro-moscovite au fost incluse în planul din 2015: Igor Dodon (ales, între timp, preşedinte) şi Partidul Socialiştilor, „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi, organizaţia Garda Tânără, Mitropolia Moldovei, autorităţile şi societatea civilă din regiunea găgăuză.
    Merită enumerate tezele propagandistice ale proiectului amintit:
    România doreşte să asimileze şi să distrugă identitatea politică şi culturală moldovenească; în perioada în care au făcut parte din România, moldovenii au fost lipsiţi de orice fel de drepturi; Moldova este mult mai apropiată de Rusia ortodoxă decât România, care s-a aflat sub jugul turcesc; în epoca modernă au apărut mai multe diferenţe decât asemănări între cele două ţări.
    În Al Doilea Război Mondial, România a fost aliata Germaniei naziste, în vreme ce Moldova sovietică a fost anti-fascistă.
    Găgăuzia este un „butoi cu pulbere” pentru Moldova pro-românească, o regiune autonomă care a votat la referendum pentru integrarea eurasiatică. Precedentul Crimeea şi Donbas demonstrează ce poate păţi un guvern care îşi duce ţara în Uniunea Europeană.
    Transnistria se va reapropia de Chişinău doar în cazul în care aici va exista o guvernare stabilă pro-rusă.
    Statutul limbii ruse: trebuie creată o platformă care să acţioneze în direcţia declarării limbii ruse drept limbă oficială în Republica Moldova.
    Exemplul ucrainean; ce s-a întâmplat în Ucraina după lovitura de stat de la Kiev şi apropierea europeană, este cunoscut de toată lumea.
    Moldova ar trebui să fie un stat social. Scandalul de corupţie trebuie să elimine Partidul Comuniştilor, iar toate forţele politice orientate social să se supună Partidului Socialiştilor.
    Conform datelor oficiale, cca. 500.000 de moldoveni muncesc în Rusia, aceştia putând deveni agenţi de influenţă.
    În esenţă, se dorea pictarea unui tablou de ansamblu în care Republica Moldova este un stat asediat de un vecin hrăpăreţ (România!) cu care nu are nicio afinitate istorică, lingvistică şi culturală; contraexemplul dezastrului din Ucraina pentru care este învinovăţită Uniunea Europeană; posibilitatea unei evoluţii asemănătoare în regiunea găgăuză şi Transnistria, apropierea cu orice preţ a Republicii Moldova de spaţiul cultural şi economic controlat de Rusia. Tezele propagandistice de mai sus conţin în egală măsură ameninţări şi recompense care îngrădesc un drum cu o singură direcţie - către est - sub conducerea Partidului Socialiştilor.
    Fiecare din aceste teze poate fi demontată cu uşurinţă - însă nu asta este important, ceea ce contează este asigurarea unei frecvenţe ridicate a transmiterii acestor mesaje asupra unei plaje cât mai largi de populaţie. Cum spuneam, cel mai probabil planul din 2015 nu a fost pus în aplicare aşa cum a fost preconizat, însă tezele enumerate aici au rămas valabile până în ziua de azi pentru propaganda pro-rusă desfăşurată la Chişinău.
    (Articol, de George Damian, membru al Consiliului de experţi LARICS, preluat de pe www.ioncoja.ro, din 1 mai 2017)

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0

    De Ziua Forţelor Terestre şi înainte cu nicio săptămână de Ziua Veteranilor de Război, a avut loc duminică, 23 aprilie 2017, în satul Geogel, comuna Ponor, judeţul Alba, aniversarea oficială a veteranului de război Gavrilă Bîrluţ, la împlinirea a 100 de ani de viaţă. Au participat, alături de familie, prieteni, consăteni, precum şi oficialităţi din judeţ, dintre care îi amintim aici pe vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Dumitru Fulea, şi primarul comunei Ponor, Petruţ Bujor. De asemenea, întâlnirea a fost onorată cu prezenţa şi de către o delegaţie a Asociaţiei non-profit „Ţara Iancului - Iubirea Mea” din municipiul Deva, judeţul Hunedoara.
    Domnul Gavrilă Bîrluţ, într-o bună stare a sănătăţii, cu un spirit vioi, glumeţ, cu o memorie de invidiat, s-a bucurat de atenţii, cadouri şi diplome. A povestit cu multe amănunte aspecte de pe front. Îşi amintea că la 22 iunie 1941, ora 2.00, când Armata Română a primit memorabilul ordin: „Ostaşi, vă ordon: Treceţi Prutul!”, făcea parte din Regimentul 3 Vânători de Munte, Batalionul 3 „Pionieri de Munte”. În august 1942, pe frontul din Ucraina, la Volnavoha, şi-a pierdut cel mai bun prieten şi camarad al său, Ion Mărginean, tatăl semnatarului rândurilor de faţă…
    Sub cerul binecuvântat cu raze de soare, într-un cadru natural mirific, sărbătoritul a oferit participanţilor, în ograda proprie, o masă câmpenească cu alese şi îmbelşugate mâncăruri şi băuturi, desfăşurată într-o atmosferă deosebit de caldă şi prietenească, care s-a încheiat cu tradiţionala urare cântată „La mulţi ani cu sănătate!”.
    * * *
    Notă lămuritoare:
    Satul Geogel face parte din cele şase sate aparţinătoare de comuna Ponor a judeţului Alba, comună care l-a ultimul recensământ număra 540 de suflete (de peste o sută de ori mai puţin decât a municipiului Alba-Iulia) şi o suprafaţă de 62 kmp (mai mult de jumătate decât a municipiului reşedinţă de judeţ). Se află la o altitudine de 869 m, situat pe o linie imaginară ce uneşte oraşul Aiud cu Mănăstirea Râmeţ şi oraşul Abrud, trecând prin zona Detunatelor de bazalt şi a vestitei Poieni de Narcise de la Negrileasa. Solul, bogat în păşuni, izvoare, ape şi păduri ascunde fenomene carstice şi minerale nepreţuite, insuficient cercetate şi exploatate.
    Oamenii, cea mai valoroasă bogăţie a zonei din toate timpurile, au dus şi duc un trai bazat pe o muncă tenace şi deosebit de grea. Din oamenii acestor locuri şi ai comunei învecinate Mogoş şi-a ales Horea, la 1784, peste 25 din totalul de 142 de conducători locali ai Revoluţiei sale, iar după 70 de ani, în luptele duse prin zonă sub conducerea lui Avram Iancu, moţii de aici au ştiut să înfrunte duşmanul tiran cotropitor. Se aşteaptă azi drumuri noi, fapte noi, de bine, pentru moţi.

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0

    (Rugăm Statul creştin să o facă activă în toate universităţile din România)

    În fiecare an suntem martorii a fel de fel de reforme operate în curricula (programa) şcolară, liceală şi universitară. Şi cu toate aceste eforturi, criza din învăţământ se adânceşte şi se extinde precum o metastază în tot ansamblul sufletului arhetipal românesc. Iar rezultatele în instruire şi educaţie nu sunt observabile, decât în faptul negativ, că imoralitatea în România s-a generalizat. Cu toate acestea ştim că toţi oamenii avem sădită în fire o voinţă de a dobândi nobleţe. Dar, din păcate căutăm o nobleţe a sângelui, sau o altă nobleţe care să aibă ca temelie bogăţia lumească. Rareori intuim printr-o inspiraţie misterioasă că adevărata nobleţe este nobleţea virtuţii, care îşi are izvorul din Logosul primordial.
    Privim cu tristeţe la viclenia cu care sunt amăgiţi adolescenţii şi tinerii în şcoli şi universităţi, îndemnându-i la modernism şi postmodernism, la un progres al tehnicii şi al modei. Şi ne întristăm când vedem rezultatele. Adică prin lucrarea acestor concepte s-a ajuns aproape la o absolutizare a imoralităţii, vulgarităţii şi a pornografiei în minţile şi cugetele tinerilor.
    De aceea e musai să părăsim acest non combat dăunător şi să luptăm cu toată înţelepciunea, demonstrând că omenirea a luat-o razna către o cale ce duce la neantizare, ce are la bază o pauperizare lucrată conştient de clasa politică. De aceea preotul martir Dimitrie Bejan, care s-a jertfit pentru eternizarea creştinismului din România, ne avertizează că ateismul a reuşit din nefericire să aducă duhul satanic în societatea românească. Şi singurul leac de stingere al acestui duh mefistotelnic este aducerea şi cultivarea în sufletele românilor a duhului Filocaliei.
    Mai mult, părintele Dimitrie a lăsat, ca un fel de testament, ideea de a se introduce în toate universităţile din România - latină şi ortodoxă - o catedră… „Iisus Hristos şi învăţăturile Sale”.
    Pentru întronizarea moralităţii şi a nobleţei în sufletul oamenilor, este de trebuinţă de a fi aşezată în mapa studenţilor: Sfânta Scriptură, Filocalia, Patericul şi, mai cu seamă, Vieţile Sfinţilor. O mare parte dintre români cunoaştem viaţa Pelerinului rus. Avea în straiţă doar Sfânta Scriptură şi Filocalia. Cu aceste două cărţi şi-a însuşit Rugăciunea lui Iisus. Cartea sa circulă în lumea întreagă în peste două sute de milioane de exemplare. Tânărul român trebuie să ajungă a fi responsabil şi capabil de a avea discernământ şi a scoate afară din viaţa sa otrava internetului, a televizorului şi haosul şi imoralitatea din cluburi. Francezii au recunoscut falimentul şi doctrina învăţământului modern. Noi ce facem?! A sosit timpul ca profesorii ateii să părăsească universităţile. Studenţii din perioada interbelică refuzau să participe la cursul unor astfel de profesori. De ce am făcut ţăndări demnitatea şi frumuseţea sufletească a studenţilor români? Fără lumina reacţiei lor, cenuşiul din societate nu va fi topit. Vă amintiţi, desigur, cât de facil a reuşit Nietsche să afirme că pentru oameni Dumnezeu a murit pentru totdeauna. Această teză, propagată în mentalul studenţimii germane, i-a condus la obsesie şi la intoxicare. Li s-a inoculat ideea că dacă Dumnezeul creştinilor a murit, studenţii (şi omul în general) pot face orice. Aşa s-a născut fascismul şi nazismul care a înroşit planeta de la un capăt la altul, prin cele două războaie mondiale. A fost un semn al degenerării speciei umane. De câtă barbarie e capabilă omenirea dacă l-a alungat din faţa ochilor pe Dumnezeu.
    Această catastrofă ideologică pe care a lansat-o Nietsche s-a petrecut la sfârşitul secolului al XIX-lea. Acum, la începutul mileniului trei, ştiinţa pozitivă şi filozofia ideologică şi materialistă a lansat lozinca otrăvitoare cum că: „Omul este o masă inertă”. Şi sunt convinşi că este o treabă raţională. Au pus-o de mult în aplicare. Legile sunt în totalitate anticreştine şi educaţia este opusă Evangheliei. Şi pentru că omenirea surmenează într-un adevărat analfabetism religios, se va reuşi să se anuleze conştiinţele.
    Şi dacă se ucide sufletul, atunci raţiunea va intra în somnul morţii, iar trupul va fi uşor plecat spre slujirea celor josnice şi biologice. Ca un mijloc de luptă şi de respingere a acestor viclene atrocităţi ce sunt puse în aplicare de forţa răului, părintele Bejan s-a gândit la înfiinţarea acestei Catedre: „Iisus Hristos şi învăţăturile Sale”. Apoi, dacă cercetăm şi căutăm în tezaurul de înţelepciune a neamului nostru, vom descoperi această sentinţă imperativă cum că: „Românul nu piere”. Dar pentru a nu pieri, a sosit vremea să ne trezim şi să luptăm cumva; cu înţelepciunea, cu rugăciunea. Fiindcă oamenii din satele noastre ştiu cu certitudine faptul suprem: „Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi, neamuri, şi vă plecaţi, căci cu noi este Dumnezeu”.
    Mare ajutor pentru a semăna acest ideal, de a înnoi învăţământul românesc, l-am aflat în Sfinţita Filocalie. Iată cât de raţional şi simplu ni-l prezintă Sfântul Petru Damaschin:
    „Căci Hristos s-a ascuns în Evanghelie, şi cine vrea să-L afle pe El trebuie mai întâi să vândă toate averile sale şi să cumpere Evanghelia, ca nu numai să-L poată afla pe El din citire, ci să-L şi primească în sine, prin urmarea vieţuirii Lui în lume. Fiindcă cel ce caută pe Hristos, zice Sfântul Maxim, nu trebuie să-L caute pe El în afară, ci în sine însuşi…” (Cuviosul nostru Părinte Petru Damaschin, Filocalia 5, Traducere: Preot profesor Dumitru Stăniloae).

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0
  • 05/07/17--08:59: Utopia
  • „Văd Uniunea Europeană ca pe o utopie biblică. Nu ştiu cât va ţine, dar e superbă. E complet evreiască”
    (Avrum Burg)

    „Mă tem că nu va ţine nici cât Uniunea Sovietică. Şi aceasta a luat naştere tot ca o utopie biblică, complet evreiască. Dar n-a fost defel superbă”
    (Mircea Druc)

    Trăim o perioadă când toată lumea vorbeşte de „pragmatism” şi „realism” pentru a impune dictatura banului. Democraţia neoliberală nu se mai poate baza pe alegători; aceştia îşi schimbă opţiunile peste noapte. Aleşii poporului, de regulă, nu investesc în schimbare şi nu concep bascularea sistemului perimat printr-o intervenţie directă. Inteligenţa lor se reduce treptat la expectativă. Dorinţa multor politicieni, de regulă sinceră şi pioasă, e ca lucrurile să se aranjeze de la sine şi lasă ca timpul să lucreze pentru ei. Însă, în politică, precum în sfera ştiinţelor, literaturii şi artei, numai omul creează. Iar „istoria” - dacă nu o divinizăm - rămâne doar lista creaţiilor, niciodată motorul acesteia.
    Masele largi populare, de regulă, vegetează şi sunt convinse că modelul suprem de ordine socială este chiar realitatea consacrată, în care ele trăiesc în prezent. Viaţa noastră actuală poate fi asemuită cu o îndelungată rătăcire printr-un imens labirint. Mulţi dintre noi acceptă situaţia aşa cum este. Şi consideră labirintul ca pe ceva normal. Se gândesc că aşa se cuvine să fie viaţa. Nu bănuiesc ce frumos, ce plăcut este dincolo de zidurile labirintului. De aceea nici nu-şi pun problema să iasă vreodată din el. Alţii din contra, sunt conştienţi de faptul că acest labirint reprezintă o încercare. O pedeapsă sau o glumă proastă şi aspiră să ajungă cât mai repede la lumină. Nu ştiu însă încotro s-o apuce, fiindcă nu au la îndemână un fir al Ariadnei (Ilie Danilov).
    Revoluţionarii de profesie pun mereu sub semnul întrebării orânduirea existentă. Alexandr Zinoviev menţiona că „toate marile evenimente din istoria omenirii sunt generate, stimulate şi conduse de diletanţi şi şarlatani”. Să ne amintim şi de paradoxul lui Bernard Shaw: „Deşteptul se adaptează la lume aşa cum este ea, nebunul caută să o transforme: de aceea orice progres este opera nebunilor”. „Istoria”, cred eu, se face printr-o succesiune a evenimentelor. Dar saltul calitativ în evoluţia naţiunilor este determinat de protagoniştii istoriei: oameni înzestraţi, volitivi, care vor şi pot să tulbure cursul evenimentelor, aparent ireversibil. Deciziile lor strategice, însoţite de riscuri enorme, elaborate la timp şi aplicate consecvent, asigură ieşirea naţiunii din impas.
    Desigur, este imposibil, în principiu, să prezici viitorul, îl poţi planifica. La urma-urmei, într-o oarecare măsură şi formă, istoria este tentativa de a corespunde unui plan. Dar rezultatul final nu depinde de proiectare. Sau profeţie: ce se va întâmpla peste un deceniu, un secol, etc.? Poţi elabora planuri, programe şi proiecte impecabile, academice. Puţine însă vor fi realizate chiar şi din cauza unei pure întâmplări, aparent lipsite de semnificaţie. Actuală şi stringentă rămâne diagnosticarea exactă: ce am putea noi înşine întreprinde aici şi acum, pentru ca istoria să urmeze calea pe care o dorim? Şi, oricum se vor desfăşura evenimentele, interne sau externe, piesa va fi jucată. O vor juca-o fie actorii profesionişti, fie spectatorii, care se vor urca pe scenă.
    Societatea de piaţă seamănă cu o navă în derivă. Nu are căpitan. Motorul e stricat, cala e plină de breşe, echipajul a intrat în panică şi discordie. Unii dintre marinari îşi dau seama de situaţia tragică în care se află. Au început deja să fie lansate apeluri (la Forumul Social Mondial şi la Forumul Economic Mondial) pentru reconciliere şi repararea navei. Marele ghinion, însă, e că Nava Civilizaţiei Consumiste se îndreaptă spre recife. Dar despre acest pericol nu ştiu sau nu vor să ştie cei de la Amiralitate… La ce bun atunci să mai repari motoarele şi cala? Nimeni nu se va salva de la catastrofă, nici vasul, nici echipajul, dacă nu va fi schimbată harta şi direcţia de plutire.
    Cu mentalitatea realismului socialist sau a realismului capitalist nu putem schimba nici harta, nici direcţia. Afirmaţia că, chipurile, nu există alternativă la modelele actuale de „economie corporatistă globală” şi „guvernare liberal-democratică” mă oripilează. Involuntar se înfiripă în cuget protestul şi speranţa că debusolarea nu este inevitabilă. Ştiu, pretutindeni în lume s-a declanşat deja un curent de repudiere a fatalismului unui singur drum. Creşte mişcarea de rezistenţă la nivel mondial contra Imperiului. Contra naturii sale distructive şi opresive, axate pe ierarhie şi violenţă, care ameninţă acum însuşi viitorul omenirii.
    Avem cu toţii un destin şi aspirăm la autoritatea unui Proiect, care poate da vieţii indivizilor, statelor şi naţiunilor un nou sens. În avalanşa de crize şi mutaţii dureroase, naţiunile vor supravieţui doar adoptând realismul utopic. Termenul „utopie” mai are şi al doilea sens, nu numai locul „inexistent”, dar şi cel „fericit”. Utopia este o necesitate obiectivă, deoarece însăşi realitatea s-a schimbat. Virtualizarea generalizată a surpat cardinal criteriile „realului”. Lumea modernă a inversat dimensiunea metafizică a realităţii. Pentru cei care îşi creează propriile utopii, valorile tradiţionale devin adesea mult mai reale, decât „realitatea” lumii înconjurătoare.
    Utopia este orientarea transcendentă faţă de realitate. Orice viziune care nu e stimulată de lucruri sau fenomene reale, ci de simboluri şi modele este utopică. Dar, în consecinţă, „simbolurile şi modelele” dau naştere unei noi realităţi şi mijloacelor de percepţie a acestora. Ar fi bine ca viziunile alternative să ajungă pe piaţa ideilor, trecând prin „Departamentul Utopie” al fiecărei Naţiuni. Deocamdată, însă, a opera cu asemenea categorii se consideră ceva marginal. Dar numai o astfel de gândire ne poate ajuta să ieşim din labirint.
    De foarte mult timp am ales drept călăuză în viaţă speranţa că o „altă cale” este posibilă. Rămân şi în actuala dinamică a crizelor un visător şi un promotor al realismului utopist. Sunt convins: este imperios necesară şi posibilă o „altă lume”; o altă atitudine faţă de viaţă; un alt tip de raţionalitate, gândire şi conduită. Am pornit de la câteva ipoteze: viziunile naţionaliste şi internaţionaliste pot coexista într-o logică dinamică a contradictoriului; integrarea tezei şi antitezei facilitează Tranziţia.
    Ca cercetător, mă preocupă noile paradigme, misterele capitalului, expansiunea corporaţiilor, consecinţele globalizării neoliberale şi, în mod special, reacţia de răspuns - Etno-resurecţia. La ora actuală, constat o căutare febrilă generalizată la sacră planetară. Captez nişte semne derutante ale timpului în care trăim. Experţii sugerează vectori şi soluţii în multiple domenii. Diverse naţiuni produc un torent de viziuni, scenarii, care se scindează în zeci de viituri. Totodată, în unele ţări se pare că sursa creativă şi vitală e deja secătuită.
    De peste două decenii, urmăresc o amplificare concomitentă: procese, tendinţe şi practici diametral opuse sau reciproc exclusive:
    - Teama compulsivă de Viitor. O stare panicardă, caracteristică ajunului marilor catastrofe, sublimată spontan, concomitent, pretutindeni din structurile în criză ale societăţii de piaţă globaliste;
    - Încrederea nelimitată în Viitor (raţiunea burgheză şi cea comunistă). Euforia în legătură cu progresul omenirii spre o stare edenică finală, datorită dezvoltării tehnico-ştiinţifice, considerată inexorabil benefică;
    - Perseverarea activităţii economice similare cu cea de acum trei secole. Atitudinea rapace în procesul acumulării de capital. Considerarea intereselor economice egoist-individuale şi egoist-naţionale drept resort al progresului social. Agravarea crescândă a inegalităţilor;
    - Apoteoza pieţei libere. Comercializarea cuvintelor şi a lucrurilor, a corpurilor şi a spiritelor, a naturii şi a culturii;
    - Exploatarea iresponsabilă a substratului natural. Deteriorarea ireversibilă a ecosistemului;
    - Adoptarea unor modele de gândire astăzi încă inimaginabile. Transformarea non-violentă, utilizarea psihotehnicii în scopul învăţării permanente şi a cunoaşterii directe, extrasenzoriale;
    - Umanizarea „îndumnezeită” a societăţii în curs de robotizare şi a generaţiei turbo născută cu tableta în mână;
    - Proclamarea necesităţii de asanare şi mântuire: de la nefericitul Homo sapiens la preafericitul Homo noeticus;
    - Transformarea economiei şi reconcilierea cu natura. Inversarea expansivităţii acaparatoare şi agresive prin invertire, introvertire şi schimbare de sine a omului;
    - Reintegrarea omenirii în natură şi în cosmos;
    - Desfiinţarea religiilor confesionale. Abandonarea culturilor naţionale, regionale, provinciale, folclorice. Instituirea unei guvernări mondiale, a unei religii panteiste unice şi a unei culturi universale.
    Prin studiu şi cunoaştere, am ajuns la o convingere fermă: ceea ce pare ireversibil în mersul istoriei, poate fi stagnat, accelerat sau deturnat; prea multă ordine duce la sclerozare, iar o dezordine accelerată devine distructivă. Cred sincer în binele stabilităţii. Dar şi în necesitatea schimbării. Accept sintonia celor două tendinţe antagoniste: una de a fixa ceea ce s-a realizat deja, cealaltă de a suprima gradual status quo-uri consacrate, pentru a pune în loc o realitate superioară. O nouă paradigmă nu semnifică perpetuarea sistemelor de guvernare existente. Actualul vid ideologic poate fi înlocuit cu un Proiect de supravieţuire a Statului şi al Naţiunii.

