Are you the publisher? Claim or contact us about this channel


Embed this content in your HTML

Search

Report adult content:

click to rate:

Account: (login)

More Channels


Showcase


Channel Catalog


older | 1 | .... | 76 | 77 | (Page 78) | 79 | 80 | .... | 130 | newer

    0 0

    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.928, 29.06.2013
    Construcţia bisericii cu turnul de 23 metri, a comunităţii reformate din strada Lăcrămioarei, care numără 1.800 de membri, a demarat în urmă cu aproape doi ani.
    În cadrul şedinţei de joi a consiliului local din Sfântu-Gheorghe, a fost votată o contribuţie de 150.000 de lei la construcţia noii biserici. Suma nu este nici prima şi nici ultima cu care administraţia locală ajută comunitatea reformată. Hotărârea a fost adoptată prin votul unanim al consilierilor. Înainte de vot însă doi consilieri sub culorile PSD au formulat anumite obiecţii. Rădiţa Palela a cerut un tabel cu date exacte privind sprijinul financiar acordat de administraţia locală fiecărei confesiuni în parte. Rodica Pârvan a amintit de faptul că au fost demarate lucrări de construcţie şi de comunitatea ortodoxă. În replică, primarul Antal Arpad a menţionat: conducerea oraşului are probleme nesoluţionate cu biserica ortodoxă (este vorba despre fosta clădire a BNR, din care clerul român nu vrea sub nicio formă să se mute în aşa-numitul bloc ADAS), iar din acest motiv se poate discuta despre sprijin doar dacă vor reuşi să ajungă la un acord.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna),
    nr. 6.928, 29.06.2013;
    Titlu: Se construieşte noua biserică

    0 0

    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.927, 28.06.2013
    Este prea puţin probabil ca revizuirea constituţiei să fie făcută anul acesta, iar în lipsa ei nu putem vorbi nici despre regionalizare - susţine Antal Arpad, primarul din Sfântu-Gheorghe, potrivit căruia decizia adoptată miercuri de curtea constituţională (prin care se amână cu un an aplicarea legii referendumului cu pragul de participare redus la 30%) creează o nouă situaţie în politica autohtonă.
    Este important ca protestul maghiarimii faţă de preconizata regionalizare să nu fie organizat în grabă - spune Antal Arpad ca reacţie la propunerea lansată de CNS privind corelarea punctelor de vedere în privinţa adoptării unei poziţii comune. Reprezentanţii UDMR poartă în permanenţă negocieri cu CNS, având în vedere că îşi susţin opinia potrivit căreia organizatorul trebuie să fie cel care să reuşească să mobilizeze cel mai eficient oamenii. După părerea primarului, este nevoie de o împărţire raţională a sarcinilor, însă nu trebuie să se acţioneze în pripă, având în vedere că deocamdată este foarte probabil ca anul acesta să nu aibă loc nici revizuirea constituţiei, nici reorganizarea administrativă. Măsurile le vom întreprinde atunci când va fi nevoie de ele - a precizat Antal - şi toţi sunt de acord cu faptul că trebuie adoptată o poziţie comună împotriva divizării Pământului
    Secuiesc.
    Cotidianul „Haromszek”
    (Covasna), nr. 6.927,
    28.06.2013;
    Titlu: Antal Arpad: protestul
    să nu fie organizat în grabă,
    Semnează: Demeter J. Ildiko

    0 0

    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.927, 28.06.2013
    În opinia europarlamentarului Tokes Laszlo, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din
    Transilvania (CNMT), ar putea fi nevoie de organizarea unor proteste în Transilvania şi Ungaria faţă de planurile de regionalizare necugetate ale puterii române.
    În cadrul conferinţei de presă de ieri, de la Budapesta, Tokes a calificat drept tragic şi dureros faptul că ne aflăm încă în situaţia în care ar putea fi necesar să ieşim în stradă împotriva unui genocid fără vărsare de sânge. Potrivit europarlamentarului, toate partidele şi organizaţiile maghiare din Transilvania sunt de acord cu organizarea, în caz de nevoie, a unor proteste faţă de reîmpărţirea, de-a lungul unor hotare artificiale, a întreg sistemului administrativ regional, local din Transilvania, a regiunii noastre istorice şi geografice tradiţionale. După cum a menţionat Tokes, în cazul în care vor fi organizate, demonstraţiile ar trebui derulate cu acelaşi temperament de care s-a dat dovadă şi acum 25 de ani, cu ocazia protestului faţă de distrugerea satelor transilvănene. Liderul CNMT a accentuat: astăzi nu mai e suficient să fie apărate doar satele maghiare transilvănene, ci autonomia întregii Transilvanii, iar în cadrul acesteia, autodeterminarea în sferă largă a maghiarimii transilvănene trebuie stabilită drept obiectiv.
    Avocatul Zetenyi Zsolt, fost parlamentar ungar, preşedintele Serviciului Naţional pentru Apărarea Drepturilor, unul din organizatorii protestului de acum 25 de ani din Piaţa Eroilor din Budapesta, a amintit de memorandumul întocmit cu ocazia mişcării, revendicând dreptul la autodeterminare al naţiunii maghiare din Transilvania.
    Cotidianul „Haromszek”
    (Covasna),
    nr. 6.927, 28.06.2013;
    Titlu: Tokes: ar putea fi
    nevoie de proteste

    0 0

    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 123, 02.07.2013

    Autor:

    Tinerii istorici Novak Csaba Zoltan, Toth-Bartos Andras şi Kelemen Kalman Lorant au fost
    rugaţi de autoguvernarea judeţeană să scrie istoria naşterii
    judeţului Covasna. Manuscrisul de aproape 200 de pagini al lucrării intitulate Renaştere: din Trei Scaune, Covasna a fost dezbătut la finele săptămânii trecute la
    Sfântu-Gheorghe.
    Novak Zoltan, conducătorul echipei de cercetători şi autorul mai multor volume şi studii, este cel care şi-a ales colegii de echipă.
    Ne-am dat seama foarte repede că suntem pe un teren virgin, deoarece abia dacă există descrieri superficiale despre perioada cuprinsă între anii 1968-1974, ca să nu mai vorbim de cercetări ştiinţifice - a spus Novak Csaba. Autorii au studiat în primul rând documente de arhivă din Bucureşti, Braşov, Sfântu-Gheorghe, Miercurea-Ciuc şi Târgu-Mureş, au strâns date din rapoartele tematice ale ministerului ungar de externe, din arhiva de manuscrise a fostului viceprim-ministru
    Fazekas Janos, respectiv din presa de epocă.
    Pentru evaluarea manuscrisului, consiliul judeţean s-a adresat următorilor: Nagy Botond - arhivist, Gagyi Jozsef - profesor universitar şi sociograf, Albert Erno - profesor pensionar de limba maghiară, etnograf, Kozak Albert - profesor pensionar de istorie, organizator cultural, şi Demeter Lajos - istoric local.
    Volumul va fi prezentat publicului larg în 21 septembrie, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la fondarea Muzeului Haszmann Pal din Cernat.
    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 123, 02.07.2013;
    Titlu: Renaştere: din Trei
    Scaune, Covasna,
    Semnează: Erdely Andra

    0 0

    (Covasna), nr. 6.931, 03.07.2013

    Autor:

    Rodica Pârvan, doamna consilier local sub culorile PSD, care trăieşte în oraşul Sfântu-Gheorghe, nu a votat în cadrul şedinţei de consiliu din 27 iunie hotărârea referitoare la proiectul de concurs vizând obţinerea titlului de Capitală Culturală a Europei, pentru că, în opinia sa, prin intermediul acestui proiect vor iniţiatorii să strecoare în conştiinţa publică denumirea de Pământ Secuiesc inexistentă, născocită. Pe lângă acestea, doamna consilier consideră jignitoare chiar şi utilizarea acestei denumiri.
    Vă întreb: pe noi, maghiarii secui, nu ne insultă faptul că statul român ne privează şi de drepturile comunitare fundamentale? Nu ne asigură nici măcar forma limitată de autodeterminare, autonomia teritorială a Pământului Secuiesc! Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care secuimea a dispus, pe parcursul celor 981 de ani de la descălecare (până în 1876), de autodeterminare teritorială! Mai mult de atât, chiar şi statul român comunist a asigurat, între anii 1952 şi 1968, statut de regiune autonomă.
    Secuii au trăit, încă de la aderarea lor la maghiari, ca un grup etnic independent, cronicarii pomenesc de ei ca de un popor separat. Pentru cel care nu ştie, prima atestare documentară despre primul comite al Pământului Secuiesc datează din 1235, comes Siculorum. Acest lucru înseamnă că teritoriul respectiv a avut o guvernare separată. Documentul amintit a fost întocmit în urmă cu 778 de ani, atunci când voievodatele cunoscute sub numele de Moldova (1359) şi Muntenia (1330) încă nici nu existau. Pământul Secuiesc nu este declarat regiune inexistentă nici de manualele de istorie în limba română.
    Poporul secui al Pământului Secuiesc născocit şi-a exercitat dreptul la autodeterminare în cadrul scaunelor secuieşti. Documentele pomenesc, încă din secolul al 14-lea, de scaunele Sepsi, Kezdi, Orbai, Ciuc, Odorhei, Mureş, Arieş, Gheorgheni, Caşin, Cristuru Secuiesc, Miercurea Nirajului. Referitor la conducerea separată a Pământului Secuiesc, organizarea acestuia potrivit propriilor legi, vă dau doar un exemplu: secuiul putea fi decapitat, însă nu şi privat de proprietatea sa, în timp ce aristocratul îşi putea pierde şi proprietatea.
    Citez cuvintele lui Szamoskozy Istvan (1570-1612): dorinţa de libertate vine din firea secuilor. Sunt convins că vom câştiga şi autonomia teritorială, deoarece Pământul Secuiesc a existat şi există. Un popor istoric nu poate tolera prea mult timp ca pământul său natal să fie considerat unul inexistent. Numele Pământului Secuiesc poate fi dovedit prin sutele de documente vechi de sute de ani, însă nu are niciun rost. Oricine care cunoaşte istoria acestei regiuni ştie că Pământul Secuiesc există.
    Denumirea de Pământ Secuiesc poate fi folosită în mod legitim nu numai pentru faptul că acesta a existat şi din punct de vedere istoric ca o regiune distinctă, cu o conducere separată, ci inclusiv din motivul că este populat şi în prezent de secui majoritari. Nu e întâmplător faptul că elita politică română naţionalistă urmăreşte integrarea acestuia într-o regiune mai mare cu populaţie majoritară română. Ei ştiu bine că acest popor poate fi mult mai uşor asimilat dacă este degradat la nivel de minoritate. Prin regionalizare se urmăreşte cu adevărat desfiinţarea pământului nostru natal, a patriei noastre! Însă noi, secuii, vom împiedica acest lucru prin toate mijloacele legale. Indiferent dacă este sau nu pomenit ca o regiune inexistentă, Pământul Secuiesc există şi va exista. Cei 750.000 de secui indigeni, care trăiesc în cele trei judeţe, ştiu că dispun de dreptul la autodeterminare, la autonomia teritorială. Noi putem fi insultaţi, însă în felul acesta suntem ajutaţi să trezim conştiinţa secuilor până acum indiferenţi la viitorul poporului nostru.
    Nu trebuie să uite nimeni: Pământul Secuiesc autonom a existat şi va exista, deoarece acesta ni se cuvine atât în baza dreptului etnic, cât şi a celui istoric!
    Cotidianul „Haromszek”
    (Covasna), nr. 6.931, 03.07.2013;
    Titlu: Pământul
    Secuiesc născocit?,
    Semnează: Kadar Gyula

    0 0
  • 12/03/13--12:36: Vom fi lansaţi...
  • Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.924, 25.06.2013

