Aflată în nord-estul judeţului Harghita, la o altitudine medie de 700 m, pe cursul inferior al râului Bistricioara, înconjurată de un peisaj mirifi c, comuna Tulgheş este administrată din 5 martie 1985 (cu o întrerupere în mandatul 2000-2004) de primarul Toader Ungureanu (foto), PSD.
Pribegind noaptea cu turmele pe tainice cărări
Au trecut şi Biserica lor de lemn demontată,
Căci ei n-au trăit ca nişte sălbatici, fără lumânări,
Au avut „Lumina care nu se stinge” niciodată.
Sufl etul neamului meu păstoresc şi religios
Mi-a pus o pecete în sânge - drept act de moştenire -
Să nu uit asuprirea acelor izgoniţi de-acasă...!
Să scriu ca să-mi răzbun strămoşii - vrednici de pomenire.
Anamaria Crişan - medic, s-a născut la 20 mai 1943, în Braşov. Tatăl, Vasile Giurgea, a fost preot greco-catolic, iar apoi şef contabil la Direcţia Regională CFR Braşov, iar mama, Maria, era chimistă. A făcut şcoala elementară la Şcoala de Fete „Constantin Brâncoveanu”, din Schei şi, în paralel, din clasa a IV-a până într-a X-a, a urmat Şcoala de Muzică, respectiv Şcoala Populară de Artă, unde a studiat pianul.
În clasa a VIII-a a intrat la Liceul (azi Colegiul Naţional) „Andrei Şaguna”, pe care l-a absolvit în 1960. În anii de liceu, a activat în brigada artistică a şcolii.
„Ungurii au găsit la venirea lor în Europa o seamă de naţiuni. Acestea s-au bucurat de o vitalitate atât de puternică, corespondenţa între pământul locuit de ele şi caracterul lor naţional era atât de intimă, încât ungurii nu au reuşit să-i asimileze prin deznaţionalizare.
A contribuit, desigur, la crearea prăpastiei între unguri şi popoarele nemaghiare şi concepţia exclusivistă de guvernare a maghiarilor: naţia - castă nobiliară - cu excluderea maselor fără blazon, adică a quasiunanimităţii românilor, slovacilor şi sârbilor.
Otto von Habsburg, ca „partener de nădejde“, va iniţia la intervenţia Budapestei şi a UDMR, în iulie 1995, „Rezoluţia asupra protecţiei drepturilor minorităţilor şi a drepturilor omului în România”, îndreptată împotriva Legii învăţământului, pe care Parlamentul European o va adopta, deşi s-a dovedit că semnatarii Rezoluţiei nu cunoşteau această lege. Camera Deputaţilor trimite un protest preşedintelui Parlamentului European.
Prezenţa cărţii religioase româneşti, mai cu seamă în sud-estul Transilvaniei, a contribuit, în mare măsură, la păstrarea fi inţei de neam şi a limbii la românii, supuşi permanent proceselor de secuizare şi catolicizare sau calvinizare. Legăturile cele mai viguroase ale parohiilor din interiorul Arcului Carpatic au fost cu episcopiile de la Roman şi Suceava, unde „pe la schiturile şi mânăstirile Neamţului îşi câştigau preoţii cunoştinţele de lipsă”. Chiar unele parohii aparţineau episcopiilor moldave.
Către Redacţia publicaţiei „Condeiul ardelean”
Vă trimit o scrisoare cu rugămintea de a o publica, dacă veţi crede de cuviinţă. Ea este mai mult un ecou al gândurilor mele, a multiplelor sentimente care mă încearcă acum: mâhnire pentru ceea ce se întâmplă în ţara noastră, membră a Uniunii Europene, în secolul XXI; durere faţă de umilirea a 22 de milioane de locuitori, prin umilirea preşedintelui lor; revoltă faţă de lipsa de reacţie consistentă, sau deloc, a instituţiilor Statului Român şi neputinţa mea da a pune lucrurile la punct.
Nu ştiu dacă expresia latină din titlu este cea mai potrivită pentru a defi ni conţinutul articolului „Cine au fost primii în Transilvania”, publicat de Vlad Stoicescu, în „Evenimentul zilei”, nr. 5.935, din 27 iulie a.c.. Poate mai degrabă s-ar fi potrivit expresia românească „vorbe de clacă”, adică acele fl ecăreli ce se mai spun uneori pentru a trece timpul.
Tabăra EMI s-a încheiat cu evoluţia formaţiilor Transylmania, Depresszio şi No Sugar. În cadrul manifestării care a servit în mod declarat unor scopuri politico-naţionale şi nu unor scopuri ale partidelor politice, au susţinut expuneri Vona Gabor, preşedintele Jobbik, şi Kover Laszlo, preşedintele Parlamentului, membru al FIDESZ. Organizatorii nu au cedat presiunii participanţilor şi nu i-au aşezat pe cei doi la aceeaşi masă de discuţie.
