Sfântul Apostol Petru era din Betsaida, fiind fiul lui Iona şi frate cu Apostolul Andrei, cel întâi chemat. De meserie era pescar, neînvăţat şi sărac. Numele său din părinţi era Simon. A fost căsătorit, dar nu se ştie dacă a avut copii. Numele Petru i l-a pus Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos, Care după ce l-a măsurat cu privirea I-a spus: „Tu eşti Simon, fi ul lui Iona; tu te vei numi Chifa (ce se tâlcuieşte Petru)” (Ioan 1, 42).
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel
IISUS TĂMĂDUITORUL
Cerul senin al vieţii mele
Se acoperă cu ceaţă,
Dar tot mai frumos lucesc,
Lacrimile ca de gheaţă.
Pe bolnavi i-ai vindecat
Cu puterea milei Tale,
Iar pe noi ne-ai ridicat
Din valuri amăgitoare.
Doamne, păcatele mele-s
Singurii duşmani ai mei,
Să stingi viforul de patimi
Numai Tu poţi dacă vrei.
Un verset rostit duios
Din inspirata Scriptură,
Îmi serveşte toată ziua
Spre folos şi învăţătură.
Voi simţi atunci cu dor
Pacea celui credincios,
Şi voi veghea biruitor
Mărturisindu-L pe Hristos.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 5.984, 18.05.2010; Titlu: De ce nu ne place de Şaguna?, Semnează: Kadar Gyula
Citesc cu interes disputele legate de acordarea unor denumiri de străzi şi constat cu bucurie că în Sfântu-Gheorghe mai există oameni curajoşi care îndrăznesc să propună redenumirea străzii Andrei Şaguna, deşi numele există în continuare ca denumire a pieţei din faţa bisericii româneşti situate în strada Varadi.
La vremea respectivă, când numele lui Andrei Şaguna a fost propus ca denumire de stradă, am fost consternat de ştire. Opinia mea este în continuare aceea că nu este permis ca Andrei Şaguna să fi e glorifi cat în oraşul Sfântu-Gheorghe, nu este permis ca străzile şi pieţele publice să-i poarte numele, deoarece în perioada luptei maghiare pentru libertate de la 1848- 1849, acesta şi-a asumat un rol care aproape că atinge graniţa unei provocări deschise şi nu serveşte la convieţuirea româno-maghiară.
Imaginea săptămânii nr. 176
Se întâmplă și în orașul celor 1.000 de izvoare - Covasna, staţiune de interes naţional... După ce drumul care leagă centrul de cartierul gării s-a afl at ani de zile într-o stare deplorabilă, primarul UDMR al orașului, Lorincz Zsigmond, s-a gândit, în sfârșit, că aici ar merge turnat un rând de asfalt. Bravo, generoasă iniţiativa!
TURNEUL REGILOR (II)
După cum am promis, vă ţinem la curent cu desfăşurarea celui mai puternic turneu care se dispută în ţara noastră. După opt runde în clasament conduce, cum de altfel era şi de aşteptat, Magnus Carlsen (foto) (6 puncte), urmat de Boris Gelfand (5 puncte) şi Teimour Radjabov (4 puncte).
În runda a 5-a, Carlsen l-a învins pe reprezentantul României, Liviu Dieter Nisipeanu.
Iată partida:
Problemă propusă pasionaţilor de şah - DOBRESCU Emilian Revista de Şah 1957
Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
O problemă de o simplitate dezarmantă a unuia dintre cei mai cunoscuţi compozitori români. „Cheia” este elegantă şi nu foarte difi cilă, „pour les connaiseurs”.
Soluţia, în ediţia viitoare.
Soluţia problemei din numărul trecut:
Psalm de ucenic
Mă rog Ţie, Iisuse, mereu
Dar, mersul prin marea vieţii,
mi-i greu...!
Ajută necredinţei
şi fi rii mele slabe,
când calci noaptea,
- cu picioarele neudate -
singurătăţii pe ape...!
Mă rog Ţie, Iisuse, mereu...!
