Are you the publisher? Claim or contact us about this channel


Embed this content in your HTML

Search

Report adult content:

click to rate:

Account: (login)

More Channels


Channel Catalog


older | 1 | .... | 82 | 83 | (Page 84) | 85 | 86 | .... | 129 | newer

    0 0

    UDMR este disperată că nu va trece pragul electoral la europarlamentare, de vreme ce a scos din arsenal armele grele. Trei lideri importanţi ai Uniunii Demolării Maghiarilor din România vântură ca exemplu conflictele etnice din Ucraina pentru a cere drepturi colective pentru minoritatea maghiară şi cer Europei să adopte o superlege pentru maghiari dacă vrea să evite retrasarea graniţelor şi războiul în Transilvania!

    Să luăm declaraţiile pe rând. Sogor Csaba, locul doi pe lista UDMR la europarlamentare, spune că „ţelul nostru este ca aşa cum există o decizie privind capitolul agricultură, să existe o legislaţie europeană şi în privinţa drepturilor minorităţilor”. Aşadar, europarlamentarii UDMR vor susţine în Parlamentul European o lege extensivă a minorităţilor care să stipuleze norme obligatorii pentru toate ţările membre exact cum sunt cotele stabilite de Uniunea Europeană în agricultură: câţi maghiari la hectar instituie dreptul la autonomie! Vor avea, desigur, sprijinul tuturor europarlamentarilor Ungariei în acest sens. Dar Sogor Csaba nu se opreşte la a anunţa că această legislaţie trebuie adoptată în viitorul mandat al Parlamentului European, ci aruncă şi o ameninţare voalată: „În Ucraina, problemele ar fi puţin altfel dacă Uniunea Europeană ar fi putut da un exemplu mai bun în privinţa asigurării drepturilor minorităţilor, respectării limbii, culturii, tradiţiilor minorităţilor din Ucraina”, avertizează el, ca şi cum conflictul din ţara vecină ar avea vreo legătură cu minorităţile şi nu ar fi un conflict geo-politic global între Est şi Vest.
    Dacă în Ucraina războiul civil a plecat de la minorităţi, cum ne spune Sogor Csaba, atunci trebuie să fim atenţi, ridică miza însuşi liderul UDMR, Kelemen Hunor, într-un interviu acordat unui post de radio din România, dar preluat imediat de mass-media ungară. Este responsabilitatea Europei să soluţioneze şi să prevină conflictele etnice, spune ritos Hunor, care se preface îngrijorat că în apropierea României se desfăşoară un conflict etnic în timp ce UDMR pregăteşte terenul ca în România să se repete aceeaşi nenorocire. Şi, adaugă Hunor, conflictul din Ucraina este un semn îngrijorător pentru toţi cei care au crezut că lucrurile au fost decise în mod clar, că în regiune evoluţiile sunt ireversibile şi că nu pot fi generate conflicte etnice. Culmea ipocriziei, „noi, maghiarii din Transilvania, susţinem cu consecvenţă, prin intermediul UDMR, că sarcina şi responsabilitatea Europei sunt soluţionarea şi prevenirea conflictelor”, mai spune apostolul păcii Kelemen Hunor, în contradicţie cu toate acţiunile sale. Aşadar, i se spune Europei şi nouă tuturor să nu ne culcăm pe o ureche că vom evita conflictele etnice dacă nu le dăm maghiarilor ceea ce pretind, că nimic nu e bătut în cuie, nici măcar graniţele, dacă Europa nu ia măsuri pentru minorităţi (a se înţelege cea maghiară, e singura minoritate cu probleme din Europa, după cum se poate vedea!).
    Un alt candidat al UDMR, Vincze Lorant, a lansat laitmotivul conflictului etnic cu o zi înainte, ca dovadă că şantajarea UE şi a României din perspectiva scenariului ucrainean a devenit temă oficială de campanie: „Uniunea Europeană este atentă la conflictul din Ucraina şi a condamnat fără echivoc decizia privind minorităţile din Ucraina, nu este la fel de atentă când este vorba de drepturile minorităţilor din interiorul UE”. Aşa că atenţie UE, te îngrijorezi de Ucraina, dar nu eşti atentă la ce putem face noi, politicienii maghiari, chiar de dinăuntrul tău, spre bucuria Ungariei, a Rusiei şi a tuturor celor care iubesc conflictele etnice, mai ales dacă se desfăşoară în interiorul blocului comunitar.
    Mai e loc pentru o întrebare retorică: cum e să deplângi soarta Ucrainei, dar să construieşti acelaşi scenariu în propria ta ţară, pentru membrii comunităţii pe care pretinzi că o reprezinţi? De aceea UDMR merită numele de Uniunea Demolatorilor Maghiarilor din România, pentru că direcţia secesionistă şi ameninţătoare pe care a luat-o va distruge pacea comunităţii maghiare din Transilvania şi o va angaja pe un drum al autopierzaniei. Asta dacă nu cumva votanţii maghiari vor înţelege pericolul la care se expun susţinând UDMR şi vor sta acasă, sau dacă votanţii românii vor înţelege pericolul şi vor ieşi la vot ca să oblige UDMR să dea cu capul în prag, dar să nu-l treacă. UDMR numeşte mai nou comunitatea maghiară din România drept „diaspora maghiară internă”, ca şi cum ar fi într-o altă ţară, ca şi cum ar fi străină. Ce dovadă mai vreţi că UDMR nu recunoaşte Statul Român şi că s-a angajat definitiv pe drumul distrugerii acestuia?