    Etnoutopia

    Imperativele prezentului ne obligă să căutăm răspunsuri la întrebările viitorului: Când vom reuşi să ne tratăm Naţiunea şi Statul de obsesia totalitară - comercializarea lumii? Când şi cum vom renunţa la paradigma Homo Oeconomicus? Cine şi când va schimba harta şi direcţia de navigaţie?
    Ieşirea din labirint este posibilă prin căutările individuale. Prin conştientizarea răspunderii personale pentru destinele Naţiunii şi ale Statului. Fiecare naţionalist „clasic” este chemat să-şi facă rost de un fir al Ariadnei. Să se recicleze. Să se autoperfecţioneze. Să devină un proiectant al propriului Viitor. E timpul să finalizăm intenţia de a crea Ştiinţa Naţiunii - un vis al marelui sociolog român Dimitrie Gusti: „Concepţia Ştiinţei Naţiunii este sortită să deschidă perspectivele nebănuite în istoria dezvoltării noastre naţionale. Chemarea pentru înălţarea Patriei va fi astfel legată de o viguroasă mişcare ştiinţifică, ce va împleti frumuseţea Gândirii cu trăinicia Faptei”. În contextul eventualelor State Unite ale Europei, este imperios necesară o alternativă a Renaşterii naţionale, având drept fundament creativitatea şi invenţia. Ca proiectant idealist, imaginez şi propun un produs al realismului utopic. Un fir al Ariadnei pe care l-am intitulat - Paradigma Etnosistemică.
    Tot ce astăzi pare utopic, mâine poate deveni realitate. Militanţii etnosistemici demarează construcţia temerară a unui pod între memoria ancestrală şi un viitor încă necunoscut. Etnosistemologii îşi asumă datoria de a elabora o nouă agendă pentru secolul XXI: reconstruirea identităţii. Etno-constructiviştii, încorsetaţi de presingul ideologic anti-utopist, percep „Paradigma Etnosistemică” drept „un consemn”. Înarmaţi cu „principiile Utopiei”, ei sfidează ideologiile alb-negru, dinamitează structurile actualei orânduiri, transformă realitatea, dar nu anihilează valorile tradiţionale. Are loc o inversare sui generis: exponenţii realismului utopic îşi creează propriile lumi virtuale. Treptat, acestea devin mult mai reale decât „realitatea” lumii înconjurătoare. La fel, societatea-reţea şi postmodernul modifică dimensiunea metafizică a realităţii. În epoca post-modernă, orice creaţie reprezintă mai curând remake-uri şi remis-uri. Uneori aceste remake-uri pot deveni mai adevărate, mai autentice, decât „originalele” uitate. Astfel „post - modernul” devine un potenţial de transformare a lumii actuale într-un nou „preistoric”.
    Promotorii viziunilor etnosistemice vor deveni cu timpul o forţă intelectuală retroactivă şi proiectivă. Iar personalitatea unui lider etnosistemic îmi apare ca o structură biopsihică formată din trei elemente cheie: ierarhia motivelor, gradul de autocontrol şi necesitatea nativă de libertate. Efortul lor conjugat va transforma enunţata Paradigmă Etnosistemică într-o Ştiinţă a Modelării ca suport teoretic pentru Arta Guvernării în viitorul Stat-Etnosistem.
    Fiecare generaţie are datoria să re-creeze un nou echilibru între păstrarea etno-valorilor şi ruptura cu Trecutul. Fără un Proiect nu putem gestiona actuala perioadă de crize, schimbări accelerate, deziluzii şi conflicte. Proiectarea Etnosistemică asigură umanitatea contra unei ameninţări crescânde: dispariţia progresivă a diversităţii, nivelarea persoanelor şi a naţiunilor, reducerea culturilor la o „civilizaţie globalistă” de surogat.
    Etnoutopia mă face să-mi trăiesc neabătut, până la capăt, propria aventură - o soluţie elegantă de a-mi trăi, la etapa bătrâneţii, visele adolescenţei. Această aventură constituie o modalitate unică de a-mi aparţine şi de a-mi dilata în permanenţă limitele intelectuale. Sunt conştient că orice aventură e secundată de riscuri. Şi, drept consecinţă, îmi testez capacitatea de a cunoaşte şi interpreta adecvat aprobarea, amiciţia sau oprobiul semenilor.
    Desigur, nimeni nu este obligat să trăiască aventura. Marea majoritate e convinsă că lumea îşi datorează mai toate succesele vitale bătrânului bun-simţ. Acesta e numele generic al ideilor generate de o persoană care posedă un fel specific de a cugeta şi a acţiona. Însă, în condiţiile unor schimbări fără precedent, problemele stringente ale Naţiunii şi Statului nu pot fi rezolvate cu instrumente vechi. Nici cu oameni cărora le lipseşte demnitatea şi curajul. Nici cu lideri incapabili să se angajeze, „cu pasul hotărât, cu capul sus şi privirea drept înainte”, într-o mare aventură a cugetului; să apuce pe o cale nouă, percepută drept Utopie.
    Deocamdată, am suficiente rezerve în privinţa rezultatului final, deoarece Proiectarea Etnosistemică, ca şi orice schimbare radicală, este imposibilă fără lideranţă, fără resurse umane specifice. O chestiune sacramentală: care naţiune dispune de suficient capital uman, capabil să formuleze şi să realizeze obiective fundamentale, intermediare şi parţiale? E vorba de constructivişti - personalităţi inovatoare, capabile să perceapă, să asimileze valori idealiste, abstracte sau utopice. Aceştia reprezintă minoritatea creativă caracteristică pentru orice popor, indiferent de istorie, rasă, situaţie socio-economică etc.. Zece fideli valorează mai mult decât mii de rătăciţi. Iar utopiştii sunt mereu înaintea timpului său, reuşind să creeze opere inedite.
    Fenomenul îmi este cunoscut. L-am studiat la Facultatea de Psihologie a Universităţii „Lomonosov” din Moscova. Am investigat, în cadrul unei cercetări pe bază de contract cu ministerele de ramură, peste două mii de conducători. Cercetarea avea drept obiectiv rezistenţa la schimbare: diagnosticarea reacţiilor tipice ale „comandanţilor industriei” la diverse programe şi directive ale PCUS. (…)
    Un fanatic al luptei cu duşmanul intern şi cel din afara cetăţii apreciază proiectele viitorologice drept utopie, aventură, trădare a valorilor consacrate. Sau o nouă conspiraţie mondială. „Cine încearcă să creeze un înger, va crea o fiară!” - iată sloganul care îi uneşte pe antiutopici şi habotnici, convinşi de adevărul lor absolut. Puţini dintre ei îşi dau seama că realitatea se schimbă vertiginos şi chiar Apocalipsa va însemna un Început.
    La adoratorii „ismelor” de orice sorginte impulsul creativ stârneşte cea mai aprigă reacţie. Pentru academiile şi instanţele Deminternului tematica şi abordarea holistică a Naţiunii sunt inacceptabile fiindcă duc la apariţia unei noi realităţi în care postulatele dogmatice nu mai funcţionează.
    La macro nivel, lupta cu dezagregarea sistemului dominant devine la un moment dat un obiectiv istoric în sine şi esenţa politicii oricărui regim anti-utopic. Se ajunge astfel la eclipsarea oricărui alt Viitor posibil. La ora actuală, o vădită tendinţă anti-utopică este în creştere în Rusia, SUA şi Israel. Ironia destinului! Aceste trei ţări au pornit de la proiecte utopice, creative pe care, cu timpul, le-au profanat într-o măsură sau alta, transformându-le în antipodul Utopiei.
    Antiutopiştii ignoră un adevăr incontestabil: „Răsturnările politice autentice nu sunt cele a căror măreţie şi violenţă ne uimesc. Singurele schimbări importante, cele care determină reînnoirea civilizaţiilor, sunt schimbările survenite în opinii, concepţii. Evenimentele memorabile sunt efectele vizibile ale schimbărilor invizibile suferite de sentimentele oamenilor” (Gustave Le Bon). Toate marile revoluţii care au schimbat lumea n-au făcut decât să transpună în viaţă o evoluţie deja realizată subiacent în mintea oamenilor. Etnoevoluţia nu înseamnă doar alternanţa regimurilor şi a guvernaţilor, sau tragerea la răspundere a corporaţiilor transnaţionale pentru consecinţele acţiunilor lor. Chiar astăzi, în văzul nostru, al tuturor, se realizează o „societate utopică”. Căci lumea nu este condusă de bani, corporaţii, partide sau imagini, ci de proiectele utopice aflate în spatele lor. Proiecte care schimbă lumea din interior.
    Indiferent de soarta Proiectului, Paradigma Etnosistemică este cântecul lebedei sau testamentul autorului. Bineînţeles, nu mă las dominat de prea mari iluzii. Cugetarea Etnosistemică este axată şi pe distanţarea conştientă de modul tradiţional de a face politică. De iluzia Revoluţiei, care nu este niciodată salvatoare; de iluzia Progresului, niciodată atât de mare precum se afirmă; de iluzia Perfecţiunii, care nu exista şi nu poate fi atinsă; de iluzia Adevărului, care este totdeauna parţial; de iluzia Absolutului, care nu există şi nu poate fi atins.
    Realizarea Etnoutopiei, fie şi într-o singură ţară europeană, va învolbura îmbătrânitul continent ca un ciclon evoluţionist transcendental şi benefic. Un prim model de Stat-Etnosistem ar putea apărea drept rezultat al iminentei Întoarceri a românilor în paradisul pierdut Dacia Felix. Însăşi denumirea reflectă sensul Întoarcerii. În viziunea mea Etnosistemică, evoluţia României contemporane însemnă apariţia noului şi repetarea vechiului. Concomitent, Viitorul şi Trecutul, se transformă în Prezent. Istoria începe un nou ciclu. După înăbuşirea ultimei revolte iudaice, Imperiul, zguduit de o mare criză financiară, curăţă catacombele capitalei de tâlhari şi creştini. Dintre aceştia recrutează mii de mercenari fără soldă, ca să-şi completeze cohortele secătuite. Le promite libertate confesională şi căpătuire. Condiţia: să abandoneze Roma, sufocată de refugiaţii din colonii, să migreze cu toţii în Dacia Felix, odată cu legiunile. Astfel, Imperiul sancţionează primul genocid din istoria Europei - convertirea forţată a dacilor la o nouă religie. O diversiune transpusă în practică de către creştinii persecutaţi în Iudeea lor natala şi în celelalte colonii. De data aceasta, însă, aurul şi argintul Carpaţilor nu mai poate amâna, ca atunci, colapsul Imperiului. Astăzi, după două milenii, nucleul structural traco-dacic germinează, sămânţa dacilor liberi încolţeşte. Dacii liberi trăiesc în Prezent şi se gândesc la urmaşi, nu la strămoşi. Acum Dacia Phoenix - Dacia Felix simbolizează intenţia divină de a realiza în spaţiul carpato-danubiano-pontic primul proiect-pilot de istorie nouă a omenirii.

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0

    Interviu cu Olimpiu Floroian, noul președinte al PNL Covasna

    - Domnule președinte Olimpiu Floroian, de curând, au avut loc alegeri la Filiala Covasna a Partidului Național Liberal, prilej cu care ați fost ales în funcția de președinte, având validată, totodată, și o întreagă nouă echipă de conducere.
    - Așa este. Mai precis în ziua de 8 aprilie 2017 s-a desfășurat Convenția Județeană a PNL Covasna, for în care a fost ales noul președinte al organizației, împreună cu Biroul Politic Județean. Am fost ales în funcția de președinte, iar din noul Birou Politic, format din 31 de persoane, mai fac parte un secretar general în persoana domnului Cosmin Boricean și doi prim-vicepreședinți, domnii Silviu Popica și Liviu Comăneci. Trebuie să vă spun că în acea zi a alegerilor din cadrul organizației județene, cea mai mare bucurie a mea a fost să văd că prezența colegilor convocați a fost aproape de 100 la sută și că evenimentul a decurs în mod democratic, fără tensiuni și incidente, la fel ca și întreaga noastră campanie internă, care a fost caracterizată de regula bunului simț, motiv pentru care țin să îi mulțumesc contracandidatului meu, domnul Constantin Pătru.
    - Domnule președinte, vă rog ca, în câteva cuvinte, să vă prezentați publicului larg interesat de fenomenul politic din județul Covasna.
    - Sunt născut la Întorsura-Buzăului, am 52 de ani, sunt căsătorit și am o fetiță. Am absolvit Liceul Silvic în localitatea Gurghiu, județul Mureș, am studii în marketing și management la Universitatea „Spiru Haret” din Brașov și activez în domeniul privat încă de la începuturi, din 1991. Aș merge chiar mai departe și v-aș spune că nu am fost, de atunci, niciodată angajat la stat. În prezent, administrez o societate comercială care activează în domeniul energiei regenerabile, care are șapte angajați și numeroși colaboratori în Țară și străinătate.

    „Sunt um om de construcție liberală, care cunoaște foarte bine domeniul privat”

    - Când v-ați decis să intrați în politică, și cu ce scop?
    - M-am mutat în municipiul Sfântu-Gheorghe încă din anul 1996. Aventura mea politică a început în 2012, atunci când am aderat la proiectul politic al fostului premier al României, Mihai Răzvan Ungureanu, care s-a numit Forța Civică. Aici am fost președintele organizației județene până la fuziunile succesive cu fostul PDL și PNL, unde, în ambele formațiuni, am ocupat funcția de prim-vicepreședinte. Revenind la zi, trebuie să vă precizez că m-am decis să candidez la funcția de președinte al PNL Covasna atunci când fostul lider, domnul Codruț Opaiț, a hotărât să se retragă, iar atât semnalele primite din teritoriu, cât și cele de la colegii din Sfântu-Gheorghe erau de încurajare și de sprijin ca eu să-mi depun candidatura. M-ați întreb de scopul pentru care am intrat în politică. Vă spuneam și mai devreme că sunt un om de factură liberală. De aceea, promovarea unor politici liberale este o prioritate a mea, apărută după atâta timp de activitate în domeniul privat. Cunosc bine sistemul fiscal, știu cum funcționează activitatea în domeniul privat în ceea ce privește piața, deci cererea și oferta, având parteneri interni și externi am reușit să-mi fac o imagine foarte clară a ceea ce este important în viața societăților comerciale și a tot ceea ce înseamnă plus valoare, și atunci cred că experiența mea poate fi de folos societății în care trăim.
    - Care este starea de fapt de astăzi din cadrul PNL Covasna, ca și viață de organizație mă refer, întrucât la ultimele alegeri locale și generale nu ați avut niște rezultate, cred eu, mulțumitoare?
    - Vă contrazic. Rezultatele la alegerile locale din vara anului 2016 au fost pentru PNL, în județul Covasna, cele mai bune din istoria comună a celor două mari partide de dreapta care au fuzionat, având rezultate foarte apropiate de rivalul nostru, PSD. În acest sens, vă precizez că avem trei consilieri județeni și 28 de consilieri locali, dintre care trei sunt viceprimari, în comunele Dobârlău, Zagon și Sita-Buzăului. În ceea ce privește rezultatul de la alegerile generale, țin să vă spun că și noi în județul Covasna am fost afectați de perioada de interimat a conducerii partidului la nivel național. Totuși, vreau să cred că electoratul simpatizant PNL va reveni în secțiile de vot la următoarele alegeri, prinzând din nou încredere în noi, acum când în toate organizațiile locale avem conduceri legitime. Întreg procesul de interimat se va finaliza în data de 17 iunie, când la București va fi ales noul președinte al Partidului Național Liberal.

    „Ne dorim revigorarea organizației de tineret și o bună colaborare cu structurile locale ale partidului”

    - Care sunt obiectivele dumneavoastră, pe termen scurt și mediu, în cadrul organizației la conducerea căreia ați fost ales?
    - Pentru mine este foarte important, în perioada imediat următoare, ca, împreună cu echipa mea, să revigorăm Organizația de Tineret, precum și organizațiile de Femei și de Pensionari din PNL Covasna. Cu toții, cei care participăm la campaniile electorale, știm că Organizația de Tineret a unui partid este cea care duce greul și că de felul cum acționează tinerii depinde, în bună măsură, rezultatul alegerilor. PNL Covasna a avut cea mai activă Organizație de Tineret la nivel județean și este obligația noastră, a noii conduceri, să-i reunim pe tineri în jurul valorilor liberale, pentru ca organizația lor să fie cel puțin la fel de puternică și motivată ca în urmă cu patru, cinci ani. Un alt obiectiv al nostru este revigorarea structurilor locale, dar și implicarea acestora în luarea deciziilor la nivel județean. Sigur că obiectivele noastre sunt multiple, de aceea v-am enumerat doar câteva. Însă, aș mai face vorbire de încă unul: noua conducere a organizației județene PNL Covasna și-a propus să aibă un alt tip de colaborare cu celelalte filiale ale partidelor românești printr-un dialog permanent și identificarea și implementarea proiectelor care vizează comunitatea românească din județ. În același context al colaborării dintre români, ne dorim apropierea față de Biserica Ortodoxă Română, reprezentată aici de Episcopia Covasnei și Harghitei - stâlp al Neamului Românesc și al familiei pe aceste binecuvântate meleaguri din inima României.
    - Vă rog să ne faceți acum vorbire despre obiectivele pe termen lung ale mandatului dumneavoastră și, implicit, despre ceea ce v-ați propus, ca și rezultate, la viitoarele alegeri locale, parlamentare și prezidențiale, chiar dacă ele sunt deocamdată îndepărtate în timp.
    - Haideți să o luăm cronologic. Mai întâi, în 2019, vom avea în România alegeri prezidențiale; este evident că ne dorim ca ele să fie câștigate de candidatul nostru de dreapta. Apoi, pentru alegerile locale ne propunem să obținem un număr și mai mare de consilieri județeni și locali și să câștigăm conducerea a minim trei primării covăsnene. Având în vedere că demarăm un nou proiect politic care vizează și viitoarele alegeri parlamentare, este limpede că ne dorim câștigarea a unui mandat de deputat sau senator, chiar dacă sistemul electoral actual dezavantajează județul Covasna, unde, s-a mai dovedit încă odată în 2016, că a fi parlamentar este o loterie la-ndemâna sistemului informatic.
    - Domnule președinte, dacă dumneavoastră mai aveți ceva de adăugat în finalul convorbirii noastre...
    - Da. Vreau să vă spun că termenul de cinci ani, atât cât am eu vechime în acest domeniu, nu reprezintă o mare experiență, dar este un mare avantaj prin faptul că nu am participat la jocuri politice murdare și, prin urmare, vă asigur că nu pot fi influențat în luarea deciziilor și nici în încălcarea valorilor și principiilor liberale.
    - Vă mulțumesc pentru amabilitate!
    - Și eu vă mulțumesc și vă invit să fiți alături de noi la fiecare eveniment al PNL Covasna!

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0

    Judecătoria orăşenească din Târgu-Secuiesc a admis, prin sentinţa pronunţată ieri, reluarea anchetei penale în cazul denumirii unei străzi din oraş după Wass Albert. Potrivit extrasului sentinţei definitive, publicat pe portalul instanţelor de judecată, judecătoria a admis acţiunea intentată împotriva administraţiei locale de prefect şi parchetul de pe lângă judecătoria orăşenească, prin măsura respectivă aprobând demararea anchetei în cazul promovării cultului criminalilor de război. Bokor Tibor, primarul din Târgu-Secuiesc, şi-a exprimat nelămurirea în ceea ce priveşte sentinţa judecătorească. Edilul a menţionat: acest lucru slujeşte doar generarea tensiunilor, având în vedere că administraţia locală şi-a revocat hotărârea vizând numele de stradă Wass Albert.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.026, 17.02.2017; Titlu: Strada Wass Albert nu există, dar incomodează

    Comisia pentru drepturile omului din camera deputaţilor a adoptat în cursul acestei săptămâni o modificare legislativă importantă din punct de vedere maghiar - au arătat Benko Erika şi Kulcsar Terza Jozsef în cadrul unei conferinţe de presă de ieri: în localităţile în care procentul maghiarimii depăşeşte 20% sau atinge cifra de 5.000, trebuie asigurată - în instituţiile sanitare şi cele sociale - prezenţa unui personal vorbitor şi de limbă maghiară. Ambii deputaţi de Trei Scaune sunt membri ai comisiei pentru drepturile omului din camera deputaţilor, alcătuită din 18 membri, iar după cum au declarat, iniţiativa lor a fost sprijinită de reprezentanţii minorităţilor naţionale, ai romilor, şi de către parlamentarii social-democraţi. Proiectul de modificare legislativă va trebui avizat şi de către comisia pentru sănătate, după care va putea ajunge în plenul camerei deputaţilor. Benko Erika ne-a mai relatat şi despre faptul că este membră a comisiei de lucru care are sarcina de a pregăti modificările normelor juridice care fac referire la folosirea limbii materne, cu scopul ca acest drept să fie într-adevăr unul garantat. În curând vor începe lucrul şi în cazul iniţiativelor care vizează utilizarea simbolurilor: este deosebit de important ca problema drapelului secuiesc să fie rezolvată, iar comunitatea să-şi poată utiliza liber simbolurile - a spus. Benko Erika a mai spus că a fost desemnată membru supleant în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Membru permanent este Korodi Attila, liderul fracţiunii, iar în calitate de membru supleant, ea îl ajută în activitate, însă poate participa şi ea la lucrările comisiei.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.027, 18.02.2017; Titlu: În spitale, în limba maghiară, Semnează: Farcadi Botond

    Disputa din cauza planificatei însă nefinalizatei acordări a denumirii de stradă Wass Albert continuă: în decembrie anul trecut, prefectura a cerut recercetarea cazului, deşi Consiliul Local din Târgu-Secuiesc retrăsese proiectul de hotărâre în cauză. În 12 decembrie anul trecut, la tribunalul din Târgu-Secuiesc a fost redeschis dosarul 3193/322/2016, în care singurul pârât este consiliul din Târgu-Secuiesc. În caz au avut loc audieri în 15 decembrie 2016 şi în 19 ianuarie 2017, care s-au încheiat cu o amânare, însă în 16 februarie, instanţa a încuviinţat cererea procurorului-şef din Târgu-Secuiesc, înregistrată în 12 decembrie anul trecut, şi a aprobat redeschiderea cercetărilor / procedurii penale. În acest context, l-am contactat pe liderul fracţiunii UDMR din consiliul din Târgu-Secuiesc, Bejan Andras, care a fost consilier şi în ciclul anterior. Ne-a declarat că nu înţelege aceste meschinării: au adoptat, într-adevăr, o hotărâre, însă au şi retras-o, ca atare nu înţelege care este miza noilor cercetări - asta dacă nu cumva este vorba despre o acţiune prea zeloasă a prefectului. Constantin Pătru a obţinut mandatul în 2016, şi pentru că se vorbeşte într-un cerc larg că este reprezentantul românilor în Târgu-Secuiesc, am dorit să aflăm şi opinia lui. Consilierul în principiu liberal ne-a declarat că nu cunoaşte condiţiile în care a fost elaborată hotărârea, respectiv retrasă ulterior, în schimb nici el nu înţelege de ce trebuie efectuate cercetări din cauza a ceva ce nu există. A adăugat că hotărârea nu a fost aplicată - plăcuţa cu denumirea de stradă nu a fost, fizic, amplasată. În opinia lui Pătru, este ciudat şi faptul că au fost demarate proceduri nu numai împotriva celui care a înaintat propunerea, ci împotriva întregului organism anterior, în baza principiului toţi pentru unul şi unul pentru toţi. Primarul Bokor Tibor declarase pentru MTI că noul circ nu slujeşte decât generarea de tensiuni, pentru că tocmai din cauza retragerii hotărârii a considerat poliţia că dosarul este lipsit de obiect şi a oprit cercetările demarate anterior.
    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 33, 20.02.2017; Titlu: Nu contează că piesa de la dosarul străzii Wass Albert nu mai are putere legală / Meschinăriile continuă, Semnează: Bartos Lorant

    Sâmbătă, la Sfântu-Gheorghe, a fost omagiat Wass Albert, cu ocazia împlinirii a 19 ani de la moartea sa (17 februarie 1998). Comemorarea a avut loc la copacul plantat lângă zidul bisericii-cetate de către membrii HVIM în cinstea scriitorului, militarului, politicianului şi personalităţii vieţii publice. Din bunăvoinţa familiei Bacs, pe copac a fost montată o plachetă memorială. Bedo Zoltan a luat cuvântul în numele Mişcării pentru Dăinuirea Maghiară, şi a atras atenţia asupra uneltirilor puterii de la Bucureşti, care a privat maghiarimea transilvană de patrimoniul său de după Trianon, de instituţiile sale, şi pe care se străduieşte să o oprime şi acum. În opinia oratorului, Wass Albert a ajuns să fie victimă, deoarece înfrângerea unei naţiuni trebuie începută cu reducerea la tăcere a liderilor ei spirituali. Au recitat apoi din poeziile lui Wass Albert elevele Bacs Lilla şi Rita din Sfântu-Gheorghe, respectiv Kurta Melinda şi Vass Emoke din Târgu-Secuiesc. Bacs Emese a dat apoi citire mesajului transmis tinerilor maghiari. Au depus coroane membrii familiei Bacs, reprezentanţi ai Asociaţiei pentru o Transilvanie Maghiară şi ai Consiliului Secuiesc din Târgu-Secuiesc, precum şi persoane fizice.
    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 33, 20.02.2017; Titlu: L-au comemorat pe cel persecutat

