Quantcast
Channel: Condeiul Ardelean
Viewing all 3150 articles
Browse latest View live

România în Războiul din Răsărit (II)

$
0
0

Pentru perioada 1940-1944, notele privind înlesnirile făcute trupelor germane de instrucţie şi operative din România, cererile adresate de conducerea Misiunii Militare Conducătorului Statului Român de a se plăti integral soldele tuturor soldaţilor germani din România în lei, rapoartele lui Mihai Antonescu referitoare la grava criză economică şi fi nanciară în care a intrat România datorită preţurilor mult mai mari decât cele curente oferite de intendenţa germană pentru procurarea diferitelor categorii de materiale, toate acestea se regăsesc în documentele diplom

citiţi mai departe


ARDEALUL PĂMÂNT ROMÂNESC ( - CXVII - )

$
0
0

Bjornstjerne Bjornson şi problema românilor transilvăneni

„Aşa se explică de ce marele scriitor norvegian Bjornstjerne Bjornson (foto) a refuzat invitaţia pe care i-a făcut-o Comitetul unguresc, organizator al Congresului Interparlamentar care a avut loc la Budapesta în 1907, de a participa la acest Congres şi tonul violent al scrisorii pe care a adresat-o ungurilor cu acest prilej.

citiţi mai departe

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic în documente.” Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (XXVII)

$
0
0

- În Transilvania se cere cu insistenţă, din 1993, amplasarea unei plăci comemorative în amintirea, demnă de recunoştinţă, a lui Daday Lorant (alias Ducso Csaba (foto)), la Dej, unde, după al doilea război mondial, a fost primar, de către „Societatea maghiară de cultură din Transilvania” împreună cu UDMR.
- Monumentul ridicat, în 1994, în onoarea criminalilor, care au ucis în mod bestial zeci de români, la Aita-Seacă, în 1944, este destinat şi el, desigur, pentru a le arăta românilor că maghiarii ştiu pe cine să cinstească.

citiţi mai departe

ROMÂNIA

$
0
0
- lecţie de istorie -

Ţară de doruri, de tulnicărese
Ce vin - din daci! - precum mândre mirese
Alături de vitejii lor bărbaţi ce
N-au vrut ei nimănuia să se plece, -

Ţară de zei, prin cei din lumi departe
Ce se cred… zmei, îmbogăţiţi de noapte,
Vei şti să fi i, prin neguri, o lumină
Doinind în prea-frumoasa ta limbă română!

Ţară de glorii, - în atâtea rânduri
Te-au hăcuit chiar până şi de gânduri
Şi te-au tăiat de adevăr şi pace
Să vină ei, când seva ta prea tace…

Ţară de zbor, prin lumi ce se tot schimbă,
Azi mulţi ar vrea ca tu să n-ai nici limbă

citiţi mai departe

FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ - Comunicat de presă

$
0
0

Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM),
Luând cunoştinţă de prezenţa în Sfântu- Gheorghe a Premierului României, domnul Emil Boc, şi a altor membri ai conducerii Partidului Democrat Liberal, deţinători de înalte funcţii în administraţia guvernamentală.

citiţi mai departe

Nostalgii… penale!

$
0
0

Perspectiva paseistă, tendinţa de a aureola trecutul, de a oferi asupra acestuia o imagine idilică şi - prin forţa lucrurilor - deformată, lipsită de veridicitate, este un apanaj al vârstei a treia. Poate că şi acum, în Europa mileniului al treilea, vor mai fi existând moşneguţi nonagenari care lăcrimează amintindu- şi „glorioasele” vremuri când se înălţau înspre cer, întru slava rasei alese, ariene, miasmele cadavrelor arse ale evreilor în crematoriile naziste din Germania.

citiţi mai departe

Consideraţii privind medalia comemorativă „Miron Cristea”, pe baza unui articol din „Uj Kelet”