    (Articol, de Bogdan Diaconu, preluat de pe www.frontpress.ro)

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0

    Vineri, 9 mai 2014, după un moment de reculegere, în prezenţa unor distinse personalităţi, pe peronul gării din municipiul Gheorgheni, judeţul Harghita, au început manifestările dedicate aniversării a 70 de ani de la una dintre cele mai groaznice pagini din istoria acestor locuri, a României şi a Europei, ghetoizarea şi deportarea evreilor din această localitate în lagărele de exterminare naziste, în mai 1944. Atunci, din Gheorgheni şi împrejurimi au fost duşi în centrele de la Reghin şi Târgu-Mureş mii de evrei, care mai apoi, împreună cu cei din nord-vestul Transilvaniei, aflat sub ocupaţie horthystă, au fost trimişi, marea majoritate, pe drumul fără întoarcere, în lagărele de la Auschwitz şi Birkenau. Aici, s-a ţinut o ceremonie religioasă şi au fost câteva luări de cuvânt în care cu toţii şi-au exprimat regretul faţă de cele întâmplate şi dorinţa ca un asemenea moment groaznic să nu se mai întâmple în istoria omenirii.
    Din gară, localnici şi invitaţi, printre care Kelemen Hunor, ministrul Culturii din România, Aurel Veiner, deputat, preşedintele Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România, Csige Sandor Zoltan, consulul Ungariei la Miercurea-Ciuc, IPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, Jean Adrian Andrei, prefectul judeţului Harghita, Rafael Schaffer - Rabinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, s-au deplasat la Sinagoga din Gheorgheni, unde au continuat manifestările. Aici, după slujba religioasă săvârşită de rabinul Rafael Schaffer, prof. Iancu Izidor şi Portik Hegyi Kelemen, protopop de Gheorgheni, au luat cuvântul numeroşi invitaţi care au vorbit despre atrocităţile săvârşite asupra evreilor din Gheorgheni, din împrejurimi şi din Transilvania de Nord, ocupată de horthyşti în mai 1944 şi trimiterea acestora spre lagărele morţii. Prefectul judeţului Harghita, Jean Adrian Andrei, a propus ca la aniversarea de 75 de ani de la deportările din Gheorgheni, cu ajutorul autorităţilor centrale, să se ridice un monument în memoria celor aproape o mie de evrei ucişi în lagărele de exterminare. Un mesaj impresionant a transmis manifestărilor de la Gheorgheni ambasadorul Israelului la Bucureşti, Dan Ben Eliezer. De asemenea, Oana Rogoveanu, director pentru Drepturile Omului în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a amintit faptul că în lagărele de concentrare de la Auschwitz şi Birkenau au fost deportaţi şi au murit 131.639 de evrei din Transilvania, ocupată de horthyşti în urma Dictatului de la Viena. De asemenea, reprezentanta MAE şi-a exprimat îngrijorarea de reapariţia manifestărilor rasiste, antisemite, xenofobe în anumite părţi ale societăţii europene.
    Manifestările de la Sinagogă s-au încheiat cu un program artistic prezentat de elevii Şcolii Gimnaziale ,,Vaskertes Marton” din Gheorgheni.
    Din faţa Sinagogii, cei prezenţi la manifestări s-au încolonat într-un marş până în curtea Şcolii Gimnaziale ,,Vaskertes Marton”, în curtea căreia au fost strânşi evreii din oraş în zilele de 3-5 mai 1944, pentru a fi deportaţi în lagărele de exterminare.
    Aici, au vorbit, printre alţii, Bernad Ildiko, directoarea şcolii, Mezei Janos, primarul municipiului Gheorgheni, Csige Sandor Zoltan, consulul Ungariei la Miercurea-Ciuc, şi Csergo Tibor Andras, directorul Muzeului din Gheorgheni.
    O prezenţă inedită a fost doamna Eva Ţuţui, supravieţuitoare din comunitatea evreilor din Gheorgheni deportaţi, care în august 2014 va împlini vârsta de 90 de ani. Aceasta, în cuvinte calde şi emoţionante, a povestit cum familia ei, prezentă în trenurile deportaţilor în drum spre lagărele de exterminare a reuşit să se salveze înainte de a trece graniţa, după ce tatăl ei a dovedit grănicerului că a luptat în armata austro-ungară în timpul Primului Război Mondial, când a fost decorat pentru acte de vitejie.
    Placa de pe frontispiciul Şcolii Gimnaziale ,, Vaskertes Marton” a fost dezvelită de primarul municipiului Gheorgheni, Mezei Janos, şi doamna Eva Ţuţui, pe care este gravat în mai multe limbi textul: ,,Aici au fost adunaţi evreii din oraşul şi plasa Gheorgheni între 3-5 mai 1944, de unde au fost deportaţi în lagărele morţii ale Holocaustului. Binecuvântată să le fie amintirea. Edificat de Primăria municipiului Gheorgheni la a 70-a comemorare a Holocaustului 2014”.
    Felicitări tuturor organizatorilor manifestărilor de la Gheorgheni, atât de pe plan central, cât şi judeţean şi local pentru această reuşită.