    Autor:

    Adevărul a ieşit la iveală doar acum, când preşedintele a spus că dezvoltarea judeţelor Covasna şi Harghita a fost frânată de naţionalismul maghiar. Timp de 15 ani, administraţia locală a acceptat doar investiţiile realizate de investitori veniţi din Ungaria, motiv pentru care au venit pe la noi srl-uri de toate felurile, de 100-200 de euro. Mare noroc că localnicii nu au putut interveni în orice problemă, ca urmare şi marii afacerişti din România au reuşit să privatizeze câteva din marile unităţi economice, obiective turistice din Trei Scaune.
    Fabrica de ţigarete, de exemplu, care le face o favoare excepţională fumătorilor, având în vedere că ţine cont de faptul că fumatul dăunează sănătăţii şi probabil nu va mai fabrica niciodată cuie pentru coşciuge. Fabrica a fost achiziţionată de un om de afaceri pe nume Ioan Niculae, care a dus-o cu succes la faliment.
    Nu vor mai dăuna sănătăţii nici produsele alcoolizate ale fabricii de spirt din Ozun, care au fost achiziţionate - datorită unui sprijin semnificativ venit de la Bucureşti - de un alt mare investitor strategic din România, cel cu frumosul nume Erdely Ede.
    Regiunea noastră dispune de mari potenţiale turistice. Întreaga Societate de Turism Oltul a fost achiziţionată de un alt Ioan, de braşoveanul Neculaie. Întreaga firmă, împreună cu Hotelul Bodoc, Vâlcele, Malnaş, Şugaş-Băi au fost obţinute pentru 626.000 de euro, iar în momentul de faţa, acesta cere 1,8 milioane de euro doar pentru Hotelul Bodoc. Ruinele turistice de la Vâlcele şi Malnaş le putem arăta ca fiind rămăşiţele vechii civilizaţii a grecilor. Cu acelaşi succes a fost distrusă şi fabrica de in de la Reci, achiziţionată în 2000 de un om de afaceri de la Bucureşti la preţul de 1 miliard de lei.
    Statul român a avut grijă mereu de investiţiile de aici. Se construieşte, devine din ce în ce mai frumoasă şi cazarma de jandarmi, destinată direct tinerilor maghiari de pe Pământul Secuiesc. Acolo curg majoritatea banilor redistribuiţi din impozitele noastre. Şi dacă vom fi anexaţi la regiunea administrativă centru, vor fi direcţionate aici şi mai multe investiţii, pentru că am rămas în urmă. Până acum, doar judeţele Braşov şi Sibiu s-au dezvoltat, putem urma noi, nişte localnici nu pot împiedica acest lucru.
    Poate fabrica de cutii de viteze a firmei Mercedes va fi stabilită nu la Cugir sau Sebeş, ci direct la noi.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna),
    nr. 6.924, 25.06.2013;
    Titlu: Vom fi lansaţi...,
    Semnează: Kuti Janos

    0 0

    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.932, 04.07.2013
    Dumitru Marinescu, prefectul judeţului Covasna, a acţionat zilele trecute în instanţă cinci primari pentru faptul că în pofida avertizărilor emise, drapelul secuiesc nu a fost îndepărtat de pe faţada instituţiilor. De asemenea, prefectul a intentat proces şi din cauza faptului că pe frontispiciul primăriilor, denumirile kozseghaza, varoshaza - primărie au fost inscripţionate exclusiv în limba maghiară.
    Prefectul a declarat că luni, 01.07, a dat în judecată primăriile din Baraolt, Lemnia şi Arcuş din cauza arborării drapelului secuiesc, iar în luna mai, tot din acest motiv, le-a intentat proces primăriilor din Târgu-Secuiesc şi Chichiş. Potrivit lui Marinescu, dintre primarii pe care i-a avertizat anterior, cei din Cernat, Ghelinţa, Ojdula, Vârghiş, respectiv din Covasna au îndepărtat drapelul secuiesc de pe frontispiciul instituţiilor. Prefectul a menţionat că pe lista celor avertizaţi nu figurează Primăria din Sfântu-Gheorghe şi Consiliul Judeţean Covasna, având în vedere că aceste instituţii au fost acţionate în instanţă mai demult.
    La Târgu-Secuiesc şi Baraolt, Dumitru Marinescu a obiectat inscripţia exclusiv în limba maghiară Varoshaza, iar la Cernat, Ghidfalău, Malnaş, Mereni şi Sânzieni a fost contestată denumirea de Kozseghaza, inscripţionată într-o singură limbă. Potrivit agenţiei de ştiri Agerpres, prefectul a anunţat că o contestaţie similară a fost făcută şi în cazul Consiliului Judeţean Covasna, denumirea instituţiei Megyehaza fiind inscripţionată exclusiv în limba maghiară. În acest context, Tamas Sandor, preşedintele administraţiei judeţene, a precizat că la fiecare din instituţiile acţionate în instanţă apar plăcuţele oficiale, pe care, conform prevederilor legii, denumirea e inscripţionată mai întâi în limba română, după care apare şi varianta în limba maghiară. Au existat însă primari care au inscripţionat denumirea instituţiei şi pe frontispiciul acesteia. Edilul judeţean a mai adăugat că la Ghidfalău, de exemplu, primăria funcţionează într-o clădire-monument, pe frontispiciul acesteia inscripţia figurează în mod tradiţional, iar îndepărtarea ei ar leza legea privind protecţia monumentelor. Prefectul este un om corect din punctul de vedere al
    principiilor, însă este un funcţionar public care acţionează la comanda unui partid politic. Îl incită din culise cei care nu doresc să existe pace pe Pământul Secuiesc - a opinat Tamas Sandor.
    Cotidianul „Haromszek” (Covasna),
    nr. 6.932, 04.07.2013;
    Titlu: Prefectul a apelat la instanţă -
    Drapelul secuiesc şi inscripţia
    maghiară incomodează

    0 0
  • 12/03/13--12:37: PPMT cheamă la protest
  • Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.932, 04.07.2013
    Reprezentanţii Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi ai Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) au anunţat pentru data de 20 iulie o acţiune de protest faţă de planurile de reorganizare regională din România, respectiv pentru susţinerea autonomiei. Mişcările, desfăşurate simultan, de la ora 20, în toate aşezările din Transilvania, au fost anunţate aseară, la Miercurea-Ciuc, de Toro T. Tibor, liderul PPMT, şi Sandor Krisztina, preşedintele executiv al CNMT.
    Toro T. Tibor a precizat că vor să angreneze în acţiune fiecare aşezare în care formaţiunea dispune de susţinerea adecvată, respectiv în care îşi pot găsi parteneri. Printre posibilii parteneri, Toro a enumerat Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), UDMR, respectiv organizaţiile de tineret, care au colaborat şi până acum cu Partidul Popular. Potrivit preşedintelui PPMT, o anumită parte a demonstraţiilor organizate în diferitele locaţii se va desfăşura după un scenariu comun, însă se va asigura şi posibilitatea ca peste tot, manifestarea să fie adaptată condiţiilor locale. Toro a menţionat: cu siguranţă va fi citit un memorandum în toate aşezările implicate. Cerem douăzeci de minute din viaţa fiecărui maghiar din Transilvania, pentru ca acesta să-şi exprime protestul faţă de intenţia de reorganizare regională şi să adopte poziţie pentru susţinerea autonomiei. Nu-i pretindem să călătorească ore întregi ca să ajungă într-o anumită localitate, ci îi cerem să adere la mişcare în localitatea sa de reşedinţă - a explicat Toro.
    Referitor la UDMR, preşedintele PPMT a menţionat: tocmai ieri i-a trimis o scrisoare lui Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, în care a iniţiat relansarea Forumului Maghiar de Mediere din Transilvania, înfiinţat în 2009. Toro a adăugat: în scrisoare a propus să fie supuse dezbaterii problema privind regionalizarea şi cea vizând revizuirea constituţiei, colaborarea în iniţiativele cetăţeneşti europene şi pregătirea comună pentru alegerile europarlamentare.
    Cotidianul „Haromszek”
    (Covasna), nr. 6.932, 04.07.2013;
    Titlu: PPMT
    cheamă la protest