    În cursul zilei de azi, Tamas Sandor - în opinia căruia procedura demarată în cazul denumirii de stradă Wass Albert este pur şi simplu o vânătoare de vrăjitoare - va purta discuţii pe acest subiect cu Kelemen Hunor şi cu fracţiunea UDMR din parlament, şi vor mişca fiecare piatră pentru a pune cât mai urgent capăt acestui caz absurd. Este fără precedent ca din cauza unei decizii retrase, cineva să fie tras la răspundere - ne-a declarat, răspunzând solicitării noastre, preşedintele organizaţiei UDMR Trei Scaune, după care a notat că ar putea fi demarate cercetări penale chiar şi împotriva sa, deoarece ascunde acasă volume semnate de Wass Albert, ba le-a şi citit. Nu cred că ar putea face din asta un caz serios, în schimb este suficient pentru a începe să fie sâcâiţi angajaţi care au îndeplinit o sarcină - a adăugat Tamas, făcând referire la faptul că au fost demarate proceduri şi împotriva angajatului autoguvernării, care a întocmit proiectul de hotărâre retras. În opinia sa, este foarte limpede în acest caz că se încearcă, printr-un nou pretext, intimidarea locuitorilor din Târgu-Secuiesc, de pe Pământul Secuiesc, din Transilvania. Am gustat destul de mult din aşa ceva, despre asta a fost vorba în ultimii 98 de ani. Ajungem, încetul cu încetul, până acolo încât să se încerce să ne fie reglementate gândirea şi preferinţele romanciere, însă nu le va merge. Cred că au greşit destinatarul. Au impresia că secuii funcţionează precum oltenii, care dacă sunt speriaţi, le tremură stomacul, genunchii. La noi funcţionează altfel. Le propun bibliotecilor să iniţieze seri de lectură Wass Albert. Voi participa şi eu cu mare drag, voi duce volume, voi citi din ele - a subliniat preşedintele UDMR Trei Scaune.
    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 33, 20.02.2017; Titlu: Să fie organizate seri de lectură Wass Albert / Se încearcă o intimidare, Semnează: Kiss Edit

    Identitatea este ca libertatea. Nimeni nu va avea mai multă dacă îi privează pe ceilalţi de ea - a declarat Kover Laszlo, preşedintele Parlamentului, sâmbătă seara, la Budapesta, în cadrul celei de-a XXI-a ediţii a Balului ceangăilor. Kover Laszlo a amintit de vizita efectuată la ceangăii din Săcele, din Ţara Bârsei, subliniind că în zilele noastre, toţi oamenii sunt periclitaţi de posibilitatea de a deveni apatrizi pe pământul lor natal european şi tocmai din această cauză destinul maghiar al ceangăilor - destinul fraţilor noştri din Moldova, din zona Ghimeş sau Săcele - reprezintă un destin european profund. Europenii trebuie să se confrunte în momentul de faţă cu pericolul cu care maghiarii ceangăi trebuie să se confrunte de peste un deceniu: şi anume pericolul modificării artificiale şi violente a identităţii lor, pentru ca aceştia să devină cât mai dominabili şi să poată fi expropriaţi cât mai uşor - a declarat Kover Laszlo. El a arătat faptul că în noua noastră lume din secolul XXI, o comunitate nu este asuprită din prisma teritoriului sau ţării sale, ci din prisma conştiinţei sale. Operaţiunea de bază a acestei idei constă în încercarea de privare a comunităţii de identitatea sa culturală, lingvistică, naţională, confesională sau familială. Tocmai din această cauză se lansează atacuri directe la adresa europenilor - germanilor, francezilor, italienilor, suedezilor, românilor şi maghiarilor - se încearcă slăbirea identităţii lor naţionale, a legăturilor lor confesionale şi familiale. În marile conflicte geopolitice din secolul XXI, Europa a devenit o ţintă - a mai adăugat el. Kover a mai declarat că membrii comunităţii maghiare ceangăieşti au trebuit să suporte de-a lungul istoriei lor încercările legate de schimbarea identităţii lor lingvistice, naţionale şi culturale. În opinia sa, între războiul identităţii care periclitează în zilele noastre europenii şi atacurile din secolul XX care vizează spiritul maghiarilor ceangăi, diferenţa constă în faptul că în timp ce în secolul XX un stat a încercat să le impună ceangăilor identitatea românească în locul celei maghiare, în secolul XXI, grupurile de interese încearcă să impună europenilor lipsa de identitate în locul identităţilor fireşti. Kover Laszlo a mai subliniat faptul că în cazul maghiarilor ceangăi cu un destin dificil, responsabilitatea lor este să facă în aşa fel încât colegii politicieni români să conştientizeze că identitatea este ca şi libertatea. Nimeni nu va avea mai multă dacă îl privează pe celălalt de ea. Familia, religia, identitatea naţională şi instituţia naţională de stat care apără aceasta sunt valori fundamentale în privinţa majorităţii definitorii ale societăţilor din Ungaria şi din România. Apărarea acestor valori reprezintă obligaţia morală a forţelor politice cinstite ale ambelor ţări - a declarat preşedintele Parlamentului. În lumea noastră, din ce în ce mai nesigură, apare din ce în ce mai mult pericolul care subminează simpla existenţă a Ungariei şi a României. În opinia sa, în această luptă va fi nevoie de o colaborare şi de state naţionale puternice, ai căror cetăţeni aparţinând majorităţii numerice şi minorităţii sunt în stare să asigure posibilitatea păstrării identităţii lor naţionale şi, potrivit necesităţilor, pot apăra în mod suveran şi legitim interesele economice ale cetăţenilor lor contra intereselor multinaţionale.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.028, 20.02.2017; Titlu: Kover Laszlo despre ceangăi / Identitatea este ca şi libertatea

    Curtea de Apel Braşov va pronunţa mâine sentinţa definitivă în cazul drapelului secuiesc. Politicianul PPMT Kulcsar Terza Jozsef, care a donat drapelul, se teme că instanţa va decide în favoarea prefectului. Răspunzând solicitării noastre, parlamentarul Kulcsar Terza Jozsef ne-a declarat că dacă în România ar funcţiona democraţia, iar drepturile secuilor ar fi respectate, instanţa ar trebui să admită contestaţia pe care a depus-o împreună cu preşedintele CJ, Tamas Sandor, însă, din păcate, experienţele arată contrariul. Într-o ţară normală nu s-ar pune problema dacă o comunitate îşi poate utiliza sau nu simbolurile proprii. Mă tem că ne vor sabota contestaţia, însă nu voi lăsa lucrurile aşa - a adăugat el. A precizat că dacă este nevoie, se va adresa chiar şi curţii pentru drepturile omului, iar în calitate de deputat, va avea o interpelare în parlament şi îl va informa şi pe premier în legătură cu acest subiect.
    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 35, 22.02.2017; Titlu: Este de aşteptat să fie pronunţată o sentinţă în cazul drapelului secuiesc / Kulcsar se teme că vor fi sabotaţi, Semnează: Kiss Edit

    Kulcsar Terza Jozsef, parlamentar de Trei Scaune, iniţiator al propunerii, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă de ieri că membrii comisiei pentru drepturile omului, culte şi probleme ale minorităţilor din camera deputaţilor au aprobat înfiinţarea unei subcomisii care să se ocupe de problemele maghiarilor. Pentru a face parte din subcomisie, s-au înscris doi parlamentari maghiari, Kulcsar Terza Jozsef, preşedinte şi Benko Erika, vicepreşedinte, un reprezentant al partidei romilor şi doi parlamentari din partea partidului social-democrat. Sarcina subcomisiei este să prezinte problemele legate de drepturile maghiarilor, respectiv să urnească din loc dialogul ungaro-român la nivel interstatal. Ar urma să se ocupe, de asemenea, de cazurile de discriminare a maghiarilor, de problemele educaţionale, de utilizarea limbii maghiare, a simbolurilor. S-ar dori, de asemenea, să fie purtată o discuţie, într-un cadru civilizat, pe tema cerinţei autonomiste - a declarat Kulcsar Terza Jozsef, care a indicat ca o sarcină deosebită amplificarea relaţiei ungaro-române, aflate într-un punct critic, demararea unui dialog în acest sens. După cum a declarat, ar urma să fie organizate discuţii, mese rotunde, conferinţe despre problemele care îi vizează pe maghiari. În parlamentul de la Bucureşti vor fi invitaţi partenerii lor din Ungaria. Scopul este să existe un dialog instituţional între cele două părţi. Subcomisia mai poate întocmi rapoarte despre problemele legate de maghiari. Acestea vor putea fi înaintate comisiei pentru drepturile omului, culte şi probleme ale minorităţilor, care poate înainta propunerile către ministerele de resort sau comisia parlamentară permanentă. În opinia parlamentarului de Trei Scaune, subcomisia maghiară poate sprijini activitatea membrilor fracţiunii UDMR. Validarea intereselor maghiarilor va putea fi mai uşoară şi în cadrul altor comisii de specialitate. Despre statutul autonomist, cândva aflat în cadrul fracţiunii UDMR, nu s-a discutat încă la modul concret când va fi înaintat în parlament - a declarat Kulcsar Terza Jozsef. Deocamdată au ajuns la concluzia că în cadrul sesiunii parlamentare de primăvară vor fi înaintate proiecte de legi şi modificări în cazul drepturilor de utilizare a limbii maghiare şi a simbolurilor. În opinia lui Kulcsar, statutul autonomist trebuie înaintat cât mai repede, însă nu a precizat un termen în acest sens. Ar trebui să se convină care proiect să fie înaintat - statutul CNS sau cel asumat de UDMR. La armonizarea aspiraţiilor autonomiste ar putea da o mână de ajutor şi Szili Katalin, însărcinat al premierului ungar.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.031, 23.02.2017; Titlu: Subcomisie maghiară în cadrul parlamentului român, Semnează: Farcadi Botond

    În România, statul de drept s-a degradat, nu se poate vorbi despre separarea ramurilor puterii. În momentul de faţă, are loc o luptă încrâncenată între puterile politice alese, separabile, şi instituţiile de stat influente, inseparabile. Există pericolul ca ţara să devină un stat autoritar, care să fie condus de aceste structuri invizibile, cu care politicienii aleşi nu prea au de-a face - Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a vorbit ieri, în cadrul unei conferinţe de presă de la Sfântu-Gheorghe, despre modul în care vede actuala situaţie politică. El a menţionat că are cunoştinţă de faptul că aceste afirmaţii sunt foarte grave, însă ele trebuie, totuşi, spuse. Se creează legături între procuratură şi serviciile secrete, instituţiile de stat şi organizaţiile represive creează înţelegeri secrete. Miercuri seară, portalul luju.ro a informat că Serviciul Român de Informaţii a semnat un protocol secret cu direcţia condusă de Laura Codruţa Kovesi - a declarat Kelemen Hunor.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.032, 24.02.2017; Titlu: În opinia lui Kelemen Hunor, România nu este stat de drept, Semnează: Farcadi Botond

    Trebuie consolidat cadrul statului de drept, proiectul de autonomie de pe Pământul Secuiesc nu a ajuns în sertar, relaţia româno-ungară se poate urni din punctul mort, iar atitudinea UDMR faţă de Ziua Libertăţii Secuieşti nu s-a schimbat. Aceste aspecte au fost aduse, între altele, în discuţie în cadrul conferinţei de presă pe care a susţinut-o la Sfântu-Gheorghe preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Kelemen Hunor a confirmat ceea ce spune de mult, şi anume că sunt mari probleme în ţară cu caracterul de stat de drept şi separarea ramurilor puterii. Kelemen a subliniat că membrii clasei politice trebuie să ia o decizie foarte tranşantă, deoarece în caz contrar, România s-ar putea transforma uşor într-un stat autoritar cu care politicienii aleşi nu prea ar avea multe în comun. Răspunzând întrebărilor adresate de jurnalişti, preşedintele UDMR s-a referit şi la relaţia româno-ungară: este mult mai optimist decât acum un an în legătură cu dialogul dintre cele două state. A notat că acum două săptămâni a avut un dialog temeinic cu ministrul ungar de externe Szijjarto Peter, pe tema relaţiei româno-ungare, însă luni şi ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, va pleca la Budapesta. Cred că această chestiune va putea fi urnită din punctul mort, deoarece normalizarea acestei relaţii este atât în interesul guvernului ungar, cât şi în cel al guvernului român. Nu va fi simplu, însă simt că ambele părţi au intenţii sincere în această direcţie - a subliniat el. La conferinţa de presă s-a discutat şi despre Ziua Libertăţii Secuieşti, din 10 martie, iar Kelemen a subliniat că atitudinea UDMR faţă de această mişcare este neschimbată, cu alte cuvinte, îi îndeamnă pe toţi cei care simt că trebuie să fie prezenţi, să fie prezenţi. Referitor la proiectul de autonomie de pe Pământul Secuiesc, a spus că acesta este, în continuare, pe masă, nu a ajuns într-un sertar. Cred că am desfăşurat o muncă cinstită, este un proiect de lege care poate fi asumat oricând şi oriunde. Propune o soluţie care consolidează comunitatea, şi, ca atare, ar putea consolida chiar şi statul - a subliniat el. Nu a putut spune însă când anume va fi înaintat proiectul, acest subiect va fi discutat în primăvară, împreună cu PCM.
    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 37, 24.02.2017; Titlu: Proiectul de autonomie este, în continuare, pe masă / Probleme cu statul de drept, Semnează: Kiss Edit

    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost generos cu epitetele în legătură cu ancheta penală demarată la cererea prefecturii în problema străzii Wass Albert. Nu este, fireşte, uşor să găseşti epitete corespunzătoare pentru declaraţiile care depăşesc limita imposibilului şi prin care însărcinatul guvernului şi-a motivat cererea legată de anchetarea cazului. Este o prostie, o tâmpenie - astfel a reacţionat Kelemen Hunor când, în cadrul conferinţei de presă de la Sfântu-Gheorghe, l-au întrebat cum comentează faptul că prefectul i-a cerut procuraturii redeschiderea anchetei penale în cazul străzii Wass Albert din Târgu-Secuiesc. Stradă care, după cum se ştie, nu există, dat fiind faptul că hotărârea referitoare la acordarea denumirii a fost retrasă de către autoguvernare, aşa cum a stabilit şi procuratura în cadrul anchetei sale anterioare. La cererea prefecturii, ancheta penală a fost redeclanşată. În opinia lui Kelemen, pe rafturile tuturor familiilor există cărţi scrise de Wass Albert şi nu poate fi arestat nimeni pentru acest lucru. În cadrul discuţiilor purtate cu social-democraţii vor ridica problema acţiunilor însărcinatului guvernului. Nu ştie dacă prefectul acţionează sau nu de unul singur, însă în opinia lui Kelemen, acesta nu primeşte ideile de la PSD.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.033, 25.02.2017; Titlu: Cazul Wass Albert la Târgu-Secuiesc / Prefectul alarmează cu lucruri imposibile, Semnează: Farcadi Botond

    Ne străduim să stabilim relaţii interstatale şi interguvernamentale bune cu România, însă pentru acest lucru este nevoie de dialog - a declarat ministrul pentru relaţii economice şi afaceri externe, ieri la Budapesta, după ce s-a întâlnit cu omologul său român, Teodor Meleşcanu. Ministrul român a subliniat că ambele părţi abordează cu deschidere problemele. Ministrul ungar a subliniat că fără dialog nu vor exista niciodată succese comune şi încredere între cele două ţări, între cele două popoare şi guverne. Este nevoie de succese comune şi de încredere pentru ca problemele dificile prezente în relaţiile bilaterale să poată fi soluţionate. Nimeni nu pune sub semnul întrebării faptul că există probleme delicate, care se leagă în mod fundamental de minorităţi. Cel mai sensibil sistem bilateral de relaţii al Ungariei este cel ungaro-român, astfel că problemele trebuie abordate întotdeauna cu precauţie. Tocmai din această cauză, cel mai bine este să alegem simplitatea în locul epatării şi să abordăm relaţiile în baza intereselor comune. Dacă există bune relaţii între Ungaria şi România, între guverne, acest lucru este în favoarea tuturor românilor şi maghiarilor, indiferent de teritoriul pe care trăiesc - a declarat el. Ministerul ungar al afacerilor externe a comunicat că înainte de discuţii a purtat negocieri cu Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, şi i-a vorbit şi omologului său român despre problemele delicate, ca împreună să lucreze la soluţii. Nu este normal ca aceste probleme să fie discutate în faţa presei, dat fiind faptul că acest lucru ar diminua şansele soluţionării. Ministrul ungar a declarat că este important ca nicio aspiraţie politică sau juridică să nu poată fi folosită la intimidarea membrilor comunităţii naţionale. După cum a spus, doresc să extindă legăturile dintre cele două ţări, fiind necesare cât mai multe posibilităţi de trecere a frontierei. În legătură cu colaborarea economică ungaro-română, ministrul de externe a comunicat: România este a doua cea mai importantă piaţă de export a Ungariei, iar pentru înregistrarea unor progrese în relaţiile bilaterale, Eximbank va deschide o linie de credit de 514 milioane de euro pentru stimularea colaborării între firme.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.035, 28.02.2017; Titlu: Relaţii interstatale ungaro-române / A fost demarat dialogul

    Potapi Arpad Janos, secretar de stat pe probleme de politică naţională, şi Soltesz Miklos, secretar de stat responsabil cu relaţiile confesionale, etnice şi civile, consideră revoltător faptul că DNA îi cheamă la audieri pe părinţii elevilor liceului romano-catolic din Târgu-Mureş şi că în lipsa deciziei judecătoreşti, se încearcă incapacitatea viitorului şcolii. În comunicatul celor doi secretari de stat se menţionează: este incalificabil ca în cadrul audierilor de o oră şi jumătate - după cum a comunicat presa -, părinţii să fie întrebaţi de ce şi-au înscris copiii la gimnaziul catolic şi dacă au decis acest lucru benevol sau la presiune externă. În opinia celor doi secretari de stat, sub masca luptei anticorupţie are loc de fapt îngrădirea conştientă a drepturilor maghiarilor, lucru inacceptabil într-un stat de drept. Potapi Arpad Janos şi Soltesz Miklos au făcut apel la autorităţile române să pună capăt intimidării pedagogilor şi părinţilor, incapacităţii activităţii liceului, deoarece procesul poate provoca pagube ireversibile nu numai comunităţii maghiare, ci şi României.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.035, 28.02.2017; Titlu: Guvernul ungar protestează / Audierea părinţilor este revoltătoare

    Filiala din Sfântu-Gheorghe a Institutului Balassi din Bucureşti are, din luna noiembrie, un nou conducător, în persoana istoricului teatral Szebeni Zsuzsa. Am discutat cu directoarea originară din Cluj despre drumul care a adus-o până aici, conştiinţa menirii, ideile, proiectele sale şi programul deja conturat al instituţiei.
    - Cum a ajuns un intelectual specializat pe literatură şi filozofie să fie istoric teatral şi, ulterior, diplomat cultural?
    - Încă din perioada studenţiei am fost interesată de teatru şi artele vizuale, motiv pentru care am studiat estetica la Facultatea de filozofie din Debrecen. După obţinerea diplomei în literatură şi filozofie, m-am ocupat, pentru o scurtă perioadă, de jurnalism, după care, mulţumită unei burse, am ajuns la Budapesta, la Institutul şi Muzeul Naţional de Istorie Teatrală. Am fost şi curator de expoziţii, timp în care eram referent peste hotare al institutului. În această calitate am aplicat pentru ocuparea postului rămas vacant la Institutul Balassi - Centrul Cultural Ungar.
    - Care credeţi că este menirea dumneavoastră?
    - Reprezentarea, în cel mai nobil sens al cuvântului, a culturii, având în atenţie caracterul specific şi pozitiv al Transilvaniei şi al Pământului Secuiesc.
    - Aţi preluat de mai bune de două luni conducerea filialei din Sfântu-Gheorghe a Institutului Balassi. Aţi reuşit să vă integraţi?
    - Integrarea este un proces îndelungat, însă am venit cu mare bucurie aici, mă simt bine. Pe lângă faptul că organizez manifestări, mă străduiesc să particip şi la ale altora.
    - Privind spre viitor, ce idei aveţi în legătură cu funcţionarea instituţiei?
    - În primul rând, aş dori ca instituţia pe care o conduc să fie parte integrantă a vieţii culturale a oraşului. Mă străduiesc să organizez programe mai aparte, mai deosebite.
    - Ce planuri, proiecte aveţi?
    - Pentru mine este foarte important să-mi continui cercetările, de exemplu cele legate de Banffy Miklos. Ţinând cont de jubileul de 500 de ani al reformării, aş dori să le dedic spaţiu şi lui Kemeny Janos şi Makkai Sandor. Vreau, de asemenea, să readuc în cunoştinţa publică figuri feminine, cum ar fi Ignac Rozsa şi Kiss Manyi, ambele născute în judeţ.
    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 40, 01.03.2017; Titlu: Interviu cu noul conducător al Centrului Cultural Ungar la Sfântu-Gheorghe / Şi acasă sunt multe de făcut, Semnează: Bedo Zoltan

    Astăzi, 3 martie 2017, începând cu orele 17, va fi organizată o acţiune de protest împotriva înlăturării inscripţiei Varoshaza de pe frontispiciul Primăriei Municipiului Miercurea-Ciuc. Organizatorii aşteaptă participarea a aproximativ o sută de persoane, i-au chemat şi pe patrioţii locali, pe suporterii sportivi, respectiv fac recrutări şi pe Facebook. Conform programului, cei interesaţi în direcţia acţiunii de protest, se vor întâlni în faţa Cetăţii Miko, de unde vor porni înspre Palatul Justiţiei, de aici deplasându-se în faţa primăriei, unde vor cânta împreună, vor ţine un minut de reculegere şi vor fi rostite discursuri. Organizatorul principal al manifestării este Andras Mihaly, membru fondator al Uniunii Mondiale a Secuilor, care trăieşte în Statele Unite ale Americii. Acesta a declarat că în scrisoare solicită ca nu inscripţia Varoshaza să fie înlăturată, ci cea de Primărie, deoarece, în clădirea respectivă nu funcţionează doar primăria, ci şi alte instituţii, tocmai de aceea, denumirea respectivă fiind nemotivată. Primăria a fost construită din contribuţiile/donaţiile ciucanilor, tocmai de aceea, noi suntem adevăraţii proprietari ai clădirii. Ştim că şi consiliul orăşenesc a formulat o luare de poziţie cu privire la inscripţia Varoshaza, dar noi nu suntem de acord cu aceasta, deoarece au adresat-o preşedintelui statului, iar în atribuţia acestuia nu intră adoptarea unor decizii în astfel de probleme - a declarat Andras Mihaly. Fondatorul uniunii a declarat că în primăvara acestui an, Uniunea Mondială a Secuilor va fi înregistrată în Ungaria, dar printre proiectele lor figurează şi faptul ca uniunea să fie înregistrată în acest an şi în România.
    Cotidianul „Hargita Nepe” (Harghita), nr. 41, 03.03.2017; Titlu: Ar trebui înlăturată inscripţia în limba română - Acţiune de protest pentru inscripţia Varoshaza, Semnează: Mark Boglarka

