„Românii din Ardeal cereau doar dreptul la o viaţă naţională liberă, iar fraţii lor de dincoace de Carpaţi îi susţineau în lupta lor, cu rezerva impusă de imperativul relaţiilor diplomatice dintre state. Câteodată chiar această rezervă a guvernelor de la Bucureşti atingea unele limite care indispuneau în mod vădit opinia publică din România.
Primele publicaţii în limba română sau bilingve, româno-maghiare, apărute în 1922, în Treiscaune, au fost gazetele, monitoarele sau buletinele judeţului: Gazeta ofi cială a judeţului Treiscaune (bilingvă, 1922- 1926), Monitorul oficial al judeţului Treiscaune (1926-1938). Primele ziare propriu-zise în limba română apar mai târziu.
- Nenumărate străzi, pieţe, statui şi un muzeu, sunt închinate idolilor Kossuth sau Petofi, deşi rasismul lor este cunoscut oricărui alfabetizat. La ce poate servi această sfi dare în Transilvania majoritar românească? Pot ei însemna pentru români altceva decât intoleranţă, ură, distrugeri şi moarte?
Oropsita şi deznaţionalizata comunitate maghiară din România şi-a tras, într- o comună de la capătul lumii, pe banii Statului Român, o sală de sport de două milioane de euro. Cum era şi firesc, deşi e făcută pe banii Statului Român, la inaugurare au fost invitaţi doar unguri, s-a vorbit doar ungureşte, iar de sală se vor bucura doar ungurii. Că doar ăsta e modelul „multicultural” pe care UDMR îl promovează de 20 de ani de zile.
Primăria Sfântu-Gheorghe va cheltui, anul acesta, peste 130.000 lei pe două statui şi peste 52.000 lei pentru un „studiu cultural”. Primăria Sfântu-Gheorghe, condusă de UDMR-istul Antal Arpad, are alocat, în 2010, un buget de 14.944.830 lei la capitolul cultură, recreare şi religie.
Primăria Miercurea-Ciuc finanţează anual, cu sute de mii de euro, un ansamblu folcloric secuiesc.
În timp ce românii din Miercurea-Ciuc nu beneficiază de niciun leu din partea Primăriei pentru finanţarea proiectelor culturale sau pentru păstrarea şi afirmarea identităţii lor, autorităţile publice locale din municipiul harghitean, controlate în totalitate de către reprezentanţii comunităţii maghiare din România, UDMR şi Partidul Civic Maghiar, finanţează cu milioane de euro anual păstrarea şi afirmarea identităţii maghiarilor din această regiune, pentru ca mai apoi, tot ei, să afirme că maghiarii din România sunt epuraţi etnic de către români.
Am urmărit cu atenţie dezbaterile pe Moţiunea îndreptată împotriva Guvernului Boc. Mi s-a confi rmat gândul că aceasta a fost tratată cu seriozitate de cei afl aţi la Putere şi cu mare neglijenţă de către Opoziţie. În opinia mea, superfi cialitatea cu care a fost redactat textul ei a dat mai multe căi de atac redutabile care să-i facă pe cei care ar fi cedat, eventual, argumentelor opoziţiei, să n-o mai facă. Trei, în opinia mea, au fost momentele hotărâtoare.
1. Discursul penibil al preşedintelui PSD, Victor Ponta.
Stimate domnule ministru,
Vă supun atenţiei o serie de aspecte pe care le consider de interes în perspectiva adoptării viitoarei legi a învăţământului românesc. În conţinutul proiectului disponibil spre consultare pe site-ui ministerului (www.edu.ro) se regăsesc prevederi care, în opinia mea - dar şi a altor directori de unităţi şcolare din judeţul Mureş - creează cadrul accentuării solicitărilor cu caracter separatist, pe criteriu etnic maghiar, în învăţământul de stat de nivel gimnazial şi liceal.
După evenimentele de la Timişoara (şi din celelalte oraşe ale ţării), din decembrie 1989, întrebările, multe obsesive, au fost întoarse pe toate părţile, dar puţine au fost concluziile demne de luat în seamă, timp de 21 de ani! S-a scris mult. Au apărut cărţi. Au fost vehiculate păreri controversate. Cine a tras în noi? A fost sau nu lovitură de stat? A fost revoluţie? Revoltă populară?
Hramul Chişinăului din acest an (14 octombrie), nu a constituit numai un prilej de sărbătoare şi veselie pentru locuitorii frumoasei Capitale a Republicii Moldova, ci şi un moment de evocare a tragicelor evenimente pe care generaţii întregi de români basarabeni le-au suportat de-a lungul deceniilor în care năpasta comunismului roşu, sovietic, s-au abătut peste ei. Au fost multe şi dureroase acele timpuri în care zeci de mii de familii au fost nevoite să pornească pe drumul fără întoarcere al Siberiei, iar altele au plătit cu viaţa pentru „vina” de a se fi născut români.
Mi-au rămas adânc întipărite în memorie imaginile tragice pe care le-am văzut, cu mulţi ani în urmă, la Muzeul Naţional de Istorie din Chişinău, unde s-a amenajat o expoziţie tematică cu un titlu semnificativ: „Stalinismul în destinele oamenilor”.