    0 0

    Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a acţionat întotdeauna împotriva Statului Român, a simbolurilor şi valorilor acestuia, distrugând cu bună ştiinţă, de câte ori a avut ocazia, tot ce a putut când a avut pârghiile puterii în mâini. Pe lângă exemplele de notorietate, prin care autorităţile locale udemeriste au acţionat permanent şi consistent pentru distrugerea şi eliminarea elementelor culturale şi simbolice româneşti din zonele administrate de UDMR, analizăm şi activitatea ministerială a preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, în timpul mandatului său de ministru al Culturii. Cât de nociv a fost acesta, în funcţia pe care a deţinut-o, pentru cultura românească, vom vedea în cele ce urmează. În acelaşi timp, din datele pe care le prezentăm, se va vedea discrepanţa dintre realitate şi minciunile udemeriste. Dacă în public şi pe faţă lătrăii udemerişti răcnesc din toţi bojocii că sunt discriminaţi, batjocoriţi, umiliţi, jefuiţi de bani prin taxe şi impozite care nu se mai întorc la secui, cifrele arată altceva. Argumentul că secuii vor autonomie pentru a-şi folosi în plan local banii din taxe şi impozite, deoarece, chipurile, ar fi discriminaţi, iar din banii lor susţin ei România, nu stă în picioare nicicum. Datele arată foarte clar că ungurii şi secuii din România sunt beneficiari neţi ai bugetului României şi primesc la toate capitolele mai mult decât contribuie. Un astfel de exemplu este cel al modului în care au fost alocaţi banii Ministerului Culturii de către udemeristul Kelemen Hunor. Fostul ministru, consiliat de Kovacs Iosef, director general al Institutului Naţional al Patrimoniului, a ales să împartă fondurile publice destinate reabilitării, prezervării sau consolidării monumentelor istorice din ţara noastră după unicul principiu al avantajării absolute a ungurilor şi a discriminării absolute a culturii române.
    Din documentul numit „Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice 2012”, aprobat de Kelemen Hunor pe 6 februarie 2012, se poate observa că cele mai multe fonduri au mers către Harghita şi Covasna, fiind direcţionate, în mare parte, către reabilitarea unor biserici catolice, reformat sau unitariene.
    Nu contestă nimeni că şi aceste obiective aparţin patrimoniului naţional, că trebuie întreţinute şi protejate, dar, în contextul în care cetăţile dacice din Munţii Orăştiei sau curţile domneşti din Suceava şi Curtea de Argeş nu au primit niciun leu, criteriile selecţiei dovedesc clar intenţia de a sabota şi distruge, prin nefinanţare, valorile culturale româneşti. Mare parte dintre obiectivele ce au primit fonduri importante nu sunt încadrate în clasa celor de importanţă naţională, în timp ce vestigiile de clasa A, unele chiar aflate şi în patrimoniul UNESCO, zac în paragină. În acelaşi timp, este frapant faptul că fondurile alocate bisericilor ungureşti au fost, în medie, de peste 150.000-200.000 de lei, în timp ce cele câteva biserici ortodoxe din zonă au primit câteva zeci de mii de lei. Se pune întrebarea: oare care au fost criteriile ce au stat la baza deciziei de a aloca fonduri mai mari către bisericile unitariene, catolice, reformate, evanghelice etc. şi fonduri mai puţin însemnate celor ortodoxe? De asemenea, este şocant să vezi cum un judeţ întreg, cum ar fi Bacău, primeşte doar 100.000 de lei pentru protejarea patrimoniului său, în timp ce Castelul Miko (actualmente Muzeul Secuiesc al Ciucului), de pildă, a primit, de la stat, peste 3.000.000 de lei!!!, iar fostul Sediu al Scaunelor, azi Biblioteca Judeţeană Covasna din municipiul Sfântu-Gheorghe, a primit 1.015.000 de lei!!! Asta în contextul în care Sarmizegetusa Regia a primit 405.000 lei în 7 (şapte) ani!!!
    Împărţirea fondurilor pe judeţe este mai mult decât relevantă în ceea ce priveşte discriminarea pe care domnul Kelemen Hunor a manifestat-o în legătură cu patrimoniul naţional. În judeţul Sălaj, de exemplu, cei aproximativ 1.660.000 de lei alocaţi au fost împărţiţi doar între trei biserici reformate. În timp ce vestigiile antice dacice sau romane zac în paragină, reşedinţa Episcopului Unitarian din Cluj-Napoca a primit pentru reabilitare 507.500 de lei. Iată câţi bani au fost alocaţi pentru obiectivele ungureşti, discriminate, nu-i aşa, de către Statul Român. Astfel, în judeţul Covasna au fost alocate următoarele fonduri pentru biserica unitariană din satul Sâncrai - 355.000 lei, biserica reformată din satul Ghidfalău - 355.000 lei, biserica reformată din satul Dobolii de Sus - 355.000 lei, ansamblul bisericii unitariene din comuna Chichiş - 355.000 lei, ansamblul bisericii reformate din satul Calnic, comuna Valea-Crişului - 355.000 lei, ansamblul bisericii reformate din comuna Zăbala - 393.000 lei, biserica reformată Băţanii-Mari - 393.000 lei, conacul Mikes-Szentkereszty, comuna Zagon - 253.750 lei, fostul sediu al Scaunelor, azi Biblioteca Judeţeană „Bod Peter” Covasna, municipiul Sfântu-Gheorghe - 1.015.000 lei, ansamblul conacului Ferenczy-Boda, satul Filia - 50.000 lei, cetatea Ika, comuna Cernat - 410.000 lei, ansamblul bisericii romano-catolice Sfântul Mihail, comuna Lemnia - 400.000 lei. În total, ungurii din judeţul Covasna au primit 5.521.644 lei, pentru că, după cum este vizibil, niciun obiectiv românesc nu a primit nici măcar un leu!!!
    În judeţul Harghita, fondurile au fost alocate de Kelemen Hunor astfel: biserica reformată, comuna Ulies - 251.500 lei, castelul Miko, actualul Muzeu Secuiesc al Ciucului - 3.061.180 lei(!!!), ansamblul bisericii unitariene, comuna Darjiu - 1.015.000 lei, ruinele cetăţii Szekely Tamadt, municipiul Odorheiu-Secuiesc - 566.000 lei, Şcoala Generală „Zold Peter” Siculeni - 304.500 lei, ansamblul bisericii romano-catolice Sfântul Nicolae, municipiul Gheorgheni - 151.500 lei, ansamblul bisericii romano-catolice Sfânta Treime, municipiul Miercurea-Ciuc - 100.000 lei. În total, în judeţul Harghita s-au alocat, tot exclusiv pentru unguri, 5.649.668 lei!!!
    Situaţia comparativă pe judeţe în privinţa fondurilor alocate de ministrul Kelemen Hunor prin „Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice 2012” arată în felul următor: Alba - 1.516.345 lei, Argeş - 704.479 lei, Arad - 555.250 lei, Bucureşti - 1.236.298 lei, Bacău - 100.000 lei, Bihor - 706.750 lei, Bistriţa - 1.022.858 lei, Brăila - 101.500 lei, Botoşani - 715.250 lei, Braşov - 2.028.021 lei, Buzău - 697.084 lei, Cluj - 2.706.617 lei, Călăraşi - 300.000 lei, Caraş-Severin - 591.056 lei, Constanţa - 301.500 lei, Covasna - 5.521.644,69 lei, Dâmboviţa - 1.346.806 lei, Dolj - 203.000 lei, Gorj - 931.930 lei, Giurgiu - 1.028.196 lei, Hunedoara - 738.525 lei, Harghita - 5.649.668 lei, Ilfov - 1.307.733 lei, Ialomiţa - 309.575 lei, Iaşi - 5.213.235 lei (Palatul Culturii Iaşi, Piaţa Palat -3.160.000 lei), Mehedinţi - 378.000,00 lei, Maramureş - 2.554.809 lei, Mureş - 1.593.000 lei, Neamţ - 476.867 lei, Olt - 640.025 lei, Prahova - 1.540.552 lei, Sibiu - 1.515.457 lei (10 biserici evanghelice şi două castele ale grofilor maghiari, familiile Apafy şi Bolyai), Sălaj - 1.660.075 lei (toată suma a fost alocată pentru doar trei obiective, anume trei biserici reformate), Satu Mare - 761.250 lei, Suceava - 2.990.299 lei, Tulcea - 406.000 lei, Timiş - 1.471.125 lei, Teleorman - 201.500 lei, Vâlcea - 1.846.562 lei, Vrancea - 351.500 lei, Vaslui - 812.000 lei.
    Cifrele prezentate vorbesc de la sine şi dovedesc clar cât de „discriminaţi” sunt ungurii în România şi cât de mare nevoie au de autonomie, ca să n-o ducă atât de „rău” ca acum!

    Categorie:


    0 0

    Interviu cu Nicolaie Cucu, viceprimarul comunei covăsnene Vâlcele
    Comuna Vâlcele, cu reşedinţa la Araci, este situată în partea sud-vestică a judeţului Covasna şi se întinde deasupra zonei marginale nord-estice a Munţilor Baraolt, fiind aşezată la altitudinea de 700-900 metri. În partea de sud a comunei se află Râul Olt, iar în partea de nord, la o distanţă de numai 10 kilometri, este situat municipiul Sfântu-Gheorghe, reşedinţa judeţului Covasna.
    - Domnule viceprimar Nicolaie Cucu, cum aţi descrie în câteva cuvinte comuna dumneavoastră, Vâlcele? Vă rog să faceţi pentru cititorii „Condeiului ardelean” o scurtă prezentare generală actuală.
    - Din păcate, îmi este foarte uşor să fac acest lucru, deoarece, la ora actuală, nu sunt foarte multe de spus. O bună parte din populaţia comunei noastre este alcătuită din cetăţeni români de naţionalitate romă. Din totalul populaţiei de 4.300 de persoane, peste 2.000 primesc ajutor social, dintre care 99 la sută sunt din rândul etniei rome. Locuri de muncă în comună nu prea sunt şi chiar acolo unde s-ar mai găsi câte ceva se solicită calificare, ceea ce romii nu au. Cum vă spuneam, din punct de vedere etnic, romii sunt circa 55 la sută, românii 35 la sută, iar maghiarii 9 la sută, ceilalţi, 1 la sută, fiind alte naţionalităţi. Care este, însă, cea mai mare problemă? Din cauză că numărul romilor este atât de mare, implicit şi populaţia şcolară este foarte mare, undeva la 1850 de copii, iar sălile de clasă sunt foarte puţine pentru această cifră. Asta-i marea noastră durere. Aici, în satul Araci, până şi din două încăperi ale Dispensarului medical am făcut săli de clasă. Ori, ne zbatem să le asigurăm condiţiile minime pentru că prima cerinţă ca să poţi educa un copil este să îl aşezi în bancă.
    - Să înţelegem, deci, că ei şi frecventează şcoala, nu trag chiulul?
    - Sigur că frecventează cursurile, pentru că aici - de bine, de rău - primesc rechizite, ghiozdane, laptele şi cornul. În plus faţă de aceste facilităţi, mai avem şi o colaborare cu o fundaţie din Bucureşti împreună cu care derulăm programul „Fiecare copil la grădiniţă”, program prin care fiecare copil primeşte lunar un bon valoric de 50 de lei, ceea ce nu este chiar puţin. Asta, cum spuneam, pe lângă alocaţia de la stat şi celelalte facilităţi pe care le primesc pentru că vin la grădiniţă şi şcoală. Aşadar, asta este marea problemă, că abia putem face faţă cu construcţiile care să deservească şcoala. Nu avem spaţii suficiente şi, în plus, ei în continuare sunt, ca număr, în permanentă creştere. La Araci, de exemplu, o clădire a şcolii este începută şi nefinalizată încă din 2007. Am făcut intervenţii peste tot, la Inspectoratul Şcolar Judeţean, la Ministerul Educaţiei, la Consiliul Judeţean, la Prefectură, şi tot degeaba, pentru că nu se alocă banii necesari finalizării lucrării. Ori cu forţele proprii şi din fondurile locale, abia am reuşit să pregătim şi să igienizăm actuala clădire a şcolii. Pe scurt, romii sunt foarte mulţi şi nu putem să-i lăsăm pe stradă, pentru că dacă facem asta, nici nu vom putea să-i educăm vreodată.
    - Şi totuşi, în aceste condiţii, fără niciun ajutor, cum vă descurcaţi, domnule viceprimar? Vă întreb aceasta deoarece problema ţiganilor este, până la urmă, una a Statului Român şi, în consecinţă, ea nu ar trebui lăsată spre rezolvare numai pe umerii autorităţilor locale.
    - Cum să ne descurcăm, domnule director? Mergem la şcoală în două schimburi, şi alea foarte aglomerate. Vă daţi seama că în satul Araci avem vreo şase grupe doar la grădiniţă?! Păi dacă ne-am lua după Legea învăţământului, nu am avea unde să-i punem! Ori noi trebuie să investim, o spun până când cineva mă va aude şi va lua măsuri, în educaţia lor, altfel nu avem nicio şansă să-i scoatem din starea jalnică în care se află. Noi, ca autoritate publică locală, facem, credeţi-mă, tot ceea ce ţine de noi, dar nu este suficient. Şi asta în condiţiile în care întreg personalul care lucrează efectiv în sediul Primăriei este de nouă angajaţi, cu tot cu primar şi viceprimar.
    - Ne-aţi lămurit cu ţiganii. Spuneţi-ne cu ce se ocupă jumătatea cealaltă a populaţiei din comună, adică românii şi ungurii.
    - Sunt câţiva fermieri care au un număr mare de animale şi care cultivă o suprafaţă mare de teren agricol. Mai este o altă categorie, cea care face agricultura de supravieţuire, cum se spune pe aici, pe la noi. Sunt foarte puţine persoane care au alte locuri de muncă, în comună, la Sfântu-Gheorghe sau la Braşov. Şi cam atât. Asta este situaţia.
    - În ce fază se mai află, la nivelul comunei dumneavoastră, proiectul „Drumul Apelor Minerale”, derulat de Consiliul Judeţean Covasna?
    - Avem în centrul satului Vâlcele acea clădire destul de mare care s-a ridicat în cadrul acestui proiect. Pentru a introduce în acest sediu apa dulce, de curând ne-am legat la o reţea de apă care alimenta în trecut Spitalul de Patologie. Va fi în această clădire o saună şi un jacuzzi mare unde se vor putea face băi cu apă minerală. Proprietarul clădirii suntem noi, dar proiectul va fi derulat în primii 5 ani sub tutela unei asociaţii coordonate de la „judeţ”. Angajările se vor face, desigur, din rândul populaţiei din comună. Cam asta este faza în care ne aflăm în ceea ce priveşte derularea acestui proiect, sper ca la anul să îi dăm drumul la treabă.
    - Ştim cu toţii că Vâlcele este o comună care a dat mari nume culturii româneşti şi în care şi astăzi tradiţia şi obiceiurile româneşti îşi au un loc de cinste. Aţi devenit de ceva vreme gazda Nedeii Sânpetrului, manifestare care are loc vara. Acum, mai curând, aţi participat la manifestările prilejuite de Ziua Naţională a României, în reşedinţa judeţului, la Sfântu-Gheorghe.
    - Aşa este, şi noi, vâlcelenii şi arăcenii, nu ne-am prezentat acolo, în Piaţa „Mihai Viteazul” din centrul municipiului, oricum, ci cu 12 cai şi călăreţi cu tricolor şi cu un număr mare de consăteni ai noştri. În plus, am avut la spectacolul din faţa Grupului Statuar al Voievodului Mihai Viteazul şi formaţii de muzică şi dansuri populare. Ba şi prezentatorul a fost de-al nostru, feciorul părintelui Ioan Tămaş Delavâlcele, Vasile Antonie. În continuare, vom participa şi la ediţia a 23-a a Festivalului de colinde şi obiceiuri de iarnă „Crăciunul la români”, ce se va desfăşura la sfârşitul acestei săptămâni la Sfântu-Gheorghe şi în mai multe localităţi ale judeţului Covasna. Apoi, tineretul organizează la Vâlcele an de an şi tradiţionalul Bal al Crăciunului, pentru care le punem la dispoziţie, gratuit, Căminul Cultural. Aşadar, ne implicăm cât putem de mult şi pe partea culturală.
    - Una peste alta, domnule Nicolaie Cucu, cum a fost anul 2013 şi ce aşteptări aveţi de la 2014?
    - A fost un an, să spunem, aşa şi-aşa. Este important, totuşi, că nu avem datorii şi că lemnele sunt asigurate pentru toate instituţiile şi pentru populaţie pentru întreaga iarnă. Acum, în 2014, avem de rezolvat, dacă o să putem, cea mai mare problemă legată de investiţii, şi anume alimentarea cu apă. Avem promisiuni că vom putea să introducem apa potabilă cu fonduri de la Guvern. În 2013 am reuşit, cu sprijinul Prefecturii, să asfaltăm o bună parte a principalului drum ce traversează comuna, iar în anul ce vine sperăm să reuşim să continuăm acest proiect în zona de ieşire spre comuna învecinată Hăghig.

