De ziua maghiarimii de pretutindeni, Steagul Iranului pe Consiliul Judeţean Covasna!?

March 23, 2011, 9:59 am

≫ Next: PRESIUNEA PSIHOLOGICĂ

≪ Previous: Să-l spânzur pe Sandor Petofi?

$

0

0

Autor: 

Doru Decebal Fe...

Să facem infarct, nu alta, mai zilele trecute, pe 15 martie 2011, când, la Sfântu- Gheorghe, în capitala judeţului Covasna, un nou steag a apărut pe una din clădirile publice, mai precis pe Consiliul Judeţean (CJ). Ne-am oprit şi ne-am holbat ca proştii, neînţelegând despre ce este vorba, nici chiar noi, cei atât de obişnuiţi, în ultimii ani, cu tot felul de textile la care pe-aici li se spune şi steaguri. De ce? Pentru că pe lângă steagul Ungariei, apărut în plus pe clădire alături de cele existente permanent, am zărit, pe partea opusă, şi steagul Iranului!!

citiţi mai departe

---

PRESIUNEA PSIHOLOGICĂ

April 3, 2011, 3:27 pm

≫ Next: Problemă propusă pasionaților de șah - CORREIA M. OchoxOcho, 2000

≪ Previous: De ziua maghiarimii de pretutindeni, Steagul Iranului pe Consiliul Judeţean Covasna!?

$

0

0

Autor: 

ing. Nicolae Do...

În comentariile partidelor găsim de multe ori expresia din titlu. Dar prin ce se manifestă şi cum poate fi explicată? Spre deosebire de computere, oamenii au şi stări emotive.
O mutare pe care nu ai sesizat-o sau criza de timp, produc surescitări fireşti şi atunci şansa de a greşi se amplifică. Chiar şi campionii mondiali au avut situaţii în care au gafat incredibil. Este suficient să amintim celebra partida Bronstein - Petrosian, în care acesta din urmă a lăsat, în poziţie câştigată, dama în priză.

citiţi mai departe

Problemă propusă pasionaților de șah - CORREIA M. OchoxOcho, 2000

April 3, 2011, 3:32 pm

≫ Next: Fanii echipelor din Liga I au reacţionat dur la adresa extremismului unguresc

≪ Previous: PRESIUNEA PSIHOLOGICĂ

$

0

0

Autor: 

ing. Nicolae Do...

Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)

O problemă parcă ruptă dintr-o partidă practică, cu o „cheie” subtilă. Soluţia nu este foarte dificilă, dar de efect.

Soluţia problemei:

citiţi mai departe

Fanii echipelor din Liga I au reacţionat dur la adresa extremismului unguresc

April 3, 2011, 3:53 pm

≫ Next: „Dincolo de sârma ghimpată, lagărul...” de Constantin C. Gomboş şi Ioan Rado

≪ Previous: Problemă propusă pasionaților de șah - CORREIA M. OchoxOcho, 2000

$

0

0

„Dincolo de sârma ghimpată, lagărul...” de Constantin C. Gomboş şi Ioan Rado

April 3, 2011, 3:56 pm

≫ Next: Românii din Banatul sârbesc în războiul din aprilie 1941

≪ Previous: Fanii echipelor din Liga I au reacţionat dur la adresa extremismului unguresc

$

0

0

Autor: 

prof. Vasile Stancu

Cartea, care mai poartă şi subtitlul „Din istoria lagărului de prizonieri din Timişoara, 1941 - 1945”, a apărut, în cursul anului trecut, la editura „Eurostampa” din capitala Banatului, sub semnăturile col. (r) Constantin C. Gomboş şi Ioan Rado. Despre colonelul Gomboş, membru al Societăţii Scriitorilor Militari, la care vom mai face vorbire în paginile publicaţiei noastre, vă spunem că s-a afirmat ca mânuitor al condeiului încă din anul 1977, când i-a apărut prima carte, în colaborare cu generalul de brigadă (r) Aurelian D.

citiţi mai departe

Românii din Banatul sârbesc în războiul din aprilie 1941

April 3, 2011, 4:00 pm

≫ Next: Preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama: „UDMR, ILEGALĂ”

≪ Previous: „Dincolo de sârma ghimpată, lagărul...” de Constantin C. Gomboş şi Ioan Rado