    Pregătirile pentru manifestarea din 10 martie, de la Târgu-Mureş, sunt în toi. Asemeni anilor trecuţi, organizatorii mizează pe prezenţa a 20-30.000 de persoane şi se speră că în acest an, jandarmeria va fi mai cooperantă. CNS a iniţiat acum câţiva ani ziua libertăţii secuieşti, iar ideea era că trebuie să existe o zi în an când putem vorbi accentuat despre faptul că ea ne poate fi asigurată de autonomie - a declarat Ferencz Csaba, vicepreşedintele CNS în probleme de informare. A fost realizat proiectul manifestării din acest an, care indică faptul că se manifestă deschidere către tineret. Sunt conştienţi de faptul că este necesară angrenarea tinerilor, să aibă cui să predea ştafeta. După amenzile de anul trecut şi de acum doi ani, s-au adresat de această dată în scris jandarmeriei. Au primit răspuns, iar astăzi vor purta medieri. Gazda Zoltan, organizator principal, a declarat că aceia care doresc să ia cuvântul, trebuie să-şi semnaleze intenţia până la data de 5 martie. Vor exista şi invitaţi străini. Va lua cuvântul reprezentantul EFA şi probabil că va fi prezent şi delegatul Partidului Naţional Basc. Masa de oameni se va deplasa în faţa prefecturii şi se speră că acţiunea de protest se va desfăşura cu demnitate, fără incidente. Prefectului îi va fi înmânată petiţia care, de această dată, se va concentra pe problemele actuale şi se va referi şi la problemele maghiare. Va formula ideea că soluţia la acestea din urmă poate fi autonomia - a arătat Ferencz Csaba. Seara, la Palatul Culturii din Târgu-Mureş, va fi decernat premiul Gabor Aron, care anul acesta îi revine EFA. Şi anul acesta vor exista proteste de simpatie în întreaga lume. Până acum au sosit semnale din nouă locaţii, din Ungaria şi din Germania, din partea organizaţiilor iniţiatoare şi din partea persoanelor fizice. Societatea Szekelyfoldert îi va recruta pe participanţi în Piaţa Eroilor din Budapesta.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.038, 03.03.2017; Titlu: Ziua Libertăţii Secuieşti / Se mizează pe tineri

    Raportul anual de ţară al departamentului de stat al SUA, referitor la drepturile omului, pomeneşte şi de mai multe încălcări ale drepturilor maghiarilor transilvani. În partea referitoare la România, se face referire, între altele, la renaţionalizarea Colegiului Szekely Miko, la campania împotriva simbolurilor secuieşti şi încălcarea drepturilor privind utilizarea limbii materne. Despre documentul publicat pe site-ul departamentului de stat din Washington au relatat în primul rând portalurile maghiare din Transilvania - Foter, Maszol, Transindex. Presa română, similar practicii sale din anii precedenţi, nu pune nici de această dată accent pe părţile din raport, referitoare la maghiari. Documentul se ocupă în mod accentuat de corupţie, care este în continuare un fenomen general în România, deşi lupta anticorupţie continuă. Se aminteşte de condiţiile deplorabile din închisori, de discriminarea romilor şi a minorităţilor sexuale, de violenţa domestică. Referitor la tema încălcării drepturilor rromilor, se fac referiri mai ales la cazurile prezentate de organizaţia Romani Criss, din care reiese că în multe cazuri, autorităţile recurg în mod nejustificat la violenţă faţă de romi. În ceea ce priveşte privarea de drepturi a maghiarilor, este abordată problema restituirii. Se menţionează că în pofida bazei legale existente, autorităţile obstrucţionează retrocedarea, în special în cazul imobilelor confesionale. Se aminteşte şi de renaţionalizarea Colegiului Szekely Miko. Autoritatea pentru retrocedări a respins anul trecut 79 de cereri de retrocedare formulate de biserici. Se aminteşte şi de campania împotriva simbolurilor secuieşti, de respingerea înregistrării asociaţiei turistice care ar urma să popularizeze Pământul Secuiesc. Se menţionează de încălcarea drepturilor lingvistice în instanţă şi administraţia publică, de obstrucţionarea amplasării indicatoarelor bilingve, de cazul fetiţei din Telechia, umilite într-un spital clujean din cauză că nu cunoaşte limba română. Se pomeneşte de faptul că nu există universitate maghiară independentă finanţată de stat, iar metodologia de predare a limbii române reprezintă o problemă în cadrul şcolilor maghiare. Conform poziţiei exprimate la sfârşitul săptămânii trecute de către preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, raportul de ţară este rezultatul strădaniilor proprii ale UDMR. Organizaţia maghiară speră că SUA încheie procedura strângerii de informaţii în cazul încălcării drepturilor maghiarilor din Transilvania şi va trece la stadiul de acţiune politică. Din comunicatul UDMR mai reiese că uniunea îşi va informa în continuare sistematic partenerii americani, sperând că având cunoştinţă de un număr suficient de abuzuri, clar indicate, aceştia vor atenţiona la rândul lor statul român în legătură cu faptul că problema minorităţilor nu este nici pe departe soluţionată.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.040, 06.03.2017; Titlu: America este atentă la maghiarii transilvăneni

    Curtea de Apel Braşov a respins contestaţiile depuse în cel mai nou proces privind drapelele, iar în sentinţă obligă Consiliul Judeţean Covasna şi pe preşedintele Consiliului să îndepărteze drapelul secuiesc din sala de şedinţe a consiliului judeţean, donat acum un an de Kulcsar Terza Jozsef. După două amânări, joia trecută, Curtea de apel Braşov a adoptat sentinţa. Aceasta a apărut pe site-ul instanţei la sfârşitul săptămânii trecute. Curtea de apel a respins contestaţia lui Kulcsar Terza Jozsef, a Consiliului Judeţean Covasna şi a preşedintelui instituţiei. În sentinţa definitivă şi irevocabilă a admis sentinţa din 6 octombrie anul trecut a Tribunalului judeţean Covasna. Sentinţa obligă Consiliul Judeţean Covasna şi pe preşedintele instituţiei să îndepărteze din sala de festivităţi a consiliului judeţean drapelul albastru-auriu al Pământului Secuiesc. Menţionăm că în sentinţa judecătorească, Pământul Secuiesc apare cu literă mare şi fără ghilimele. Considerăm important de subliniat acest lucru, deoarece în cererea prefectului scrie aşa-numitul pământ secuiesc. Dacă drapelul va fi îndepărtat din sala de festivităţi a consiliului judeţean, tot va mai rămâne un drapel secuiesc, cel care a fost donat în noiembrie, alături de alte patru drapele, de către Kulcsar Terza Jozsef.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.040, 06.03.2017; Titlu: Sentinţa Curţii de Apel / Drapelul secuiesc trebuie îndepărtat

    A început din nou să se ceară socoteală pentru lipsa simbolurilor româneşti de pe drapelele, din stemele unităţilor administrative de pe Pământul Secuiesc. Nu este vorba doar despre recenta petiţie a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş sau lamentările anterioare ake acestuia; tema a fost abordată şi în cadrul şedinţei ordinare din ianuarie a Consiliului Judeţean Covasna. Mai exact, nu biruie să se plângă suficient - după cum au spus - că nu există simboluri româneşti printre cele ale aşa-numitului Pământ Secuiesc, deşi teritoriul se găseşte aici, în inima României. S-a făcut auzită şi aberaţia că stema actuală a judeţului Covasna este de fapt simbolul fără coroană al Monarhiei Austro-Ungare de odinioară sau stema simplificată a Regatului Ungar. Cum ar arăta un simbol românesc? L-am întrebat pe unul din vociferatori. Nici nu ştiu... - a răspuns, iar după câteva secunde de linişte stânjenitoare, iar apoi a rostit foarte încet: cred că oieritul, de exemplu, vechiul meşteşug românesc. Cum ar arăta, totuşi, un simbol românesc? Să privim dincolo de Carpaţi, printre stemele aşa-numitelor oraşe, judeţe româneşti. Exemplul cel mai la îndemână este aşezarea cu cea mai românească denumire, oraşul Roman din judeţul Neamţ. În scutul său purpuriu putem vedea doar un cap de mistreţ. Ce este românesc în asta? putem întreba. Nimic, însă stema este extraordinară, pentru că este una simplă, şi a reînnoit vechea stemă a aşezării. Sau să vedem perechea formată din soare şi semilună! Ştie toată lumea că soarele şi luna sunt simbolurile secuilor, însă nu ne putem însuşi corpurile cereşti. Atunci când le folosim ca simboluri secuieşti, sunt însemne ale secuilor, însă în alte cazuri sunt imagini obişnuite de stemă. Cine are posibilitatea, să caute pe internet stema Slatinei, şi va fi surprins când va vedea o pagină plină de stema oraşului, pe care apar, pe un fond albastru, soarele auriu şi semiluna, care înconjoară un bastion. Soarele şi luna pot fi văzute şi în multe biserici româneşti. Stema şi drapelul sunt simboluri, să nu căutăm în ele însemnele româneşti, pentru că stema şi drapelul administrativ simbolizează o întreagă aşezare sau un întreg judeţ, nu sunt o statistică cu caracter etnic, rolul lor nu constă în semnalarea procentului în care trăiesc românii sau maghiarii. Heraldica trebuie cultivată de specialişti.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.039, 04.03.2017; Titlu: Simboluri secuieşti sau româneşti?, Semnează: Szekeres Attila

    În cadrul unei conferinţe de presă comune, desfăşurate ieri purtătorul de cuvânt al autoguvernării, Menessy Kinga, şi directorul Casei de Cultură Vigado, Lung Laszlo Zsolt, au informat cu privire la programul festiv din oraşul breslelor, dedicat zilei de 15 martie. În 12 martie, de la orele 12:00, la Muzeul de Istorie a Breslelor Incze Laszlo, va fi vernisată a XXVIII-a ediţie a expoziţiei festive dedicate luptei maghiare pentru libertate. În 14 martie, de la orele 11:00, în aula centrală a Centrului de Învăţământ Tehnic Gabor Aron, va avea loc o acţiune comemorativă la care îşi vor da concursul elevii claselor IX-X. De la orele 14:00 va avea loc o comemorare la monumentul din Caşinu Nou, la care vor participa elevi de la Şcoala Generală Tuzson Janos din localitate şi de la Liceul Profesional Apor Peter. Liceul Pedagogic şi Scoala Generală din cadrul Liceului Pedagogic Reformat Kolcsey Ferenc din Debrecen vor prezenta un program artistic la Nyergesteto, cu începere de la orele 14:00. De la orele 15:00, Liceul Profesional Apor Peter îşi va prezenta omagiile, iar de la orele 16:30 va depune coroane Grădiniţa cu program prelungit Manocska. În 15 martie, de la orele 09:00, va fi celebrată, la biserica reformată, o slujbă festivă. La orele 09:45 va începe acţiunea comemorativă de la statuia lui Bem Jozsef. Oratorul festiv va fi eleva Bors Gyongyver, din clasa a IX-a. De la orele 10:00, Liceul Nagy Mozes va susţine un program festiv la monumentul de la Eresteghin, tot de la orele 10:00 vor depune coroane la basorelieful lui Petofi Sandor elevi de la şcoala Petofi Sandor - care vor susţine şi un program festiv la statuia lui Petofi din curtea şcolii. La aceeaşi oră va debuta programul pe care îl va susţine şcoala Turoczi Mozes la mormântul lui Turoczi Mozes. De la orele 10:15, elevii Liceului Pedagogic Bod Peter vor depune coroane la basorelieful lui Szacsvay Janos, la clădirea Asociaţiei Szentkereszty Stephania. De la orele 10:30, Liceul Pedagogic Bod Peter şi Scoala Generală din cadrul Liceului Pedagogic Reformat Kolcsey Ferenc din Debrecen vor susţine un program artistic la statuia lui Kossuth Lajos. La aceeaşi oră se va desfăşura o festivitate la Monumentul Eroilor, cu participarea elevilor de la Colegiul Reformat; la statuia lui Turoczi va avea loc un program comemorativ susţinut de şcoala Turoczi Mozes. De la orele 10:40 va avea loc un program festiv susţinut de elevi şi profesori de la şcoala Molnar Jozsias şi vor fi depuse coroane la mausoleul lui Molnar Jozsias. La programul festivităţii din piaţa Gabor Aron vor participa fanfara Clubului Elevilor, corurile şi elevii de la Colegiul Reformat şi liceul Nagy Mozes. La orele 11:00 va avea loc adunarea şi defilarea şcolilor, iar de la orele 11:15 vor defila husarii călare, echipele păstrătorilor de tradiţii şi reprezentanţii satelor din împrejurimi. La orele 12:00, participanţii vor fi salutaţi de primarul din Târgu Secuiesc, Bokor Tibor; secretarul de stat pentru afaceri parlamentare şi impozitare în cadrul Guvernului Ungar, Tallai Andras, va rosti un discurs. La Casa de Cultură Vigado va fi vernisată, la orele 18:00, expoziţia lui Mako Andras, intitulată Aparţinem unii de alţii. De la orele 19:00 va debuta un spectacol de gală, organizat de Lung Laszlo Zsolt.
    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 45, 08.03.2017; Titlu: Programe dedicate zilei de 15 martie, la Târgu-Secuiesc / A mea patrie, dac-am avut-o

    După ce Laszlo Gyorgy, preşedintele CNS scaunul Mureş, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă de ieri, de la Târgu Mureş, că pregătirea festivităţii de vineri, de la Târgu Mureş, pare a fi lipsită de probleme anul acesta şi părea că unitatea mobilă a jandarmeriei şi prefectura vor fi partenere ale organizatorilor, după şedinţa de ieri a comisiei de autorizare - la care a participat comandantul poliţiei locale şi primarul -, primăria a anunţat într-un comunicat că pentru ziua libertăţii secuieşti a fost autorizată doar festivitatea de lângă monumentul eroilor martiri secui, nu şi demonstraţia, şi mai puţin ideea ca participanţii să se poată deplasa pe carosabil. Primăria a menţionat în comunicat că va pune la dispoziţia organizatorilor sala mare a Centrului Mihai Eminescu pentru ca acolo să fie organizate manifestări culturale cu ocazia zilei libertăţii secuieşti. Totodată, primăria a aprobat ca maxim zece participanţi să se poată deplasa la prefectură şi să înmâneze petiţia, aşa cum prevede legea - se menţionează în comunicat. Potrivit poziţiei instituţiei, participanţii la ziua libertăţii secuieşti vor putea pleca pe trotuar de la locul desfăşurării festivităţii. Kincses Elod, reprezentantul juridic al organizatorilor acţiunii, a declarat pentru Agenţia MTI că primăria nu i-a informat pe organizatorii zilei libertăţii secuieşti. Şi-a prezentat poziţia doar într-un comunicat de presă. Avocatul a considerat că poziţia primăriei este un abuz de putere. A amintit că în iunie anul trecut a fost adoptată o sentinţă judecătorească definitivă potrivit căreia anunţarea la începutul anului 2015 a demonstraţiilor din anii 2016 şi 2017 a fost legitimă, iar instanţa a obligat primăria să ia la cunoştinţă anunţul. Potrivit legii, primarul ar fi putut interzice cele două manifestări în decurs de 48 de ore de la anunţare, însă nu a făcut acest lucru. Kincses Elod i-a cerut într-o adresă jandarmeriei să procedeze cu organizatorii conform acordului semnat vinerea trecută. Laszlo Gyorgy, preşedintele Consiliului Secuiesc scaunul Mureş, a declarat în cadrul conferinţei de presă de miercuri să s-a convenit ca jandarmeria să asigure demonstraţia protestatarilor pe una din benzile carosabilului. Prefectul Lucian Goga a declarat în cadrul conferinţei de presă de miercuri că unităţile de menţinere a ordinii, subordonate ministerului de interne, au făcut tot posibilul ca acţiunea să se desfăşoare în condiţii normale, prin respectarea legilor. Prefectul le-a cerut totodată participanţilor să dea dovadă de linişte şi înţelegere. Fiecare are dreptul să îşi exprime dorinţele, gândurile, dar numai cu respectarea legii, a ordinii publice, fără tulburarea liniştii -a declarat el. Lucian Goga şi-a exprimat totodată speranţa că acţiunea se va desfăşura sub semnul respectului reciproc, dat fiind faptul că în oraşul Târgu Mureş convieţuiesc mai multe etnii. CNS i-a chemat pe secui vineri, la orele 16:00, lângă monumentul eroilor martiri secui din Târgu Mureş, iar ulterior să se deplaseze în faţa prefecturii pentru a exprima cerinţa autonomistă a secuilor.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.043, 09.03.2017; Titlu: Ziua Libertăţii Secuieşti / Demonstraţia nu este autorizată

    Este importantă fiecare manifestare care ne consolidează comunitatea. În luna martie există astfel de două manifestări, ziua de 10, respectiv de 15 martie. Cei care au posibilitatea, să participe la ambele manifestări - a atras atenţia primarul Antal Arpad. Ziua libertăţii secuieşti este o bună oportunitate pentru a ne ridica glasul pentru libertate, pentru statul de drept, împotriva asupririi şi a organizaţiilor represive - a declarat primarul. Chiar dacă dublul etalon, aplicat de statul român, nu este momentan sesizabil la Sfântu Gheorghe, acest lucru poate fi bine sesizat la Târgu Mureş: în timp ce conducerea universităţii de medicină şi farmacie nu este deranjată de nimeni pentru faptul că nu respectă legea, părinţii elevilor Gimnaziului Romano-catolic sunt chemaţi şi, dacă sunt de religie catolică, sunt interogaţi în legătură cu motivul pentru care şi-au înscris copiii la şcoală catolică. Interzicerea demonstraţiei de după festivitatea de la Târgu Mureş de ziua libertăţii secuieşti este, în opinia lui Antal Arpad, un abuz clar din partea primarului Dorin Florea. În momentul de faţă, când trăim vremurile protestelor spontane, este de neînţeles de ce autoritatea a adoptat o poziţie - a declarat primarul. El va fi prezent de ziua libertăţii secuieşti la festivitatea din Sfântu Gheorghe, dar nu va lua cuvântul (discursul din partea UDMR va fi rostit de Toth Birtan Csaba, viceprimar). El nu va putea participa la festivitatea de după-amiază de la Târgu Mureş. Primarul a mai menţionat: discursul principal la festivităţii din 15 martie, de la Sfântu Gheorghe, va fi rostit de Zakonyi Botond, ambasadorul Ungariei la Bucureşti.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.044, 10.03.2017; Titlu: Ziua Libertăţii Secuieşti / Antal Arpad: Trebuie să fim prezenţi, Semnează: Vary O. Peter

    Trebuie să ne susţinem drepturile, pentru ca puterea română să înţeleagă că doar autonomia ne poate garanta dăinuirea, nu ne mulţumim cu mai puţin. Ii vom omagia cu adevărat pe eroii care şi-au dat viaţa pentru patrie, pentru libertate, doar dacă suntem dispuşi să ieşim din nepăsare, să ne ridicăm activ glasul pentru un viitor mai viabil - acesta a fost mesajul formulat de cei care au luat ieri cuvântul la comemorarea de la Sfântu Gheorghe, din ziua libertăţii secuieşti. Aproximativ 200 de persoane s-au adunat la statuia păsării turul din Sfântu Gheorghe, în piaţa care, la iniţiativa Consiliului Naţional Secuiesc, ar trebui să poarte denumirea de piaţa libertăţii. Preşedintele din scaunul Sepsi, Gazda Zoltan, a declarat că a făcut demersurile necesare, mingea fiind - după cum s-a exprimat - în terenul comisiei de acordare de denumiri. În acest mediu nedemn de Europa, rămaşi complet de unii singuri, trebuie să luăm exemplu de la atitudinea curajoasă a martirilor secui, de la spiritul lor de sacrificiu, trebuie să conştientizăm că şi azi este nevoie - chiar dacă sub o altă formă - de acţiunea noastră, a tuturor - cu aceste cuvinte rostite de Gazda Zoltan a început comemorarea. Nu este voie să fim indiferenţi, apatici, asta nu ne aduce autonomia - unica modalitate prin care putem dăinui. Dacă îi permitem puterii dictatoriale să ni se urce în cap, nu facem decât să o încurajăm să ne umilească şi mai tare - a subliniat el. A afirmat că această zi este şi o încercare, pentru că dacă nu vom fi suficient de mulţi, puterea duşmănoasă va vedea că poate face ce vrea cu noi. Dacă nu ne ridicăm glasul suficient de ferm, degeaba aşteptăm să fim luaţi în seamă de către autorităţile române. A mai adăugat că în condiţiile în care posibilităţile îi sunt complet limitate, CNS nu cere mult: să ne mobilizăm de 2-3 ori pe an, să ne arătăm ferm voinţa, pentru un viitor mai viabil pentru copiii, nepoţii noştri. Le-a cerut autoguvernărilor ca în calitate de organisme alese, să le sprijine activ acţiunile, pentru că acestea nu sunt doar de dragul artei. Pe parcursul anilor, ziua libertăţii secuieşti a devenit sinonimă cu lupta pentru solidaritate, acţiune comună şi autodeterminare -a subliniat în discursul său festiv viceprimarul din Sfântu Gheorghe, Toth-Birtan Csaba, care a enumerat prejudiciile suferite de maghiarimea din Ținutul Secuiesc şi a precizat că în Europa secolului al XXI-lea, libertatea unei comunităţi naţionale de a discuta despre autodeterminare nu poate face obiectul unor dispute. Noi trebuie să vorbim despre libertatea, despre autodeterminarea secuiască şi trebuie să şi acţionăm pentru ele, prin prezenţa noastră, prin existenţa noastră aliniată la pământul natal. Vom fi cu adevărat fideli memoriei martirilor noştri doar dacă ne vom susţine şi noi drepturile comunitare, dacă ne asumăm - în pofida tuturor abuzurilor puterii - revendicările, aşa cum au făcut-o şi martirii executaţi la Târgu Mureş - a subliniat el. Binecuvântarea a fost rostită de preotul reformat Bancea Gabor, care a citat din profetul Daniel. Deşi ploua, au fost prezente în special persoanele care, după comemorarea de la Sfântu Gheorghe, s-au deplasat cu autobuzele la Târgu Mureş. Din Trei Scaune au plecat 5 autobuze şi mai multe autoturisme personale. Notă: pe aceeaşi temă informează Friss FM (13.03), www.szekelyhon.ro, cu următoarele menţiuni: Susţinerea libertăţii, a drepturilor comunităţii noastre este şi azi de actualitate, pentru că simbolurile nu ni le putem utiliza, drepturile lingvistice ne sunt în permanenţă lezate, şcolile ne sunt luate, activitatea conducătorilor noştri, a organizaţiilor noastre este incapacitatea - a spus Toth-Birtan Csaba. Nu putem să ne comemorăm martirii în linişte, într-o sală dosită, iar mai apoi să plecăm acasă cu capetele plecate, aşa cum ar dori puterea locală din Târgu Mureş - a mai adăugat edilul. În mulţime au fost prezenţi şi primarul Antal Arpad şi preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.045, 11.03.2017; Titlu: Sfântu-Gheorghe / A acţiona pentru libertate, Semnează: Farkas Reka