    Acest demers, în ansamblul său, şi faptul că ambasadorul Ungariei la Organizaţia Naţiunilor Unite, Csaba Korosi, şi-a cerut, vineri, 9 mai 2014, pentru prima dată scuze pentru responsabilitatea statului ungar în cadrul Holocaustului, vin încă odată să confirme faptul că de ghetoizarea, deportarea şi, în final, exterminarea în masă a evreilor din Transilvania de Nord sunt responsabile autorităţile horthyste din acea perioadă, când Ardealul de Nord se afla sub ocupaţia lor, şi nu Statul Român, permanent acuzat de deportarea evreilor.
    Printre altele, ambasadorul Csaba Korosi a spus: „Le datorăm scuze victimelor pentru că statul ungar a fost vinovat pentru Holocaust. În primul rând, pentru că nu a reuşit să-şi protejeze cetăţenii săi şi, în al doilea rând, pentru că a ajutat şi a furnizat resurse financiare pentru comiterea unei crime în masă... Instituţiile statului ungar de la acea vreme au fost responsabile pentru Holocaust. Scuzele exprimate astăzi de statul ungar trebuie să devină parte a memoriei şi identităţii naţionale”.
    Aşa cum am mai arătat, apreciem demersurile şi ceremoniile de omagiere a victimelor Holocaustului din Gheorgheni în urma ghetoizării şi deportării în lagărele de exterminare naziste, în perioada mai-iunie 1944, dar rămân mari semne de întrebare, de ce autorităţile din Harghita (Consiliul Judeţean, Prefectura, Inspectoratul Şcolar, unele primării) şi ministerele responsabile, acceptă ca mai multe şcoli din judeţ să poarte numele lui Nyro Jozsef, despre care deputatul Aurel Veiner, liderul Comunităţii Evreieşti din România, spune că este un personaj de tristă amintire, care a promovat politica lui Horthy?! Acesta, împreună cu membrii guvernului condus de Szalasi şi cu alţi colegi din Parlamentul ungar au fugit în Austria, ajungând în Germania şi stabilindu-se în Spania lui Franco, unde au înfiinţat mai multe organizaţii ale maghiarilor din exil, continuându-şi cu aceeaşi fervoare activitatea propagandistică, devenită acum anticomunistă. „Merite” pentru care a şi fost „recuperat” de Comisia Aliată de Control, care, sub pretext de „dovezi insuficiente”, a refuzat categoric, în 1947, să dea curs solicitărilor autorităţilor comuniste de la Budapesta şi Bucureşti de a-l preda pentru a fi judecat pentru crime de război şi împotriva umanităţii. A murit la Madrid, în 6 octombrie 1953, fiind înmormântat pe cheltuiala statului spaniol.
    Numele acestui antisemit şi filonazist, din păcate, la ora actuală, îl poartă două instituţii şcolare din judeţul Harghita, respectiv din comunele Frumoasa şi Satu-Mare, şi o stradă din Odorheiu-Secuiesc, unde există amplasat, în spaţiul public, şi un bust a lui Nyro Jozsef, fost militant al fascismului în Ungaria, deşi legislaţia din România interzice simbolurile şi promovarea unei asemenea ideologii pe spaţiul public.
    Mai mult, actualii antisemiţi unguri, împreună cu Kover Laszlo, preşedintele Parlamentului ungar, au încercat în câteva rânduri să-l îngroape pe Nyro Jozsef în pământ românesc pentru a se închina orientărilor sale.
    Este un grav semnal de alarmă împotriva nerespectării legislaţiei în vigoare a unui stat democratic din Uniunea Europeană, România.