$

0

0

Pe data de 6 aprilie 1941, unităţile Germaniei hitleriste şi ale sateliţilor ei au atacat Iugoslavia, declanşând astfel un război care va dura doar 12 zile, armata iugoslavă neavând puterea şi posibilitatea de a organiza o apărare eficientă împotriva agresorului. Prin urmare, deja la 18 aprilie a intrat în vigoare capitularea armatei iugoslave, după ce regele Petru al II-lea cu familia sa, guvernul iugoslav şi numeroşi oameni politici, dar şi alte personalităţi din elita societăţii iugoslave, au părăsit ţara şi s-au refugiat la Londra.

citiţi mai departe

Preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama: „UDMR, ILEGALĂ”

April 3, 2011, 4:02 pm

≫ Next: Ministrul Borbely, urşii carpatini şi pădurile neamului românesc

≪ Previous: Românii din Banatul sârbesc în războiul din aprilie 1941

$

0

0

Autor: 

Violeta Feldiorean

„Nu ar trebui să existe în România o formaţiune care să aibă în programul său un punct care să contravină Constituţiei României şi legilor în vigoare”, a declarat preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Sfântu-Gheorghe, la sfârşitul săptămânii trecute.

citiţi mai departe

Ministrul Borbely, urşii carpatini şi pădurile neamului românesc

April 3, 2011, 4:05 pm

≫ Next: Adevărata imagine a Craiului Iancu, în mărturiile contemporanilor săi (IV)

≪ Previous: Preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama: „UDMR, ILEGALĂ”

$

0

0

Autor: 

Ioan Mugur Topo...

Unii ar spune: Ce bun ministru avem la Mediu! Şi eu spun: Buun ministru! Alţii, mai cârcotaşi, ar fi în dezacord şi ar spune: Nu e bun domnule, habar nu are de cum se gospodăreşte mediul, nu vezi cum îi acoperă pe cei ce taie pădurile?! Acum vrea să ne vândă şi urşii, bucuria mediului montan românesc.

citiţi mai departe

---

Adevărata imagine a Craiului Iancu, în mărturiile contemporanilor săi (IV)

April 3, 2011, 4:09 pm

≫ Next: Ludovic Mocsary, ales deputat de către români (IV)

≪ Previous: Ministrul Borbely, urşii carpatini şi pădurile neamului românesc

$

0

0

RETHI LAJOS despre AVRAM IANCU

Publicistul Rethi Lajos, născut în 1940, începe să scrie literatură la vârsta de 25 de ani. În 1867, devine redactor la revista pestană „Vasarnapi Ujsag”, şi-n acelaşi timp, membru fondator al revistelor „Novedekek Lapja” şi „Jo barat”. Timp de 10 ani, 1869 - 1679, va fi revizor şcolar al regiunilor Braşov - Făgăraş şi Hunedoara - Zarand. Publicistica sa are ca teme predilecte istoria şi obiceiurile secuilor, etnografia românilor, ceangăilor şi ţiganilor.

citiţi mai departe

Ludovic Mocsary, ales deputat de către români (IV)

April 3, 2011, 4:12 pm

≫ Next: Iancu

≪ Previous: Adevărata imagine a Craiului Iancu, în mărturiile contemporanilor săi (IV)

$

0

0

Un punct de vedere exprimă Mocsary şi atunci când se dezbate proiectul de lege pentru kişdedovuri, adică pentru grădiniţe. Acest proiect prevedea introducerea limbii maghiare în învăţământul preşcolar şi şcolar, astfel ca viitorii cetăţeni ai statului maghiar să cunoască cu toţii limba ţării. În articolul pe care „Gazeta Transilvaniei” îl consacră acestei probleme, se aduce la cunoştinţa publicului mai întâi opinia deputatului german Iosif Filtisch, care a calificat proiectul drept „lucru păgânesc”, exprimându-şi indignarea în acest fel.

citiţi mai departe

Iancu

April 3, 2011, 4:13 pm

≫ Next: Gorunul

≪ Previous: Ludovic Mocsary, ales deputat de către români (IV)

$

0

0

Ascultaţi, fraţii mei dragii mei,
Caii ronţăie foamea prin stei,
Casele noastre buciume de şindrilă
Duc viaţa-n spinare cu silă.
Brazii alungă apele-n sus,
Trec blestemele funii
Din caier pe fus,

citiţi mai departe

Gorunul

April 3, 2011, 4:16 pm

≫ Next: ARDEALUL PĂMÂNT ROMÂNESC ( - CXXXVI - )

≪ Previous: Iancu

$

0

0

Profesorului Lazăr Lădariu din Târgu-Mureş

Autor: 

Pr. Ioan Tămaş ...

