Quantcast
Channel: Condeiul Ardelean
Viewing all 3150 articles
Browse latest View live

Avrămuţ în Apuseni

0
0
Secretarului Şcolii „Ilie Lazăr” din Giuleştii Maramureşului, Ionu Părjanului

Cine trece prin amurgul serii
îngânând o doină pe cărare,
tot visând la ziua re-nvierii
Daciei-Traiane milenare?

Cine suie-n zori încet pe munte
prin miresmele de iarbă verde?
Umbra Iancului - înaltă frunte -
cu pistoalele la brâu se pierde.

Categorie:

Tags:


Contribuţii documentare privind activitatea Despărţământului ASTRA Treiscaune în perioada interbelică (I)

0
0

Asociaţiunea a fost prezentă în partea de sud-est a Transilvaniei încă de la înfiinţarea sa, în anul 1861, prin activitatea desfăşurată de cunoscutul cărturar braşovean şi luptător pentru emanciparea românilor - protopopul Ioan Petric, care, în acelaşi an, a fost ales în fruntea Protopopiatului Treiscaune. Această afirmaţie este confirmată de „Conspectul despre P. T. Domnii membri fondatori, ordinari şi onorari ai Asociaţiunii transilvane române pentru literatura română şi cultura poporului român”, unde aflăm alături de protopopii Ioan Petric şi Ioan Moga din Vâlcele, pe preoţii ortodocşi din Breţcu, Întorsura-Buzăului, Poiana-Sărată, Zagon, Ozun, Sfântu-Gheorghe, Valea-Mare, Dobârlău, Chichiş, Măgheruş, Vârghiş, Topliţa, cât şi pe negustori din Tulgheş şi Târgu- Secuiesc.
La înfiinţarea despărţămintelor, în zona Arcului Intracarpatic a luat naştere Despărţământul Braşov- Treiscaune, care a funcţionat între anii 1870-1900, avându-l ca preşedinte pe Ioan Petric, urmat de Andrei Bârseanu şi Nicolae Bogdan. La 1900, Treiscaune se desprinde de Despărţământul braşovean, formând Despărţământul Treiscaune- Ciuc, care funcţionează până în 1916, sub preşedinţia preoţilor Dimitrie Coltofeanu şi Constantin Dimian, dar, din care se desprinde în anul 1908 agentura Araci, care revine la Despărţământul Braşov şi la 1912 Despărţământul Giurgeu, înfiinţat de Octavian Codru Tăslăuanu.
Pornind de la o bună cunoaştere a situaţiei concrete din zonă, Asociaţiunea, în funcţie de specificul şi priorităţile fiecărei perioade istorice, şi-a adaptat programele sale de acţiune, iar rezultatele au fost pe măsura eforturilor depuse. Până la Marea Unire, în condiţiile intensificării procesului de deznaţionalizare a românilor din sud-estul Transilvaniei, ASTRA a acţionat cu înţelepciune, curaj şi demnitate, sprijinind, în primul rând, biserica şi şcoala confesională, cele două instituţii fundamentale ce au asigurat păstrarea identităţii naţionale, culturale şi religioase.
Prezenţa în localităţile Arcului Intracarpatic a corifeilor mişcării astriste, atât cu ocazia conferinţelor, dar şi la odihnă şi tratament în cunoscutele staţiuni balneare Vâlcele, Covasna, Malnaş, Tuşnad- Băi şi Borsec, înfiinţarea bibliotecilor poporale, circulaţia cărţilor şi a publicaţiilor editate de ASTRA, vecinătatea şi legăturile permanente cu Moldova, Muntenia şi puternicul centru cultural şi economic al Braşovului, au ţinut trează flacăra speranţei în izbânda idealurilor neamului românesc, împreună cu satisfacţia conferită de sentimentul solidarităţii fraţilor întru credinţă şi neam.
Rolul ASTREI, ca „focar de cultură şi educaţie” pentru românii trăitori într-un spaţiu în care „politica naţionalistă profund duşmănoasă” era mult mai evidentă decât în alte zone ale Transilvaniei, este redat de documentele vremii. Adunările Generale ale despărţămintelor, ţinute conform practicii astriste în diferite localităţi, erau adevărate evenimente culturale. Aşa a fost Adunarea Generală a Despărţământului Braşov-Treiscaune ce s-a desfăşurat în staţiunea Vâlcele la 2 august 1874, cea din 28 iulie 1893, ce a avut loc în staţiunea Covasna, cea a Despărţământului Reghin, din 2 august 1911, de la Topliţa, „unde au participat un număr mare de intelectuali din întreaga Transilvanie, fiind una din cele mai grandioase manifestări de acest fel organizate de despărţământul amintit”, precum şi Adunarea Generală a Despărţământului Braşov, care s-a desfăşurat la agentura Araci, în 29 iunie 1913, la care presa braşoveană aducea deosebite elogii preşedintelui şi membrilor săi: „Onoare ţie părinte Aurel Nistor, om harnic, priceput şi cu tragere de inimă pentru poporul de sub păstorirea ta şi laudă vouă ţărani şi femei arpătăcene, cari, deşi lipsiţi de şcoala dulce românească, n-aţi încetat o clipă măcar să ţineţi cu dragoste şi însufleţire la limba, legea şi cartea românească”.
De facto şi de jure, activităţile ASTREI în anii războiului au fost interzise de autorităţile ungureşti. La sfârşitul războiului de întregire naţională şi după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Despărţămintele ASTREI au fost reorganizate. Astfel, din Despărţământul Treiscaune-Ciuc se vor forma despărţăminte centrale la nivelul fiecărui judeţ.
În judeţul Treiscaune, activitatea este reluată, la 28 februarie 1919, prin şedinţa de reorganizare a Despărţământului Asociaţiunii, care a avut loc în sala festivă a Prefecturii din Sfântu-Gheorghe. La şedinţă au participat prefectul judeţului Treiscaune, dr. Nicolae Vecerdea, preotul din Araci, Aurel Nistor, ca delegat al ASTREI, revizorul şcolar Eugen Popescu, subprefectul dr. Victor Roman, notarul Grigore Păltinean şi alţii. La propunerea preşedintelui de şedinţă, Pr. Aurel Nistor, s-a hotărât trimiterea a trei telegrame adresate M.S. Ferdinand I (foto dreapta), Regele tuturor românilor, şefului Resortului Cultelor din Consiliul Dirigent de la Sibiu (Vasile Goldiş, până la 15 martie 1919, şi apoi Valer Branişte, până la dizolvarea Consiliului Dirigent, la 10 aprilie 1920 - n.n.) şi profesorului universitar Nicolae Iorga (foto stânga). Iată conţinutul acestora:
a) M.S. Ferdinand I, Regele tuturor românilor, Bucureşti:
„Românii judeţului Treiscaune întruniţi astăzi în Sfântu-Gheorghe, în mare adunare pentru reorganizarea în acest Despărţământ al Asociaţiei pentru literatura română şi cultura poporului român, îşi îndreaptă primul gând spre făuritorul marelui ideal, spre acela care prin sacrificii mari ne-a dezrobit din sclavia în care vitregia soartei ne aruncase. Trimitem marelui nostru rege espresiunea sufletelor noastre ale tuturor şi cu toţii Îi promitem că întotdeauna Tronul ne va fi ţinta şi pentru paza lui suntem gata oricând a ne jertfi”.
b) Domnului şef al Resortului Cultelor, Sibiu:
„Ţinuturile Treiscaune sunt acelea cari au îndurat mai mult de pe urmele asupritorilor, pe cari vitregia soartei ni-i dau ca stăpân. Mare parte din Românii acestor ţinuturi şi-au pierdut limba noastră românească. Pentru repararea acestei pierderi ne-am întrunit astăzi în Sfântu-Gheorghe, în mare adunare, ca să reorganizăm Asociaţia pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român. Cu această ocazie Vă adresăm Domnule şef prinosul simţămintelor noastre”.
c) Niculae Iorga, profesor universitar, Bucureşti:
„Românii din Săcuime - doritori de muncă pentru răspândirea scrisului românesc până şi în cea mai ascunsă colibă - văzându-se pentru întâia oară adunaţi liberi şi nestânjeniţi, ca să reorganizeze Despărţământul Treiscaune al Asociaţiei pentru literatura şi cultura poporului român, se cugetă cu adânc devotament şi cu dragoste la Dv., apostolul muncii şi trezirii prin lumină a sufletului românesc. Vom merge înainte pe calea indicată de Dumneavoastră”.
La finalul şedinţei, se propune „o comisie de candidare pentru alegerea comitetului Despărţământului formată din Domnii: 1. Niculae Râmbeţiu, primpr; 2. Ioanichie Mareş, not. Serd. Orf.; 3. Ioan Toma, preot; 4. Victor Ţărean, dir. Financ; 5. Moise Grecian, preot, pentru Despărţământul înfiinţat respectiv reorganizat, iar rezultatele să se comunice în vreo gazetă din apropiere”.
La 5 iunie 1922, s-a înfiinţat Despărţământul Central Judeţean Miercurea-Ciuc, care cuprindea „comunele judeţului, cu excepţia a nouă comune, care formează Despărţământul Giurgeu, şi avea în subordine alte opt despărţăminte, organizate în opt localităţi, printre care şi Topliţa - care a făcut parte din Despărţământul Reghin până la 1918. La înfiinţare, noul Despărţământ, avea doi membri fondatori, 18 membri pe viaţă şi 24 de membri activi. În anii următori, numărul acestora va fi variabil: 49 în 1923; 50 în 1924; 45 în 1927; 40 în 1929; 21 în 1932; 30 în 1935; 31 în 1940.
În anul 1924, Despărţământul Central Judeţean Ciuc cuprindea 21 de localităţi din plasa Ciuc, printre care şi cel de la Cristuru- Secuiesc, unde „pe 21 maiu 1924 s-a ţinut adunarea de organizare a noului despărţământ pentru plasa Cristur... la care au participat cea mai mare parte a Românilor din Cristur, preoţi, învăţători, ţărani din comunele vecine şi alţi oaspeţi, între care se numără şi doamna Viorica Timotei Popovici, din Sibiu, fiind prezidată de domnul I. Neagoe, conferenţiarul Asociaţiunii”. Din iniţiativa ASTREI judeţene, s-au ţinut conferinţe la Voşlobeni, Livezi şi Ghimeş, precum şi serbări, cu ocazia zilelor de 24 ianuarie, 10 mai şi 1 decembrie, cu „care ocazie ASTRA a colaborat cu şcoala medie de fete din localitate şi coruri de copii de şcoale primare de stat”. Peste doi ani, Despărţământul cuprindea 56 de comune, din care două comune urbane şi 54 rurale, aparţinând celor patru plase din judeţ. Pe lângă cel din Miercurea-Ciuc, mai era Despărţământ în Sânmartin şi trei subcentre la Voşlobeni, Frumoasa şi Ghimeş-Făget, înfiinţate la 1 ianuarie 1926. În toate cele cinci localităţi enumerate existau şi biblioteci poporale.