    În pofida ploii, mii de secui au declarat, la monumentul Martirilor secui: nu-i cerem guvernului român imposibilul, ci doar să îndeplinească ceea ce şi-a asumat acum aproximativ 100 de ani, şi să-i asigure comunităţii noastre autonomia în Ţinutul Secuiesc. Europarlamentarul Tokes Laszlo a formulat critici la adresa UDMR: nu doar vorbele, ci şi faptele uniunii ar trebui să arate că aceasta doreşte să înfăptuiască ceea ce şi-a asumat în program. Preotul reformat Otvos Jozsef a vorbit despre martiriul celor executaţi la 1854 în Piaţa Poştei. A afirmat că şi generaţia de azi trebuie să acţioneze fără a da uitării exemplul înaintaşilor noştri, iar atunci, pământul nostru natal nu va pieri. În locul lui Izsak Balazs, care a lipsit din motive de sănătate, a luat cuvântul vicepreşedintele Consiliului Secuiesc scaunul Mureş, Szucs Peter. A a criticat statul român, care nu numai că nu-şi îndeplineşte promisiunile făcute la 1918, dar nu este dispus nici măcar la un dialog pe această temă. A fost de părere că dacă membrii comunităţii noastre vor acţiona unitar, vor fi capabili nu numai să cucerească autonomia, dar şi să mişte munţii chiar. Edificăm acea libertate care însă nu există, dar va exista - a spus Szucs Peter. Preşedintele Tinerilor Maghiari din Transilvania (EMI), Sorban Attila Ors, a reamintit că libertatea nu vine gratis, trebuie să facem ceva pentru ea. Trebuie să ne susţinem fără teamă dreptatea, să cerem să ne fie asigurate drepturile, să fie înfăptuite promisiunile făcute acum aproape 100 de ani, iar Ţinutul Secuiesc să nu fie asimilat, sub diferite pretexte, în regiuni economice imaginate. Organizatorii au dat citire scrisorii însărcinatului premierului ungar, Szili Katalin. Fostul preşedinte al Parlamentului este de părere că Europa nu poate trece insensibilă şi fără răspunsuri pe lângă revendicările secuimii. Parlamentarul ungar Szabolcs Attila a declarat că toate comunităţile indigene - ca atare, şi secuii - au dreptul la autodeterminare, iar dacă aceasta nu le este asigurată, ele pot lupta în interesul acesteia. Tokes Laszlo le-a mulţumit organizatorilor zilei libertăţii secuieşti pentru faptul că au făcut posibil să ne exprimăm în fiecare an pretenţia la autonomie. Europarlamentarul ne-a încurajat să ne continuăm lupta chiar şi în umbra trădării, a autorenunţării şi a oportunismului, să nu permitem ca demersurile împotriva secuimii să aibă efect, iar Ținutul Secuiesc să fie desfiinţat, asimilat. În actualele împrejurări, în Europa edificată pe sistemul de pace al uniunii, într-un stat membru al Europei unite, România, putem spune cu simplitate nobilă că nici nu este nevoie de altceva, este nevoie doar ca în calitate de membri ai naţiunii ungare aliate cu ţara noastră în cadrul uniunii, să susţinem ceea ce ni se cuvine în mod legitim într-un stat de drept democratic - a afirmat el. Tokes Laszlo i-a cerut UDMR să satisfacă cele cuprinse în programul său electoral şi să se străduiască să acţioneze în legislativ pentru ca problema şcolii romano - catolice şi a universităţii de medicină din Târgu Mureş, respectiv cazul Colegiului Reformat Szekely Miko din Sfântu Gheorghe, să fie soluţionate paşnic şi demn. Vicepreşedintele EFA, Wouter Patho, a asigurat lupta secuilor de sprijinul său: să ne formulăm pretenţia la autonomie şi, privind la interesul generaţiei viitoare, să acţionăm în interesul înfăptuirii ei. Politicianul flamand şi-a exprimat regretul că uniunea urmăreşte interesele capitalelor statelor membre, însă, în opinia sa, acest lucru poate fi schimbat. Politicianul basc Aitor Esteban a spus că şi în Ţinutul Bascilor, lupta susţinută a fost cea care a făcut ca Franţa puternic centralizată - considerată exemplu de către România - să le asigure autonomia. De ce nu s-ar putea obţine un rezultat asemănător şi aici, în România? a întrebat el. Petiţia adresată guvernului şi parlamentului României a fost citită de vicepreşedintele pe probleme de comunicare al CNS, Ferencz Csaba. Mulţimea a întâmpinat-o strigând Autonomie! Autonomie! Miile de oameni care purtau drapele şi pancarte s-au deplasat - sub supravegherea jandarmeriei şi a poliţiei locale - în piaţa centrală, în faţa prefecturii. Acolo au intonat imnurile secuiesc şi ungar, după care reprezentanţii CNS i-au înmânat unui consilier al prefectului petiţia adresată guvernului. În cursul serii, în sala de festivităţi a Palatului Culturii, le-a fost decernată reprezentanţilor Alianţei Libere Europene (EFA) distincţia CNS, Premiul Gabor Aron.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.045, 11.03.2017; Titlu: Târgu-Mureş / Libertate poporului secuiesc!, Semnează: Hecser Laszlo

    În 10 martie, la Târgu-Mureş se nasc victorii de la an la an. Nu clatină cerul şi pământul, şi nu sunt nici foarte spectaculoase, nu aduc schimbări politice imediate, victorii glorioase, ci sunt, mai de grabă, succese mărunte, pe care însă trebuie să ştim să le preţuim. Kitartunk-Rezist - spunea una din inscripţiile bilingve - din păcate, foarte puţine. Nu ştim dacă au surprins sau nu camerele televiziunilor româneşti mesajul solidarităţii unanime transmis de protestele derulate recent în ţară pentru apărarea caracterului de stat de drept, însă semnalul este foarte important: susţinătorii strădaniilor autonomiste din Ţinutul Secuiesc nu sunt nişte sălbatici barbari, rupţi de lume şi care trăiesc într-o lume paralelă, ci nişte cetăţeni care gândesc, care trăiesc în realitatea actuală din România, obligaţi faţă de valorile fundamentale ale democraţiei şi statului de drept şi care respectă legea. Este îmbucurător că acest aspect figurează şi în textul petiţiei înaintate guvernului. Tot ca o victorie măruntă putem contabiliza şi faptul că primarul târgumureşean, care îi urăşte pe maghiari, a rămas singur în lupta sa nonsens cu morile de vânt. În pofida declaraţiilor sale diversioniste, ameninţătoare, care evocă cea mai întunecată dictatură, protestatarii s-au putut deplasa - mulţumită atitudinii integre a autorităţilor şi forţelor de menţinere a ordinii -, după încheierea comemorării, pe un drum închis circulaţiei, nu au fost nevoiţi să se înghesuie pe trotuar, ca în ultimii doi ani. Şi nu este lipsit de importanţă nici faptul că an de an, vin la noi şi ne încurajează lideri politici care trăiesc în autonomii înfloritoare, funcţionale în Europa: catalani, basci, flamanzi. Abia dacă există pe bătrânul continent vreo ţară în care să nu funcţioneze o formă sau alta de autodeterminare.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.045, 11.03.2017; Titlu: Victorii mărunte la Târgu-Mureş, Semnează: Farcadi Botond

    Vineri seara, în Ziua libertăţii secuieşti, în sala de festivităţi a palatului culturii din Târgu Mureş a fost înmânat premiul Gabor Aron. Preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt, li s-a adresat celor prezenţi, declarând, între altele, că guvernul României destabilizează ţara prin faptul că nu îi asigură comunităţii maghiare transilvane autonomie extinsă. Anul acesta, Consiliul Naţional Secuiesc i-a acordat Alianţei Libere Europene (EFA) înalta distincţie. În motivaţie, a arătat că asemeni laureaţilor de până acum ai premiului, EFA a contribuit şi ea la restabilirea încrederii în sine a poporului secuiesc, a consolidat credinţa în posibilitatea înfăptuirii autonomiei şi participă activ la înfăptuirea acesteia. Vicepreşedintele cu probleme de comunicare al CNS a fost cel care i-a înmânat premiul reprezentantului EFA, Wouter Patho, care a dat asigurări, în numele alianţei, cu privire la sprijinirea pe mai departe a luptei secuimii pentru autonomie într-o Românie extrem de centralizată şi antiminoritară - după cum s-a exprimat. Iubesc Transilvania şi iubesc Ţinutul Secuiesc - a afirmat politicianul flamand Gunther Dauwen, director EFA, după care i-a înmânat Consiliului Naţional Secuiesc o carte pe care a numit-o Biblia autodeterminării. Cadoul a fost preluat de Ferencz Csaba. Festivitatea s-a încheiat cu intonarea imnului secuiesc.
    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 48, 13.03.2017; Titlu: România este extrem de centralizată şi antiminoritară / A fost decernat premiul Gabor Aron

    Covasna: Miercuri, la ora 13:30, participanţii se vor aduna în faţa ocolului silvic. Se vor deplasa apoi în centrul oraşului, unde vor avea loc un program festiv şi depuneri de coroane în curtea bisericii reformate. În sala Ignacz Rozsa a Casei de cultură orăşeneşti, în organizarea Şcolii Populare Fabian Erno, astăzi, de la ora 18:00, istoricul Benko Jozsef, cercetător al istoriei militare, păstrător de tradiţii, membru al Grupului Păstrătorilor de Tradiţii ale Batalionului 23 de Grăniceri Vânători de Munte Honvezi al Regatului Ungar, din Târgu Mureş, va susţine expunerea Lupta de libertate, de aproape. Gazda manifestării va fi preotul Balogh Zoltan. Festivitatea va începe la Cernatul de Sus, miercuri la ora 10:00. În Cernatul de Jos, de la ora 15:00 vor avea loc depuneri de coroane. În Zagon, mâine, de la ora 11:00, va avea loc o slujbă festivă ecumenică dedicată zilei de 15 martie. Participanţii se vor deplasa la monumentul erorilor martiri din centrul comunei. Discursul festiv va fi rostit de parlamentarul Marton Arpad. Festivitatea se va încheia cu depuneri de coroane. În localitatea Păpăuţi, manifestarea va începe la ora 14:00. În biserica reformată va avea loc o slujbă festivă. Elevii şcolii din localitate şi tinerii vor prezenta un program cultural. Participanţii se vor deplasa la monumentul eroilor din centrul comunei, unde vor avea loc depuneri de coroane. La Arcuş, miercuri de la ora 12:00, în Parcul comemorativ va avea loc o festivitate. La Vâlcele, de la ora 11:00, va avea loc o slujbă festivă. La Ghidfalău, miercuri, între orele 11:00-12:00, va avea loc o slujbă festivă. Intre orele 11:00-13:00, la plăcuţa comemorativă Czecz Janos va avea loc o slujbă festivă. La Mărtănuş, miercuri va avea loc o slujbă festivă, la fel şi în localitatea Zoltan. La Angheluş, între orele 11:00-12:00, va avea loc o slujbă festivă, după care va urma programul festiv al şcolii din localitate. La Ilieni, miercuri de la ora 12:00, la monumentul din parcul central, vor avea loc o festivitate şi un program cultural. La Chichiş, miercuri, de la ora 11:00, preotul reformat Kovacs Levente va celebra o slujbă în biserica unitariană. De la ora 12:00, la monumentul Gabor Aron va avea loc o defilare cu drapele. De la ora 12:30, la monumentul Gabor Aron vor fi rostite cuvântări festive, vor fi depuse coroane şi vor fi intonate imnurile. La Malnaş, miercuri, de la ora 15:00, în curtea bisericii reformate vor avea loc depuneri de coroane la obelisc. La Băile Malnaş, miercuri, de la ora 11:00, va avea loc o festivitate la monumentul păsării turul. La Valea Zălanului, miercuri, de la ora 9:00, în curtea bisericii catolice vor fi depuse coroane la plăcuţa comemorativă paşoptistă. La Micfalău, miercuri, între orele 10:00-11:00, va fi celebrată o slujbă ecumenică. Intre orele 11:00-12:00, în curtea bisericii catolice va avea loc o defilare. Intre orele 12:00-13:00, la căminul cultural va avea loc programul festiv al Școlii Generale Fejer Akos. La Reci, miercuri, de la ora 11:00, la monumentul central vor avea loc depuneri de coroane. În Araci, miercuri, de la ora 12:00, la monumentul central vor avea loc depuneri de coroane. În Saciova, în biserica reformată va fi celebrată o slujbă festivă. La Bodoc, miercuri, de la ora 11:00, va fi celebrată o slujbă festivă, iar elevii vor prezenta un program festiv. În Olteni, miercuri, de la ora 11:00, în biserică va fi celebrată o slujbă festivă. La Zălan, miercuri, de la ora 11:00, va fi celebrată o slujbă festivă, iar elevii vor prezenta un program festiv. La Bixad, între orele 9:00-10:30, la biserică va fi celebrată o slujbă festivă, iar între orele 10:30-11:30 vor avea loc depuneri de coroane în curtea şcolii. La Valea Crişului, miercuri, între orele 10:00-11:00, în biserica unitariană şi în centrul localităţi vor avea loc festivităţi dedicate eroilor. La Calnic, miercuri, la ora 11:30, va fi celebrată o slujbă festivă în biserica unitariană. La Ozun, de la ora 11:00, în biserica reformată va fi celebrată o slujbă festivă. La Bicfalău, miercuri, de la ora 13:00 va fi celebrată o slujbă la biserica reformată. La Sântiolunca, miercuri, de la ora 15:00, festivitatea va fi organizată în Casa Comunitară Majlat Gusztav. La Telechia, miercuri, de la ora 10:00, festivitatea va avea loc la monumentul eroilor. La Pachia, miercuri, de la ora 12:00, în curtea bisericii reformate va avea loc un program festiv. În Brateş, miercuri, de la ora 11:00, în curtea Erzsebet va avea loc un program festiv. La Comandău, miercuri, de la ora 11:00, în parcul din faţa primăriei va avea loc un program festiv prezentat de elevii Scolii Horn David. La Boroşneu Mare, miercuri, de la ora 11:00, în biserica reformată va fi celebrată o slujbă festivă. La Pava, miercuri, de la ora 14:30, la monument va avea loc un program festiv. La Tamașfalău, miercuri, de la ora 11:30, va avea loc un program festiv la monumentul paşoptist. La Surcea, miercuri de la ora 17:00, în curtea bisericii reformate va avea loc un program festiv. La Zăbala, miercuri, de la ora 15:30, la monumentul din faţa bisericii reformate va avea loc un program festiv. Vor rosti cuvântări reprezentanţii localităţii înfrăţite Fuzesabony, respectiv primarul Fejer Levente şi preşedinte UDMR, Fejer Zsolt (parada călăreţilor şi a căruţelor). La Brăduţ, miercuri, între orele 11:00-12:00 în curtea bisericii va fi celebrată o slujbă festivă. La Doboşeni, miercuri, între orele 11:00-12:00, în curtea bisericii va fi celebrată o slujbă festivă. La Telechia, miercuri, între orele 16:00-17:00, în curtea bisericii va fi celebrată o slujbă festivă. La Filia, miercuri, de la ora 12:00, vor avea loc depuneri de coroane la furnal. La Belin, miercuri, de la ora 12:00, la statuia lui Boloni Farkas Sandor va fi prezentat un program festiv. La Aita Mare, miercuri, între orele 11:00-12:00, în biserica va fi celebrată o slujbă festivă şi vor avea loc depuneri de coroane la monumente. La Băţanii Mari, astăzi de la ora 13:50, va avea loc o acţiune de recrutare. La Vârghiş, miercuri, de la ora 11:00-12:00, va fi celebrată o slujbă festivă, vor fi depuse coroane şi vor lua cuvântul preoţi locali şi primarul. La Breţcu, miercuri, între orele 15:00-17:00, vor avea loc depuneri de coroane, un program festiv în căminul cultural, parada călăreţilor şi a căruţelor. La Dalnic, miercuri, de la ora 11:00, în biserică va avea loc un program festiv. De la ora 12:00, la Scoala Generală Darko Jeno vor avea loc depuneri de coroane. La Estelnic, miercuri, de la ora 8:00, vor avea loc depuneri de coroane la monument. La Valea Scurtă, miercuri, de la ora 14:00, depuneri de coroane la monumentul central. La Ghelinţa, miercuri, de la ora 17:00, vor avea loc depuneri de coroane la monumentul din parcul central. La Belani, miercuri de la ora 8:30, la Şcoala Generală Tuzson Janos va avea loc un program festiv. La Sâncrai, miercuri, de la ora 13:30, vor avea loc depuneri de coroane la obeliscul din faţa bisericii. La Valea Seacă, miercuri, de la ora 14:00, va fi inaugurat un obelisc. Miercuri, de la ora 10:30, la Eresteghin vor avea loc depuneri de coroane la monumentul lui Gabor Aron. La Ojdula, miercuri, de la ora 10:00, va fi celebrată o slujbă festivă în biserica catolică. La Catalina, miercuri, între orele 9; 30, la monumentul din parcul din faţa bisericii vor avea loc depuneri de coroane. La Turia, astăzi, de la ora 17:00, la căminul cultural va avea loc un program festiv. Miercuri, de la ora 8:45, la monumentul din faţa primăriei vor avea loc depuneri de coroane, iar de la ora 13:00, vor fi depuse coroane la obeliscul din faţa bisericii catolice. Parada călăreţilor Sfântu Gheorghe: În memoria revoluţiei paşoptiste, în data de 15 martie, de la ora 14:30, va avea loc o paradă a călăreţilor. Defilarea va porni de la obeliscul Varadi-Bartalis (şcoala Varadi), din partea de est a oraşului, şi de la monumentul luptei de la Epresteto.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.047, 14.03.2017; Titlu: Seria festivităţilor din Trei Scaune

    Mai trebuie reabilitat doar tronsonul de 3.800 m dintre Chichiş şi Băcel, pentru ca infrastructura naţională să fie perfectă - astfel ar putea gândi cel care urmăreşte ştirile centrale. Primarul târgumureşean este cel care i-a supus atenţiei ministrului de externe (!) incriminatul tronson. Primarul Dorin Florea a afirmat, în contextul întâlnirii ungaro-române la nivelul miniştrilor de externe - la care, după mult timp, părea că ambele părţi ar vrea să urnească din punctul mort relaţia ruşinos de proastă dintre cele două state partenere, inclusiv în UE şi NATO -, că înainte să se îngrijoreze pentru problemele maghiarilor din România, ministrul român de externe ar trebui să îl întrebe pe primarul din Chichiş de ce nu dispune reabilitarea drumului dintre Chichiş şi Băcel. Teodor Meleşcanu nu a ridicat mănuşa, aşa că l-am întrebat noi pe Santa Gyula din ce motiv a ajuns drumul comunal în atenţia diplomatică. La toate ministerele legate de dezvoltare, la premier, iar, mai nou, şi la administraţia prezidenţială şi consiliul pentru combaterea discriminării a ajuns sesizarea că eu nu aş dori să construiesc un drum spre Băcel, pentru că acolo locuiesc în special români. Eu lucrez la el, deşi pe nici unul dintre denunţători nu-i interesează că din banii distribuiţi de finanţe, anul acesta am primit 15% din suma de anul trecut. Nu cu atât mai puţin, ci doar atât am primit - a spus primarul. Concret, sunt două capitole: pentru unul am primit 18.000 lei - faţă de 114.000 lei de anul trecut -, iar pentru celălalt am primit 23.000 lei - faţă de 156.000 cât am primit anul trecut - ne-a declarat primarul. Santa a mai spus că ar fi timpul ca lucrările de introducere a apei şi a canalizării, demarate în anul 2008, să fie finalizate şi că vor construi, din fonduri guvernamentale, o grădiniţă nouă. Lucrările efectuate până acum la noua grădiniţă sunt în valoare de peste 300.000 lei - a mai spus edilul.
    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 50, 15.03.2017; Titlu: Drum comunal ajuns la nivel diplomatic / Scena denunţătorilor, Semnează: Erdely Andras

    Prin măsura adoptată de Dorin Florea, primarul din Târgu Mureş, care a interzis marşul din 10 martie, ziua libertăţii secuieşti, a fost pus în pericol dreptul de întrunire al maghiarilor din România - precizează buletinul informativ din această săptămână al Serviciului de Asistenţă Juridică Miko Imre, care pomeneşte şi de interdicţia referitoare la utilizarea simbolurilor minoritare, adică de sentinţele judecătoreşti vizând îndepărtarea drapelului secuiesc. Buletinul de informare aminteşte următoarele: organizatorul evenimentului, CNS, a avut, preliminar manifestărilor, o întâlnire de mediere cu reprezentanţii poliţiei, referitoare la festivitatea memorială şi marşul preconizate pentru ziua libertăţii secuieşti, acestea fiind autorizate de poliţie şi prefectură. Primăria din Târgu Mureş a anunţat însă, printr-un comunicat de presă, că autorizează doar festivitatea memorială. Buletinul informativ aminteşte şi de alte manifestări antimaghiare ale lui Dorin Florea (de lupta pe care o poartă împotriva inscripţiilor în limba maghiară), şi precizează: dreptul de întrunire al cetăţenilor nu poate fi condiţionat în funcţie de obiectivele unei mişcări date, deoarece acest lucru ar putea duce la discriminare. Serviciul de asistenţă juridică atrage atenţia şi asupra recentului proces privind drapelul: conform sentinţei curţii de apel Braşov, drapelul secuiesc - donat - trebuie îndepărtat din sala de şedinţe a consiliului judeţean, şi aceasta este una din multele hotărâri care semnalează că autorităţile din România aplică dublul etalon. Deşi, constituţia României garantează dreptul la identitate al cetăţenilor, recunoaşterea Pământului Secuiesc şi utilizarea simbolurilor secuieşti reprezintă probleme nesoluţionate.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.048, 15.03.2017; Titlu: Serviciul de Asistenţă Juridică Miko Imre / Dreptul nostru de întrunire este în pericol, Semnează: Demeter J. Ildiko

    Aparut in : 

    0 0

    Centrul European de Studii Covasna - Harghita

    Săptămâna trecută, primarii oraşelor maghiare de pe Pământul Secuiesc s-au întâlnit la Miercurea-Ciuc. Au discutat, între altele, despre dezvoltarea regională, utilizarea simbolurilor, posibilităţile de colaborare. După întâlnire, primarul din Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad Andras, a declarat, pentru Kossuth Radio, că gradul de competitivitate al Pământului Secuiesc depinde în mare măsură de realizările oraşelor, de nivelul la care pot gândi la unison, pot colabora edilii oraşelor, ai judeţelor, ai comunelor. - În momentul de faţă, avem sentimentul că avem parteneri în capitală şi este posibil ca în lunile care urmează, să reuşim să adoptăm acolo câteva decizii care se referă la slăbirea Bucureştilor şi consolidarea regiunilor, a judeţelor, a oraşelor şi comunelor - a mai spus edilul.
    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 10, 17.01.2017; Titlu: S-au întâlnit primarii de pe Pământul Secuiesc / Bucureştii să slăbească!