Un gorun în sufl et parcă am
cu ramuri luminate lângă geam.
Şi la vânturi de cumva mă-ndoi,
simt gorunul cum mă dă-napoi.

ARDEALUL PĂMÂNT ROMÂNESC ( - CXXXVI - )

April 3, 2011, 4:18 pm

≫ Next: „Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic în documente.” Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (XLVI)

≪ Previous: Gorunul

$

0

0

Autor: 

prof. Vasile Stancu

Revoluţia din 1918

„În mijlocul unei adunări ostile, deputatul român Alexandru Vaida- Voevod, luând cuvântul în Camera ungară la 18 octombrie 1918, declara, în numele naţiunii române din Ungaria, că „nu recunoaşte Parlamentului maghiar dreptul de a o reprezenta la Congresul Păcii” şi cerea ca „în temeiul dreptului firesc al fiecărei naţiuni de a dispune de ea însăşi, naţia română să-şi poată determina viitoarea formă de stat, precum şi relaţia de coordonare în mijlocul naţiunilor libere”.

citiţi mai departe

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic în documente.” Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (XLVI)

April 3, 2011, 4:22 pm

≫ Next: Psalm

≪ Previous: ARDEALUL PĂMÂNT ROMÂNESC ( - CXXXVI - )

$

0

0

Autor: 

dr. Gheorghe Olteanu

Nu ştim cât a investit până acum Budapesta în propagandă, dar rezultatele ne îndreptăţesc să credem că infinit mai mult decât România.
Astfel, în anul 2000, ziarul „Washington Post” acuză atât Statul Român, cât şi Biserica Ortodoxă Română de „ofensivă de românizare a secuilor din Harghita şi Covasna”. Cazul prestigioasei reviste „National Geographic” este un exemplu tipic de manipulare a informaţiei. Cităm din scrisoarea domnului Constantin Gafencu, din Franţa, adresată lui John Fahey jr., preşedintele National Geographic Society: „În revista National Geographic, vol. 192, nr. 2 (august 1999), este publicat excelentul „Supliment al mileniului - cultura”. Harta „Vocile lumii” prezintă existenţa culturii „fino-ugrice“ pe aproape întreg teritoriul Transilvaniei.

citiţi mai departe

Psalm

April 3, 2011, 4:25 pm

≫ Next: 15 MARTIE 1848 ŞI ROMÂNII ARDELENI (II)

≪ Previous: „Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic în documente.” Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (XLVI)

$

0

0

Motto: „Ia-ţi privirea şi lasă-mă să răsufl u înainte de a mă duce ca să nu mai fi u”

Când mă rotesc pe axe de durere,
Pierd des busola şi ating prea des pământul.
Când mă lovesc de pietre în cădere
Mă mângâie o clipă doar CUVÂNTUL.

Plutesc incert, pe aripi de-ntuneric
Vârtej galactic de nesiguranţă,
Cu trup de lut mizer,
Abandonat ades fără speranţă.

O, Doamne! Fă să mă rotesc mai lin,
Să-mi lumineze stelele tunelul,
Şi în cădere liberă să mă anin
De un măslin cu ramuri ca oţelul.

Fă-mi, Doamne, aripi, din vânătăi, pe trup,
Şi din cucuie izvoade de lumină,
Şi sângele din rană să-l usuc

citiţi mai departe

---

15 MARTIE 1848 ŞI ROMÂNII ARDELENI (II)

April 3, 2011, 4:34 pm

≫ Next: IPS Andrei Andreicuţ - noul Mitropolit al Clujului

≪ Previous: Psalm

$

0

0

Mesajul lui 15 martie 1848 pare a fi : „Lanţuri pentru români!”