    Categorie:


    0 0

    Studii imagologice, de caracterologie a popoarelor, adică de imagine a unei etnii în reprezentarea altei etnii, arată că identitatea noastră etnică s-a conturat lent şi că Poporul Român este perceput ca ospitalier, hâtru, guraliv, ironic, neserios pe alocuri, înţelept, resemnat, rezistenţa lui prin istorie fiind, totuşi, un miracol.
    Cert este că „situaţi pe un pământ de cumpănă” (Lucian Blaga), românii au demonstrat o extraordinară forţă de rezistenţă la mereu „aceste cumplite vremi de acum”, cum spunea cronicarul Miron Costin.
    Deja constituit etnic şi lingvistic în timpul convieţuirii daco-romane, Poporul Român şi-a păstrat identitatea în timpul trecerii valurilor de popoare migratoare (conform zicerii străvechi „apa trece, pietrele rămân”), trăind temporar retragerea din istorie, numită de Blaga „mişcare catabasică”. „Şi popoarele dorm”, spunea Mihai Eminescu. În timp ce Mihai Ralea, din perspectiva psihologiei colective, insista analitic asupra adaptabilităţii noastre, a instinctului de conservare şi avansa o asociaţie expresivă pe ideea „simulării morţii”: „În momentele cele mai grele ale istoriei noastre ne-am redus individualitatea şi combativitatea la minimum ca să nu irităm inamicii prea puternici, ne-am reţinut de la orice afirmare de sine, ca să ne putem salva viaţa. De aceea progresul a întârziat atâta”. Dar am supravieţuit, şi acesta este miracolul. De aici mobilitatea fenomenului psihologic românesc, necontenita lui prefacere pe fondul unor constante bine conservate. Aceasta ne readuce în memorie sfatul dat de Decheneu lui Kesarion Breb: „Să fii mlădios ca izvorul şi tot aşa de stăruitor”.
    Atunci întreb ce înseamnă România azi: - România este acasă, sunt părinţii, fraţii sau surorile, sunt prietenii, sunt tradiţiile în care îţi înfigi rădăcinile, sunt toate informaţiile morale care se aşează strat pe strat în conturarea personalităţii tale. Astfel că România este fiecare dintre noi. De aceea, a spune „urăsc ţara asta, vreau să plec, vreau să mă fi născut american” este ca şi cum ţi-ai urî mama pentru că e săracă, e umilită şi nu poate să-ţi dea tot ce vrei; e ca şi cum ai urî faptul că te cheamă Ileana, Ion, Vasile sau Dumitru…Ţi-ai renega propria făptură proiectându-te singur într-o pasivitate prevestitoare de moarte.
    Că eşti român este un dat, mai departe e o chestiune de alegere. TU ALEGI! Poţi fi frustratul, sclavul, umilitul, ruşinatul, needucatul de care se vor feri toţi, pe care nu-l va aprecia nimeni. Sau poţi fi mândru că eşti român! Tu eşti cartea ta de vizită - când eşti acasă; şi devii cartea de vizită a ţării tale - când eşti departe. Dacă nu eşti mulţumit de ţara ta şi vrei să schimbi ceva, începe cu tine - învaţă să te iubeşti, să fii bun, frumos şi harnic! Şi nu uita: „CAPUL PLECAT, SABIA NU-L TAIE… DAR NICI SOARELE NU-L VEDE!”.
    Celebrăm 95 de ani de la cel mai important eveniment pe care l-a trăit Naţiunea Română, naşterea României Mari. Toate personalităţile politice şi intelectuale din România au luptat pentru acest ideal, urmărit de români timp de secole. În acest moment de sărbătoare, trăim bucuria şi ne amintim de jertfele acelora care s-au sacrificat pentru a-i uni pe toţi românii într-o ţară pe care cu mândrie o numim România.
    Este momentul în care generaţia noastră trebuie să ducă mai departe idealurile celor care au înfăptuit Marea Unire, să facem din România noastră şi a urmaşilor noştri o ţară prosperă, demnă, al cărei nume să fie rostit cu respect oriunde în lume. Este momentul în care trebuie să fim conştienţi mai mult decât oricând că pe umerii noştri apasă o responsabilitate de care nu ne putem dezice, aceea de a ne ridica la valoarea înaintaşilor noştri.
    Ziua Naţională a României a fost sărbătorită în avans la Covasna. Elevii de la Şcoala Gimnazială „Avram Iancu”, împreună cu profesorii lor, au organizat un spectacol de zile mari. Aceştia au vrut să arate lumii că sunt mândri că sunt români! Evenimentul s-a desfăşurat la Centrul Cultural din oraş, vineri, 29 noiembrie.
    De remarcat exemplara participare a prietenilor de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe, cărora le mulţumim!
    Mulţumim, de asemenea, tuturor cadrelor didactice implicate în organizarea şi desfăşurarea acestui nemaipomenit spectacol, care s-a bucurat de un public minunat, mult peste capacitatea sălii!
    Covăsneni de toate vârstele, de la copii de câţiva anişori, însoţiţi de părinţi sau bunici, la veterani de război şi oficialităţi, s-au adunat în dimineaţa de 30 noiembrie la ceremonia din Piaţa Eroilor, la Monumentul Ostaşului Român din Voineşti.
    Evenimentul a început cu salutarea Gărzii de Onoare de către prefectul judeţului Covasna, Dumitru Marinescu, după care Pr. Ioan Ovidiu Măciucă şi Pr. Cristian Vlad Irimia au oficiat o slujbă de pomenire şi cinstire a memoriei eroilor. A urmat apoi, după alocuţiunile prefectului Dumitru Marinescu şi secretarului general al Ministerului Apărării Naţionale, dr. Codrin Munteanu, depunerea de coroane, în semn de omagiu faţă de făuritorii Marii Uniri. Un moment emoţionant l-a constituit prezenţa, în mijlocul copiilor îmbrăcaţi în costume naţionale, a ultimului veteran de război din Covasna aflat în viaţă, Gheorghe Cojocaru, care în vara aceasta a împlinit 90 de ani.
    În aceeaşi zi, spre seară, covăsnenii s-au adunat la Centrul Cultural Covasna, unde Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu” a organizat spectacolul folcloric „Uniţi în cuget şi-n simţiri”, având-o ca invitată pe îndrăgita interpretă a muzicii populare româneşti Veta Biriş, care a oferit minunatului public momente memorabile. Ziua s-a încheiat cu o adevărată seară românească, cu cântec, joc şi voie bună, la Balul Unirii, organizat de Sala de evenimente Zalmoxis.
    Tot aici, la Sala Zalmoxis, în ziua de 1 Decembrie, a fost locul de adunare al alaiului format din tineri îmbrăcaţi în costume populare, călare pe cai împodobiţi cu tricolor, care au traversat oraşul cântând cântece patriotice şi fluturând cu mândrie Drapelul României. Aceştia s-au îndreptat către Voineşti, unde a fost sfinţită, în parcul din faţa complexului, o frumoasă troiţă ortodoxă, cea de-a treia amplasată de Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu” în cadrul proiectului „Troiţe în Covasna”.
    La toate aceste evenimente, covăsnenii au participat în număr mare, ceea ce este de lăudat. Înseamnă ca, poate, au înţeles că „unde-s mulţi, puterea creşte...”. Doamne-ajută!

    Categorie:


    0 0

    După cum era de aşteptat, sărbătorirea Zilei Naţionale a României la 1 Decembrie, după 95 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri, prin actul semnat în Sala Unirii a Cetăţii din Alba-Iulia, la 1 Decembrie 1918, a cuprins în efervescenţă tricoloră întreaga ţară. Am ales ca în anul acesta să particip, alături de o delegaţie a filialei Târgu-Mureş a Societăţii Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, condusă de preşedintele Ioan Berţa, la manifestările dedicate sărbătorii Marii Uniri de la Alba-Iulia. Deplasarea s-a efectuat cu un microbuz ce a pornit la drum din faţa Primăriei municipiului Târgu-Mureş, câteva minute după ora 7 a dimineţii de duminică, 1 decembrie 2013. O dimineaţă rece, aproape geroasă. În căldura din interiorul mijlocului de transport, involuntar, te încearcă unele gânduri: Cum a fost vremea în urmă cu 95 de ani? Ce au simţit acei români care au venit la Alba-Iulia din toate colţurile ţării? Dar cel mai pronunţat gând ce a pus stăpânire pe mine de multă vreme, a fost să aflu un răspuns la întrebarea: De ce municipiul Alba-Iulia nu a devenit metropola Transilvaniei? Date fiind evenimentele de importanţă istorică covârşitoare, de care este legat acest municipiu, în mod normal, Alba-Iulia de la 1918 încoace ar fi trebuit să fie locul de pelerinaj al românilor şi metropola Transilvaniei. Dar nu a fost aşa. De ce nu a fost aşa? La această întrebare mi-a răspuns, într-un fel, un redutabil profesor de istorie. Se pare că datorită celor ce ne-au guvernat ţara până acum, români amestecaţi cu evrei şi unguri, care nu doreau să se întâmple acest lucru. Printr-o politică subtilă, au lăsat municipiul Alba-Iulia pe banca de rezerve… Dar asta nu înseamnă ca măcar dreptul de a deveni capitală de regiune să nu i se acorde acum. Este un drept pe deplin justificat.
    După ora 8, răsare şi soarele, timid. Se ridică pe bolta cerească şi parcă dă onorul şi binecuvântarea tuturor românilor, la începutul binecuvântatei zile.
    Ajungem în Alba-Iulia, la locul de desfăşurare a manifestărilor sărbătorii Zilei Naţionale a României, în Cetatea Alba Carolina. O cetate recent restaurată, cu fonduri europene de peste 15 milioane euro. În momentul sosirii delegaţiei mureşene se desfăşura o Sfântă Liturghie în Catedrala Întregirii. Delegaţia mureşeană a Societăţii „Avram Iancu” Târgu-Mureş a depus, mai întâi, o coroană la statuia lui Avram Iancu. După slujba religioasă şi onorurile militare, s-au depus coroane de flori din partea oficialităţilor centrale, judeţene şi locale, cât şi din partea primăriilor oraşelor înfrăţite cu Alba-Iulia, inclusiv cele din Bulgaria şi Croaţia. Au depus coroane organizaţii cultural-patriotice, iar în cele din urmă partidele politice. Dintre lideri, am remarcat prezenţa lui Dan Diaconescu şi a fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu, cât şi participarea delegaţiei UDMR la depunerea de coroane, organizaţie care la Târgu-Mureş a absentat nemotivat în ultimii ani, explicând că semnificaţia zilei de 1 Decembrie pentru unguri este una foarte sumbră. Ei să fie trişti, e treaba lor! Am remarcat entuziasmul cu care au fost huiduiţi reprezentanţii partidelor, fie ai celor de la putere, fie ai celor ce aspiră la putere. O manifestare nepotrivită momentului. În continuare, în faţa Muzeului Unirii, au fost rostite alocuţiuni de către primarul municipiului Alba-Iulia, Mircea Hava, şi primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă.
    Să urmărim cele spuse de primarul Capitalei celui de-al doilea stat românesc, Dorin Chirtoacă: „La mulţi ani de la Chişinău! La mulţi ani şi într-un ceas bun, pentru ca idealul neamului românesc să fie împlinit în secolul XXI. Consider că reîntregirea neamului nostru devine obiectivul secolului XXI pentru români. Două mii de ani ne-am clădit istoria. Aici, la Alba-Iulia, s-a clădit, piatră cu piatră, de la geto-daci, de la Castrul Roman, de la Cetatea Carolina şi Catedrala Întregirii Neamului şi până în ziua de astăzi. Două mii de ani a fost greu să stăm la intersecţia imperiilor care au venit peste noi. Ce am reuşit, a fost să rezistăm. Din păcate, am fost şi despărţiţi, fără voia noastră, în 1812, în 1940. Acum, de aproape 20 de ani, România a păşit pe un drum cu sens unic spre Europa. În ’93 a semnat acordul de asociere. Acum, după 17 ani, Republica Moldova păşeşte pe acelaşi drum cu sens unic spre Europa. În cadrul Europei trebuie să ne întâlnim din nou. Nu putem merge în Europa cu identitatea pe care ne-au atribuit-o Stalin şi cu Beria, care, după aceea ne-au dus în Siberia. Putem merge în Europa demnităţii şi în Europa prosperităţii. Or, identitatea celor de dincolo de Prut este una românească şi o ştie toată lumea. Dar cei care nu au curaj, nu vor s-o mai spună astăzi. Însă, la sărbătoarea Unirii mă întreb: cât suntem de uniţi cu adevărat? Ce ar fi spus Mihai Viteazul văzându-ne atât de uniţi la huiduieli? Huiduită e şi puterea, huiduită e şi opoziţia. Poate de asta ne-a şi fost greu, timp de 2000 de ani, pentru că şi de Ziua Naţională, în loc să punem în valoare ce-i mai bun, încercăm să ne dăm cu stându-n dreptul. Din această cauză am pătimit şi până acum. Dacă vrem să ajungem să fim respectaţi în Europa, fie şi prin rotaţie, cum o fi, dar trebuie să învăţăm să mergem numai înainte. Mesajul nostru este următorul: «La Mulţi Ani şi Unitate! Într-o zi va fi dreptate! La Mulţi Ani şi fiţi pe pace! Din sânge, apă nu se face! La Mulţi Ani, România! La mulţi ani tuturor românilor şi unitate până la capăt!»”.
    Momentul următor a fost deosebit de emoţionant: prezentarea soliilor cetăţilor Sucevei, Târgoviştei şi Craiovei. Apoi s-a trecut în Sala Unirii, unde Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, şi Vladimir Calmîc, vicepreşedintele Raionului Cahul, au semnat o înţelegere de cooperare între cele două unităţi administrativ-teritoriale.
    Sărbătoarea Zilei Naţionale a României a continuat în Cetate cu o serbare câmpenească. Pe scena ridicată în Piaţa Cetăţii au evoluat cântăreţi şi dansatori, în Şanţurile Cetăţii s-a desfăşurat a 45-a ediţie a Crosului Unirii. Între Poarta III şi IV a fost întins un Drapel Tricolor lung de 400 de metri, cu o suprafaţă de 1400 de metri pătraţi. Alba-Iulia a fost un oraş împodobit în roşu, galben şi albastru. După datele oficiale: 3.500 mp de drapel tricolor, 2000 de seturi de fulare şi căciuli tricolore, 2000 de steguleţe tricolore, 2000 de steguleţe tricolore pentru maşini, 500 de umbrele tricolore, 400 de torţe cu flăcări tricolore, 9 reflectoare de mare putere cu lumini tricolore, 1000 de artificii cu efecte pirotehnice tricolore şi 200 de artişti de scenă. O sărbătoare în adevărtul sens al cuvântului. Să nu uităm, însă, nici de iahnia de fasole cu cârnaţi fripţi, felia de pâine şi paharul cu vin oferite gratuit de oficialităţi. Fie ca să ne bată mereu în piept inima asemenea celor ce în 1918, la 1 Decembrie, au înfăptuit Unirea României. Atunci, harta României avea o cu totul altă configuraţie. Dar lăcomia duşmanilor uneori este de nestăvilit…

    Categorie:


    0 0

    Locuitorii municipiului Topliţa, judeţul Harghita, au sărbătorit cu bucurie Ziua Naţională a României şi 95 de ani de la Unirea cea Mare. Şcoala Generală „Miron Cristea” a găzduit, în avanpremieră, simpozionul „Unirea cea Mare în conştiinţa românilor”, în cadrul căruia au prezentat comunicări interesante: prof. Floarea Nistea - „Idealul unităţii naţionale la români”, prof. dr. Costel Cristian Lazăr - „Contextul intern şi internaţional al Marii Uniri” şi prof. Ilie Şandru - „Miron Cristea şi Marea Unire de la 1918”. În acest cadru, a fost lansată cartea „Biserica Ortodoxă Română din estul Transilvaniei după al II-lea război mondial”, de Costel Cristian Lazăr, despre care a vorbit Ilie Şandru, luând cuvântul şi autorul. O legătură între partea ştiinţifică a manifestării şi cea culturală a fost realizată de profesorul Octavian Bucur, care a recitat poezia proprie, sugestiv intitulată, „Aşteptare”. A urmat un spectacol artistic susţinut de elevii Şcolii Generale „Miron Cristea”, coordonaţi de prof. Camelia Tămaş, şi vernisajul expoziţiei de arte vizuale „95 de ani de la Marea Unire” cu lucrări ale elevilor pregătiţi de prof. Zorel Suciu şi prof. Andra Pui.
    Duminică, 1 Decembrie 2013, la Monumentul-mausoleu de la Gura Secului, în prezenţa ing. Stelu Platon (foto, cu eşarfă), primarul municipiului Topliţa, şi a altor invitaţi, un sobor de preoţi şi călugări, în frunte cu arhimandritul Emilian Telcean, stareţul Mănăstirii „Sfântul Ilie” din Topliţa, au săvârşit o slujbă de pomenire a Eroilor Neamului Românesc, după care instituţii, agenţi economici, partide politice, organizaţii nonguvernamentale şi persoane fizice au depus coroane de flori. În faţa monumentului împodobit de sărbătoare, artiştii Alexandru Oltean, Dragomir Raita, Carmen Antal Cujbă şi Livia Harpa, solişti ai Ansamblului Folcloric Profesionist „Rapsodia Călimanilor” al Centrului Cultural Topliţa, au interpretat un cântec patriotic.
    În Parcul Central al municipiului, putem spune, conform tradiţiei, primarul municipiului Topliţa a premiat elevii cu rezultate deosebite obţinute la concursurile şi olimpiadele şcolare naţionale şi sportivii cu rezultate bune obţinute în întrecerile naţionale. În paralel cu recepţia oferită de primar, pe scena amenajată în aer liber, Grupul Folcloric „Flori Topliţene” al Casei Municipale de Cultură Topliţa, coordonat de prof. Livia Harpa, a oferit celor prezenţi un program artistic alcătuit din cântece patriotice.
    La lăsarea întunericului, pe cerul Topliţei Române a strălucit, minute în şir, un multicolor foc de artificii, după care s-a aprins iluminatul oraşului pentru sărbătorile de iarnă, pe fondul sonor al strămoşeştilor noastre colinde, care se vor auzi în centrul municipiului Topliţa până după Bobotează.

    Categorie:


    0 0

    În seara zilei de 7 decembrie 2013, circulaţia rutieră a fost oprită în Piaţa Victoriei şi Piaţa Trandafirilor din Târgu-Mureş. Centrul municipiului a fost parcă „inundat” de valuri de oameni, de toate vârstele, care au venit în centrul municipiului să asiste la aprinderea luminilor Sărbătorilor Iernii.
    Bradul a fost adus la sfârşitul lunii noiembrie din Munţii Gurghiului, din zona Fâncel, are o înălţime de 27 de metri, cântăreşte 5,8 tone şi a fost sacrificat la vârsta de 75 de ani. La împodobirea sa, s-a lucrat circa o săptămână şi nu a mai rămas decât să se aprindă luminile beculeţelor cu care el a fost împodobit. Momentul aşteptat de cei peste zece mii de târgumureşeni prezenţi la festivitate a fost precedat şi continuat de un spectacol oferit de municipalitate, pe o scenă ridicată în faţa statuii lui Avram Iancu. Prezentatorul programului a fost Ioan Chiorean. Pe scenă au evoluat mai întâi „crăciuniţele” de la Palatul Copiilor din Târgu-Mureş. A urmat Corul de copii al Colegiului Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu-Mureş cu colinde de Crăciun, profesor coordonator, prof. Jedi Tunde, apoi Corul Colegiului Teologic Reformat din Târgu-Mureş, sub îndrumarea profesorului Enyedi Csaba Marton. A sosit şi momentul mult aşteptat: aprinderea luminilor Bradului de Crăciun din centrul oraşului. A fost invitat pe scenă primarul municipiului Târgu-Mureş, dr. Dorin Florea: „… Vă mulţumesc tuturor că nu ne lăsaţi singuri niciodată, iar bucuria dumneavoastră poate să semene cât un prilej de mare bucurie pentru noi, pentru că reuşim să fim la înălţimea dorinţelor dumneavoastră. Vă felicit şi în acest an că transmiteţi şi copiilor dumneavoastră dragostea faţă de oraş şi modul în care vă manifestaţi în armonie, an de an, tot mai frumos de fiecare dată, parcă venit să-i înlăture pe toţi cei care încearcă să dezbine acest oraş. Vă mulţumesc tare mult! Acesta e spiritul de care are nevoie Târgu-Mureşul. Vreau să vă spun, dragi copilaşi, că Moşul a venit un pic mai târziu, dar va rămâne mai mult la Târgu-Mureş. A venit mai târziu pentru că Moşul nostru se numeşte Doru Moca, cel care a făcut posibil ca să avem cel mai înalt brad din totdeauna, de 27 de metri, adus din Munţii Gurghiului. Îl felicit, împreună cu întreaga echipă a Domeniului Public, iar cât priveşte echipa mea, a rămas mereu aceeaşi, Claudiu Maior şi Csegzi Sandor (foşti viceprimari în mandatul precedent, actualmente consilieri ai primarului). … Vă doresc Sărbători Fericite, ne vedem împreună în toate locurile frumoase pe care le-am pregătit pentru perioada de până după 10 ianuarie…”.
    A urmat numărătoarea inversă şi, la ora 18, primarul dr. Dorin Florea a aprins luminile Bradului de Crăciun, a milioanelor de beculeţe din centru, într-un superb spectacol de focuri de artificii, pe un fond muzical specific anotimpului de iarnă. Spectacolul a continuat cu evoluţia formaţiei „Lala Band”. Copiii au avut la dispoziţie un trenuleţ, o caleaşcă trasă de cal şi un autobuz cu care să facă ture prin centrul oraşului. A fost, aşadar, o seară cu distracţie pe cinste, specifică sărbătorilor, cu temperaturi negative, de iarnă.