Un alt Despărţământ central judeţean era cel de la Odorhei, care cuprindea, în anul 1927, 27 de comune şi al cărui preşedinte era protopopul Iuliu Laslo. Activitatea Despărţământului s-a remarcat prin promovarea unei strânse colaborări cu liceul de stat din localitate, în organizarea conferinţelor cu ocazia serbărilor naţionale şi prezentarea unor piese de teatru cum au fost: „Înşiră-te Mărgărite” de V. Eftimiu, „Fântâna Blanduziei” de V. Alecsandri şi „Romanţioşii” de Rostand. O activitate rodnică a desfăşurat şi nou înfiinţatul Despărţământ de plasă Ocland, din Despărţământul central judeţean Odorhei, condus de dr. Macedon Cionca, care a reuşit „să înfiinţeze „cercuri culturale” în comunele: Băţani-Mici, Brăduţ, Vârghiş, Jimbor, Mereşti, Lueta, Mărtiniş, Aldea... unde s-au prezentat serate literare şi religioase la care au participat „delegaţi de la despărţământ în frunte cu preşedintele”.
Alături de aceste despărţăminte, la 1 noiembrie 1934, s-a înfiinţat şi Despărţământul de plasă Gheorgheni- Ciuc, condus de Teodor Chindea, a cărui activitate s-a evidenţiat prin organizarea, la Gheorgheni, a unei şcoli ţărăneşti pentru bărbaţi, cu 14 cursanţi, şi prin cele 12 conferinţe susţinute în faţa publicului românesc al localităţilor.
La 9 septembrie 1937, preşedinţii despărţămintelor Trescaune, Ciuc şi Odorhei au luat parte la conferinţa de la Braşov, organizată de conducerea centrală a ASTREI. „Pe lângă preşedinţii despărţămintelor - se arată în raportul general - au luat parte la această conferinţă domnii Insp. Gen. Ţeposu, Director gen. Ionescu şi Director gen. Al Of. de Statistică dr. Sabin Manuilă. Fiecare despărţământ şi-a expus cu acest prilej programul de lucru, posibilităţile lui de realizare. Sub îndrumarea domnului Iuliu Moldovan, preşedintele ASTREI, s-a căutat ca acest program să fie încadrat în planul general al Asociaţiunii şi armonizat cu programul de lucru al guvernului. Cea mai mare parte dintre promisiunile făcute au fost duse la bun sfârşit.”
În întreaga perioadă interbelică, sprijinul dat de Asociaţiune românilor din zona secuizată se înscrie într-un plan mai larg de ajutorare a românilor din „zonele primejduite” - în care erau cuprinse şi sudul Basarabiei şi Dobrogea -, regiuni unde deznaţionalizarea populaţiei româneşti a continuat - pe cale paşnică - după naşterea României Mari. Reînvierea ASTREI în Arcul Intracarpatic demonstra, odată în plus, necesitatea activităţilor specifice Asociaţiunii într-un spaţiu în care „timorarea populaţiei locale, atâta amar de timp, şi politica de deznaţionalizare forţată, explicau unele reacţii inhibatorii”. După reactivarea despărţămintelor centrale judeţene Treiscaune, Miercurea- Ciuc şi Odorhei, cu toate greutăţile întâmpinate, asistăm la o adevărată renaştere naţională. Asociaţiunea a înfiinţat noi biblioteci poporale şi revigorat activitatea celor existente, a organizat conferinţe şi prelegeri, şcoli ţărăneşti, cursuri de alfabetizare, coruri săteşti, echipe de teatru, şezători literare, expoziţii etnografice şi alte activităţi artistice şi sportive. Toate acestea au contribuit la „îmbogăţirea vieţii spirituale a locuitorilor..., la păstrarea nestinsă a flăcării demnităţii naţionale, ASTRA devenind, după cum scria T. Cipariu, un adevărat „reazim al naţionalităţii”.
Pentru materializarea obiectivelor propuse pe linia promovării culturii româneşti în zona secuizată, Adunarea Generală a Asociaţiunii din anul 1931 a avut loc la Sfântu- Gheorghe. Cu acest prilej, s-a ţinut şi şedinţa festivă a Secţiilor Literare şi Ştiinţifice ale Asociaţiunii, în care profesorul Sabin Opreanu, membru al Secţiunii Etnografice, a prezentat lucrarea „Ţinutul secuilor”, studiu „geografic, geologic şi etnografic al acestui ţinut, referitor la originea secuilor, raporturile lor cu românii”. Volumul făcea parte dintr-o suită de lucrări având ca temă Istoria Românilor din Arcul Intracarpatic, apărute din iniţiativa marelui istoric Nicolae Iorga.
La Adunarea Generală a Asociaţiunii, ţinută la Târgu-Mureş, în 1934, s-a discutat, pe larg, „marea problemă de a reîntoarce pe fraţii noştri la limba şi legea lor strămoşească” şi s-a elaborat un proiect cuprinzător privind activitatea culturală în „secuime”, care, fără sprijinul financiar al guvernului, nu se putea finaliza. Problematica „readucerii la matcă” a românilor din „ţinuturile secuizate” a devenit una din priorităţile perioadei respective. Ea s-a aflat în atenţia opiniei publice, a principalelor instituţii de stat centrale şi locale, a Patriarhiei şi Academiei Române, bucurându-se de un larg şi generos sprijin din partea mijloacelor de comunicaţie în masă, scrise şi vorbite. Problema conservării identităţii etnice a românilor din zona secuizată devenise una din temele „cu care nu se glumea”, fiind unanim considerată „o mare problemă de stat”, „una şi aceeaşi pentru toţi guvernanţii ţării, indiferent de culoarea politică”.
Din iniţiativa ministrului educaţiei naţionale, Gheorghe Angelescu, în noiembrie 1935, la Târgu-Mureş, a fost convocată o consfătuire care a dezbătut, din nou, problema „readucerii românilor maghiarizaţi la patrimoniul strămoşesc”, manifestare la care au participat înalte feţe bisericeşti ortodoxe şi greco-catolice, parlamentarii şi prefecţii judeţelor cu români maghiarizaţi, şefii instituţiilor culturale şi de învăţământ din zonă şi, bineînţeles, reprezentanţii ASTREI.
În anul 1942, istoricul maghiar I. Toth Zoltan a scris lucrarea „Activitatea de românizare a ASTREI în secuime”. Ideile difuzate atunci încep să-şi facă loc şi astăzi, la 150 de ani de la înfiinţarea ASTREI. Autorul îşi propunea să „dezvăluie”... „rolul jucat de ASTRA românească în procesul de... românizare a secuilor”, bazându- se pe studierea unor documente ale Asociaţiunii, dar mai ales pe documentele rezultate din investigaţiile „serviciilor” maghiare. Astfel, „ASTRA este prezentată ca un factor de dezechilibru în viaţa pământului transilvan şi mai apoi ca un instrument ce s-ar fi pus în serviciul statului pentru deznaţionalizarea forţată a secuilor”. I. Toth Zoltan „a semnalat şi o excepţie: Despărţământul ASTRA Mureş... Ei n-au năvălit în casă prin dărâmarea uşilor, dovadă fiind subiectele cumpătate ale prelegerilor, metoda de lucru, tonul moderat şi nu alarmant. Planul comun de activitate l-a întocmit profesorul cu mare experienţă, din Târgu-Mureş, Ion Bozdog”. Cartea se vroia, în fapt, o justificare a crimelor, ororilor, schingiuirilor, expulzărilor şi deportărilor în lagărele de muncă, înfăptuite împotriva românilor din teritoriul de Nord al Transilvaniei, în cei doi ani trecuţi de la Dictatul de la Viena, de către o parte a localnicilor maghiaro-secui, precum şi de autorităţile de ocupaţie militare şi ale administraţiei civile ungureşti.
Un răspuns, calificat şi argumentat, la această falsificare a istoriei ASTREI, cât şi a Istoriei Românilor de altfel, l-a dat chiar prof. dr. Ion Bozdog, în cartea sa „ASTRA şi românii din secuime”, demonstrând că „procesul într-adevăr abominabil al deznaţionalizării altor neamuri, este o specialitate a neamului domniei sale (unguresc - n.n.)”. „ASTRA n-a făcut în întreaga sa activitate, dinainte şi de după război, decât o încercare de reabilitare a demnităţii şi conştiinţei româneşti în inimile fiilor neamului, care ne-au aparţinut şi ne aparţin şi astăzi ca sânge, limbă, tradiţie şi conştiinţă naţională!”
Numeroasele documente, din arhivele ASTREI, ale Arhivelor Naţionale, ale altor instituţii centrale şi locale, referitoare la activitatea despărţămintelor din zona secuizată, infirmă aserţiunile istoricului ungur, ajuns să ocupe chiar şi fotoliul de preşedinte al Academiei Ungare. De asemenea, acţiunile şi manifestaţiile despărţămintelor din această parte de ţară sunt redate în publicaţiile astriste centrale, în mod deosebit în revista „Transilvania”, precum şi în cele locale, din care menţionăm: „Astra Ciucului” (1934-1936) şi „Buletinul ASTRA” (1929, 1938-1940), editat de Despărţământul Central al judeţului Treiscaune.
Dintre documentele aflate în fondul ASTRA, aparţinând filialei Covasna a Arhivelor Naţionale, aducem în faţa dumneavoastră câteva care să oglindească preocupările astriştilor din Treiscaune:
Una din reuşitele acestora a reprezentat- o achiziţionarea şi amenajarea imobilului din str. Regele Carol din Sfântu-Gheorghe, în „Casă Naţională”.
În anul 1935, Despărţământul Central Treiscaune „ASTRA”, cu sediul în Sfântu-Gheorghe, cere piatră în mod gratuit, pentru repararea localului său. În decizia primarului se menţionează: „Se aprobă Despărţământului „ASTRA” din Sfântu-Gheorghe 7 m3 piatră în mod gratuit şi fără transport din cariera oraşului, care se va folosi pentru repararea localului propriu”.
În anul 1938, Cooperativa „Izvorul”, a personalului Fabricii de Tutun, solicită autorizaţie pentru construirea „magazinului de consum şi depozitului de sare ce se va instala în clădirea Asociaţiunii ASTRA din Sfântu-Gheorghe , str. Regele Carol al II-lea nr. 8”. Este vorba de transformarea unei magazii din curtea Despărţământului ASTRA Treiscaune în magazine, pentru asigurarea unei surse de venit suplimentar. (va urma)