A ajuns la un punct de răscruce lupta pentru dăinuire, purtată de maghiarimea transilvăneană. În cadrul şedinţei sale din 9-10 august 2010 de la Geneva, Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale a fost nevoit să dezbată, în oglinda privărilor de drepturi de care are parte şi azi maghiarimea din Transilvania, situaţia drepturilor omului şi ale minorităţilor în România.
La universitatea de vară a tuturor românilor, organizată la sfârşitul săptămânii trecute, naţionaliştii majoritari s-au plâns din nou. Aşa se obişnuieşte de ani de zile la Izvoru-Mureşului, la mijlocul lunii august. Anul trecut, liberalii au fost cei care i-au provocat surprize opiniei publice: chiar şi Vadim Tudor a fost întrecut în texte naţionaliste de reprezentantul liberal al PE, Norica Nicolai.
Şi în acest an localitatea Reci va organiza zilele comunei, manifestare la care vor participa delegaţi ai satelor aparţinătoare şi delegaţi ai localităţilor înfrăţite din Bazinul Carpatic. Evenimentul central din ziua de 21 august îl va reprezenta reinaugurarea festivă a statuii honvedului maghiar reabilitat, decapitate în anul 1944.
Perioada verii, care tocmai s-a încheiat în 2010, este una foarte bogată duhovnicește pentru misionara Episcopie a Covasnei și Harghitei. Aceasta deoarece în perioada iunie-august au loc cele mai multe hramuri de mănăstiri din Eparhie. După ploile parcă fără de sfârșit, credincioșii ortodocși au îndurat cu stoicism și soarele pătrunzător la multe dintre sărbătorile din această vară. În imagine, frumoasa Mănăstire cu hramul „Schimbarea la Faţă” de la Sita-Buzăului, din Protopopiatul Întorsura-Buzăului, judeţul Covasna.
Recent, marea maestră internaţională Alexandra van der Mije (Nicolau) a împlinit 70 de ani.
A dominat şahul feminin românesc o bună perioadă de timp, câştigând de 6 ori titlul de campioană a României (în 1960, 1961, 1963, 1964, 1965 şi 1973) şi a fost vicecampioană a ţării în 1962. A făcut parte din echipa olimpică a României la trei Olimpiade: Split 1963, Oberhausen 1966 şi Skopje 1972, la ultimele două enumerate România devenind vicecampioană olimpică.
Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
Prezenta problemă mi-a adus în minte imaginea unei partide de vânătoare din fi lmele clasice englezeşti, în care un întreg alai de vânători cu zeci de câini se chinuie să vâneze un biet iepure.
Şi, ca şi la acele vânători, lovitura de graţie este dată vânatului de o lady (în cazul de faţă dama albă).
Soluţia problemei:
Aşa cum am prevăzut la această rubrică încă după primele etape ale Ligii I, după mai mulţi ani în care provincia le-a luat faţa, echipele din Capitală par a avea sezonul acesta întâietatea. Asta şi pentru faptul că acum, când ne apropiem de jumătatea turului, s-au instalat deja pe podium, la egalitate de puncte, dar şi pentru că formaţiile din ţară nu mai par a avea niciuna forţa de a cuceri campionatul, cum s-a petrecut, în ultim
În vara anului trecut scriam în paginile „Condeiului ardelean” despre o valoroasă manifestare ştiinţifi că: simpozionul cu participare internaţională „Românitate, cultură, educaţie - valori ale perenităţii noastre în lume”, organizat de minunaţii oameni ai unui „sat din inima Carpaţilor Orientali”, în fruntea cărora se situau cadrele didactice de la mica şcoală cu clasele I-IV din localitate, coordonate de iscusitul şi inteligentul învăţător Petrică Bilibok-Bârsan, preşedintele Societăţii Cultural-Pedagogice „Grigore Tabacaru”.
Cartea aceasta nu este o replică la expansiunea periculoasă a grupului de extremişti unguri, care, propagandistic, a depăşit cu mult halucinantele acţiuni revanşarde din anii ‚30. Atunci, când forţele revizioniste săpau tranşeele Dictatului de la Viena! Paginile acestei cărţi vor să atragă atenţia „actorilor” că, dincolo de eroismul clipei, sunt şi responsabilităţi care trebuie asumate. Iar atunci când survin îndemnuri la violenţă, nesupunere civică, mergând până la folosirea forţei, rămân de neînţeles complicitatea şi tăcerea vinovate ale autorităţilor Statului Român: a şefului statului, a premierului, a justiţiei şi a serviciilor secrete. O dramă naţională de care, mai devreme sau mai târziu, cei vinovaţi vor trebui să răspundă!