$
0
0

Nu demult, în numărul 36 din 9-15 septembrie 2010, ziarul „Uj Kelet” a publicat un articol, semnat de Cziriak Karoly, intitulat „Miron Cristea şi evreii”. Nu ne-am fi aplecat asupra lui dacă nu ne-ar fi sărit în ochi câteva aspecte pe care le considerăm inacceptabile la un articol ce se pretinde de informare istorică.

citiţi mai departe

FMI ŞI HOLOCAUSTUL ÎMPOTRIVA ROMÂNILOR

$
0
0

Fondul Monetar Internaţional (FMI) s-a înfi inţat în decembrie 1945 şi are ca principale obiective: promovarea cooperării monetare internaţionale; stabilitatea valutară şi acorduri valutare sistematice pentru a stimula creşterea economică şi folosirea forţei de muncă; acordarea asistenţei fi nanciare temporare ţărilor membre (186 ţări membre) pentru a contribui la ajustarea balanţei de plăţi. Directorul General al FMI este domnul Dominique Strauss-Kahn.

citiţi mai departe


Deputatul Horia Grama cere explicaţii ministrului Administraţiei şi Internelor

$
0
0

Printr-o interpelare (vezi Facsimil 1) publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor (CD), preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, i-a solicitat ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, să se pronunţe public faţă de evenimentele de sărbătorire a ocupării Transilvaniei de către armata horthysto-fascistă şi de celebrare a criminalului de război Horthy Miklos, organizate la Miercurea-Ciuc în data de 11 septembrie 2010.

citiţi mai departe

Ministerul AI: Hotărârile CL Sfântu-Gheorghe de schimbare a denumirii străzilor sunt nelegale! Ce vor face prefectul Gyorgy Ervin şi adjunctul său, subprefectul Valentin Ionaşcu?

$
0
0

Aşa cum am arătat într- una din ediţiile trecute ale „Condeiului ardelean”, într-un amplu proces de maghiarizare a municipiului Sfântu-Gheorghe, la iniţiativa primarului Antal Arpad Andras, Consiliul Local (CL) a revenit la metehne mai vechi şi a schimbat denumirile a peste 38 de străzi, printre care şi a Bulevardului 1 Decembrie 1918.
Tot la metehne mai vechi a revenit şi prefectul Gyorgy Ervin (foto sus), care s-a făcut că nu vede ilegalitatea din hotărârile CL Sfântu-Gheorghe, aşa cum nu vedea, în primul său mandat, nici ilegalităţile hotărârilor de înfi inţare a unei structuri administrative paralele sub denumirea de Asociaţia „Pro Ţinutul Secuiesc”.

citiţi mai departe

Imaginea săptămânii nr 188

$
0
0

20 octombrie 2010. Municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, România. După cum se vede în imaginea de mai sus, deşi, în urmă cu două ediţii, „Condeiul ardelean” atrăgea atenţia asupra faptului că Drapelul României a fost înlăturat, alături de cel al UE, de pe Casa cu Arcade, stindardul Ţării nu a mai fost repus acolo unde îi este locul pe această clădire PUBLICĂ. Ce fac între timp organele competente, şi obligate în acelaşi timp, să ia măsuri? Tac mâlc şi se fac complice cu puterea udemeristopedelistă! Nu-i nimic, că asta nu va ţine o veşnicie.

citiţi mai departe

ANUL KARJAKIN

$
0
0

La sugestia antrenorului emerit Mircea Pavlov, am urmărit evoluţia din acest an a tânărului Sergey Karjakin (foto). Şi nu am regretat.
Parcursul său foarte bun atât la turneul patronat de Karpov, Poikovsky, cât şi mai apoi la Cupa ACP de şah rapid de la Odesa şi la Olimpiadă, ne îndreptăţeşte să dăm acest titlu articolului.

citiţi mai departe

Problemă propusă pasionaţilor de şah - SPIESS Jean-Yves Europe Echecs, 1993

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie

$
0
0
Autor: 
Pr. Nicolae Bota

Sfântul Dimitrie a trăit pe vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian Galeriu (284-311), fiind fiul voievodului cetăţii Tesalonicului. Este botezat în taină de părinţii săi, iar când ajunge bărbat desăvârşit, părinţii săi pleacă din această lume. Auzind despre moartea părinţilor săi, Diocleţian îl cheamă pe Dimitrie şi îl pune voievod în locul tatălui său.