Categorie:

Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 183, 21.09.2011; Titlu: Gyorgy Ervin pentru utilizarea limbii maghiare / Încălcarea legii în Trei Scaune

0
0

În judeţul Covasna, în cazul a aproximativ 25% din instituţiile deconcentrate nu este afişată denumirea în limba maghiară a acestora. Prefectul Gyorgy Ervin a somat aceste instituţii de stat, invocând legea 340/2004.
În norma juridică se precizează clar faptul că prefectul trebuie să asigure utilizarea limbii materne în relaţia dintre cetăţeni şi instituţiile guvernului în acele localităţi în care procentul persoanelor aparţinând minorităţii depăşeşte 20%.
Doi cetăţeni au adresat prefecturii o scrisoare în care enumeră acele instituţii din municipiul reşedinţă de judeţ pe care nu sunt inscripţionate denumirile în limba naţiunii locale majoritare. Ei au cerut de asemenea remedierea situaţiei.
Erdely Andras, purtătorul de cuvânt al prefecturii, ne-a declarat că în cazul unui sfert din instituţiile deconcentrate există problema lipsei denumirilor bilingve, ceea ce înseamnă că este vorba despre 6-8 instituţii. Nu este însă clar pentru ce instituţii este valabilă somaţia prefectului, dat fiind faptul că fiecare aparţine de propriul minister şi conducătorii acestora pot decide dacă afişează sau nu denumirile în limba maghiară.

Săptămânalul „Erdovidek” (Covasna), nr. 37, 16-22.09.2011, Titlu: Propunerile de modificare a constituţiei lansate de UDMR

0
0

Deputaţii Marton Arpad şi Varga Attila din cadrul fracţiunii UDMR au înaintat propuneri de modificare a constituţiei. Aceste propuneri cuprind, printre altele, următoarele:
- Eliminarea noţiunii de stat naţional, respectiv anularea interdicţiei privind modificarea articolului respectiv.
- În cazul deciziilor adoptate în privinţa ocrotirii, dezvoltării culturii minorităţilor naţionale sau a bisericilor, autorităţile locale şi centrale au obligaţia să ţină cont de opiniile organizaţiilor minoritare, respectiv ale bisericilor vizate, iar hotărârile să fie adoptate doar prin acordul acestora.
- E interzisă forma de reorganizare a unităţilor administrative care ar duce la modificarea procentului etnic.
- În cazul în care persoanele aparţinătoare unei minorităţi naţionale locuiesc în număr însemnat într-o anumită regiune, limba acestora poate fi recunoscută, printr-o lege organică, ca limbă regională.
- Pe baza unei legi organice, anumitor regiuni li se poate acorda un statut juridic special.
- Desfiinţarea instituţiei prefecturii, respectiv posibilitatea contestării hotărârilor auto-guvernamentale doar prin instanţă.

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.392, 17.09.2011; Titlu: Staţiile Tirolului de Sud, Semnează: Csinta Samu

0
0

Referitor la invocarea exemplelor care servesc la dovedirea legitimităţii autonomiei Pământului Secuiesc, în special a unuia dintre cele mai elocvente, respectiv a Tirolului de Sud, merită amintită acea acţiune teroristă sincronizată de acum 50 de ani, care, în final, a condus la autonomia teritoriului. În ceea ce priveşte întâmplarea - care nu este un exemplu de urmat - consider important de subliniat faptul că actuala situaţie se bazează doar parţial pe idealismul consensului.
În recenta staţie din Sfântu- Gheorghe a prezentării exemplului, conferenţiarii nu au amintit de faptul că în Bozen nu este o raritate ca italienii să vorbească despre nazişti, iar germanii despre fascişti. Autonomia a dus la independenţă şi la propăşire economică, dar nu a dus cu adevărat la reconciliere. În sediul regiunii italienii sunt cei majoritari, pieţele centrale nefiind încă redobândite în totalitate de către tirolezii germani. În cazuri ideale, firesc ar fi ca în acest sens să existe înţelegere şi un dialog cu majoritarii. Pentru acest lucru este însă nevoie şi de alte instrumente, în afara expunerii susţinute la Sfântu- Gheorghe. Paralel ar trebui puse în funcţiune curse regulate, care să transporte câteva zeci de ziarişti şi formatori de opinie majoritari la Sud-Tirol-Alte Adige, în interesul bilingvismului şi în vederea conştientizării existenţei şi imposibilităţii evitării acestuia.
Nici noi nu putem evita fazele de dezvoltare a conştiinţei, formulate în cadrul expunerilor: Învăţ limba germană/maghiară ca să îl pot înţelege pe cel care trăieşte alături de mine. Vorbiţi italiană/română dacă trăiţi aici!
În pofida voinţei mele trebuie să învăţ limba germană/maghiară, dacă vreau să am sorţi de izbândă!