Ura, dispreţul pentru alte popoare, şovinismul, indiferent ce susţine istoriografia naţională maghiară, s-a manifestat din plin în războiul civil. Am putea da numeroase exemple, dar nu e locul aici. Vom menţiona doar două, trei mai grăitoare şi mai puţin cunoscute.
Unul ni s-a părut extrem de eclatant, acela al execuţiilor de la Uioara, când 150 de români au fost împuşcaţi. După fiecare împuşcătură, românului mort i se striga: „No, acuma cântă Deşteaptă-te române!”.

citiţi mai departe

IPS Andrei Andreicuţ - noul Mitropolit al Clujului

April 3, 2011, 4:39 pm

≫ Next: Un ochi râde, un ochi plânge

≪ Previous: 15 MARTIE 1848 ŞI ROMÂNII ARDELENI (II)

$

0

0

Arhiepiscopul de Alba-Iulia, Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuţ (foto), a fost ales, vineri (18 martie 2011 - n.r.), de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului şi Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului.
„Întrunit în şedinţă de lucru, în Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Patriarhului Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales prin vot secret, cu 29 de voturi din 46 exprimate, pe IPS Andrei Andreicuţ în scaunul vacant de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului”, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române.

citiţi mai departe

Un ochi râde, un ochi plânge

April 3, 2011, 4:41 pm

≫ Next: Eveniment de simţire literară şi înaltă preţuire umană dedicat scriitorului Ilie Şandru

≪ Previous: IPS Andrei Andreicuţ - noul Mitropolit al Clujului

$

0

0

Autor: 

dr. Mircea Frenţiu

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a trecut printr-o mare încercare, dar a fost trecută cu înţelepciune şi, mai ales, cu dreptate alegând în scaunul de Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului pe Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul de Alba Iulia.
Noul nostru Mitropolit - care poartă un nume extraordinar în istoria creştină a românilor şi are o zi de naştere predestinată, 24 ianuarie - este acel ierarh care are puteri supranaturale, magice de fapt, de păstrător al credinţei străbune şi de purtător al candelei iubirii de neam în vechiul Ardeal.

citiţi mai departe

Eveniment de simţire literară şi înaltă preţuire umană dedicat scriitorului Ilie Şandru

April 3, 2011, 4:52 pm

≫ Next: CU GÂNDUL LA SIMBOLUL NOSTRU NAŢIONAL - AVRAM IANCU, CRĂIŞORUL MUNŢILOR

≪ Previous: Un ochi râde, un ochi plânge

$

0

0

Autor: 

dr. Ioan Lăcătuşu

Autor: 

prof. Vasile Stancu

Vineri, 18 martie, la Biblioteca Municipală „George Sbârcea” din Topliţa, judeţul Harghita, a avut loc, în prezenţa unui numeros public, dar şi a primarului urbei, inginerul Stelu Platon, un eveniment deosebit având o dublă semnificaţie: lansarea cărţii cu numărul 15 ieşită de sub pana scriitorului Ilie Şandru (foto, în picioare), intitulată „Vremuri şi destine”, şi aniversarea a 76 de ani de viaţă a acestui prolific creator.

citiţi mai departe

CU GÂNDUL LA SIMBOLUL NOSTRU NAŢIONAL - AVRAM IANCU, CRĂIŞORUL MUNŢILOR

April 3, 2011, 5:02 pm

≫ Next: TRIBUNALUL COVASNA A SUSPENDAT SCHIMBAREA DENUMIRILOR DE STRĂZI DIN SFÂNTU-GHEORGHE!

≪ Previous: Eveniment de simţire literară şi înaltă preţuire umană dedicat scriitorului Ilie Şandru

$

0

0

Autor: 

Lazăr Lădariu

„Alături, o fotografie de la 1870. Ultimul chip al Iancului. Păr şi barbă albe. Mustăţi stufoase. Albe şi ele. Priveşte trist, undeva departe. În gol. Simt un nod în gât. Între gene - strivită o lacrimă. Mândrul Crai al Munţilor mi-a tutelat, ca multor altora, copilăria. Cu demnitatea. Cu îndârjirea. Cu sufl etul şi cu mândria lui. Totul de el dat pentru noi, cei aici trăitori. Înrămat, numărul din «Federaţiunea » (1872), cu necrologul lui Avram Iancu: «Monumentulu’ celu mai puternicu tu l-ai plantatu în pepturile noastre şi memoria ta dulce în veci ni va fi scumpă...». Îmi petrec ochii pe slovă veche şi parcă aud, ca un ecou, fluierul lui prin munţii de piatră.”

citiţi mai departe