citiţi mai departe

Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Păpăuţiului

$
0
0

În mijlocul sutelor de credincioşi din satul covăsnean şi în fruntea unui numeros sobor de preoţi s-a aflat, pentru a doua oară în ultimii trei ani, Înaltpreasfi nţitul Ioan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei Zi de mare sărbătoare joi, 14 octombrie 2010, în satul covăsnean Păpăuţi. Sute de credincioşi ortodocşi s-au strâns ciorchine la biserică, de hram.

citiţi mai departe


Ţesături românești din zona Mureșului Superior (secolul XX) (II) de Doina Dobreanu

$
0
0

Cu acurateţea omului de ştiinţă, autoarea ne introduce în acest univers al meşteşugurilor artistice manufacturiere - pe cale de dispariţie astăzi -, operând o selecţie judicioasă a temelor care fac obiectul cercetării. Ne sunt înfăţişate în partea „tehnică” a lucrării toate elementele ce ţin de arta ţesutului, începând cu pregătirea fi relor, vopsitul lor, tehnica ţesutului manual, tipurile de nevedituri.

citiţi mai departe

Sfântul Dimitrie Basarabov

$
0
0
Autor: 
Pr. Nicolae Bota

S-a născut la începutul veacului al XIII-lea, într-o familie de ţărani. De mic copil, Sfântul Dimitrie a încercat să-şi însuşească o viaţă cât mai înaltă. Astfel, se istoriseşte că, mergând cu vacile la păscut, nu a văzut în cale un cuib de păsări cu puişori în el şi, nevăzându-l, a călcat în el, omorând puii. Pentru această faptă şi-a pedepsit piciorul cu care a omorât puişorii ca vreme de trei ani să umble cu el desculţ, indiferent de anotimp.

citiţi mai departe

Ultimei sosite

$
0
0
Replică la cartea „De ce iubim femeile” a lui Mircea Cărtărescu

De-am să te uit, cum le-am uitat pe toate…
Mă vei ierta?
Mi-e sufl etu-nsetat de altă zare,
Din ochi-ţi verzi, am smuls în frământare
Făclia ce va arde-n urma ta.

De-am să te uit, cum le-am uitat pe toate…
Mă vei ierta?
Ştii tu, mi-e gândul totdeauna dus,
Spre cele care le-am iubit cu sete,
Spre cele care-n patimi le-am supus
În mângâieri bolnave şi încete.

citiţi mai departe

România în Războiul din Răsărit (III)

$
0
0

La întrebarea lui Göring dacă unităţile germane din România nu reprezintă o garanţie pentru ordinea internă, în condiţiile în care Armata Română era angajată în operaţii dincolo de Nistru, Mihai Antonescu a răspuns că România „îşi stăpâneşte singură destinul, că n-are nevoie de concursul armatei germane pentru ordinea internă şi că, dacă mareşalul Ion Antonescu este lăsat să conducă singur interesele României, fără niciun fel de amestec de nicio natură, aşa cum este potrivit, îi poate garanta mareşalului Göring că niciun soldat german nu are ce căuta în România şi că interesele germane vor fi mult mai bine servite”.

citiţi mai departe

ARDEALUL PĂMÂNT ROMÂNESC ( - CXVIII - )

$
0
0

„Constituie oare, aceste aspiraţii la o viaţă naţională, o formă a iredentismului, ori a imperialismului românesc? Desigur că nu! Ele constituiau cea mai firească şi mai elementară năzuinţă pe care o poate nutri un om într-o lume civilizată.
Acelaşi om de stat român, Take Ionescu, reproduce în „Amintirile” sale (Souvenirs - Paris, 1915) o convorbire pe care a avut-o cu Banffy la sfârşitul secolului trecut, cu ocazia trecerii sale prin Budapesta. O redăm în liniile ei esenţiale.

citiţi mai departe

Viewing all 3150 articles
Browse latest View live