Îţi aduc paşii risipiţi prin cetăţi,
pe coline şi prin lanuri de grâu,
pe ţărmuri de mare şi de râu…
Mă vreu prins în vraja mersului Tău,
şi-n aurori trandafi rii
- matinale -
vreau să-Ţi sărut urma picioarelor goale...!
Partidul Conservator - Biroul de presă
Bogdan Diaconu, vicepreşedinte PC:
„Vicepremierul Ungariei nu are dreptul să vorbească de autonomie la Bucureşti”
Vicepremierul Ungariei, Semen Zsolt, nu are dreptul să vorbească de autonomie la Bucureşti, iar o discuţie pe această temă la Cotroceni ar fi trebuit să dureze 10 secunde, încheindu- se cu un refuz scurt şi răspicat. În ce tratate de drept internaţional există prevederea ca un vicepremier al unei ţări străine să vină în capitala României şi să provoace discuţii despre autonomie şi dubla cetăţenie? Nu întâmplător, această vizită a lui Semen Zsolt la Bucureşti are loc imediat după moţiunea de cenzură, fi ind aranjamentul UDMR prin care Guvernul Boc şi-a vândut sufl etul pentru câteva voturi.
Limba maghiară, „de la portar până la primar”
Conducerea Comitetului Permanent al Adunării Aleşilor Locali din aşa-zisul ţinut secuiesc cere consiliilor locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să adopte hotărâri pentru ofi cializarea limbii maghiare şi să le pună în aplicare în instituţiile din subordine, astfel încât toţi angajaţii, de la portar până la primar, să cunoască obligatoriu cele două limbi.
Episcopul Caransebeşului, Miron Cristea - apărător al unităţii Banatului (IV) (1918-1920)
Cuvântarea Prea Sfinţiei Sale Episcopul Român Ortodox de Caransebeş, Miron Cristea, în şedinţa Senatului României, din 18 decembrie 1919 (II)
Programul noului Guvern l-aţi auzit. Aplauzele domniilor-voastre sunt dovada că unanimităţii onoratului nostru Senat convine. Din parte-mi afl u de ajuns - să scot la iveală toată bucuria mea în faţa promisiunilor ce ni s-au dat - de a lua astfel de dispoziţiuni grabnice, cari să pună capăt multelor nevoi de tot soiul şi să se aducă ţara la mersul ei normal, asigurându-se funcţionarea statornică a tuturor nervilor ei de viaţă. (Aplause) Celelalte dispoziţiuni cuprind indicaţiuni de proiecte pentru aşezarea aşezămintelor ţării pe temelii democrate, cari să susţină echilibrul necesar şi să restabilească deplină dreptate între deosebitele clase sociale, din cari se compune ţara şi va fi compusă şi în viitor.
90 de ani de la Tratatul de la Trianon
Sub acest generic a avut loc, în ziua de 4 iunie, la Arad, manifestarea privind aniversarea a nouă decenii de la semnarea Tratatului de Pace dintre Ungaria şi Puterile Aliate şi Asociate, de la Trianon.
ARDEALUL PĂMÂNT ROMÂNESC ( - CVI - )
Declaraţia lui Raţiu
„Nu putem încheia acest capitol încheiat procesului memorabil, care s-a dezbătut în vara anului 1894 în faţa Curţii cu Juri de la Cluj, fără a cita câteva fragmente din viguroasa şi atât de demna declaraţiune pe care şeful Partidului Naţional Român, Doctorul I. Raţiu, a citit-o în faţa juraţilor maghiari, care aveau să hotărască asupra soartei conducătorilor românismului ardelean.
Momente din viaţa culturală a românilor din Banatul Sârbesc, în perioada interbelică (I)
Viaţa culturală a populaţiei româneşti rămase în partea Banatului care în urma Primului Război Mondial şi destrămării Austro-Ungariei a rămas în cadrul Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, mai târziu Iugoslavia, a continuat fără întreruperi din momentul despărţirii de conaţionalii rămaşi în patria mamă şi până în zilele noastre.