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.389, 14.09.2011; Titlu: Simpozion itinerant despre autonomie / Tirolul de Sud, modelul, Semnează: Ferencz Csaba

0
0

La mijlocul lunii septembrie, la Sfântu-Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Târgu-Mureş şi Bucureşti se va desfăşura un simpozion itinerant în cadrul căruia specialiştii din Tirolul de Sud vor prezenta istoricul de succes al autonomiei acestei regiuni. Simpozionul din Sfântu-Gheorghe va avea loc mâine (15 septembrie - n. trad.), de la ora 14:30, în sala de şedinţe a consiliului judeţean.
Scopul primordial al simpozionului îl reprezintă prezentarea publicului din România a istoricului politic, economic şi juridic al regiunii autonome multilingvistice Alto Adige / Tirolul de Sud - se arată în broşura de informare editată pentru ocazia respectivă, semnată de Komlossy Jozsef, coordonator de program.
Prin originea sa sau munca pe care o desfăşoară, fiecare conferenţiar are legătură cu regiunea autonomă Tirolul de Sud, însă expunerile nu vor prezenta poziţii oficiale, ci vor reflecta asupra concepţiilor şi opiniilor subiective ale oratorilor. Simpozionul, prin exemplul regiunii autonome multilingvistice, doreşte să le ofere românilor şi maghiarilor un punct de sprijin în vederea înfiinţării unei regiuni europene de succes pe Pământul Secuiesc unitar din punct de vedere istoric.

Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 178, 14.09.2011; Titlu: Ne putem obişnui şi cu adevărul / Interviu cu Tompo Laszlo jr. / Ne putem obişnui şi cu adevărul, Semnează: Pal Varga Reka

0
0

Istoricul literar Tompo Laszlo jr, numit protector al literaturii cenzurate, a susţinut ieri, la Târgu-Secuiesc, expunerea intitulată Cele ce trebuie cunoscute de toţi despre Trianon. El va vorbi despre această temă astăzi, la Sfântu-Gheorghe, la Clubul Elevilor, cu începere de la ora 18. În cele de mai jos, publicăm un interviu cu el.
- În cadrul expunerii dumneavoastră accentuaţi de obicei rememorarea celei de-a doua decizii de la Viena.
- În opinia mea, este necesară rememorarea uneia dintre cele mai glorioase evenimente ale istoriei maghiare. Cea de-a doua decizie de la Viena a fost semnată în data de 30 august 1940, la Viena. Din păcate, mai multe organizaţii care se declară a fi naţionale nu şi-au adus aminte să rememoreze acest lucru. Singura organizaţie, Mişcarea de Tineret 64 de Comitate, a considerat important ca prin intermediul expunerilor mele să rememoreze evenimentele, în cele opt oraşe din Transilvania, deşi de acest lucru este mai mare nevoie ca oricând. Trebuie să le amintim tinerilor aceste aspecte, dacă massmedia şi profesorii nu fac acest lucru.
- Care sunt impresiile în legătură cu aceste opt locaţii din Transilvania?
- S-au adunat mulţi tineri, însă au fost prezenţi şi vârstnici cu ochii înlăcrimaţi care au trăit perioada intrării lui Horthy, când sute de mii de maghiari au ovaţionat. Ei nu vor uita aceste lucruri niciodată. Ei cred acel lucru pe care l-au crezut înaintaşii noştri, şi anume faptul că Ungaria ciuntită nu este o ţară, ci întreaga Ungarie este un rai. Ei sunt de părere că nu putem renunţa la singura picătură de sânge maghiar. Ei gândesc în spiritul întregii Ungarii, deoarece, aşa cum a spus şi Tamas Aron, ne putem obişnui şi cu adevărul.
- În timpul dominaţiei româneşti de 22 de ani, asuprirea maghiarilor era uriaşă. Maghiarii, din cauza naţionalităţii lor, au plătit triplu pentru servicii. Să nu amintim de degradarea reţelei drumurilor şi a căilor ferate. Cea mai mare presiune asupra locuitorilor a fost exercitată prin distorsionarea conştiinţei oamenilor. Teoria dacoromană serveşte şi în momentul de faţă acestui scop. În pofida acestor aspecte, tragedia cea mai mare consider că o reprezintă atitudinea Budapestei - şi nu a Bucureştilor -, deoarece cel mai trist este faptul că ţara-mamă a renunţat la proprii consangvini.
- Care a fost ecoul mesajului promovat de dumneavoastră?
- Au existat persoane care au calificat momentele de rememorare organizate de cei de la 64 de comitate ca fiind fasciste. Sunt un intelectual ungar care gândeşte în spiritul naţiunii. Ordinea mondială va fi restabilită doar dacă primim ceea ce ne-a aparţinut. În încheiere l-aş cita pe Falu Tamas: Ne trebuie ceea ce ne-a aparţinut! Dreptate Ungariei!

Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 177, 13.09.2011; Titlu: Drapele secuieşti la Budapesta

0
0

Stemă, sigiliu şi drapel pe Pământul Secuiesc - este titlul expoziţiei ce va fi vernisată în data de 16 septembrie, în cadrul Arhivei din Budapesta. Expoziţia itinerantă oferă o imagine de ansamblu despre simbolurile utilizate începând din secolul al XV-lea şi până în ziua de astăzi de către administraţia locală, organizaţiile confesionale de pe Pământul Secuiesc.
Iniţiatorul colecţionării simbolurilor secuieşti şi al înfiinţării Echipei de lucru privind istoria heraldicii, sigilografiei şi vexilologiei secuieşti a fost Consiliul Judeţean Harghita. Harghitenii s-au ocupat şi de latura organizatorică a evenimentului, ei fiind cei care au asigurat şi acoperirea cheltuielilor materiale.
Specialiştii se străduiesc să prezinte nu numai sigiliile şi stemele administraţiei locale secuieşti şi ale organizaţiilor confesionale, ci şi vechile drapele ale acestora. Ideea realizării colecţiei secuieşti a avut la bază şirul de drapele istorice păstrate de Institutul de Istorie Militară din Ungaria. Şirul de drapele istorice secuieşti din secolele XV-XVII cuprinde 17 drapele.


Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.381, 05.09.2011; Titlu: Consiliul Naţional al PCM / Kover Laszlo a devenit cetăţean de onoare, Semnează: Farkas Reka

0
0

La congresul de sâmbătă al PCM, care a avut loc la Târgu-Mureş, Kover Laszlo, preşedintele Parlamentului ungar, a fost ales în funcţia de preşedinte de onoare.
Surpriza manifestării desfăşurate la Palatul Culturii din Târgu-Mureş a fost alegerea în funcţia de preşedinte de onoare a lui Kover Laszlo, la propunerea lui Szasz Jeno. Delegaţii şi-au exprimat acordul prin aplauze. Kover a declarat că în ultimii 20 de ani nu a simţit niciodată nevoia de a fi membru al unei alte comunităţi politice, însă în momentul de faţă acceptă funcţia de preşedinte de onoare.
Kover Laszlo a adăugat că îşi asumă această funcţie nu în calitate de preşedinte al Parlamentului, în calitate de preşedinte al prezidiului FIDESZ, ci în calitate de persoană fizică, în calitate de cetăţean european liber şi de membru al naţiunii ungare. El consideră că este de datoria sa morală să îndeplinească cererea Partidului Civic Maghiar. S-a referit la faptul că maghiarii din România au mai multe organizaţii politice, care se află în concurenţă. A subliniat: democraţia, concurenţa politică, nu slăbeşte nicio comunitate, ci o amplifică. Independenţa şi autonomia statelor naţionale actuale nu sunt ameninţate de aspiraţia celeilalte naţiuni la autonomie, ci de acele puteri şi tendinţe pentru care statele naţionale şi naţiunile reprezintă o piedică.
Scopul principal al congresului PCM a fost pregătirea pentru alegerile locale din România de anul viitor. Consiliul a adoptat o hotărâre în acest sens. Delegaţii congresului au decis în legătură cu înfiinţarea Consiliului Naţional Autoguvernamental al PCM şi a Forumului de Mediere al Organizaţiilor Judeţene. La propunerea lui Kincses Maria a fost adoptată o poziţie şi în legătură cu cazul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, respectiv le-a fost decernat premiul Wass Akarat lui Csep Sandor şi Fodor Imre. S-a decis, de asemenea, în legătură cu înfiinţarea Academiei Marton Aron şi a Academiei Orban Balazs.
Szazs Jeno, preşedintele PCM, a luat cuvântul după adoptarea hotărârilor, după aproximativ trei ore de la începerea congresului. El a declarat că partidul său doreşte să ofere o alternativă naţională la alegerile locale din România şi că sunt dispuşi să colaboreze în acest sens cu CNMT şi cu CNS. El a insistat asupra schimbării regimului maghiar din Transilvania, declarând: Trebuie schimbată politica acidă, asupritoare a UDMR! Szasz Jeno a reiterat faptul că are convingerea că maghiarii din Transilvania doresc o schimbare şi că în locul politicii de stânga de două decenii este oferită încetarea luptelor fratricide şi realizarea unei alternative naţionale.
La cel de-al treilea Consiliu Naţional al PCM au fost prezenţi 126 din cei 139 de delegaţi, iar tabăra oaspeţilor oficiali nu a fost foarte numeroasă. Pe lângă Kover au fost prezenţi şi Balczo Zoltan, vicepreşedintele Jobbik, Agoston Andras, preşedintele Partidului Democrat Maghiar din Voivodina, Jakab Sandor, liderul Comunităţii Democrate a Maghiarilor din Croaţia. Din cadrul UDMR a fost prezent doar preşedintele Platformei Creştin Democrate, Kelemen Kalman, însă a apărut şi Izsak Balazs, preşedintele CNS, iar din partea română au fost prezenţi Smaranda Enache, copreşedinta Ligii Pro Europa, şi Claudiu Maior, viceprimarul localităţii Târgu-Mureş.