    Pentru proiectul intitulat Legendele din Ţinutul Secuiesc, anul în curs poate fi unul al progresului. Echipa studioului de desene animate a fost invitată la Los Angeles şi Milano, iar norvegienii pregătesc o proprie colecţie de legende după reţeta secuiască. Pe harta internaţională au fost incluse şi Legendele din Ţinutul Secuiesc. Legendele din Ţinutul Secuiesc, proiect realizat de Fazakas Szabolcs, este cunoscut atât la nivel local, în patria sa restrânsă, cât şi la nivel internaţional. Munca perseverentă de mai mulţi ani, nelipsită de obstacole, a echipei, nu a fost inutilă: popularitatea colecţiei de legende din Ţinutul Secuiesc, desenele animate în care sunt prezentate acestea, este indiscutabilă, vestea acestora a prins aripi, interesul vizavi de acestea fiind manifestat din cele mai îndepărtate regiuni. La sfârşitul săptămânii trecute, echipa a participat la un seminar de cinci zile la Tălişoara, judeţul Covasna, sponsorizat de Ministerul Culturii din România şi Fondul Norvegian-Islandez Liechtenstein. În cadrul întâlnirii - intitulate Promovarea patrimoniului spiritual şi construit al minorităţii maghiare din România, respectiv schimb de experienţă şi identificarea de noi posibilităţi de cooperare -, partea norvegiană a fost reprezentată de Anne Magnussen, producător de film, reprezentantă a Film Dikkedokken. Aceasta şi-a prezentat filmul documentar, intitulat: Omul care vorbeşte 75 de limbi, atrăgând atenţia echipei de desene animate asupra soluţiilor tehnice interesante. Întâlnirea norvegiană-secuiască a fost una utilă, aceasta oferind posibilitatea unei discuţii, a unui schimb de experienţă, printre altele, şi ocazia cunoaşterii valorilor culturale ale poporului sami, care trăieşte în Norvegia - a declarat Fazakas Szabolcs. Acesta a precizat că prezentarea asemănărilor dintre minoritatea sami din Norvegia şi minorităţile de la noi din ţară a fost una interesantă, deoarece au fost de acord cu Anne Magnussen în ce priveşte faptul că este extrem de importantă cunoaşterea patrimoniului cultural al minorităţilor naţionale, care reprezintă parte a culturii majorităţii. Fazakas a declarat că în cadrul întâlnirii au prezentat proiectul Legendele din Ţinutul Secuiesc, precum şi Mini Parcul Transilvaniei, proiectat la Băile Szejke. Pe parcursul întâlnirii am prezentat Legendele din Ţinutul Secuiesc şi concepţia Mini Parcului Transilvaniei. Lui Anne Magnussen i-a plăcut foarte mult proiectul nostru, scopul sosirii sale constituindu-l realizarea unui schimb knohau şi oferirea de consiliere, dar imediat ce a cunoscut munca noastră, a declarat că, în locul oferirii de consiliere, mai degrabă, ne ocupăm de identificarea posibilităţilor viitoare, astfel că am profitat de întâlnire pentru aceasta. Am pregătit accesarea de fonduri europene pentru serialul de desene animate şi studio, am vorbit despre viitorul parcului. În opinia lui Anne Magnussen, proiectul nostru reprezintă un potenţial uriaş pentru regiune. I-a plăcut foarte mult că prin intermediul proiectului parcului prezentăm epoca înfloritoare a Transilvaniei, şi pentru acesta dorind să ne procure susţinători occidentali - a detaliat Fazakas, adăugând că le-au prezentat oaspeţilor nu numai lumea legendelor din Ţinutul Secuiesc, ci şi atelierul renumitului meşter fierar Nagy Gyorgy, i-au dus la muzeul din Baraolt şi la Casa bunicului Elek. La finalul întâlnirii, ne-am strâns mâna pentru continuarea cooperării, iar producătorul norvegian a propus să realizăm un proiect ca cel al Legendelor din Ţinutul Secuiesc, deoarece în Norvegia nu există un astfel de proiect. Legendele din Ţinutul Secuiesc reprezintă o marcă înregistrată, astfel că, ne-am asumat acest lucru. Dacă într-adevăr ne solicită sprijinul, împreună cu aceştia, asemănător legendelor din Ţinutul Secuiesc vom realiza şi Legendele din Norvegia - a prezentat proiectele de viitor Fazakas Szabolcs. Acesta a adăugat: prin intermediul proiectului au şi alte relaţii internaţionale. La Bruxelles, proiectul de desene animate secuieşti este amintit ca ambasador cultural al Ţinutului Secuiesc. Au primit şi două invitaţii pentru promovarea la nivel internaţional a proiectului. În cadrul unei conferinţe de la Bruxelles, proiectul a fost prezentat în câteva cuvinte ca fiind: diplomatul pentru cultură al Ţinutului Secuiesc. În urmă cu puţin timp, studioul din Odorheiu-Secuiesc a fost vizitat de producătorii de film Billy Dichter, din America, şi Sipor Kornel, din Ungaria. Le-am prezentat activitatea noastră de până acum şi ne-au invitat, încă în acest an, la Los Angeles şi Milano, la întâlnirea internaţională a producătorilor de televiziune. Important este că, aici, seria noastră de desene animate o vom putea demara pe un drum internaţional. În opinia oaspeţilor, am atins un nivel competitiv, iar acum aşteaptă şi conţinut, iar noi ne străduim să nu îi dezamăgim nici în această privinţă - a declarat iniţiatorul proiectului Legendele din Ţinutul Secuiesc.
    Cotidianul „Hargita Nepe” (Harghita), nr. 10, 17.01.2017; Titlu: Au cucerit atât Norvegia, cât şi America - Legendele din Ţinutul Secuiesc vor fi ambasadorul cultural al Ţinutului Secuiesc

    Deputatul Kulcsar-Terza Jozsef iniţiază înfiinţarea unei subcomisii care să se ocupe de maghiari în cadrul comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a parlamentului de la Bucureşti. Parlamentarul a declarat acest lucru în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate ieri, la Sfântu-Gheorghe. După cum a spus, a participat la şedinţa din această săptămână a comisiei şi atunci s-a gândit că nu există o subcomisie care să se ocupe expres de asigurarea drepturilor maghiarilor. Acest lucru demonstrează şi el că suntem trataţi drept cetăţeni de rangul al doilea - a subliniat el. Tocmai din această cauză, i-a propus preşedintelui comisiei, Ibram Iusein, să înfiinţeze o subcomisie, iar acesta i-a spus că este posibil. Pentru înfiinţarea subcomisiei este nevoie de trei parlamentari, iar în comisia pentru drepturile omului sunt doar doi maghiari - Kulcsar Terza Jozsef şi Benko Erika, astfel că va fi nevoie de ajutorul unui al treilea coleg. Kulcsar Terza Jozsef a început deja discuţiile pe această temă. Kulcsar Terza Jozsef a declarat că înfiinţarea organismului ar fi eficientă, deoarece acesta s-ar putea ocupa exclusiv de drepturile maghiarilor - utilizarea simbolurilor, a limbii materne, a inscripţiilor maghiare - şi ar putea elabora observaţii, rapoarte şi propuneri, pe care comisia le-ar putea apoi înainta guvernului. Puterea executivă este obligată într-o formă sau alta să le acorde atenţie. Subcomisia ar putea facilita îmbunătăţirea relaţiilor interstatale ungaro-române - a declarat politicianul şi a promis că după deschiderea sesiunii parlamentare va continua să informeze despre soarta iniţiativei.

    Să fim în stare de alertă
    Nu numai că suntem trataţi drept cetăţeni de rangul al doilea, dar suntem consideraţi duşmani din anul 1920, iar serviciile secrete române duc o luptă împotriva noastră, scopul fiind desfiinţarea maghiarilor - incapacitarea Liceului catolic din Târgu-Mureş, renaţionalizarea Colegiului Szekely Miko, campania împotriva inscripţiei de pe frontispiciul acestuia, campania împotriva simbolurilor noastre, toate acestea indicând acest lucru. Tocmai din acest motiv trebuie să fim în stare de alertă, pentru ca în caz de nevoie, prin instrumente civile şi proteste de stradă să protestăm împotriva asupririi - a declarat Bedo Zoltan, în cadrul conferinţei de presă. În numele Mişcării pentru Dăinuirea Maghiarilor a atras atenţia asupra faptului că este nevoie şi de asumarea rolului civil pentru pararea încălcării drepturilor maghiarilor.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.003, 20.01.2017; Titlu: Vrea o subcomisie care se ocupă de maghiari, Semnează: Farcadi Botond

    Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) îi solicită Tribunalului Uniunii Europene o nouă rundă scrisă în procesul pe care i l-a intentat Comisiei Europene, după ce acest din urmă organism a respins înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti a CNS. Preşedintele CNS, Izsak Balazs, a declarat că în timp ce în România sunt câştigate procese împotriva autorităţilor - un semn al faptului că justiţia a devenit mai europeană -, instituţiile de la Bruxelles s-au balcanizat. În 2013, CNS a dorit să profite de posibilitatea iniţiativei cetăţeneşti europene. Iniţiativa intitulată Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale a fost depusă de cetăţeni de pe Pământul Secuiesc, din Ungaria, Slovacia, Catalonia, Ţara Bascilor, Suedia, Austria, Olanda, Belgia şi Germania. Esenţa ei este ca UE să acorde o atenţie deosebită zonelor geografice ale căror caracteristici etnice, culturale, religioase şi lingvistice diferă de cele ale zonelor înconjurătoare. Comisia Europeană a respins însă înregistrarea iniţiativei, motivând prin faptul că nu are atribuţii în probleme care vizează minorităţile etnice. Izsak Balazs şi adepţii săi nu au acceptat acest argument şi i-au intentat proces Comisiei Europene. Comisia Europeană a fost susţinută în acest dosar de Grecia, Slovacia şi România, iar CNS-ul de către Ungaria şi Consiliul Judeţean Covasna. Anul trecut, Tribunalul Uniunii Europene s-a pronunţat în favoarea Comisiei Europene. CNS a contestat decizia, iar de curând, Tribunalul European le-a trimis părţilor vizate răspunsul participanţilor la proces. Dosarul de aproximativ 600 de pagini conţine poziţia părţilor participante la proces. Izsak Balazs consideră însă că argumentaţia Comisiei Europene, Slovaciei şi României conţine numeroase strecurări, denaturări, neadevăruri, motiv pentru care a solicitat o nouă rundă scrisă, pentru a putea dezminţi toate acestea. Comisia Europeană fie ne acceptă cererea, fie o respinge şi va pronunţa o sentinţă în caz - a declarat Izsak Balazs în cadrul unei conferinţe de presă de vineri, de la Sfântu-Gheorghe. După cum a mai spus, intenţionează ca la finalul procedurii, să ofere publicului larg acces la întreg materialul procesului.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.005, 23.01.2017; Titlu: Iniţiativa cetăţenească europeană / CNS nu renunţă, Semnează: Farcadi Botond

    Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a câştigat fără excepţie procesele intentate de către autorităţi din cauza comemorărilor organizate cu ocazia zilei libertăţii secuieşti, ceea ce demonstrează că mergem pe un drum legal - a spus, în cadrul unei conferinţe de presă de vineri, Izsak Balazs, adăugând că comemorarea va avea loc şi anul acesta, în 10 martie. Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc a spus că CNS ar dori să consolideze identitatea scăunală, conform hotărârii Marii Adunări Autoguvernamentale de pe Pământul Secuiesc, din 5 septembrie 2009. - Autonomia secuiască istorică este edificată pe autonomia scaunelor. Sub acest aspect diferă statutul de autonomie al CNS de cel al guvernului român şi de proiectul foarte asemănător al UDMR-PCM. Noi reconfirmăm acel fapt istoric conform căruia unităţile administrative fundamentale ale Pământului Secuiesc autonom nu sunt judeţele, ci scaunele secuieşti, care iau fiinţă prin asocierea autoguvernărilor secuieşti - a explicat Izsak Balazs.
    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 15, 25.01.2017; Titlu: Vom sărbători ziua libertăţii secuieşti / Ne apărăm oamenii, Semnează: Erdely Andras

    Tribunalul Harghita a respins acţiunea în justiţie iniţiată de prefectul Andrei Jean-Adrian, în care acesta a atacat hotărârea de elaborare a Codului de convieţuire româno-maghiară a Consiliului Judeţean Harghita. Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, şi-a exprimat speranţa ca prefectul să aibă în vedere că programul bine intenţionat, cu valoare de exemplu, poate aduce doar beneficii atât maghiarilor, cât şi românilor, şi va fi atât de înţelept să nu facă recurs împotriva sentinţei. Acesta a subliniat că se pregătesc de realizarea programului, cheltuielile acestuia fiind cuprinse în bugetul pe acest an şi intenţionează să obţină în acest sens şi parteneriatul Departamentului pentru Relaţii Interetnice. În acelaşi timp, Borboly consideră dezamăgitor faptul că din cauza contestaţiei prefectului, nu au putut demara procesul de elaborare a codului încă de anul trecut. După cum se ştie, autoguvernarea judeţeană (Consiliul Judeţean - n.n.) a hotărât în luna februarie 2016 ca împreună cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale să elaboreze codul de convieţuire. De exemplu, documentul respectiv ar face propuneri în direcţia raportării reciproce a românilor şi maghiarilor vizavi de sărbătorile naţionale ale fiecăruia, ca fondurile oferite de autoguvernare pentru biserici să fie repartizate în funcţie de numărul de credincioşi, ca dreptul de folosire al limbii materne să fie asigurat şi în acele localităţi unde legea nu prevede acest lucru, iar în şcolile unde învaţă puţini elevi de naţionalitate română, respectiv de naţionalitate maghiară, prin contribuţie locală, chiar dacă nu există efectivul necesar de elevi, să fie asigurat învăţământul în limba maternă. În acelaşi timp, codul respectiv nu este nimic mai mult decât un şir de propuneri, din care, autoguvernările localităţilor pot introduce câteva în propriul regulament, în funcţie de cerinţe şi posibilităţi. Prefectul a atacat hotărârea pe considerentul că autoguvernarea judeţeană nu deţine competenţe în domeniul cooperării interetnice şi al bilingvismului din administraţia publică. Tocmai de aceea, mai devreme, autoguvernarea judeţeană s-a adresat Departamentului pentru Relaţii Interetnice şi Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, ca instituţiile subordonate guvernului să asigure acele competenţe, necesare pentru derularea programului respectiv.
    Cotidianul „Hargita Nepe” (Harghita), nr. 15, 26.01.2017; Titlu: Prefectul a pierdut procesul - Codul de convieţuire româno-maghiară

    În pofida tuturor declaraţiilor răsunătoare, guvernul român nu numai că nu face o descentralizare, ci, dimpotrivă, centralizează - susţine Tamas Sandor. Camera Agricolă Judeţeană Covasna a fost scoasă din subordinea consiliului judeţean. Deşi în cercurile guvernamentale de la Bucureşti se tot afirmă că deciziile sunt aduse tot mai aproape de oameni, iar autoguvernările primesc competenţe din ce în ce mai multe, realitatea este că are loc nu o descentralizare, ci o centralizare - afirmă Tamas Sandor. Într-un timp era vorba inclusiv de faptul că direcţia agricolă judeţeană va fi trecută în subordinea consiliului judeţean. Contrar acestui fapt, fostul - nici nu actualul - guvern a decis să nu descentralizeze direcţia, ci invers, să ia şi camera agricolă care era în subordinea consiliului judeţean şi să o treacă în subordinea direcţiei agricole aparţinătoare ministerului - a spus preşedintele consiliului judeţean în şedinţa ordinară, de săptămâna trecută, a consiliului. Spre marea glorie a principiului autoguvernării, consiliul judeţean nu a putut face altceva, a fost nevoit pur şi simplu să voteze ordinul dat la Bucureşti.
    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 19, 31.01.2017; Titlu: Una zic şi alta fac / Centralizare autor Erdely Andras

    Sprijinul acordat de guvernul ungar în domeniul educaţional elevilor care frecventează şcoli cu predare în limba maghiară din România, revine la valoarea iniţială, suma fiind redusă, în 2013, de la 22.400 la 17.200 de forinţi. Proiectele de concurs vizând anul şcolar 2016-2017 pot fi depuse până în data de 17 martie. Valoarea sprijinului acordat elevilor este echivalentul a 22.400 de forinţi (aproximativ 322 lei), în schimb valoarea sumei de care beneficiază studenţii a rămas neschimbată (2.800 forinţi, adică 40 lei).
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.012, 01.02.2017; Titlu: În limba maghiară pe pământul natal

    Este din ce în ce mai greu să spunem că România este stat de drept, iar separarea reală a puterilor în stat este doar o iluzie - a afirmat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, în cadrul dezbaterii de ieri, în parlament, a moţiunii de cenzură înaintată împotriva guvernului. Preşedintele UDMR a precizat: nu numai din 31 ianuarie, ci de ani de zile nu mai putem vorbi de stat de drept. Este stat de drept acela în care nu sunt respectate legile, în care unele dispoziţii ale legii educaţiei nu sunt puse în aplicare şi nimeni nu este sancţionat din acest motiv? Cum arată statul de drept în care acordurile ratificate de România, ca de exemplu, Convenţia-Cadru pentru Protecţia Minorităţilor, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare nu sunt aplicate şi respectate? Este oare stat de drept acela în care proprietăţile bisericilor sunt renaţionalizate, iar dreptul la proprietate este batjocorit? - a întrebat retoric preşedintele UDMR. După cum a afirmat, pune la îndoială caracterul de stat de drept şi faptul că deciziile curţii constituţionale sunt validate, instituţiile vizate nu respectă, de exemplu, decizia conform căreia interceptările făcute de serviciul secret nu pot fi folosite ca probe în dosarele penale, având în vedere că sunt demarate în continuare proceduri bazate exclusiv pe interceptările făcute de Serviciul Român de Informaţii (SRI). Kelemen a adăugat: a fost lezat statul de drept atunci când, sub umbrela siguranţei naţionale, CSAT a adoptat o hotărâre privind colaborarea - în baza unor protocoale şi condiţii care nu au fost dezvăluite nici până astăzi - dintre serviciile secrete şi parchete.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.019, 09.02.2017; Titlu: Kelemen: nu se poate vorbi despre stat de drept

    Poliţia şi procuratura au demarat o nouă anchetă împotriva consilierilor locali din Târgu-Secuiesc, respectiv împotriva funcţionarilor publici din cadrul primăriei, care au propus spre adoptare denumirea unei străzi din oraş cu numele lui Wass Albert, şi au participat la elaborarea proiectului de hotărâre. Pe 19 noiembrie 2015, consilierii locali au adoptat, prin vot unanim, conferirea numelui lui Wass Albert unei străzi fără denumire din oraş, iniţiativă care a generat un scandal imens, dat fiind faptul că, în România, scriitorul a fost declarat criminal de război. Proiectul de hotărâre a fost retras de consiliu pe 25 februarie 2016. În urma acestei măsuri, la propunerea poliţiei, procuratura a închis cazul, a renunţat la acuzaţii, fără să mai demareze procedurile penale împotriva cuiva. Această decizie însă a fost atacată de prefectură, solicitându-se o nouă anchetă în caz. Primarul Bokor Tibor a fost informat marţi cu privire la evoluţia cazului. Potrivit afirmaţiilor făcute de acesta, au fost demarate proceduri penale împotriva mai multor persoane - deşi botezarea străzii nu a mai avut loc - cu scopul bine gândit de a continua crearea de tensiuni în oraş.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.020, 10.02.2017; Titlu: Anchetă penală din cauza numelui de stradă Wass Albert, Semnează: Iochom Istvan

    Un grup al membrilor Academiei Române a publicat un apel înflăcărat, cu tentă naţionalistă - în privinţa conţinutului - şi generalizatoare, şi cu temeri pentru naţiune şi ţară, în care academicienii îşi exprimă îngrijorarea, adică resping posibilitatea formării unei enclave autonome pe criterii etnice. Este bizar că cei 84 de semnatari au considerat tocmai acum, în aceste zile, că este important să-şi dea publicităţii poziţia contestabilă, aceasta devenind de actualitate - în opinia lor - în special datorită centenarului de anul viitor. Portalul Hotnews.ro, care a informat cu privire la document, a evidenţiat în titlu că, în timp ce protestele anticorupţie sunt în toi, academicienii preiau propaganda Partidului Social Democrat. Mesajul în spirit retrograd abordează o serie de probleme sociale, însă este unul superficial, nu spune de fapt nimic. Este cert că pentru academicieni este important să readucă - în mod accentuat - în discursul public din România sentimentul de pericol generat de autonomia pe criterii etnice. Nu menţionează concret, însă prin cuvintele lor nu fac referire la altceva decât la pericolul maghiar bine cunoscut şi asupra căruia se insistă periodic, adică - în timp ce mecanismul de propagandă social-liberală urmăreşte, cu consecvenţă, să decredibilizeze seria protestelor, aflată şi acum în derulare, tot pomenind de Soros, pericolul reprezentat de companiile multinaţionale şi xenofobie - aruncă şi cartea maghiară. Ar fi greu de explicat altfel circumstanţele şi motivul pentru care alarmarea din cauza unităţii naţionale şi integrităţii teritoriale a ţării apare printre priorităţile academicienilor. În opinia lor, poporul şi statul român sunt periclitaţi de rescrierea tendenţioasă a istoriei, batjocorirea simbolurilor naţionale, sabotarea viitorului, oferirea spre vânzare a terenurilor agricole şi a zăcămintelor, defrişarea pădurilor, subminarea educaţiei şi a sănătăţii. Trebuie luptat, susţin ei, împotriva atacurilor. Textul bizar al academicienilor - care adoptă poziţie pentru susţinerea identităţii naţionale a românilor şi a suveranităţii ţării - sugerează că semnatarii par să-i încurajeze pe politicienii care alarmează cu pericolul maghiar, având în vedere că în cercurile social-democraţilor se pomeneşte deseori de viziunea potrivit căreia demonstraţiile anticorupţie ar putea duce la dezmembrarea României. Pe de altă parte însă, nu este clar ce fel de diversiuni şi acte de violenţă ar urma să fie sancţionate tocmai în timpul protestelor faţă de minciuna şi nemernicia ajunse la nivel guvernamental. Cei 84 de semnatari - printre care şi un fizician maghiar din Timişoara - le cer reprezentanţilor intelectualilor să fie exemple de înţelepciune şi patriotism. Cu siguranţă că acest document demn de dat uitării nu va deveni mândria academiei. Este dezolant că reprezentanţii societăţii savanţilor îşi dau numele pentru susţinerea unor astfel de manifestări, e îngrijorător că, în locul unei poziţii intelectuale marcante, citadela ştiinţei din capitală se rezumă la un mesaj fără valoare. Rezultatul îngrijorării şi însufleţirii manifestate de academicienii semnatari îl reprezintă doar o bucată de hârtie demnă de aruncat în coşul de gunoi: marele efort cu rezultat nesemnificativ.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.020, 10.02.2017; Titlu: Academicienii care-şi fac griji pentru naţiune, Semnează: Mozes Laszlo

    Ungaria şi-a întins mâna către România, iar modul favorabil în care evoluează relaţiile ungaro-slovace, respectiv cele ungaro-sârbe semnalează că nu Ungaria este motivul pentru care îmbunătăţirea relaţiilor ungaro-române întârzie - a afirmat Semjen Zsolt, vicepremierul Ungariei, în cadrul congresului Partidului Civic Maghiar, susţinut sâmbătă, la Satu-Mare. Maghiarii şi românii au nevoie reciproc unii de alţii. Cele două ţări trebuie să conlucreze, şi nu numai pentru că România este unul din principalii parteneri de comerţ exterior ai Ungariei, ci pentru că aici trăiesc peste 1,5 milioane de maghiari. Am apucat şi vremea în care graniţa ungară este apărată de soldaţi slovaci şi cehi, am apucat şi vremea în care în Serbia lui Milosevici s-a înfăptuit autonomia culturală maghiară. În momentul de faţă, Ungaria este principalul susţinător al intrării Serbiei în Uniunea Europeană. Ne-am întins mâna şi către România - a afirmat Semjen Zsolt, adăugând: trebuie remarcat însă că în actuala situaţie de politică internă înrăutăţită, unii încearcă să ascundă problemele prin retorica antimaghiară. Trebuie remarcat că, în România, există un antimaghiarism în derulare, sub masca juridică - a constat Semjen Zsolt. În opinia vicepremierului, nu a putut fi găsit un mod de apărare suficient de eficient faţă de procedurile demarate de direcţia anticorupţie din România împotriva liderilor autoguvernamentali de naţionalitate maghiară sau în cazul şcolilor maghiare. Este imposibil să nu fie sesizată intenţia de determinare a celor mai importanţi conducători maghiari - în special la nivelul autoguvernărilor - să nu-şi asume rol politic - a constatat Semjen. Potrivit vicepremierului, caracterul de stat de drept din România este periclitat atât de corupţie, cât şi de abuzarea de lupta anticorupţie. Guvernul şi parlamentul nu pot fi subordonate procuraturii şi serviciilor secrete, deoarece, în acest caz, este lezat statul de drept - a formulat Semjen Zsolt.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.022, 13.02.2017; Titlu: Semjen Zsolt: Antimaghiarism în derulare, sub masca juridică

    Deputatul de Trei Scaune Kulcsar-Terza Jozsef spune că ar trebui să se reglementeze prin lege ca ziua de 15 martie să fie zi liberă în localităţile locuite de maghiari. Acum câţiva ani, consiliul judeţean Covasna şi autoguvernarea din Sfântu-Gheorghe au stipulat în contractele colective de muncă faptul că angajaţii lor vor avea zi liberă cu ocazia sărbătorii maghiarimii, însă acest lucru soluţionează problema doar în cazul angajaţilor autoguvernărilor. Trebuie respectată sărbătoarea naţională a fiecăruia. Noi, maghiarii, respectăm sărbătoarea naţională a românilor, ziua de 1 decembrie, în schimb ne aşteptăm ca şi ei să o respecte pe a noastră - şi-a motivat Kulcsar-Terza iniţiativa, răspunzând solicitării noastre.
    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 29, 14.02.2017, PCM: să fie dată ziua de 15 martie! / Ar fi a 15-a zi liberă, Semnează: Kiss Edit

    După alegerile de anul trecut, nu a trebuit să se aştepte prea mult pentru ca reprezentanţii coaliţiei guvernamentale social-liberale să scoată din nou cartea maghiară, şi, declinând responsabilitatea, să alarmeze din nou cu pericolul maghiar poporul din România care protestează faţă de corupţie - a afirmat Tokes Laszlo, europarlamentar transilvănean, în cadrul şedinţei plenare de la Strasbourg a Parlamentului European. În discursul său a evidenţiat: suspiciunile privind revizionismul maghiar şi intervenţia din exterior, ce periclitează pacea, stabilitatea, integritatea teritorială a ţării, au fost răspândite de liderii PSD la nivelul opiniei publice, lucru amplificat de propaganda obraznic de ostilă a presei care susţine guvernul. Cel mai recent, cei aproape 100 de membri ai Academiei Române li s-au alăturat celor care-şi fac griji din oficiu pentru ţară. Din fericire, mulţi au bătut ulterior în retragere. Potrivit lui Tokes, maghiarii din Transilvania sunt solidari cu concetăţenii lor de naţionalitate română care protestează împotriva guvernului, la fel cum s-a întâmplat şi în 1989, când au adoptat poziţie împotriva dictaturii ceauşiste. Tokes a precizat în final: România trebuie apărată nu de maghiari sau autonomie, ci de corupţie!
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.024, 15.02.2017; Titlu: Tokes Laszlo: Trebuie să existe teama de corupţie, Semnează: Demeter J. Ildiko

    Aparut in : 

    0 0

    Români, să nu uităm trecutul!!!