    Categorie:


    0 0

    Un moment mult aşteptat de tineretul târgumureşean a fost deschiderea Patinoarului artificial. Cu toate că municipiul Târgu-Mureş a început construcţia unui patinoar artificial cu scopul de a revitaliza sporturile de iarnă, lucrările n-au fost încheiate, astfel că în fiecare iarnă se deschide câte un patinoar artificial, care se amplasează în diferite locuri. Să sperăm că anul acesta a fost ultima improvizaţie de acest fel. Patinoarul este amplasat în Parcul Stadionului Municipal, alături de Sala Sporturilor, parc ce permitea accesul la Stadionul Municipal de Fotbal, unde, cândva, echipa de fotbal ASA Târgu-Mureş zdrobea adversarii pe teren propriu, până a ajuns să fie ea zdrobită din prima ligă de fotbal, apoi din a doua şi în cele din urmă, complet.
    Şi de această dată, mii de persoane, de toate vârstele, au venit în seara de duminică, 8 decembrie a.c., să participle la eveniment. De la ora 17 au fost invitaţi să evolueze pe gheaţă patinatori sportivi, campioni ai patinajului artistic, din cluburile sportive de la Miercurea-Ciuc şi Braşov, apoi au intrat pe gheaţă tinerii şi copiii care reprezintă municipiul Târgu-Mureş în campionatele de hochei pe gheaţă, destinate grupei lor de vârstă. Hocheiştii târgumureşeni sunt antrenaţi de Nagy Arpad şi Pokorny Laszlo. Prezentatorul programului a fost, şi de această dată, din cadrul Primăriei Târgu-Mureş, Ioan Chiorean, iar sonorizarea a fost asigurată de Mircea Muntean. La ora 17.30 a urcat pe scenă primarul municipiului Târgu-Mureş, dr. Dorin Florea: „… Îmi place să spun, atunci când lucrurile ies bine: «Am făcut-o şi pe asta!». Într-adevăr, vreau şi eu să le mulţumesc în mod direct celor care v-au demonstrat că un parc municipal se poate face într-un maxim de timp. Astăzi, într-o lume în care se vorbeşte foarte mult, în care isteria a devenit un sport naţional, la Târgu-Mureş cred că avem plăcerea să descoperim cât de frumos poate fi oraşul în tot felul de locuri. … Mă bucur că în Târgu-Mureş revine pasiunea pentru hochei şi bucuria celor care ştiţi să folosiţi gheaţa, pentru că eu am făcut-o din plin şi vă mărturisesc că cele mai frumoase amintiri, dar şi cele mai trainice relaţii le poţi câştiga pe gheaţă. Le mulţumesc şi celor care se străduiesc să vă ofere, pe lângă patinaj, şi o ambianţă plăcută, o muzică şi un sandvici atât de bun, cu untură şi ceapă…”. Primarul dr. Dorin Florea le-a urat târgumureşenilor „Sărbători Fericite!” şi petrecere plăcută. La festivitatea de deschidere, primarul dr. Dorin Florea a fost însoţit de consilierul Claudiu Maior, directorii din cadrul Primăriei Târgu-Mureş Aurel Trif şi Valentin Constantin Bretfelean, dar şi de alte persoane. Concertul serii a fost oferit de solistul Alex Velea şi trupa sa de dansatori, cu o evoluţie de excepţie.
    Patinoarul a fost pus imediat la încercare de târgumureşeni, de la mic la mare, iar de la chioşcurile instalate a fost posibilă procurarea unor „de-ale gurii”. Primăria a oferit pâine cu untură şi ceapă, vin fiert, ceai fierbinte cu lămâie. Un brad înalt, împodobit, tronează la intrarea în parcul în care este amplasat patinoarul, iar zeci de mii de beculeţe ornează arborii din centru, unde s-au făcut amenajările cu prilejul sărbătorilor de iarnă. Iarna a sosit din plin la Târgu-Mureş.

    Categorie:


    0 0

    Luni, 9 decembrie 2013, în organizarea Fundaţiei „Mihai Viteazul”, a început, la Sfântu-Gheorghe, cea de-a 23-a ediţie a Festivalului de colinde şi obiceiuri de iarnă „Crăciunul la români”, o manifestare deosebită, emoţionantă, intrată deja de mult în tradiţia şi conştiinţa publicului covăsnean. Prin acţiunile care alcătuiesc această ediţie, ne străduim să aducem în sufletele şi viaţa locuitorilor judeţului Covasna o atmosferă specifică sărbătorilor de iarnă, din Ajunul Crăciunului până la Bobotează, să ne bucurăm şi să colindăm împreună, cei mici şi mari, invitaţi şi spectatori, să coborâm în inimile noastre o pace şi linişte neîntrerupte de răutăţile vremurilor. Fiecare ansamblu şi grup folcloric îşi va prezenta portul popular, atât de frumos şi reprezentativ pentru Poporul Român, folosit cu mândrie, la lucru sau în zile de sărbătoare. Încercăm să revitalizăm această mândrie şi, prin urmare, propunem spectatorilor să caute în lada de zestre a bunicilor şi părinţilor un costum, o ie, o fotă, un pantalon şi o cămaşă pentru ca, în egală măsură, gazde şi invitaţi
    să putem spune că am făcut ceva în folosul Neamului Românesc.
    Preşcolari, şcolari şi liceeni din Sfântu-Gheorghe ne-au colindat de luni şi până joi, începând cu ora 16, în Catedrala Ortodoxă cu hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae” şi „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din reşedinţa de judeţ. Vineri, 13 decembrie, la ora 18.30, după Slujba Sfântului Maslu, vor susţine un concert de colinde, tot în Catedrala Ortodoxă, Corala Lira din Botoşani şi Ansamblul Colinda din satul Măţău, comuna Mioarele, judeţul Argeş.
    Sâmbătă, 14 decembrie, la ora 10.30, în Catedrala Ortodoxă va avea loc un Te-Deum, prezentarea grupurilor de colindători, după care urmează parada portului popular până în Piaţa „Mihai Viteazul”, unde invitaţii vor susţine un scurt program de colinde, plecând apoi la colindat pe la instituţii şi societăţi comerciale. Spectacolul de Gală se va desfăşura la Sala Arta a Teatrului „Andrei Mureşanu”, începând cu ora 15. Participă la festival formaţii din Sfântu-Gheorghe, din toate zonele judeţului Covasna, precum şi din judeţele Argeş, Bacău, Harghita, Neamţ. A doua zi, duminică, 15 decembrie, vor avea loc concerte în parohiile ortodoxe din judeţ. Un exemplu este cel al Ansamblului Colinda, din judeţul Argeş, care va concerta în oraşul Covasna, la ora 11.30, apoi la Spitalul de Cardiologie din Voineşti (Covasna), la ora 13, iar seara va fi prezent la Festivalul de Colinde de la Sita-Buzăului.
    Duminică, 15 decembrie, la ora 14, va avea loc un Spectacol de Gală la Casa de Cultură din municipiul Târgu-Secuiesc, susţinut de formaţii din zonele Târgu-Secuiesc şi Covasna, ansambluri din Tupilaţi, judeţul Neamţ, Oneşti, judeţul Bacău, şi Adriana Ilie. Programele detaliate ale celor două spectacole de gală pot fi urmărite pe site-ul Fundaţiei „Mihai Viteazul”.
    Vă aşteptăm cu drag să participaţi la toate momentele anunţate, să ne bucurăm împreună, cât mai mulţi, de Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos.
    prof. ing. Maria Peligrad,
    Preşedinte Fundaţia „Mihai Viteazul”,
    Sfântu-Gheorghe

    Categorie:


    0 0

    La Târgu-Mureş se aplică legea
    Pe fondul nemulţumirilor unei importante categorii a populaţiei târgumureşene vizavi de arborarea unor „drapele”, dorite a fi „secuieşti” sau ale „ţinutului secuiesc” inexistent, pe frontispiciul unor clădiri, cât şi în baza numeroaselor reclamaţii depuse la forurile competente, în interesul exclusiv al cetăţeanului şi pentru publicaţia „Condeiul ardelean”, ne-am interesat la sediul Poliţiei Locale Târgu-Mureş despre starea de fapt. Domnul Valentin Constantin Bretfelean (foto), directorul Poliţiei Locale Târgu-Mureş, ne-a relatat, cu amabilitate, următoarele: „În urma mai multor sesizări făcute de cetăţenii municipiului Târgu-Mureş, dar şi de către un consilier local care a făcut o sesizare în scris cu privire la faptul că pe clădirile unor asociaţii, ligi, fundaţii ale municipiului Târgu-Mureş se află un drapel care nu reprezintă o unitate administrativ-teritorială în accepţiunea Legii 215 - Legea Administraţie Publice Locale, respectiv, comună, oraş, municipiu sau judeţ, în baza prerogativelor oferite de Legea 155/2010 - Legea Poliţiei Locale, în baza prerogativelor oferite de Legea 185/25 iunie 2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, Direcţia Poliţia Locală a investigat aceste situaţii, urmărind a stabili starea de fapt, a aplica, dacă se impune, sancţiunile contravenţionale necesare şi a da răspuns în scris petenţilor. În urma investigării situaţiei, s-a ajuns la concluzia că, într-adevăr, în Târgu-Mureş există mai multe locaţii unde este afişat un drapel, drapel numit al aşa-zisului „ţinut secuiesc”. Noi, pentru a preveni sancţionarea persoanelor responsabile, am notificat în scris şi am somat mai multe societăţi neguvernamentale pentru a îndepărta de pe clădiri acest drapel şi, de asemenea, în baza Legii 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea Drapelului României, am somat şi formaţiunile politice cu privire la obligativitatea instalării la sediile partidelor, în conformitate cu legea invocată anterior, a Drapelului Naţional al României. În urma acestor somaţii, majoritatea ligilor, fundaţiilor, asociaţiilor sau formaţiunilor politice, în cazul Drapelului României, s-au conformat. Am avut, în schimb, o situaţie pe care noi nu o înţelegem, deoarece am dat dovadă de bună intenţie şi nu ne-am dus direct cu sancţiuni, în cazurile în care s-a refuzat îndepărtarea steagului „ţinutului secuiesc”. Eu consider acest lucru drept un fel de provocare la adresa autorităţilor Statului Român. Plecând de la această situaţie, am formulat o cerere către Judecătoria Cluj-Napoca pentru a vedea cine este asociaţia, liga, fundaţia, care are sediul acolo, deoarece aveam doar datele primare. Astfel, am primit un răspuns de la Judecătoria Cluj-Napoca, cu numărul 1912/12/A/27.11.2013, din care rezultă că la adresa indicată de noi se află asociaţia EMNT Egyesulett, cu sediul în Cluj-Napoca, strada Emil Racoviţă, nr. 37, a cărei reprezentat legal, în calitate de preşedinte, este domnul Tokes Laszlo. Plecând de la prevederile Legii 185, s-a stabilit că acel steag nu poate fi un drapel. Drapelul, după cum spuneam, aparţine unor unităţi administrativ-teritoriale, conform Legii 215, sau unor state. Aici nu era cazul, fiind vorba despre un steag publicitar. Legea spune că pentru steagurile publicitare trebuie să existe aprobarea Administraţiei Domeniului Public. Am făcut toate diligenţele pentru a intra în posesia acestei aprobări, ori, nu există o astfel de aprobare. Plecând de la prevederile legale, de la somaţie, de la faptul că nu există această aprobare de la Administraţia Domeniului Public a municipiului Târgu-Mureş, Poliţia Locală instrumentează la această oră aplicarea unei sancţiuni contravenţionale în valoare de 30.000 lei, în conformitate cu prevederile articolului 49, punctul 2, litera a, unde este prevăzută amendă de la 30.000 la 50.000 lei. Fiind la prima abatere, am aplicat sancţiunea minimă. Suntem obligaţi a institui legea pe teritoriul naţional, noi, poliţiştii locali, deoarece în conformitate cu prevederile aceleiaşi Legi 185, articolul 51, punctul 6, cei obligaţi a aplica legea, reţineţi - obligaţi, nu putem aplica legea în mod facultativ. Suntem instituţie a executivului şi suntem obligaţi să aplicăm legea. Considerăm că dacă reprezentanţii asociaţiei se simt viciaţi în drepturi şi consideră că Procesul-verbal va fi întocmit ilegal, pot contesta în termen de 15 zile de la primirea lui, în instanţă, această sancţiune. Noi am documentat foto, video, avem martori, Procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea Ordonanţei de Guvern nr. 2, având toate elementele obligatorii de întocmire. Sperăm să nu mai avem asemenea situaţii în Târgu-Mureş. Menţionez faptul că legea este aplicabilă atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice. Nu ştim dacă suntem singurii, sau primii, din ţară care am aplicat legea în sensul celor arătate, dar încă odată o repet, din moment ce legea este în vigoare, votată de Parlamentul României, noi nu avem altceva de făcut decât a o aplica”.
    Nu ne rămâne decât să recomandăm a se lua, peste tot în România, exemplul de la Târgu-Mureş.