www.nemnemsoha.gportal.hu, 22.09.2011;Titlu: Strângere de semnături pentru prima şcoală cu nume maghiar din Târgu-Mureş

0
0

Vă rugăm să sprijiniţi prin semnături cazul nostru deoarece la Târgu-Mureş, deocamdată, din 13 şcoli generale, niciuna nu poartă un nume maghiar, dar sunt 10 şcoli cu nume româneşti şi una cu nume german.
Am dori ca şcoala generală nr. 2 din Târgu-Mureş să poarte numele lui Bernady Gyorgy. Din păcate, în paralel s-a demarat o acţiune de denumire a şcolii după Adrian Păunescu.
În numele părinţilor care au iniţiat acţiunea,
Horvath Iringo

www.erdely.ma, 29.09-05.10.2011; Titlu: La Târgu-Mureş vor merge şi protestatari din judeţele Covasna şi Harghita

0
0

UMF este importantă nu doar pentru Târgu-Mureş, ci pentru toată maghiarimea. Cauza secţiei maghiare independente este şi cauza noastră - aceasta este motivarea.
Din delegaţia, care va participa la protestul ce se va desfăşura în data de 6 octombrie a.c., la Monumentul Eroilor Martiri din Târgu-Mureş, pentru susţinerea cauzei secţiei maghiare din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie, vor face parte aproximativ 50 de protestatari din judeţul Harghita.
Nemes Elod, director executiv al CNMT Covasna, a spus delegaţiei din Covasna că se vor alătura alte zeci de persoane din judeţul Harghita. Universitatea de Medicină şi Farmacie este importantă nu doar pentru Târgu-Mureş, ci pentru toată maghiarimea. Cauza secţiei maghiare independente este şi cauza noastră. Solicităm punerea în aplicare a dispoziţiilor legii învăţământului, deoarece nu este suficient ca acelea să existe doar pe hârtie - a declarat Nemes Elod.

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.391, 16.09.2011; Titlu: Conferinţă despre Tirolul de Sud la sediul CJ / Reţetă pentru autonomie, Semnează: B. Kovacs Andras

0
0

Oaspetele consiliului judeţean şi al municipiului Sfântu-Gheorghe a fost conferinţa itinerantă organizată de Komlossy Jozsef, pe care conferenţiarii au dedicat-o înfiinţării şi funcţionării autonomiei teritoriale din Tirolul de Sud.
Meritul deosebit al iniţiatorilor este acela că, adresându- se publicului român, au reflectat asupra problemei respective şi din punctul de vedere al italienilor. Komlossy Jozsef a evidenţiat: printre obiectivele lor figurează şi neutralizarea rezervelor majoritare prin prezentarea unei forme de autoguvernare teritorială care funcţionează spre satisfacţia a trei grupuri etnice, subliniind că aceasta a fost înfăptuită nu prin lupte interne de partid, ci prin dialog, toleranţă şi solidarizare.
Profesorul Christoph Pan, specialist de renume internaţional în tematica respectivă, a precizat: pe vremea primului război mondial, în Tirolul de Sud, regiune aparţinătoare Austriei, italienii au constituit 3% din populaţie, procentul locuitorilor de etnie ladină a fost de 4%, restul fiind de naţionalitate austriacă. După schimbarea imperiului, în special în urma instaurării dominaţiei fasciste, regiunea, care i-a fost anexată Italiei, a devenit ţinta colonizării şi schimbul de locuitori a redus procentul populaţiei germane, ca urmare în prezent aceasta reprezintă două treimi. Prima formă a autonomiei, garantată de statul italian în tratatul de pace, nu a satisfăcut comunitatea germană, după negocieri purtate timp de 40 de ani, prin intervenţia ONU şi a celor două state, s-a constituit în sfârşit cel de-al doilea statut de autonomie, care, până în momentul de faţă, e reglementat de 137 de acte juridice, ordonanţe, beneficiind de susţinerea majorităţii populaţiei. Pentru toate acestea a fost necesar ca opinia publică şi autorităţile italieneşti să se delimiteze serios de numeroasele sale prejudecăţi şi automatisme. E important că, în forma sa actuală, oferă protecţie fiecărei comunităţi, niciuna din părţile vizate nu suportă sancţiuni din cauza ei şi a contribuit la transformarea regiunii într-una din cele mai dezvoltate din ţară, cu cel mai mare venit naţional pe cap de locuitor. În regiune, şomajul practic e necunoscut.
Dr. Davide Zaffi a reflectat asupra ideii îmbinării în epoca modernă a democraţiei şi dezvoltării naţionale şi a invocat similitudinile româno-italieneşti (ambele state şi-au extins teritoriul după primul război mondial). În perioada dintre cele două războaie mondiale, degradarea minorităţilor la rangul al doilea a fost la modă, acest lucru a fost treptat remediat de noua democraţie italiană. S-a ajuns până la constatarea că administraţia multilingvă poate să funcţioneze cu mai multă eficienţă decât una într-o singură limbă.
Lucio Giudiceandrea, italian local, a vorbit despre procesul dificil prin care italienii din Tirolul de Sud au ajuns de la asumarea misiunii lor iniţiale - să-i împingă pe germani în situaţie minoritară şi să-i civilizeze -, până la conştientizarea faptului că cea de-a două formă a autonomiei, care garantează emanciparea, este acceptabilă şi din punctul lor de vedere. Le-a fost greu să digere şi criteriul privind respectarea bilingvismului, însă, în prezent şi şcolile au grijă ca acesta să fie echilibrat, motiv pentru care la instituţii se acordă o indemnizaţie de 10% pentru utilizarea limbii. Beneficiarii acestei facilităţi sunt în principal locuitorii de etnie ladină, ei primesc 20% din venit.
Komlossy a precizat: între prosperitate şi autonomie există o legătură evidentă, investitorii sunt atraşi de locurile în care stăpâneşte pacea socială, aceasta fiind garantată de autoguvernare în Tirolul de Sud.
Salutând alocuţiunea rostită de Dan Manolăchescu - să nu ne pierdem în disputele istorice -, primarul Antal Arpad a menţionat: nu le pretinde românilor ca ei să lupte pentru autonomie, însă rămâne un exemplu faptul că un grup etnic mai puţin numeros decât maghiarimea a soluţionat problemele privind autoguvernarea într-un stat mai mare decât România. Tamas Sandor, preşedintele consiliului judeţean, a vorbit despre faptul că în 11 state din cele 27 care formează UE, funcţionează o anumită formă a autonomiei.