Românii şi maghiarii au un destin comun în noua Europă. În diferite domenii, cele două popoare sunt legate prin interese, ele trebuie să caute împreună răspunsurile la întrebările erei noastre - astfel de idei au fost manifestate ieri, la Arad, de către Hende Csaba, ministrul ungar al apărării naţionale şi Marko Bela, preşedintele UDMR.
Iată încă o mostră, din miile existente, a faptului că în România, ţara lui Papură Vodă, legea este... doar aşa, pentru fraieri. Cum altfel am cataloga tupeul în faţa şi în detrimentul legii al primarului Boloni Iuliu (UDMR) din comuna Apaţa, judeţul Braşov. Deşi în una din anexele H.G. 1206/2001 se stipulează foarte clar (chiar exemplificat fiind cu model) cum trebuie să fie marcată intrarea într-o localitate, prin tăbliţa indicatoare, domnul în cauză nu este deloc „afectat” de prevederea expresă a acestui act normativ. Şi îl ignoră, pur şi simplu! De ce?
Puternicul turneu de la Nanjing (China) a fost câştigat de Magnus Carlsen, care l-a depăşit, în fi nal, pe campionul mondial en-titre, indianul Vishy Anand. Premiul pentru locul I a fost de 80.000 euro. Performanţa Elo realizată de Magnus este 2901(!!).
Prezentăm mai jos o partidă din acest turneu.
Topalov, Veselin (2803) - Anand, Viswanathan (2800) [D57]
Pearl Spring Chess Tournament Nanjing / China (3), 22.10.2010
Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
Căutând probleme interesante pentru rubrica de şah, am descoperit un foarte original compozitor german. „Cheile“ problemelor sale sunt neaşteptate, surprinzătoare. Dar şi satisfacţia găsirii lor este pe măsură!
Soluţia problemei:
În perioada 29-30 octombrie 2010, municipiul Sibiu a găzduit concursul de gimnastică „Talent Cup”. Printre cei 60 de participanţi reprezentând CSS Braşov, CSS Gheorgheni, Şcoala Generală Nr. 2 Braşov, CSS Sibiu, s-au afl at şi micii sportivi de la două echipe din Sfântu- Gheorghe: Liceul Teoretic „Mikes Kelemen” (LMK) şi Şcoala de Gimnastică „Botoş Liviu” (Şc. BL) (foto). Concursul s-a organizat la două discipline: gimnastică artistică masculin şi gimnastică acrobatică feminin.
Preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama (foto), îl acuză pe primarul municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, de cheltuirea banilor publici pentru investiţii în propria imagine, în dauna unor investiţii majore în interesul locuitorilor urbei.
„Nu văd ce investiţii majore a făcut în doi ani primarul Antal Arpad. El ştie foarte bine să-şi cultive imaginea. Numai că, dacă ceea ce face nu le va folosi locuitorilor, nu îi va putea păcăli pe aceştia la infinit cu chestiuni de imagistică.
Ne-am întâlnit la Chişinău, la cea de a doua ediţie a Congresului Jurnaliştilor Români de Pretutindeni, organizat de Guvernul României - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, 14-16 octombrie 2010. A fost un prilej de mare bucurie pentru amândoi.
- Dragă frate Ilie, în primul rând, vreau să-mi exprim bucuria de a te reîntâlni şi de a ne revedea nu mai ştiu pentru a câta oară. Însă eu nu voi uita niciodată de prima invitaţie pe care mi-ai făcut-o de a merge la Topliţa.
Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan (foto), a declarat, sâmbătă, 30 octombrie 2010, că a vizitat-o pe învăţătoarea Cristiana Anghel pentru că aceasta avea nevoie de o „mângâiere sufletească” şi se bucură că a convins-o să iasă din greva foamei.
„Nu am discutat probleme legate de argumente, nu am certat-o, ci i-am spus că am venit ca împreună să-i facem o bucurie mamei sale, soţului, familiei şi miilor de dascăli care o apreciază. Aici e vorba de suflet, iar doamna învăţătoare avea mare nevoie de o mângâiere sufletească”, a afirmat IPS Ioan Selejan. Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei a mai spus că a participat, la Bucureşti, la şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi nu a vrut „să se întoarcă în munţi” înainte să o viziteze pe învăţătoarea Cristiana Anghel. El a fost însoţit de fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, şi de Mona Pivniceru, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Primul capitol, intitulat „Exilul prinţului Carol şi viitoarea Camarilă”, începe cu o minibiografi e a celui care va deveni, în 1930, regele Carol al II-lea. Este caracterizat ca fiind „inteligent, dar fără o cultură profundă”, fără studii universitare ofi ciale, „trimis fi ind la învăţătură liberă de marele Carol I-iu”. Pregătirea sa a fost încredinţată profesorilor particulari Constantin Litzica - limba latină şi filosofie, Gheorghe Adamescu - limba română, M. Blumel - limba germană, Marin Dumitrescu - istorie, E. Escauffier - limba franceză, Bogdan Ionescu - matematică, Gheorghe Murgoci - fizică-chimie, profesori care vor forma şi comisia în faţa căreia prinţul va susţine examenul de bacalaureat.
Pământului acesta, ţării
nesfârşită columnă de eroi,
nu i-ar sta bine cu alţii
cum nici altui pământ cu noi.
Ne trec pe la ferestre râuri
simfonizând în tonuri line
şi-n lutul cu războaie frământat
oasele devin comori carpatine.