    „În ceea ce priveşte Transilvania, există o singură alternativă: naţiunea maghiară - înainte şi după tratatul de la Trianon - ţine în modul cel mai ferm la dreptul ei de proprietate asupra întregii Transilvanii, nu va exista niciodată o generaţie de maghiari dispusă să renunţe la acest sfânt drept istoric.”
    (Bajcsy-Zsilinky Endre, „Transilvania - trecut şi viitor”, Editura Tinodi, tradusă din engleză de Concz Arpad, Preşedintele Ungariei, 1991)

    În perioada 30 august 1940 - octombrie 1944, adică exact în acea vreme cât Transilvania de nord-vest a fost anexată pe nedrept Ungariei, politica extremistă şi criminală maghiară a avut drept ţintă condamnarea şi executarea la moarte a identităţii românismului în acest leagăn de ortodoxie, cultură şi tradiţie românească. Dar nu trebuie să ne surprindă aceste manifestări, ştiut fiind faptul că Ortodoxia a fost tot timpul prigonită şi acuzată de conservatorism şi chiar de schismă. Iar credincioşii români au primit jertfa de a se urca pe Cruce din iubire pentru Hristos.
    Rămâne, totuşi, strigătoare la cer lipsa de ruşine şi bun-simţ a acestor elemente malefice şi sălbatice, dacă ne gândim că imediat după evenimentele din 1989 (şi în timpul acestora), membrii iredentei maghiare s-au comportat la fel de fariseistic şi sângeros ca pe timpul Dictatului de la Viena.
    Tocmai am găsit un fragment din „Memorandum Mihai Antonescu”, care arată „Situaţiunea bisericilor româneşti din Transilvania de Nord”. Acest Memorandum a fost înmânat Guvernului Germaniei din anul 1942.
    În „Regiunea secuiască”: judeţele Trei Scaune, Odorhei, Ciuc şi parte din judeţul Mureş au rămas 136 de parohii greco-catolice cu 130.000 credincioşi, aparţinând Mitropoliei Blaj.
    Aceştia au fost obiectul unei acţiuni de totală exterminare. Autorităţile militare şi civile, cu concursul populaţiei secuieşti, au aprins şi devastat biserici, alungat sau închis preoţi, au interzis în multe locuri oferirea slujbei religioase în Limba Română, au impus schimbarea stilului românesc al clădirilor bisericeşti, au martirizat populaţia civilă.
    Zece preoţi au fost bătuţi, batjocoriţi, purtaţi în lanţuri.
    Aproape în toate comunele cu populaţie română s-a cerut categoric prin organele primăriei credincioşilor să se lase de legea străbună că altfel vor fi expulzaţi. Pretutindeni sesiunile parohiilor, primite prin reforma agrară, au fost confiscate şi restituite foştilor proprietari.
    Şase biserici greco-catolice au fost dărâmate, o biserică transformată în cazarmă. Şi să nu uităm, totuşi, că Biserica Greco-Catolică s-a bucurat de o oarecare clemenţă din partea ocupanţilor vremelnici. Furia asupra Bisericii Ortodoxe a fost inimaginabilă. A fost dărâmată în parte Biserica Ortodoxă din Boroşneul-Mare, judeţul Trei Scaune.
    Au fost devastate bisericile ortodoxe din:
    1. Aita-Medie, judeţul Trei Scaune
    2. Belin, judeţul Trei Scaune
    3. Bixad, judeţul Trei Scaune
    4. Ozun, judeţul Trei Scaune
    5. Sfântu-Gheorghe, judeţul Trei Scaune
    6. Cernatul de Jos, judeţul Trei Scaune
    7. Lisneu, judeţul Trei Scaune
    8. Păpăuţi, judeţul Trei Scaune
    9. Bicfalău, judeţul Trei Scaune
    10. Sântionlunca, judeţul Trei Scaune.
    Imediat după declanşarea Revoluţiei din Decembrie 1989, în judeţele Harghita şi Covasna s-au înregistrat mai multe acţiuni cu caracter naţionalist-şovin şi iredentist.
    Au fost distruse parţial sau total 38 de posturi de poliţie, deşi reacţia organelor de ordine a fost pasivă şi s-a declarat în mod deschis că sunt de partea revoluţiei. Peste 200 de domicilii ale miliţienilor au fost distruse, bunurile materiale de care dispuneau aceştia fiind distruse sau furate. Acţiunile violente au dus la omorârea, în mod bestial, a şapte persoane. (…)
    În primele zile după revoluţie în majoritatea localităţilor din cele două judeţe a fost arborat steagul statului ungar, steagurile româneşti fiind distruse sau călcate în picioare.
    Apoi, o altă suferinţă care sigur s-a urcat la Cer, este aceea a plecării forţate a românilor din cele două judeţe. Datorită atmosferei de ură ce o inspirau secuii faţă de români, se poate vorbi fără nicio exagerare de un adevărat exod al românilor din cele două judeţe, în urma evenimentelor care au avut loc, părăsind zona aproximativ 4.000 mii de cetăţeni de naţionalitate română. Şi s-a petrecut această acţiune infamă atâta vreme cât aceste două judeţe sunt sub jurisdicţia Statului Român. Dar ce s-ar fi întâmplat dacă - ferească Dumnezeu! - s-ar fi realizat o a doua anexare de către Ungaria?! De aceea vă îndemnăm la priveghere şi rugăciune. Nu uităţi, fraţilor români, istoria se repetă…!!!
    Se cuvine, însă, să stăm cu frică şi să cugetăm drept şi raţional, şi să ne dăm seama că ungurii nu sunt vrăjmaşii noştri, ci prieteni cruzi. De aceea Sfântul Nicolae Velimirovici ne îndeamnă să ne rugăm pentru vrăjmaşi. Nu vom reuşi niciodată să transformăm un duşman în prieten decât prin rugăciune pentru dânsul. „Binecuvântează-i pe vrăjmaşii mei, o, Doamne, eu însumi îi binecuvântez şi nu-i blestem!”, ne învaţă Sfântul Nicolae. Şi rugăciunea este dragoste pentru Dumnezeu şi pentru toţi oamenii, dar mai cu intensitate pentru vrăşmaşi. O strigă aceasta toate cele patru Evanghelii!

    Categorie:


    0 0

    Încurajat de Vladimir Putin, mai-marele peste orologiul Kremlinului, peste rămăşiţele golemului cu picioare de lut, după destrămarea unui imperiu bolşevic, de către Mihail Gorbaciov, şi mai-marii puternicelor ţări europene, Orban Viktor, premierul Ungariei, dă, zdravăn, tot mai des, cu parul în baltă, stropindu-i şi enervându-i pe mahării Uniunii Europene. Chemat la Parlamentul Europei, să dea socoteală pentru desele lui ieşiri în decor, este făcut, cu ou şi cu oţet, de mai-marii Uniunii Europene, care privesc, cu vădită îngrijorare, la acţiunile din ultimul timp ale premierului ungar, criticat dur în plenul Parlamentului European, de către liderul ALDE, olandezul Guy Verhostdat, care, vehement, îl consideră: „O versiune a partidului comunist din Ungaria. Viktor Orban a renunţat la valorile democratice, iar FIDESZ, partidul lui, şi el au hărţuit presa, iar acum premierul a decis să închidă o universitate”. Care este următorul pas? Acuzaţia este dură: „Vei arde cărţi în piaţa din faţa Parlamentului Ungariei? Vezi inamici peste tot în Ungaria. (…) Vezi inamici în presă, acum vezi inamici şi în lumea academică! Parcă s-au întors Stalin şi Brejnev, în Ungaria!”.
    Orban Viktor a fost acuzat, în plenul Parlamentului Europei, că „a încălcat toate valorile şi principiile europene”, liderul ALDE comparându-l, în plen, cu Stalin şi Brejnev!
    Orban Viktor respinge toate acuzaţiile care i-au fost aduse, considerându-le „amestec în chestiunile interne ale Ungariei!”. E mai uşor să invoci astfel de „argumente”, decât să recunoşti o acuzaţie!
    De fapt, acuzaţiile împotriva lui sunt destul de multe. Nu sunt primele lui sărituri peste cal. Mai nou, îşi arată colţii şi împotriva împlinirii, în viitorul an 2018, a celor 100 de ani, de la Unirea Transilvaniei cu Ţara-Mamă şi făurirea României Mari, a „României dodoloaţe”, cum o numea poetul, filosoful, romancierul, dramaturgul şi eseistul Lucian Blaga. Şi lui, precum şi altor multor unguri, Tratatul de Pace de la Trianon le dă, şi azi, frisoane, le dă insomnii. N-au linişte. N-au astâmpăr! Le stă în gât! Trianonul îi sâcâie la rânză, nu pot dormi, nu pot accepta un act internaţional, cât se poate de legal şi drept, pe deplin justificat juridic, aceşti pitpalaci văzându-se încă în Imperiul Austro-Ungar, care demult a apus, care şi-a trăit traiul, căruia i s-a cântat prohodul după Primul Război Mondial, gândul revenirii la ce a fost odată fiind dus pentru totdeauna, pe curgerea apei istoriei.
    Din păcate, aceleaşi acuzaţii de „discriminare a etnicilor maghiari din România”, venite din partea Ungariei, fluturate atunci, la semnarea Tratatului, care „se întindeau până la Al Doilea Război Mondial, atunci când regentul ungar, amiralul Horthy, instituise o politică de consolidare a percepţiei conform căreia Transilvania se află sub ocupaţie românească, temporară şi punitivă, iar etnicii maghiari din regiune nu aveau niciun viitor în afara Ungariei Mari”, dăinuie şi azi. Ele sunt reluate şi azi, „în efortul de a câştiga sprijin pentru retrasarea graniţelor cu România, Budapesta dorind recuperarea teritoriilor de la România, în urma Tratatului de Pace de la Trianon, din 4 iunie 1920”. O campanie care şi-a lăsat amprenta asupra sistemului educativ din Ungaria, printr-o acţiune agresivă de recuperare a teritoriilor pierdute în urma Trianonului. Totul, printr-o asimilare forţată, aşa cum lucrurile s-au petrecut şi s-a ajuns prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940.
    Ungaria, care s-a declarat, rând pe rând, când republicană, când democratică, apoi comunistă, a stat mereu, ameninţătoare, cu sabia scoasă, cu cuţitul la spate, pentru a ne ataca. Dovadă-i şi acel plan pus la cale de Horthy, „amiralul de Balaton”, pentru a declanşa agresiunea împotriva României. O menţinere a psihozei belicoase a Ungariei. Momentul Trianon a fost interpretat, de istoricii unguri, ca „o mare nedreptate” şi ca o „rană dureroasă”. Or, Trianonul, acesta-i adevărul, „a redresat una din cele mai longevive nedreptăţi din Europa!”. Ceea ce Ungaria nu putea suporta. Şi nu poate suporta nici azi! De aici şi „starea cangrenoasă” a pretenţiilor ei. Acea ambiţie bolnăvicioasă de a recupera teritorii, care nu-i aparţin, prin revizionism, ceea ce a dus, cum mai sus aminteam, şi la Dictatul de la Viena, cu acele abominabile crime de la Ip, Trăznea, Mureşenii de Câmpie, Sucutard, Huedin, Aita-Seacă, Hărcana-Turda, Prundu-Bârgăului, Sărmaşu, Moisei, de prin alte multe localităţi ardelene cu populaţie românească! Recuperarea părţii pierdute era ambiţia şi constituia visul, hotărârea ei. Unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918, pentru Ungaria „a fost o ocupaţie temporară, de către trupe ostile”. De aici, visul aberant, acela al divizării României Mari, prin tot felul de scenarii hortyste, inclusiv prin teroare, violenţă, crime abominabile, Ungaria neputând să se dezică de un trecut sumbru, cu gândul la acea obişnuită asimilare forţată, la o răzbunare dementă!
    Azi, când, iată, relaţiile româno-maghiare, pe măsură ce ne apropiem de cei 100 de ani de la Marea Unire, devin tot mai tensionate, la Budapesta ia fiinţă Departamentul „Trianon 100”, finanţat de guvernul lui Orban Viktor. Scopul? Declanşarea unui război informaţional împotriva României, aducerea, din nou, în discuţie a „problemei Transilvaniei”. Amănunt care-l determină pe academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, să atragă atenţia că tot ce gândeşte Orban Viktor, de fapt, face parte din acea „Istorie a Transilvaniei”, în trei volume, apărută la Budapesta, sub semnătura lui Kopeczi Bela, în anul 1986. Conducătorii Ungariei consideră Tratatul de Pace de la Trianon, ca „un dictat”, nerecunoscând că, după Primul Război Mondial, Imperiului Austro-Ungar i-a sunat ceasul, i-a venit timpul să dispară, ca urmare a propriilor slăbiciuni? Unirea Transilvaniei cu România a avut loc, la 1 Decembrie 1918, „în urma mişcărilor naţionale din Europa centrală şi răsăriteană, soldate cu procesul de formare a statelor naţionale”. Acest adevăr, şi azi, deranjează, din păcate, Budapesta!
    În secolul 21 din al treilea mileniu, Orban Viktor şi ai lui nu înţeleg că orice revendicare de teritorii este o iluzie, o periculoasă deschidere a Cutiei Pandorei?! Budapesta, încă de pe acum, declară război Centenarului Unirii de la 1 Decembrie 1918, devenind, după cum ar dori, la atâţia ani de la Trianon, un butoi cu pulbere, prin pretenţiile teritoriale, prin scenarii periculoase, aberante, chiar în centrul Europei! Iată că, surprinzător, Orban Viktor îşi mai găseşte un adept în „românul” Lucian Boia, pe care nu-l interesează altceva decât „revoluţia”, din 1956, din Ungaria! Tare vor Orban Viktor şi ai lui contoraşi să nu fie „100 de ani de la Marea Unire”, ci cu totul altceva: „Trianon 100”.
    De fapt, ce vrea, ce doreşte Orban de mai mulţi ani? El are o ţintă precisă: destabilizarea României! Printr-o apropiere a Ungariei de Rusia! Asta vrea el! Asta vrea, de fapt, Ungaria! Scoaterea „cuiului Trianon” din căpăţâna lor, deocamdată pare imposibilă!
    Care a fost, de fiecare dată, reacţia, la Bucureşti, a Guvernului orb şi trădător? Dar a Parlamentului? Dar a PSD, aflat la guvernare? Dar a preşedintelui Iohannis? Reacţia lor n-a existat! Oare până când să mai suportăm noi, românii, obrăznicia asta? Palma pe obrazul nostru! Chiar să fi uitat românii anii 1848-1849, Dictatul de la Viena? Dar cafteala pe care am dat-o Ungariei şi obrăzniciei, şi în august 1919, când bandele roşii ale Republicii Ungare a Sfaturilor, conduse de Bela Khun, omul lui Lenin, trimis să instaureze comunismul în inima Europei, au atacat tânăra Românie Mare?! Atunci, Armata Română, condusă de mari bărbaţi, de mari patrioţi, generalii Gheorghe Mărdărescu şi Traian Moşoiu, în august 1919, au ocupat Budapesta, iar doi soldaţi români au pus Tricolorul şi opinca românească pe Parlamentul Ungariei! Chiar să nu-şi amintească de acel episod?
    Da, ştim bine, Tratatul de Pace de la Trianon mai-marilor guvernanţi unguri le stă ca un os în gât, ca un cui bătut în scăfârlie. Îi deranjează şi cer ce nu se poate, în vecii vecilor, dar ei mereu cer: Transilvania înapoi! Asta doreşte Orban Viktor, insul acesta plin de fiţe şi hachiţe, şi ai lui, acei mereu deturnaţi de la o realitate istorică. Există o pornire agresivă, o tensiune ascunsă. Am văzut ce se întâmplă chiar la unele întâlniri sportive oficiale, ungaro-române. Dări, iresponsabile, în spectacol şi în petic!
    Noi, românii ardeleni, mai ales, aşteptăm cea mai mare sărbătoare a naţiei: împlinirea celor o sută de ani de la Unirea cea Mare a Transilvaniei cu Ţara-Mamă şi făurirea României Mari. Un drept istoric dobândit prin Tratatul de Pace de la Trianon, înfăptuit, mai ales, prin lupta şi voinţa românilor! În Ardeal, această încercată Golgotă a românilor a fost mereu dispreţuită de ocupantul vremelnic, de duşmani, de toţi cei care ne apăsau atunci când înaintemergătorii îşi cereau un drept istoric. Iar bolnavilor de nostalgia Trianonului, urmaşilor celor care, în anul 1920, urlau în Parlamentul de la Budapesta: „Nem, nem, soha!” („Nu, nu, niciodată!” - n.n.), aflând vestea semnării Tratatului de la Trianon, celor care vor să boicoteze, să umbrească sărbătoarea, la anul, marea bucurie a românilor, cu destinul împlinit, prin cei o sută de ani de la Unire, le vom mai aminti, încă o dată, cuvintele lui Lucian Blaga: „Ardeleanul este gândul dus până la capăt!”.
    Iar noi considerăm, definitiv, acest gând veşnic dus până la capăt!

    Categorie:


    0 0

    Limba romani, limba turcă şi limba maghiară devin limbi oficiale de stat în spitalele din Bucureşti, Buzău, Constanţa şi Craiova, după ce Curtea Constituţională a României (CCR) a declarat constituţional actul normativ iniţiat de UDMR.
    Legea vizează extinderea dreptului de folosire a limbii materne în instituţiile medicale şi în cele care prestează servicii sociale din localităţile unde populaţia minoritară depăşeşte 20 la sută. A fost votată de Camera Deputaţilor, dar contestată ulterior la Curtea Constituţională de PNL, PMP şi USR.
    Un efect al acestei legi este acela că limba romani va deveni limbă oficială de stat în spitalele din Bucureşti, dar şi din alte câteva localităţi din Ţară. Asta pentru că în Bucureşti, de exemplu, locuiesc în mod oficial peste 23.900 de romi.
    La fel, limba turcă devine limbă oficială de stat în municipiul Constanţa, având în vedere faptul că numărul cetăţenilor români vorbitori de limba turcă depăşeşte 6.500.
    Jurnalistul Dan Tanasă spune că acest proiect iniţiat de UDMR le-ar permite minorităţilor din România să vorbească în limba maternă, fără să mai vorbească în limba oficială a statului.
    „Proiectul de lege a fost iniţiat de UDMR şi vizează un proiect mai amplu al partidului, acela de a oficializa limba maghiară în Transilvania. Efectele secundare ale acestui proiect pe care PSD şi ALDE nu le-au intuit, acela că un cetăţean de etnie de romă va putea din acest moment să nu se mai adreseze unui doctor în limba oficială de stat, ci se va adresa în limba romani sau un cetăţean de etnie turcă din Constanţa se va adresa în limba turcă. Începând din momentul în care preşedintele Klaus Iohannis va promulga această lege, primarii sunt obligaţi să angajeze vorbitori ai limbii minorităţii respective”, a explicat jurnalistul Dan Tanasă.

    (Articol preluat de pe https://lupuldacicblogg.wordpress.com, din 12 mai 2017)

    Categorie:


    0 0

    Liderul Uniunii Etnicilor România din Bulgaria, Ivo Gheorghiev (foto), a solicitat, într-un memoriu adresat conducerii Statului Român, azil politic în România, potrivit www.rgnpress.ro.
    În memoriul adresat preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Sorin Grindeanu, liderilor celor două camere din Parlament şi Ambasadei României la Sofia, Ivo Gheorghiev a denunţat presiunile şi procesele puse la cale de securitatea bulgară împotriva sa pentru a-l face să renunţe la „apărarea identităţii româneşti a românilor din Bulgaria”.
    „Având în vedere gesturile ostile ale instituţiilor statului bulgar, faţă de mine şi de familia mea, ca român care militează pentru păstrarea Neamului Românesc din Bulgaria, pentru învăţarea limbii române în şcoala de stat, efectuarea slujbelor religioase, emisiuni radio şi televiziune în limba maternă, pentru nenumăratele luări de poziţie şi interviuri în presă pentru păstrarea identităţii noastre naţionale, nu am încredere în instituţiile de stat din Bulgaria şi mă simt ameninţat de ele. Menţionez faptul că, în prezent, Bulgaria este condusă de câteva partide ultranaţionaliste, pentru care minorităţile naţionale reprezintă un obstacol şi împotriva cărora ei luptă pentru exterminare. Având în vedere această situaţie dramatică, eu şi familia mea apelăm la instituţiile din România şi Statul Român să ne sprijine şi să mi se acorde azil politic”, se arată în memoriul semnat de Ivo Gheorghiev.
    (Articol preluat de pe www.rngpress.ro, din 11 mai 2017)

    Categorie:


    0 0

    Dreptul la opinie

    În nr. 6.204, de vineri, 12 mai a.c., al ziarului „Informaţia Harghitei”, a apărut articolul ,,România şi familia tradiţională”, semnat de Liviu Câmpeanu. Nu cred că apariţia lui în numărul respectiv al ziarului este o simplă întâmplare. Sunt convins că această apariţie avea o „ţintă” precisă: Duminica a V-a după Paşti, a Samarinencei (14 mai), care, prin hotărârea Bisericii Ortodoxe Române, este dedicată familiei creştine.
    În respectivul articol, autorul şi-a exprimat câteva opinii privitoare la mult discutata problemă referitoare la „schimbarea Constituţiei prin referendum” pentru a defini familia ca o unire liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, şi nu „între soţi”, aşa cum este acum.
    În ce mă priveşte, declar că nu susţin deloc ideile exprimate de autor. Argumentele aduse în articolul amintit sunt „subţiri”, unele de-a dreptul puerile şi lipsite de o logică elementară. Este şi motivul care m-a uimit, pur şi simplu, după lecturarea articolului, fiindcă pe Liviu Câmpeanu l-am apreciat, chiar de la debutul său în gazetărie, ca pe un ziarist serios, curajos şi principial. De aceea stau şi mă întreb dacă articolul respectiv nu cumva a fost scris la o anumită comandă, iar ideile exprimate privitoare la Biserica Ortodoxă Română şi la ,,familia tradiţională” nu sunt, de fapt, ale lui…?! Sau mai ştii?
    Spun asta pentru că Liviu Câmpeanu nu se exprimă deloc ca un creştin. Iar când folosesc acest termen nu am în vedere înţelesul său restrâns doar la credinţă, ci la conotaţiile mult mai largi pe care el le are atunci când vorbim de creştinismul românesc. Nu mi-am propus să le pun acum în discuţie, nici nu am cum într-un articol de ziar. Însă îi recomand lui Liviu Câmpeanu, dacă doreşte, desigur, să le afle, să citească volumul savantului encicloped Simion Mehedinţi intitulat „Creştinismul românesc” (Fundaţia Anastasia, 1995).
    De ce spun că nu se exprimă ca un creştin? Fiindcă autorul este de-a dreptul revoltat de această iniţiativă privitoare la revenirea la normalitate, adică la „familia tradiţională”, formată dintre un bărbat şi o femeie. Şi o pune în cârca Bisericii Ortodoxe Române, mai precis a actualului Mitropolit al Banatului, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan Selejan, fostul Arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei. Dumnealui n-a avut de lucru şi a îndemnat credincioşii să înceapă o acţiune pentru ca „cei ce conduc destinele acestui neam să scrie acolo în Constituţie că familia creştină are la bază codul familiei din Sfânta Scriptură - familia este tocmai după rânduiala lui Dumnezeu: bărbat şi femeie”.
    Şi, iată, că românii l-au ascultat pe IPS Ioan, iar Coaliţia pentru Familie a adunat repede peste trei milioane de semnături! Trei milioane! A mai fost vreo altă iniţiativă - cetăţenească, să-i spunem - care a adunat milioane de semnături? Nu cred. Ce înseamnă aceasta? În primul rând, IPS Ioan se bucură de o mare popularitate şi încredere în rândul credincioşilor creştini ortodocşi. Nimeni nu contestă acest lucru. Ştim asta, înaintea tuturor, noi, românii din Covasna şi Harghita. Pe bună dreptate s-a spus că venirea lui în scaunul episcopal al Covasnei şi Harghitei poate fi considerată ca un dar al lui Dumnezeu! Ştim cu toţii ce a făcut vreme de peste două decenii în fruntea acestei Episcopii. Ştie, desigur, şi Liviu Câmpeanu. Nu cred că a uitat atât de repede. Ştiu însă şi ceilalţi români, din toată Ţara, fiindcă nu întâmplător atunci când s-a pus problema alegerii unui mitropolit în locul IPS Nicolae Corneanu, trecut la cele veşnice, dorinţa a fost unanimă: ,,Îl vrem pe IPS Ioan al Covasnei şi Harghitei”! Dacă nu s-ar bucura de un asemenea prestigiu, cu siguranţă românii nu i-ar fi ascultat îndemnul.
    Două lucruri îl supără, în mod deosebit, pe Liviu Câmpeanu. Primul, cei din Camera Deputaţilor „aproape toţi au votat pentru realizarea referendumului, nimeni neîntrebându-se cât costă o asemenea acţiune”. Autorul pune astfel semnul egalităţii - de ce?, îmi scapă logica! - între dorinţa preşedintelui de a organiza un referendum pentru a-i întreba pe români dacă sunt de acord cu lupta împotriva corupţiei (oare este cineva contra?) şi acţiunea cetăţenească născută din dorinţa celor peste trei milioane de români creştin-ortodocşi de a schimba prevederea constituţională privitoare la definirea familiei! Îl asigur pe autor că s-ar fi adunat cel puţin zece milioane de semnături dacă acţiunea ar fi continuat.
    Al doilea, nu atât „costurile financiare”, deci cheltuirea inutilă a banilor pentru un referendum căruia dumnealui nu-i vede rostul, cât mai ales proasta imagine pe care România şi-ar putea-o crea în faţa Europei, imagine ce ar „putea atrage după sine o situaţie care va fi greu de reparat”. Asta da! Imaginea! Fiindcă tot stăm noi prost cu ea! Ne comportăm ca nişte neisprăviţi, nişte netoţi, ne tăiem mereu - cum se spune - singuri craca de sub picioare! „Dacă referendumul se va organiza şi dacă va trece atunci detrimentul de imagine pentru România, ca ţară, va fi destul de mare, deja ambasadele europene emiţând comunicate în această privinţă”!
    Asta e! Europa ne face cu degetul! Ne-a făcut destul şi până acum, cu toate că am fost cei mai ascultători. Am făcut tot ce ne-au cerut! Ba am făcut şi ceva în plus pentru a fi bine văzuţi. Degeaba! Oare n-ar fi timpul să mai schimbăm macazul? Adică să nu ne mai îndoim până la pământ, de parcă n-am avea şira spinării! Nu sunt absolut deloc un susţinător al lui Orban Viktor, însă nu pot să nu fiu de acord cu verticalitatea pe care o are în faţa celor de la Bruxelles. Când i s-a cerut socoteală şi i s-au adus tot felul de acuzaţii şi i s-au pus tot felul de întrebări, el a răspuns scurt şi clar: „Nu fac decât să-mi apăr ţara!”. Clar!
    Oare noi nu avem dreptul şi obligaţia să ne apărăm valorile noastre morale, născute dintr-o străveche experienţă de viaţă trăită în spiritul creştinismului? Fiindcă Poporul Român leagă datinile şi tradiţiile sale religioase de cele străvechi, moştenite de la daci. Nu întâmplător, deci, la noi, la români, Biserica şi Neamul au trăit în deplină solidaritate chiar de la început. Este un adevăr pe care nimeni nu-l poate contesta. Iar acest adevăr face parte dintr-o particularitate a creştinismului românesc. Probabil aceasta este şi explicaţia pentru care ,,trimişii neamului” în Parlament au votat aşa cum au votat, conducându-se după convingerea că o lege românească nu poate fi decât una născută din credinţa creştină, pe care Poporul Român a îmbrăţişat-o încă din vremurile străvechi, ale etnogenezei sale. Ne-am născut ca popor creştin. Într-un creştinism arhaic, cu mult mai vechi decât cel îmbrăţişat de popoarele occidentale, botezate, sau trecute la creştinism prin foc şi sabie, urmărindu-se crearea, aici pe pământ, a unui stat al lui Dumnezeu!
    Ceea ce scrie Liviu Câmpeanu spre finalul articolului m-a uimit, pur şi simplu. „Mi-ar fi plăcut ca această Coaliţia pentru Familie, în loc să strângă semnături pentru referendum, dacă s-ar fi ocupat să schimbe următoarele cifre legate de… familia tradiţională: Ştiaţi că în 2015, în România s-au născut 12.653 de copii cu tată necunoscut, iar între 2005 şi 2015 s-au născut 162.662 de copii cu tată necunoscut”? Autorul nu ne spune însă şi numărul căsătoriilor, a familiilor întemeiate în această perioadă şi a numărului copiilor născuţi în aceste „familii tradiţionale”.
    Însă, indiferent că aceşti copii s-au născut într-o familie tradiţională, adică în urma unei căsătorii oficiale, sau în afara acesteia, fiecare dintre ei a avut o mamă şi un tată, cunoscut sau necunoscut. Mă întreb câţi copii se vor naşte din viitoarele „familii”, formate din indivizi făcând parte din comunitatea LGBT? „Familii” pentru a căror legiferare militează autorul articolului. Este un lucru fără vreo importanţă pentru dumnealui, fiindcă stăm „bine” (al dracului de bine!) cu natalitatea. Probabil s-o fi gândit că, în definitiv, aceste „familii moderne”, create după principiile vest-europene, la fel de „moderne”, pot să înfieze copiii. Da, se poate, numai că aceştia trebuie să fie concepuţi. Cum altfel decât în urma unei relaţii (oficiale sau nu) dintre un bărbat şi o femeie?!
    Iar IPS Ioan nu a făcut decât să ne amintească de un principiu creştin, care este, în acelaşi timp, şi o lege a firii, a naturii: „Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut, a făcut bărbat şi femeie. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi” (Facerea, 27-28).
    Articolul lui Liviu Câmpeanu se încheie cu două întrebări, adresate, desigur, cititorilor ziarului. Eu, fiind unul dintre aceştia, declar că nu ştiu să răspund la ele, motiv pentru care îl rog pe autor să mă ajute să înţeleg care sunt acele „contradicţii” ce s-ar naşte între noi - „esticii asiatici” - trăind încă după nişte legi şi principii retrograde, învechite şi perimate, şi vest-europenii dezvoltaţi, civilizaţi. Atât de civilizaţi încât familia creştină „tradiţională”, formată dintr-un bărbat şi o femeie, nu mai e la modă. La modă e bărbaţii cu… bărbaţii şi femeile cu… femeile. Asta da, civilizaţie! De, „orientare sexuală diferită”! În realitate este vorba despre deviaţie sexuală, a cărei origine trebuie căutată undeva la „etajul superior”, unde ceva e în neregulă, adică ceva e „viceversa”, vorba lui nenea Iancu.

    Categorie:


    0 0

    Undeva la poalele Munţilor Călimani, municipiul Topliţa se dezvoltă pas cu pas…

    - Domnule primar Stelu Platon, nordul judeţului Harghita este unul dintre acele meleaguri binecuvântate româneşti unde publicaţia noastră, „Condeiul ardelean”, a fost mereu apreciată, iar reprezentanţii ei cald primiţi. Iată-ne din nou în urbea dumneavoastră. Care sunt noutăţile în târgul Topliţei Române, pe care cu pricepere îl conduceţi de imediat un deceniu?
    - Bine aţi venit! Mai întâi de toate, vreau să fac câteva precizări privind bugetul municipiului Topliţa, veniturile şi cheltuielile; bugetul consolidat, care cuprinde şi spitalul şi şcolile, este de circa 95 milioane lei. Sigur că aici intră şi veniturile realizate de spital, prin Casa de Asigurări de Sănătate şi veniturile obţinute de şcoli prin Ministerul Educaţiei, dar, conform legislaţiei, ele intră în bugetul municipiului Topliţa. Fără acestea, bugetul local este de 45 milioane lei, deci mai puţin de jumătate. De aici rezultă că cei mai mulţi bani publici se cheltuiesc în Sănătate şi Învăţământ. Este un lucru bun. Revenind la bugetul local, vă spun că în afară de sumele la care am făcut referire, Primăria mai alocă nişte sume importante, altele, pentru Sănătate şi Învăţământ. În Sănătate, s-a depus o cerere de către Spitalul Municipal la Ministerul Sănătăţii pentru un al doilea program în vederea dotării cu echipamente medicale. Spun un al doilea program, deoarece am mai avut unul, în urmă cu doi ani, în valoare de peste 3 milioane lei, în cofinanţare cu Primăria. Revenind la acest al doilea program, daca va fi semnat contractul cu Ministerul Sănătăţii, noi deja am prevăzut în buget încă 800.000 lei. Apoi, mai alocăm 3-400.000 lei pentru reconfortizarea saloanelor la spital. De asemenea, poate cel mai important lucru îl reprezintă un proiect pe care vrem să-l accesăm pe fonduri europene, tot la Spitalul Municipal, proiect pe care sperăm să-l depunem până în 25 mai, când este termenul limită; acesta se referă la reabilitări pe partea electrică şi cea termică. Spitalul a fost construit la finalul anului 1980, instalaţiile sunt vechi, sunt depăşite. Sistemul electric vechi nu mai face faţă noilor nevoi. Lucrurile acestea trebuie făcute, sigur dacă putem pe fonduri europene, foarte bine, dacă nu, trebuie să găsim pe viitor alte soluţii. Pe partea termică, noi avem spitalul încălzit pe biomasă de circa 10 ani de zile, însă partea de distribuţie a energiei propriu-zise este tot din anii ’80, şi este deci depăşită. Tot în acest proiect va intra şi înlocuirea liftului, a uşilor interioare şi multe alte lucruri care sunt foarte importante. Dacă vom reuşi să câştigăm acest proiect, cofinanţarea Primăriei va fi de 2%, o vom suporta.
    - Înţeleg că puneţi foarte mare preţ pe Spitalul Municipal. Mă gândesc la faptul că aceasta se datorează distanţei foarte mari la care se află de dumneavoastră un oraş mare, respectiv Târgu-Mureş, Braşov ori Piatra-Neamţ. Adică, deşi vă aflaţi la întrepătrunderea a trei drumuri importante, sunteţi, totuşi, cumva izolaţi aici la poalele Munţilor Călimani…
    - Da, ne aflăm la peste 100 km de toate aceste mari oraşe. Aşa este cum spuneţi, ţinem mult la calitatea actului medical în acest spital, iar dacă vrem calitate, atunci fireşte că trebuie să ne îngrijim şi de unitatea spitalicească. Noi am făcut eforturi mari în ultimii 10 ani pentru Spitalul Municipal. Dar cel mai important lucru este că am reuşit să aducem foarte mulţi medici tineri. Mai recent, în urmă cu 8 ani, Topliţa nu avea anestezist, astăzi avem doi anestezişti.
    - Cum reuşiţi să aduceţi medicii la Topliţa?
    - În primul rând, fiecare medic care vine aici beneficiază suplimentar de o sumă lunară pe care o acordă Consiliul Local Topliţa, care nu este mică, sigur, nu este nici mare, decontată după procedurile legale. Apoi, ne-am străduit să le asigurăm locuinţe medicilor. Există condiţii destul de bune de lucru în spital. Anul trecut, pe un proiect, am construit o sală nouă de Ortopedie, la ultimul standard. Aceasta deoarece a venit o familie de medici în oraş, el ortoped, ea medic specializat în diabet. Tot pe acel program, am realizat un compartiment de Gastroenterologie şi un spaţiu aproape standard de sală de operaţie, din punctul de vedere al condiţiilor septice. Am cumpărat echipamente importante, moderne, şi continuăm prin acest program să achiziţionăm astfel de aparaturi. Pentru că medicii vin în oraş, unii chiar vor, îşi doresc, însă prima întrebare este: ce condiţii de lucru avem? Pe toate secţiile spitalului, patru la număr, şi pe toate compartimentele, avem o infuzie de medici tineri. Iar acest fapt ne dă certitudinea că în Topliţa, la nivelul unui spital de gradul 4, se face medicină corespunzătoare, şi ne bucură mai ales că există perspectivă.
    - Vorbeaţi la începutul discuţiei noastre de cele două domenii vitale pe care puneţi accent, Sănătate şi Învăţământ. Cu şcoala cum staţi?
    - Da, că bine spuneţi, ca şi sănătatea, şi şcoala reprezintă una din priorităţile noastre. Noi le asigurăm în fiecare an circa 300.000 lei, la care se mai adaugă încă 100.000 pentru burse; aceasta, desigur, în afară de banii care îi primesc prin sistemul de finanţare per capita. Anul acesta ajutăm şcolile inclusiv pentru reavizarea PSI - ştiţi că e o problemă naţională, care presupune nişte costuri. Dar, cel mai important, anul acesta vom construi o sală de sport la Şcoala Gimnazială Nr. 4 şi o alta în satul Călimănel, unde este situată una din cele mai vechi şcoli din Topliţa. Totodată, construim un teren sintetic la Liceul „Mihai Eminescu”. De asemenea, ne ocupăm de reluarea lucrărilor la Campusul „O.C. Tăslăuanu”, cel mai important liceu din municipiul nostru, o investiţie începută în 2007 şi abandonată în 2010; acum lucrăm la proiect, în colaborare cu Compania Naţională de Investiţii, care presupune o investiţie de peste 10 milioane lei. Apoi, încercăm să finalizăm lucrările la internatul, liceul şi căminul de zi-cantină de la Şcoala „Kemeny Janos”. Tot Primăria a preluat temporar Şcoala Sportivă de la Clubul Sportiv Şcolar, pentru a-i reface în totalitate suprafaţa de joc.
    - Domnule primar, nu pot să-mi ascund mirarea. Vă ştiu de ani de zile, destoinic, pentru că de când vă cunosc am văzut pe viu schimbarea la faţă a Topliţei, dar totuşi, nu pot să nu vă întreb: acestea toate le faceţi în paralel?!
    - Da - de ce nu? Pentru toate acestea demarăm acum partea de proiectare, de proceduri ş.a.m.d.. Ba mai demarăm procedurile şi pentru o sală polivalentă, cu 1.000 de locuri. Acolo în zona respectivă am finalizat stadionul, mai există o sală de sport despre care vă spuneam, a Clubului Sportiv Şcolar, există un hotel al Clubului şi mai multe terenuri multifuncţionale. Prin urmare, dacă vom reuşi să facem şi această sală polivalentă, atunci vom fi cu un mare pas înainte. Vă dau un exemplu: în Topliţa se face volei de foarte bună calitate de peste 50 de ani. Fraţii Macarie, topliţeni, sunt amândoi antrenori la loturile naţionale de juniori, unul la fete, unul la băieţi. Şi atunci, în noile condiţii, Topliţa va putea şi va trebui să organizeze competiţii naţionale şi chiar internaţionale. Dar, cum vă spuneam, pentru aceasta de noua sală polivalentă avem nevoie, pentru condiţii, pentru suprafaţa de joc etc..
    - Şi pe când estimaţi că va fi gata?
    - Dacă birocraţia nu ne încurcă foarte mult, sperăm ca la sfârşitul anului 2018 să o finalizăm. Noi avem o experienţă pozitivă de genul acesta, cu Centrul Wellness, pe care l-am realizat tot cu fondurile Consiliului Local, în doi ani, şi care este în perfectă stare de funcţionare, la mare căutare printre turiştii care schiază pe cele două pârtii din localitatea noastră.
    - Pentru că am atins deja puţin şi subiectul infrastructură, ba şi pe cel legat de turism, spuneţi-mi acum, domnule primar, cum mai staţi cu investiţiile în celelalte domenii?
    - Continuăm programele de dezvoltarea infrastructurii municipiului nostru. Mă refer aici la apă, canal şi asfaltări. Noi sperăm ca în 2018, peste 90 la sută din populaţie să fie racordată la reţelele de canalizare şi tot atâţia oameni să aibă asfalt în faţa porţii. Şi când spun lucrul acesta, mă gândesc la faptul că numai în ultimii 7-8 ani s-au făcut peste 50 km reţele de apă-canal şi s-au asfaltat peste 50 km de drum, într-un oraş cu 15.000 locuitori. Avem resursele necesare pentru aceste proiecte. Avem în lucru Cinematograful; vom avea anul acesta un cinematograf 3D şi vom putea să le oferim topliţenilor filmele care rulează la mall-urile din Târgu-Mureş sau din alte locaţii. Şi sigur, avem şi alte proiecte, mai mici, dar foarte importante. Începem un bloc ANL nou, pentru care s-a predat deja amplasamentul. Predăm anul acesta un bloc de 16 garsoniere sociale. Avem multe proiecte, dar nu pot să nu amintesc faptul că procedurile în România sunt tot mai greoaie. Sperăm, totuşi, să putem respecta toate termenele acestea.
    - Nu vă este greu cu birocraţia asta, ajunsă aproape proverbială?
    - Suntem neputincioşi în faţa acestui fenomen, dar nimeni nu ia nicio măsură. Auzim la TV că pe sesiunea de finanţare 2014-2020, după cum a declarat doamna comisar european Corina Creţu, s-au încasat 0 euro, şi suntem în 2017! Cu atâta nonşalanţă se aruncă cifrele astea, şi totuşi nimeni nu face nimic.
    - Dar doamna comisar n-are nicio vină…
    - Bineînţeles, ea şi-a făcut datoria de a anunţa cifrele astea de la cel mai înalt nivel, iar decidenţii, Guvernul şi toţi ceilalţi, constată, dau din umeri. Eu efectiv nu ştiu ce fac dânşii, dar lucrurile sunt destul de grave pentru bunăstarea acestui popor… Cred că emisiunea făcută nu demult de doamna Carmen Avram, difuzată într-o duminică, cu cei doi ingineri de 67 de ani plecaţi din fabricile comuniste închise şi care au avut curajul de a se privatiza în anii ’90 şi a face echipamente agricole, ar trebui să o vadă fiecare decident din această Ţară şi să se întrebe: de ce? De ce inginerul român face echipamente foarte bune, dar cu timp de lucru de 5 ori mai mare decât polonezul, care sudează cu roboţi pentru că are echipamente cumpărate cu fonduri europene?! Aceasta în condiţiile în care şi bietul inginer român s-a chinuit vreo 15-20 de ani să obţină fonduri europene, dar în Ţara aceasta i s-au pus mereu în cale piedici… Repet, cred că această emisiunea va trebui văzută de foarte mulţi oameni care au un rol în conducerea acestei Ţări, după care, poate se aşează şi se întreabă: Care este realitatea? Mai putem oare continua aşa, sau nu?
    - Domnule Stelu Platon, în final vă rog să-mi răspundeţi la o curiozitate: sunteţi primarul municipiului Topliţa din 2008 - cum aţi reuşit să înfloriţi, să reînviaţi acest micuţ dar preţios târg de la marginea Ardealului? Care este secretul dumneavoastră?
    - În primul rând, noi am închis 6 proiecte europene. Apoi, trebuie să ştiţi că la capitolul administrarea oraşului eu nu am politizat absolut deloc. Noi nu am avut conflicte în Consiliul Local, în sensul că să se blocheze anumite proiecte pentru că unora sau altora nu ne place o anumită culoare politică. Aici consilierii au fost alături de mine şi au înţeles că dorim să facem ceva pentru oraşul nostru. Aceeaşi relaţie bună am avut-o cu Guvernul României - din nou spun, indiferent de culoare -, cu deputatul Mircea Duşa, chiar dacă el este pesedist, iar eu penelist. Când a fost vorba să facem ceva, am lăsat culorile deoparte, am găsit soluţiile şi am rezolvat problemele împreună. Vă spun aceasta pentru că s-a putut constata la nivel de Ţară că foarte multe proiecte s-au pierdut din cauza aceasta, că au venit pesedeii şi… au plecat peneleii, şi viceversa. Şi rezultatul la toată povestea asta se vede în numărul de km de autostrăzi pe care îi are România. Eu sunt inginer de profesie, iar pregătirea mi-am făcut-o atunci când încă în România se făcea pregătire adevărată. Când îmi pun ceva pe creier, păi aia e o problemă permanentă până când reuşesc să o rezolv. În plus, sunt mult timp pe teren, printre oameni, şi îi ascult…

    Categorie:


    0 0

    EXCLUSIV

    Preşedintele organizaţiei UDMR Bucureşti, Buday Richard, director al Centrului Cultural „Petofi Sandor” din Capitală, a ţinut în urmă cu o săptămână un discurs instigator la ură, şovin şi extremist. Asta susţine public Mihai Traistă, reprezentant al Uniunii Ucrainenilor din România.
    Mihai Traistă, reprezentant al ucrainenilor din România, a denunţat public, pe o reţea de socializare, discursul şovin al liderului UDMR Bucureşti şi a menţionat că a părăsit sala în care avea loc o adunare a minorităţilor naţionale din Ţara noastră.
    Richard Buday, directorul Centrului Cultural „Petofi Sandor”, a ţinut aseară un discurs instigator la ură, şovin şi extremist, în faţa reprezentanţilor minorităţilor naţionale din România şi a invitaţilor de naţionalitate română. Deşi tema evenimentului era cu totul alta, respectiv obiceiuri de primăvară la minorităţile naţionale, acest Richard inimă de forint, profitând de calitatea sa de gazdă, a început să vorbească de „un trecut comun dar nu mereu plăcut, cu multe conflicte şi amintiri neplăcute care nu se pot uita”, despre populaţia majoritară care nu are o deschidere largă către minorităţile naţionale, doar face nişte jocuri de vitrină care nu ajută la nimic, de cele 16 şcoli şi 5 case de cultură confiscate ungurilor de câtre Statul Român, despre o datorie de 3 miliarde de euro a Statului Român către minoritatea maghiară şi chiar - mai în glumă, mai în serios - a spus că toată România este alipită de Ţinutul Secuiesc. „În calitate de reprezentant al minorităţii ucrainene, care a organizat şi a finanţat acest eveniment, am întrerupt discursul acestui instigator, aducându-i aminte că scopul întâlnirii noastre e cu totul altul, iar „dânsimea” sa mi-a dat de înţeles că el e şeful acelui loc. Atunci în semn de protest am părăsit sala. Îmi cer scuze faţă de toţi invitaţii Uniunii Ucrainenilor din România şi vă asigur că ucrainenii din România nu împărtăşesc ideile acestui ipochimen”, a mai spus Mihai Traistă.

    (Articol preluat de pe www.dantanasa.ro, din 16 mai 2017)

    Categorie:


older | 1 | .... | 110 | 111 | (Page 112) | 113 | 114 | .... | 130 | newer