Cotidianul „Haromszek”, nr. 6.402, 29.09.2011; Titlu: Începe campania CNMT pentru recensământ / E bine să fi maghiar, Semnează: Farkas Reka

0
0

În următoarele trei săptămâni, reprezentanţii CNMT vor vizita cât mai multe familii pentru a conştientiza maghiarii din regiunea noastră asupra importanţei de a-şi asuma cu curaj identitatea pe parcursul recensământului derulat în perioada 20-30 octombrie. Sloganul campaniei CNMT: E bine să fi maghiar!
Nemes Elod, preşedintele executiv al CNMT, a precizat: se vor duce din casă în casă, de asemenea, mesajele lor vor fi transmise şi prin afişe, foi volante. Au câteva grupuri ţintă, doresc să intre în dialog cu ceangăii care trăiesc în Sfântu-Gheorghe şi din care mulţi au devenit români după stabilirea lor în oraş, cu romii care trăiesc în satele populate majoritar de români şi din care mulţi şi-au înscris copiii, ca de exemplu la Araci, în şcoli maghiare în interesul obţinerii sprijinului educaţional.
Vor fi contactate familiile mixte, ale căror copii frecventează şcoli româneşti, însă poate că părinţii pot fi convinşi să-şi declare copiii de naţionalitate maghiară. Aproximativ 100 de familii dintre acestea au solicitat deja acordarea cetăţeniei ungare - a menţionat Nemes Elod. Li se va acorda atenţie şi maghiarilor din aşezările în care românii sunt majoritari, sunt câţiva în zona Buzaielor, dar trăiesc într-un procent mai mic şi la Vâlcele, Araci. Suntem în număr redus şi la Hăghig. La Chichiş, Belin şi Zagon, procentul maghiarimii a scăzut sub 50% - a spus Nemes Elod. Acesta din urmă a atras atenţia şi asupra faptului că, în cazul întrebărilor referitoare la statutul de cetăţean al altor ţări, să-şi declare cetăţenia ungară doar cei care au depus deja jurământul. Liderul CNMT a semnalat că fiecare trebuie să fie atent ca naţionalitatea nu cumva să fie înregistrată cu creionul. În cazul în care sunt depistate nereguli, acestea trebuie semnalate pe numărul de telefon 0264-308.208 sau pe adresa de e-mail nepszamlalas$emnt.org.
Vineri după-amiază (30.09 -n. trad.), la Casa cu Arcade din Sfântu- Gheorghe va demara conferinţa intitulată Recensământ, 2011, în cadrul căreia specialişti din ţară, respectiv din Ungaria, vor reflecta asupra aspectelor importante ale problemei privind recensământul.

Tags:

www.szekelyhon.ro, 19.09.2011; Titlu: Noul partid maghiar şi-a formulat priorităţile, Semnează: Gergely Imre

0
0

La şedinţa organizată la Borzont, preşedinţia CNMT a consemnat trei priorităţi principale pentru PPMT. Acestea sunt: popularizarea asumării identităţii de maghiar la recensământul populaţiei, proiectul de dezvoltare economică denumită Proiectul Miko Imre şi stoparea procedeului de deschidere a minei de la Roşia Montană, cu tehnologie bazată pe cianură. Pe lângă acestea, nici munca de edificare a partidului nu va rămâne mai prejos.
Oficial, PPMT există de două zile, iar acum trăim clipele de bucurie - a declarat Toro T. Tibor, preşedintele executiv al CNMT, sâmbătă, la conferinţa de presă a preşedinţiei.
CNMT şi PPMT au clarificat în primul rând relaţia dintre cele două organizaţii. Potrivit lui Toro, fără o mişcare puternică, partidul nu poate exista, însă, fără înfiinţarea partidului, nici mişcarea nu ar fi putut atinge scopurile sale.
Mişcarea are doar instrumente limitate, timp în care partidul poate obţine rezultate pe plan politic, iar puterea, care îi este necesară, îi va da mişcarea, aflată în spatele frontului - a afirmat Toro. Preşedintele executiv a mai adăugat că UDMR a pierdut sprijinul de care se putea bucura la începuturi, iar PCM nu a avut niciodată aşa ceva. Scopul este autonomia şi, ca urmare, viitorul maghiarimii din Transilvania.

Acum, recensământul este cel mai important

La conferinţa de presă de la Borzont, patru membri ai preşedinţiei executive a CNMT, Toro T. Tibor, Papp Elod, Gergely Balazs şi Zatyko Gyula, au prezentat strategia partidului pe termen scurt. Dintre acestea, cea mai arzătoare este pregătirea pentru recensământ, asumarea identităţii de maghiar fiind deosebit de importantă în cazul localităţilor în care miza este aceea de-a atinge pragul de 20%.
Iniţiativa intitulată Este bine să fi maghiar, pornită recent împreună cu organizaţiile partenere (EMI, organizaţiile de cercetaşi etc.), va încerca să ajungă în fiecare gospodărie, unde se va spune cât de importantă este asumarea identităţii de maghiar. La fel de important este şi faptul de a atrage atenţia asupra eventualelor întrebări din partea recenzorilor rău-voitori, adică cei întrebaţi să fie atenţi la completarea corectă a formularelor. S-a decis: campania iniţiată pentru recensământ, se va încheia printr-o manifestare grandioasă, care va fi organizată la Zalău, unde miza este procentul de 20% al maghiarilor.

Fără o economie puternică nu va fi autonomie

Vicepreşedintele Papp Elod, a făcut cunoscut programul economic al noului partid, finalizarea procedurii privind proiectul Miko Imre. Proiectul Miko Imre există în momentul actual doar sub forma unui act aflat în plină dezbatere, preconizându-se să apară în curând mii de exemplare ale proiectului. În perioada următoare, se vor organiza întâlniri în localităţile majoritar maghiare, în urma cărora se va finaliza programul economic, realizat de către specialişti din Ungaria şi din ţară, având la bază modelul proiectului Szecsenyi.

Nu ne trebuie tehnologie bazată pe cianură

Recent, s-a dovedit că nu există o siguranţă de 100% în domeniul tehnologiilor periculoase, fiind exemple bune catastrofa nămolului roşu din Ungaria sau catastrofa nucleară de la Fukushima - a afirmat Gergely Balazs, preşedintele regiunii Transilvaniei Centrale al CNMT. Atât CNMT, cât şi PPMT sunt împotriva deschiderii minei de la Roşia Montană, cu tehnologie bazată pe cianură.
În PPMT, cei care sunt împotriva deschiderii minei, au găsit acum un partener care îi va susţine puternic, ceea ce este important şi datorită faptului că, până acum, niciunul dintre actualele partide din Parlamentul României nu şi-a manifestat cu fermitate poziţia sa împotriva minei de aur şi a tehnologiei bazate pe cianură. Gergely a declarat: PPMT va invita guvernul României ca, în perioada de un an care a mai rămas din mandatul său, să nu dea undă verde în vederea deschiderii minei de exploatare a aurului, deşi tentaţia, speranţa de a obţine avantajos bani, sunt mari. S-au adresat cu aceeaşi rugăminte şi ministrului Culturii, Kelemen Hunor.

Urmează edificarea partidului şi alegerile

În anul 2012, vor avea loc alegeri parlamentare şi locale. PPMT, şi-a propus ca scop, la fel ca oricare partid, să devină partid parlamentar, adică să obţină cât mai multe funcţii de deputaţi şi primari în cadrul autoguvernărilor locale. Dacă nu ar fi aşa, atunci nu ar fi fost necesar să înfiinţăm partidul - a spus Toro.
Pentru o reprezentare mai puternică a maghiarilor, este foarte importantă o conciliere cu cele două partide maghiare, cu UDMR şi PCM - a afirmat preşedintele executiv. În diasporă şi în localităţile, comunele, majoritar maghiare, sau cu un procent de 50% al maghiarilor, strategia aplicată nu poate fi aceeaşi - au decis funcţionarii PPMT.
Partidul va trebui să-şi înfiinţeze organizaţiile sale teritoriale, să adopte structura sa fundamentală şi va trebui să organizeze şi primul său congres la nivel naţional, în cadrul căruia să fie aleasă preşedinţia oficială a partidului.