„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic în documente.” Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (XVI)
D-l Horvath uită, nu întâmplător, ca toţi politicienii, întâistătătorii bisericilor maghiare sau oamenii de cultură maghiari, să amintească în acest context, de români şi de genocidul din Ardealul de Nord. Încercarea de a tranşa, odată pentru totdeauna, problema apartenenţei Transilvaniei a dus la masacre (sate întregi de români, în modul cerut de Ducso Csaba); asasinarea şi alungarea preoţilor, trecerea forţată a românilor la confesiunile maghiare, dărâmarea şi profanarea bisericilor (până la transformarea în WC a altarului); expulzarea şi constrângerea la refugiere a sute de mii de români (292.000);
Mulţumim, domnule deputat!
Pentru devotamentul arătat faţă de românii din judeţul Covasna, pentru ardoarea şi tăria cu care ne-aţi reprezentat în Parlamentul României, pentru faptul că am avut în dumneavoastră un om cu puternice sentimente naţionale şi patriotice, hotărât să lupte până la capăt pentru onoarea şi drepturile, răpite în mare parte de altfel, românilor covăsneni, vă mulţumim domnule deputat Petre Ţurlea.
70 de ani de la declanșarea Marelui Refugiu Românesc
În cadrul ediţiei a XVIII-a a „Zilelor Andrei Şaguna”, în organizarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (foto), Arhivelor Naţionale Covasna şi a Centrului de Cultură Arcuş, vineri, 25 iunie 2010, ora 11, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna va avea loc simpozionul cu tema 70 de ani de la declanşarea Marelui Refugiu Românesc.
Tupeu de edil
„Ne-am gândit că trebuie să-i ajutăm pe maghiarii din judeţul Hunedoara, care sunt o minoritate, pentru a colabora, pe mai multe planuri, cu secuii din judeţul Covasna. Cred că suntem datori să ajutăm o comunitate care se împuţinează pe zi ce trece.”
Deşi pentru unii ar putea părea greu de crezut, textul prezentat mai sus este o declaraţie a nimeni altuia decât preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, datată 15 februarie 2010, imediat după semnarea, la Deva, a unui „protocol de colaborare între comunităţile maghiare din judeţele Hunedoara şi Covasna”, document menit „a întări relaţiile dintre comunităţile maghiare din cele două judeţe, prin sprijinirea desfăşurării unor acţiuni culturale şi nu numai”.
ADUCEŢI-VĂ AMINTE!
Stupefiaţi, românii au aflat că, în Camera Deputaţilor (după ce, la Senat, a trecut, prin aprobare tacită, regionalizarea României, la dorinţa UDMR, în privinţa unor judeţe din Ardeal, exact după „tiparul” Dictatului de la Viena din 30 august 1940!), a fost votată stupizenia, aberaţia, prin care disciplinele Istoria şi Geografia României, de azi încolo, vor fi predate în limba maghiară. În şcolile maghiare, doar Româna va mai fi predată în... limba română! Ca la noi, la nimenea!
Profeţii despre România (I)
În cele ce urmează, vă supunem atenţiei o sumă de profeţii lăsate de cel mai mare călugăr-preot al României secolului XX - Arsenie Boca. Cine a fost? Ca să înţelegeţi cine a fost, vă relatez următoarea frântură de istorie din viaţa acestui sfânt. În anii ’50, România era sub ocupaţie, părinţii şi bunicii cominterniştilor de azi se străduiau de zor să ne măcelărească elitele pentru a le lua locul, propovăduirea religiei începea să fi e interzisă, iar acest călugăr continua să facă minuni acolo în munţi, la Sâmbăta de Sus, în Făgăraş.
TAINA IERTĂRII PĂCATELOR
Intrând în Capernaum, Doctorul cel bun şi sfânt,
Pe paraliticul din pat cu milă L-a vindecat.
Având sufl et zbuciumat, de greşeli a fost iertat,
Cu smerenie plecând, fi ind binecuvântat.
Cărturari plini de mândrie cu invidie huleau,
Mulţimile văzând minunea, pe Dumnezeu Îl slăveau.
Recăpătându-şi sănătatea sufl etească şi trupească,
Cu recunoştinţă fi ască a dorit să vieţuiască.