    Categorie:


    0 0

    Comunicat de presă pentru lansarea proiectului

    Categorie:


    0 0
  • 12/20/13--12:28: PASTORALĂ
  • PASTORALĂ † IOAN,
    Din mila lui Dumnezeu,
    Arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei Iubitului nostru cler, cinului monahal
    şi drept-credincioşilor creştini, har, milă şi pace
    de la Dumnezeu Tatăl, iar de la noi,
    părintească binecuvântare. „Iată vestesc vouă bucurie mare, care
    va fi la tot poporul! Că vi S-a născut vouă
    azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul,
    în cetatea lui David” (Luca 2, 16). Iubiţi fraţi şi surori în Domnul, Călătoria noastră spre Peştera Betleemului s-a sfârşit. Aici am găsit Darul Cerului, pe Hristos Domnul.
    Noi am călătorit doar câteva săptămâni împletind rugăciunea cu munca şi cu frumoasele noastre colinde româneşti, însă drumul protopărinţilor noştri a fost mult mai lung.
    După căderea sa, omul a fost izgonit din libertate, iar pământul era o cetate asediată de păcat.
    Strămoşii noştri s-au învrednicit de bucuria Betleemului după mii de ani.
    Oare, cine şi cum a scurtat atât de mult drumul nostru spre Betleem?!
    Hristos!
    El S-a ostenit pentru noi atunci când călătorea spre Golgota.
    Hristos Domnul a călătorit în această viaţă pământească între Betleem şi Golgota, între starea de dar şi dăruire.
    Acestea sunt cele două repere fundamentale din viaţa creştinului. Numai pe acest drum - între Betleem şi Golgota - Îl poţi găsi şi azi pe Hristos.
    La Betleem Îl vedem pe Hristos înconjurat de îngeri, de păstori şi de magi, iar la Golgota Îl vedem înconjurat de cei ce poartă sabie şi piroane.
    Naşterea lui Hristos nu s-a făcut în neştiut. De azi, noi am ieşit din neştiut.
    Omul se îmbrăcase în neştiut ca să nu-L mai cunoască pe Cel Ce azi S-a făcut cunoscut lumii întregi.
    Bucuria Betleemului se transformă în bucuria Jertfei pe Golgota, căci acolo unde este Hristos, nu poate fi decât bucurie în Duhul Sfânt.
    Iubite călătorule, ce azi te bucuri cu îngerii, vei împărtăşi aceeaşi bucurie cu Hristos şi pe Golgota?!
    Lumea în care trăim azi se mişcă în jurul unei axe existenţiale, marcată aici, pe pământ, de cetatea lui David - Betleem - şi Golgota Ierusalimului.
    Cine nu se mişcă în jurul acestei axe, se pierde în spaţiile siderale unde nu mai luminează Soarele dreptăţii - Hristos.
    Sfântul Ioan Gură de Aur a numit acest praznic dumnezeiesc al Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos ca fiind „mama sărbătorilor creştine”.
    De azi, în modul cel mai vizibil, omul nu se mai simte părăsit de Creatorul său, ci omul Îl ia în braţe pe Dumnezeu. A ajuns la limanul mult dorit de el, după ce a călătorit o viaţă cu nădejdea că, într-o zi, se va întâlni cu Cel Ce îl va izbăvi din robia păcatului.
    Prin Fecioara Maria, omul Îi dă o sfântă îmbrăţişare Fiului lui Dumnezeu.
    Astăzi, Maica Domnului ţine în ale Sale sfinte braţe şi arată lumii Dumnezeiasca Prescură Care se va frânge pentru noi spre iertarea păcatelor.
    Să vă învrednicească Bunul Dumnezeu şi pe frăţiile voastre, iubite surori creştine, să purtaţi pe ale voastre braţe prescurile vii ale bisericii şi neamului nostru, adică pruncii. Ei vor săvârşi peste ani şi veacuri liturghia neamului românesc.
    Purtând pe braţele ei pe Fiul lui Dumnezeu, pe Cel Ce prin Naşterea din Fecioara Maria S-a făcut Om, ni se descoperă taina Fecioarei care naşte neispitită de nuntă.
    Acum se împlinesc profeţiile proorocilor Vechiului Testament, dar şi vestea cea bună adusă Fecioarei din Nazaret de Arhanghelul Gavriil.
    Un arhanghel vesteşte taina Fecioarei şi tot îngerii o descoperă în sfântul lor cânt: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14).
    Prin Întruparea Sa din Fecioara Maria, Hristos Domnul ne arată că pământul este paradisul unde El S-a născut, pentru ca noi să dobândim Raiul cel pierdut.
    Hristos binecuvântează acest bulgăre de ţărână pe care trăim noi azi şi face din el o grădină pentru florile Raiului.
    Orice prunc născut este o floare pe care o creşte Hristos pentru Rai.
    Oamenii sunt florile Raiului. De aici, de pe acest pământ, Dumnezeu Îşi răsădeşte flori în Rai spre bucuria Sa, a îngerilor şi a sfinţilor.
    Omule, tu ai fost creat din iubire şi ţărână spre bucuria Sfintei Treimi şi a Cerului.
    Mireasma ta este bucuria îngerilor.
    O, de am fi conştienţi că, de pe această minunată planetă albastră, Dumnezeu Îşi creşte flori pentru Raiul bucuriei Sale, am păşi mai cu sfială, iar fiecare pas al nostru ar fi mai cumpătat şi nu am mai umbla pe căile rătăcirii.
    Omule, tu trăieşti printre florile Raiului.
    Nu le strivi!
    Nu le rupe, iubită mamă!
    Aceste flori nu-s pentru pus în cimitir, ci în Rai. Nu-s sădite de Dumnezeu spre ofilire, ci spre desfătarea şi bucuria îngerilor în Cer.
    Omul ajunge prin lucrarea lui Dumnezeu şi prin a sa stăruinţă floare în Cer.
    Oameni buni, nu rupeţi florile Cerului, nu rupeţi florile lui Dumnezeu!
    Oameni buni, trăiţi ca florile neurându-vă unii pe alţii, ci desfătându-vă întru bucuria cea sfântă adusă nouă azi, de Hristos, prin Sfânta Sa Naştere.
    Nu cultivaţi ură, căci veţi aduna roadele urii.
    Dumnezeu seamănă iubire şi culege mereu ură şi dispreţ din partea oamenilor. Iată un paradox al existenţei umane.
    Iubite frate creştine, de ce n-ai fi şi tu o floare în Rai, unde nu se mai vorbeşte despre Dumnezeu, ci se vorbeşte cu Dumnezeu?! Iubiţii mei fii duhovniceşti, Mama este acea ţărână binecuvântată din care odrăslesc mugurii Raiului. Ea este aceea care ne vorbeşte mai întâi despre Dumnezeu, dar nu înainte de a fi grăit ea cu Dumnezeu. În faţa unei sfinte icoane şi a unei tainice candele, Îl ruga pe Dumnezeu să-i dea pântecelui ei rod binecuvântat pe care să-l dăruiască apoi Cerului.
    Oare, o mamă creştină are un alt ideal în această viaţă, decât acela ca rodul pântecelui ei să ajungă în Rai?
    Mama este icoana de lângă leagănul pruncului ei.
    O, mamă, ţărână sfântă şi însufleţită, binecuvântat să fie pântecele tău care rodeşte flori pentru Cer, florile Raiului!
    O, ce mare dar a hărăzit Dumnezeu mamei ca ea să facă bucurie Cerului!
    Copiii sunt prescurile vii ale părinţilor.
    Câtă bucurie avem în suflete când vedem florile câmpului! După o vreme, însă, ele se usucă şi pier.
    Cu cât mai mult Se bucură Dumnezeu când vede că răsare o floare pentru Cer, purtată cu atâta grijă, pe braţele ei, de o binecuvântată mamă!
    Sfântul Apostol Pavel a fost răpit până la al treilea cer: „Cunosc un om în Hristos care (…) a fost răpit unul ca acesta până la al treilea cer (…) şi a auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului să le grăiască” (II Corinteni 12, 2- 4).
    Câte şi ce n-a văzut acolo! Şi totuşi s-a întors mut. Nu ne-a spus niciun cuvânt, n-a putut grăi nimic din Rai.
    Dar ne-a lăsat Dumnezeu un loc aici pe pământ care este o icoană a Raiului, şi anume braţele mamei.
    Cât eşti în braţele mamei, în rugăciunile ei, iubite frate creştine, eşti într-un colţ de Rai.
    O, dulce Rai! O, dulce mamă! Demult am plecat de pe braţele tale, iar azi călătoresc spre a mea Golgotă!
    Iubiţi tineri, când sărutaţi mâna maicii voastre, să ştiţi că voi daţi o dulce sărutare Raiului, iar când mama îşi sărută pruncul pe frunte, atunci ea îi binecuvântează mintea.
    După cum toamna, firul de iarbă îşi ia rămas bun de la soare, tot aşa şi sufletul îşi ia rămas bun de la trup şi apoi se vor întâlni în dulcea primăvară a Împărăţiei lui Dumnezeu.
    Când vine ceasul despărţirii de mamă în această lume, fiii îi sărută mâna şi atunci ei se despart de raiul cel pământesc. Iubiţi fraţi creştini, Cu Întruparea şi Naşterea Domnului începe un nou infinit, iar „mâine” devine un tărâm necunoscut. Însă, celui ce umblă în lumina lui Hristos, i se descoperă raţiunile divine, pe care urmându-le, nu se rătăceşte.
    Odată cu Naşterea lui Hristos în Peştera Betleemului, pământul nu va mai fi niciodată o „terra deserta”, aşa cum vedem în vecinătatea noastră astrală.
    De azi, pământul este udat de un Iordan al harului, iar râul Iordan în care S-a botezat Domnul are şi el, de acum, mai multă istorie decât apă.
    Pământul este de acum o planetă cu har, iar omul de azi are în faţa sa un alt alfabet de gândire, prin care i se descoperă, prin Evanghelia adusă de Hristos, cărarea care duce la uşa Raiului.
    Binecuvântat să fie Dumnezeu că acest nou alfabet de gândire îl găsim şi în graiul nostru strămoşesc.
    Limba română este un sanctuar românesc în care nu poţi intra oricum, ci cu respect şi murmur de psaltire.
    Limba noastră română a legat de multe ori rănile neamului nostru, căci limba poate vindeca un popor. Iubiţi credincioşi, În această noapte Sfântă a Naşterii Domnului cerul sărută pământul.
    Hristos vine să restaureze omul şi grădina în care l-a aşezat.
    Filozofii L-au căutat pe Dumnezeu în tot universul şi nu L-au găsit, însă L-au găsit păstorii în Peştera din Betleem.
    Noi Îl găsim azi în Sfântul Potir, pe sfintele altare ale bisericilor noastre.
    Dumnezeu n-a dezlegat stele de la Carul Mare ca să-i conducă pe magi la Betleem. El aprinde o altă stea în univers care va anunţa zorii veşniciei.
    Iată, şi stelele iubesc. Steaua i-a iubit pe magi şi i-a condus spre Răsăritul veşniciei.
    Steaua bătea la poarta Cerului să se deschidă pentru Adam.
    Iubite frate, şi tu ai în viaţa ta o stea. Ea este cât lacrima care a vărsat-o Hristos şi pentru tine.
    Doamne, mai dezleagă şi pentru noi românii, azi, o altă stea, să nu mai rătăcim în sideralul spaţiu.
    Steaua magilor era luceafărul care îi conducea spre Soarele Hristos Cel Care va sfinţi ziua cea fără de sfârşit - veşnicia.
    Azi au apărut zorii zilei veşnice. Azi a răsărit Soarele Hristos Care va urca încet pe Golgota, de unde va lumina întreaga lume.
    O, cât de sus este Altarul de pe Golgota! Aici timpul a fost botezat în Sângele lui Hristos.
    Dumnezeu n-a creat întunericul, ci acesta a fost rezultatul păcatului omului. Şi iată cum omul, din vasul harului, a devenit vas al păcatului, al întunericului.
    La venirea lui Hristos, pământul era într-o strălucire neagră.
    Azi a răsărit Soarele Hristos, iar Helios devine umbra luminii lui Hristos.
    Omul nu se mai hrăneşte cu praf de stele, ci cu Pâinea Cerească, Cea Care azi a coborât la noi.
    Hristos ne este de acum pâine şi lumină, răsărit fără apus.
    Timpul n-a putut stinge iubirea lui Dumnezeu care o are faţă de cununa creaţiei Sale - omul.
    Azi, la porţile timpului bat zorile veşniciei.
    Peştera Betleemului se află în geografia sacră a pământului unde S-a născut Hristos. El ne învaţă să nu trăim viaţa altcuiva, ci doar a Lui.
    Să trăieşti în Hristos ca să viezi în El.
    O singură lumină, o singură viaţă în Hristos. Toate celelalte vieţi puse în faţa noastră sunt pseudovieţi.
    Viaţa în Hristos se trăieşte între cei doi poli ai geografiei sacre: Betleem şi Golgota. Iubiţi fraţi, Se vorbeşte azi tot mai mult de libertatea conştiinţei, dar mai puţin de responsabilitate. Europa este singurul continent care, demografic, este în scădere. Cine îşi asumă viitorul ei?
    Va fi oare izgonit Hristos din Europa cum a fost izgonit odinioară din Gadara?
    Noi nu dorim ca preoţii să devină sociologi, ci oameni care administrează harul lui Dumnezeu în lume.
    Omul se naşte cu frica de cădere liberă în gol. Celelalte frici le învăţăm în această viaţă, dar să nu ne fie frică să gândim în duhul Evangheliei lui Hristos.
    Să nu dăm ascultare celor ce ne îndeamnă azi să nu gândim în acest duh, căci nu aceasta este voia lui Dumnezeu.
    Hristos a venit să Se nască în peştera cea întunecată. Acolo eram eu căzut în adâncul păcatelor.
    Dacă la Înviere Hristos Se coboară la iad ca să-i ridice pe cei căzuţi, acum, la Naştere, Se coboară în adâncul peşterii ca să mă nască pe mine pentru viaţa veşnică.
    Hristos S-a născut din veşnicie din Tatăl, iar pe mine m-a născut sub aripa timpului, în peştera din Betleem.
    Noi creştinii ne-am născut din Hristos, prin har, în peştera din Betleem.
    Pe actul meu de botez scrie că m-am născut în Betleem.
    Fraţilor, să ne întoarcem acum, la acest praznic dumnezeiesc, către sfârşitul începutului vieţii noastre creştine.
    Doamne, Iisuse Hristoase, noi Te-am îmbrăcat în scutece, iar Tu ne-ai îmbrăcat în Tine.
    Noi Te-am primit în peşteră, iar Tu ne primeşti în Cetatea cea de sus a Ierusalimului Ceresc.
    După cum marmura este martorul tăcut al istoriei, tot aşa şi Peştera Betleemului este martorul că acolo, Hristos a fost întâmpinat de păstori şi slăvit de îngeri. Lui I s-au închinat magii aducându-i din depărtări scumpe daruri, însă trecătoare, iar El i-a împărtăşit din darul veşniciei.
    Hristos le-a pus magilor o picătură de veşnicie pe buzele lor.
    Toţi aceia care am fost botezaţi în numele Preasfintei Treimi purtăm pe ale noastre frunţi semnul veşniciei, botezul fiind un act din veşnicie.
    Naşterea lui Hristos este începutul veşniciei noastre.
    Dumnezeu L-a creat pe om ca să aibă viaţă veşnică.
    Tu trebuie să arzi ca o lumină într-un cuib de ceară.
    Iubiţi fraţi, timpul trece şi vine veşnicia.
    Drumul nostru pe sub soare este scurt, iar drumul până la poarta Raiului este de o prescură.
    Dacă îţi iei ca merinde o prescură când vei pleca din lumea aceasta, ea îţi va ajunge până la poarta Raiului.
    Ce taină mare se petrece şi azi în paradisul pe care noi îl numim simplu: pământ!
    Aici, Dumnezeu Îşi hrăneşte fiii cu prescură, iar în Rai cu lumina harului dumnezeiesc.
    Aici prescură, acolo lumină! Iată hrana pentru veşnicie! Iată o sfântă şi binecuvântată diadă!
    Românul cultiva grâu şi viţa de vie, ceea ce îl făcea să se gândească mereu la prescură şi la potir.
    Hristos a venit să-l salveze pe om, căci acesta voia să evadeze de pe axa infinitului. Iubiţi credincioşi, În anul 2014 se împlinesc 300 de ani de când, în ziua de 15 august 1714, vrednicul Voievod al Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii ai săi şi cu sfetnicul Ianache, au fost martirizaţi la Constantinopol.
    Ţara Românească număra în vremea lui peste şase sute de mii de români creştini.
    Atunci, la Constantinopol, moartea a frânt o stâncă românească.
    În istoria neamului nostru românesc avem multe pilde de martiri.
    Martirul este martorul vieţii, iar călăul este martorul morţii.
    România este un antimis plin cu multe sfinte moaşte pe care noi azi slujim lui Dumnezeu.
    Doamne, du neamul nostru acolo unde dorul nu mai doare! Iubiţii mei fii duhovniceşti, Cu părintească dragoste vă îndemn să ascultaţi şi să împliniţi Evanghelia lui Hristos şi învăţătura Sfintei noastre Biserici Dreptmăritoare, căci „Dumnezeu întoarce omului după faptele lui şi se poartă cu fiecare după purtarea lui” (Iov 34, 11).
    Vă încredinţez dragostei celei jertfitoare a Domnului nostru Iisus Hristos şi vă las pe braţele Maicii Domnului.
    Să aveţi parte de sărbători pline de bucurii duhovniceşti!
    Să nu uităm a ne ruga unii pentru alţii şi pentru al nostru sfânt pământ românesc, din care să nu mai rupeţi florile lui Dumnezeu.
    Bucuraţi-vă toţi care astăzi v-aţi împărtăşit din Potirul veşniciei! Al vostru, al tuturor,
    de tot binele voitor, † Ioan,
    al Munţilor Dată în reşedinţa noastră Episcopală din Miercurea-Ciuc, la praznicul Naşterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Anul Domnului 2013