Atac unguresc în Camera Deputaţilor. UDMR vrea să fure, azi, aurul României: Arhivele Naţionale. Autorul tentativei: Marton Arpad Francisc

0
0
RETROCEDAREA ARHIVELOR CONFESIONALE CĂTRE CULTELE MAGHIARE - UN ATAC LA ISTORIA NAŢIONALĂ

Deputatul Marton Arpad Francisc nesocoteşte opinia marilor intelectuali români, inclusiv cea a academicianului Dinu C. Giurescu.
„Eu cred că nu îşi dau seama oamenii de catastrofa pe care o pregătesc României. Dacă legea este adoptată şi de Camera Deputaţilor, înseamnă ştergerea memoriei, odată ce arhivele dispar din centru, din Arhivele Naţionale. (…) Dacă le-aş propune în SUA să întoarcă arhivele de la Arhivele Naţionale Centrale din Washington D.C. la diferiţii emitenţi din SUA, eu cred că ar spune că este un act de trădare naţională, de destrămare a unităţii Statelor Unite” - prof. Dinu C. Giurescu.
Într-un mod foarte abil, pe agenda Camerei Deputaţilor s-a propus recent, pentru data de luni, 24 octombrie a.c., trecerea prin procedură de urgenţă a unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale, unde, într-o mare de texte cu modificări minore, extrem de minore, reapare majora lovitură dată Statului Român, instituţiei Arhivelor Naţionale, prin repunere pe tapet de către deputatul Marton Arpad Francisc a retrocedării arhivelor confesionale, evident, fondul problemei fiind a celor maghiare. Deputatul nesocoteşte complet opinia marilor intelectuali români, în frunte cu academicianul Dinu C. Giurescu, care s-au pronunţat deja împotriva acestei retrocedări. Să nu uităm că este vorba de documente extrem de importante pentru istoria românească, documente create de marile episcopii maghiare, care au avut sate întregi de români ca iobagi.
Să nu uităm că reprezentanţii confesiunilor maghiare romano-catolice, reformate şi unitariene au fost cei care în Dieta Transilvaniei au lovit în permanenţă în demnitatea şi viaţa de zi cu zi a românilor transilvăneni, trădându-le interesele şi asuprindu-i crunt într-un spaţiu enorm de timp, din Evul Mediu timpuriu până la 1848 şi chiar după, până la 1918, creând legi în acest sens. Urmele acestor demersuri antiromâneşti se simt cu mare putere morală, culturală şi economică şi astăzi asupra românilor. Arhivele acestor episcopii se vor astăzi luate de la Statul Român pe motivul că ar fi fost preluate în mod abuziv de statul comunist în 1950. Să nu uităm că Imperiul Austriac, respectiv împărăteasa Maria Tereza, a desfiinţat un ordin religios, şi anume Ordinul Iezuiţilor, confiscându-i întreaga avere din imperiu, fără drept de apel, pentru că iezuiţii au lovit în interesele statului austriac.
Integral pe Ziaristionline.ro

Categorie:


Primarii UDMR din Ditrău şi Ciceu, sancţionaţi de CNCD pentru discriminarea românilor!

0
0
NOI DOVEZI ALE EPURĂRII ETNICE A ROMÂNILOR DIN COVASNA ŞI HARGHITA!

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) despre faptul că paginile oficiale de internet ale comunelor Ciceu şi Ditrău, din judeţul Harghita, sunt realizate exclusiv în limba maghiară, cu consecinţa încălcării dreptului cetăţenilor la informare în limba oficială a statului.
Prin Hotărârile 372/15.09.2011 şi 373/19.09.2011, Colegiul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale unei fapte de discriminare şi, în consecinţă, a sancţionat contravenţional conducerile primăriilor Ciceu şi Ditrău, din judeţul Harghita, cu „avertisment”.
Cele două hotărâri ale CNCD, prin care s-a constatat discriminarea în masă a românilor din această zonă, se alătură altor 10 hotărâri ale aceleiaşi instituţii în care s-a constatat, de asemenea, discriminarea în masă a românilor de către autorităţile administraţiei publice locale controlate de UDMR sau PCM, din judeţele Covasna şi Harghita, în speţe cu acelaşi obiect sau cu obiect diferit (condiţionarea ocupării unor funcţii publice de cunoaşterea limbii maghiare, organizarea de evenimente publice oficiale pe criterii etnice cu excluderea românilor etc.).
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş va monitoriza în continuare acţiunile discriminatorii şi antiromâneşti ale autorităţilor publice locale şi va sesiza, după caz, instituţiile competente în scopul sancţionării şi înlăturării oricăror derapaje extremistnaţionaliste.

Biroul de presă al FCRCM
21 octombrie 2011

Categorie:

Toate posturile din administraţia publică locală din Covasna şi Harghita, condiţionate de cunoaşterea limbii maghiare!

0
0
facsimil 1
facsimil 2

Administraţia publică locală din judeţele Covasna şi Harghita este epurată etnic de către UDMR cu ajutorul unor instituţii publice centrale ale Statului Român şi cu complicitatea unor membri ai UDMR şi PDL aflaţi în posturi cheie ale administraţiei publice centrale.
Două dintre aceste personaje odioase, care pun umărul la epurarea etnică a românilor din instituţiile publice din Covasna şi Harghita, sunt secretarul de stat Andras Szakal, preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) şi Csaba Ferenc Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
Andras Szakal, fost membru UDMR, actual membru PDL, a ajuns în funcţia de preşedinte el ANFP după ce a fost o perioadă subprefect al judeţului Braşov, funcţie în care a fost puternic sprijinit de către actualul edil al Braşovului, George Scripcaru (fost Gheorghe Scripcaru, după cum apare în mass-media!). Scripcaru s-a remarcat în nenumărate rânduri prin discursul său de susţinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a maghiarilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
Cu ajutorul lui Andras Szakal, UDMR foloseşte pârghiile „legale” pentru a promova angajările în administraţia publică locală din Covasna şi Harghita prin impunerea abuzivă şi ilegală a obligativităţii cunoaşterii limbii maghiare pentru absolut toate posturile din administraţia publică locală din cele două judeţe. Szakal ar fi trebuit să fie primul care să reclame faptul că împrejurările de participare la diferitele concursuri pentru ocuparea unor posturi vacante în cele două judeţe sunt ilegale atunci când se solicită cunoaşterea limbii maghiare pentru toate posturile din administraţie. Legea prevede foarte clar faptul că doar în acele posturi în care există relaţii cu cetăţenii se poate impune cunoaşterea limbii unei minorităţi naţionale în zonele în care aceasta depăşeşte 20 la sută din totalul populaţiei.
În schimb, Andras Szakal girează într-un mod criminal, prin semnătura instituţiei pe care o conduce, maghiarizarea tuturor posturilor din administraţia publică locală din Covasna şi Harghita.
Un alt personaj odios care girează, la comanda UDMR, întregul proces de epurare etnică a românilor din administraţia publică din cele două judeţe este preşedintele CNCD, UDMR-istul Csaba Ferenc Asztalos. Asztalos cunoaşte foarte bine situaţia din zonă, fiind sesizat de nenumărate ori cu privire la acest proces chiar de către subsemnatul sau de către alte organizaţii. Cu toate că CNCD a emis peste 10 (zece) hotărâri împotriva unor instituţii publice din Covasna şi Harghita conduse de membri ai UDMR, prin care am dovedit faptul că avem de-a face cu un adevărat fenomen al epurării etnice a românilor, Asztalos nu a luat nicio măsură împotriva colegilor săi de partid, refuzând să combată în orice fel acest fenomen îndreptat împotriva românilor din Covasna şi Harghita.
Mai mult, am arătat aici cât de mincinos este Csaba Ferenc Asztalos. Întrebat de către Alessandra Stoicescu, în direct la Antena 3, în urmă cu ceva vreme, într-o emisiune în care am fost invitat şi eu, dacă se poate angaja fără probleme în Covasna sau Harghita în condiţiile în care nu cunoaşte limba maghiară, Asztalos a minţit cu un tupeu ordinar, afirmând că oricine se poate angaja fără probleme în cele două judeţe. Da, oricine ştie limba maghiară, după cum o dovedesc cele două anunţuri alăturate!
Asztalos ar trebui să fie cel de-al doilea personaj care să combată procesul de epurare etnică a românilor din Covasna şi Harghita, însă UDMR-istul refuză să adopte măsuri de prevenire sau de combatere a acestui fenomen îndreptat împotriva românilor din cele două judeţe.
În sprijinul afirmaţiilor mele aduc două noi cazuri de posturi scoase la concurs în Covasna şi Harghita, posturi pentru care se impune obligativitatea cunoaşterii limbii maghiare pentru a putea participa la aceste concursuri.
Anunţul postat pe pagina de internet a ANFP prin care agenţia anunţă organizarea unui concurs de recrutare pentru ocuparea funcţiei publice de conducere vacante de secretar al comunei Valea-Crişului, judeţul Covasna (facsimil 1).
Anunţul postat pe pagina de internet a ANFP prin care agenţia anunţă organizarea unui concurs de recrutare pentru ocuparea funcţiei publice de conducere vacantă de arhitect-şef din cadrul Primăriei oraşului Vlăhiţa, judeţul Harghita (facsimil 2).

Categorie:

Consilier judeţean PCM evacuat din sala de şedinţe, pe sus, cu tot cu scaun

0
0
Actualitatea ardeleană - Harghita

Autor:

Consilierul judeţean al Partidului Civic Maghiar (PCM) Arus Zsolt (foto) a fost evacuat, vineri (28 octombrie 2011 - n.n.), din sala de şedinţe, pe sus, cu tot cu scaun, în urma unui schimb de replici avute cu preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba (UDMR).
În şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Harghita, convocată în vederea alocării de fonduri pentru plata încălzirii la şcolile din Bălan, consilierul Arus Zsolt a cerut cuvântul şi a spus că va vota hotărârea dacă se dau bani şi pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor în localitatea Căpâlniţa.
Arus Zsolt a subliniat că preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba, a spus, la o şedinţă precedentă, că nu este legal să se aloce fonduri pentru Căpălniţa şi i-a cerut acestuia „să înceteze cu minciunile şi să acorde tratament egal tuturor localităţilor judeţului”.
„I-am spus să termine cu minciunile în sala de şedinţe. O dată spune că nu se pot aloca bani şi altă dată spune că se pot aloca. Atunci m-a întrebat la cine mă refer când vorbesc de minciuni şi când i-am spus că mă refer la domnia sa mi-a cerut să părăsesc sala de şedinţe. I-am spus că eu nu ies din sală, am venit la şedinţă şi voi rămâne în continuare. Mi-a mai cerut de câteva ori, apoi a chemat gardienii care m-au scos afară pe sus, cu tot cu scaun”, a declarat Arus Zsolt.
Acesta consideră că gestul preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita este „necugetat, prostesc, copilăresc şi perfect ilegal” şi a anunţat că va face plângere penală împotriva lui Borboly Csaba pentru abuz în serviciu şi lipsire de libertate.
Consilierul PCM a mai precizat că demersul şefului CJ contravine şi regulamentului intern al instituţiei.
După ce consilierul a fost scos pe sus din sală şi ceilalţi colegi ai săi de la PCM au părăsit şedinţa, în semn de protest.
În replică, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, susţine că a luat decizia de evacuare din sală întrucât Arus Zsolt a recurs la şantaj pentru a vota hotărârea de alocare a banilor pentru şcolile din Bălan, lucru, în opinia sa, inacceptabil.
„Motivul pentru care am cerut evacuarea a fost că a condiţionat votarea hotărârii respective, nu că m-a făcut mincinos. (...) Nu accept nicio formă de şantaj politic, etnic, de orice natură şi voi recurge la această metodă oricând se va întâmpla ceva asemănător”, a declarat Borboly Csaba.
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a mai adăugat că gestul său este unul perfect legal, conform cu regulamentul instituţiei şi cu statutul aleşilor locali, şi a ţinut să precizeze că „Arus Zsolt nu a fost lovit sau măcar atins, ci doar a fost ridicat cu scaunul şi evacuat din sală”.
Relaţiile dintre preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, şi consilierul PCM Arus Zsolt sunt destul de tensionate, la fiecare şedinţă fiind înregistrate discuţii în contradictoriu între cei doi.
Arus Zsolt, cunoscut ca un militant pentru autonomia teritorială a maghiarilor, a mai fost evacuat din sală, dar a plecat de bunăvoie.

Categorie:

Covasna, în topul judeţelor cu cele mai mici salarii

0
0
Actualitatea ardeleană - Covasna

Autor:

Covasna este în topul judeţelor cu cele mai mici lefuri din ţară, salariul mediu brut situându-se la 1.185 de lei, cu peste 800 de lei mai puţin faţă de media naţională.
Directorul executiv al Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Covasna, Kelemen Tibor, a declarat, marţi (25 octombrie 2011 - n.n.), într-o conferinţă de presă, că această sumă a reieşit în urma calculelor făcute pe baza declaraţiilor depuse de 3.880 de agenţi economici, care au raportat un fond total de salarii de 57 milioane de lei pentru cei aproximativ 48.000 de angajaţi pe care îi au.
„La nivel naţional, salariul mediu brut este de 2.005 lei, respectiv 1.455 lei net, iar în judeţul Covasna rezultă un salariu mediu brut de 1.185 de lei, ceea ce înseamnă 700 - 750 de lei în mână”, a afirmat Kelemen Tibor.
El este de părere că salariile mici au drept cauză atât diferenţa mare dintre cererea şi oferta de locuri de muncă, precum şi faptul că forţa de muncă este insuficient calificată şi nu corespunde adeseori criteriilor cerute de angajatori.
„Presupun că salariile se armonizează între angajatori, iar salariul minim este şi un răspuns la oferta de locuri de muncă. În momentul de faţă avem 260 de locuri de muncă vacante, însă doar 10 sunt pentru persoanele cu studii superioare, o pondere infimă (...), 85 de locuri de muncă sunt pentru muncitori necalificaţi şi îngrijitori de animale, iar diferenţa este pentru confecţioneri, şoferi şi agenţi de pază, care, de regulă, sunt plătiţi cu salariul minim pe economie”, a afirmat Kelemen Tibor.
Potrivit acestuia, în judeţul Covasna rata şomajului a atins luna aceasta 7,75 la sută, fiind mai ridicată în rândul bărbaţilor şi mai scăzută în cel al femeilor, care reuşesc mai uşor să-şi găsească un loc de muncă în una dintre fabricile de confecţii existente în zonă.
Practic, în judeţ sunt înregistraţi oficial peste 7.000 de şomeri, dintre care aproape 5.000 neindemnizabili.
Din datele prezentate de AJOFM Covasna rezultă că în luna octombrie a anului trecut rata şomajului în judeţ a fost de 10,58 la sută.

Categorie:

Tags:

PCM susţine varianta unei alianţe civice pentru un candidat maghiar comun la Târgu-Mureş

0
0
Actualitatea ardeleană - Mureş

Autor:

Preşedintele organizaţiei Mureş a Partidului Civic Maghiar (PCM), Laszlo Gyorgy, a declarat, vineri (28 octombrie 2011 - n.n.), într-o conferinţă de presă, că este adeptul unei alianţe civice pentru susţinerea unui candidat maghiar comun la Primăria Târgu-Mureş.
„În condiţiile în care nu am renunţat la ideea potrivit căreia trebuie o personalitate mai presus de partidele politice, acum când suntem mai multe organizaţii politice maghiare în Târgu-Mureş, am luat în calcul că există şi alţi candidaţi cel puţin independenţi, cum ar fi Smaranda Enache sau prof. dr. Benedek Imre. Conform discuţiilor pe care le-am purtat în mai multe sfere civile, am constatat că cele două persoane sunt deasupra partidelor politice comparativ cu Vass Levente (candidatul anunţat de UDMR - n.r.). Dacă am putea face o coaliţie civică din care să facă parte PCM, Liga Pro Europa, Consiliul Naţional Secuiesc şi toată sfera civilă, plus bisericile, am putea forma o putere care ar avea şanse reale de a câştiga alegerile locale”, a arătat Laszlo Gyorgy.
Acesta a spus că s-au purtat discuţii cu cei doi posibili candidaţi ai civicilor, Benedek Imre şi Smaranda Enache, cu organizaţii politice şi non-politice şi s-a ajuns la concluzia că dacă se doreşte „un spirit şi o putere civică în oraş, atunci trebuie făcută o coaliţie civică, o putere civică care poate fi câştigătoare la alegerile locale”.
În plus, Laszlo Gyorgy a precizat că PCM s-a gândit şi la o variantă de organizare a unor prealegeri interne, în care să se decidă un candidat comun susţinut de toate organizaţiile maghiare.
„Ar fi periculos pentru că puterea şi banul pot influenţa acest lucru, dar trebuie să redăm posibilitatea oamenilor de a se exprima şi de a alege, să nu ne jucăm politic pentru a păstra în poziţie pe unul sau a face afaceri politice pentru alţii. Drumul pe care putem merge şi care ne poate conduce către Primăria Târgu-Mureş este Smaranda Enache. Dacă această coaliţie se va înfăptui, cred că putem avea o coaliţie învingătoare pentru alegerile locale şi generale”, a subliniat acesta.
Laszlo Gyorgy consideră că dacă UDMR este într-adevăr deschis şi doreşte să câştige alegerile la Târgu-Mureş, va participa la aceste prealegeri.
Smaranda Enache este copreşedintă a Ligii Pro Europa din Târgu-Mureş, fost ambasador al României în Finlanda, iar Benedek Imre a fost consilier judeţean şi candidat al UDMR la Camera Deputaţilor, care a fost exclus din partid ca urmare a contestării în instanţă a repartizării mandatelor parlamentare, ceea ce a dus la sentinţa de invalidare a mandatului de deputat al UDMR din străinătate.

Categorie:

Viewing all 3150 articles
Browse latest View live