    Categorie:


    0 0
  • 12/26/13--00:20: Înalte aprecieri
  • Autor:

    În emisiunea Vitralii, din 19 decembrie 2013, ediţie specială de Crăciun, transmisă de Radio România - Târgu-Mureş sub numele SĂ NINGĂ INIMA DIN NOI, au fost înmânate DIPLOMELE „SUPERLATIVE CULTURALE 2013”. Printre cei care s-au bucurat de înalte aprecieri din partea Radioului Public, alături de personalităţi culturale de marcă, între care prof. univ. dr. Vasile Dobrescu şi scriitorul Nicolae Băciuţ, au fost şi prestigioasele instituţii culturale Centrul European de Studii Covasna-Harghita, din Sfântu-Gheorghe, şi Centrul Cultural „Patriarh Miron Cristea”, din Miercurea-Ciuc, care au primit distincţia SUPERLATIVE CULTURALE 2013.
    În argumentaţia realizatorului emisiunii, Valentin Marica, au fost apreciaţi cei 15 ani de cercetare interdisciplinară a zonei Covasna-Harghita pe care Centrul European de Studii Covasna-Harghita i-a înscris, cu succes, în biografia sa, la fel au fost apreciate programele de valorificare a patrimoniului documentar din colecţiile Centrului Ecleziastic „Mitropolit Nicolae Colan”, activitatea Editurii „Eurocarpatica”, organizarea Universităţii de Vară de la Izvorul-Mureşului şi a Sesiunii de comunicări ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, iniţierea colecţiei „Profesioniştii noştri”, colaborarea permanentă a Centrului cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei sau cu Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. La acest palmares al Centrului s-a referit, într-o cordială intervenţie în cadrul emisiunii, sociologul dr. Ioan Lăcătuşu, nume apreciat de ascultătorii Radio România Târgu-Mureş pentru crezul profesional al domniei sale.
    Aceleaşi înalte aprecieri au fost exprimate la adresa Centrului Cultural „Patriarh Miron Cristea”, instituţie care şi-a început activitatea din iniţiativa Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, fiind o adevărată şcoală de păstrare autentică a spiritului românesc la Miercurea-Ciuc. A fost invocat numele cercurilor de obiceiuri şi meşteşuguri populare „Românaşul”, de asemenea truda în numele binelui spiritual a prof. dr. Nicoleta Ploşnea.
    Pentru cei distinşi cu diploma SUPERLATIVE CULTURALE 2013 au colindat: îndrăgita interpretă a cântecului popular mureşean Monica Pârlea, Liceul de Artă din Târgu-Mureş şi absolvenţi ai liceelor târgumureşene, acum studenţi la importante universităţi europene.
    Celor distinşi cu diploma SUPERLATIVE CULTURALE 2013, li s-a urat să aibă gând drept şi soare pe veşminte. Sub forma urărilor de bine, realizatorul şi prezentatorul emisiunii, Valentin Marica, le-a amintit ascultătorilor cuvintele pe care le-a rostit marele Nicolae Titulescu: „România nu poate fi mioapă şi mâine. Nu se poate ca ceea ce a conceput mintea românească (...) să nu înfăptuiască energia românească...”.

    Categorie:


older | 1 | .... | 76 | 77 | (Page 78) | 79 | 80 | .... | 130 | newer