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0

    În ziua de sâmbătă, 3 mai a.c. s-a deschis oficial sezonul estival la Complexul de Agrement şi Sport „Mureşul” din Târgu-Mureş, cunoscut târgumureşenilor şi cu denumirea „Weekend”.
    Situat pe latura nordică a municipiului Târgu-Mureş, „Weekend-ul” devenit o perlă incontestabilă a municipiului, dar mai mult, s-a făcut cunoscut şi în ţară prin posibilităţile de agrement pe care le oferă, bazinele de înot cu apă curată, bazinele şi locurile de joacă pentru copii, lanţurile de restaurante, terasele şi chioşcurile sale, la care se adaugă şi spaţiile de cazare, ce-i drept, insuficiente, la cele câteva vile.
    Fiind şi o zi însorită şi călduroasă de început de vară, foarte mulţi târgumureşeni au ţinut să participle la sărbătoarea câmpenească organizată de Primăria Târgu-Mureş. La ora 11, primarul municipiului Târgu-Mureş, Dorin Florea, a urcat pe scena improvizată în spaţiul verde din faţa Casei de Oaspeţi a Primăriei, adresându-se târgumureşenilor:
    „Dacă nu era 1 mai sunt absolut convins că lumea s-ar fi luat după noi, după Târgu-Mureş, pentru modul în care ştim să ne deschidem locurile frumoase, ori deschiderea «Weekend-ului», a Complexului pe care toată lumea începe să îl aprecieze şi să-l frecventeze tot mai mult, este una din marile plăceri pe care le sărbătorim sau le deschidem împreună. Vă mulţumesc mult că veniţi, pentru că acest lucru înseamnă că preţuiţi aceste locuri, iar pentru noi nu există nimic mai plăcut decât să ştim că dumneavoastră vă simţiţi bine. Pentru acest an, tarifele vor rămâne ca în anii trecuţi, regret că n-au reuşit să-mi pregătească softiştii cartela pentru târgumureşeni, pentru că ştiţi foarte bine că suntem asaltaţi de foarte mulţi turişti şi atunci mureşeanul trebuie să aibă măcar posibilitatea de a intra un pic mai repede şi preţul rămâne confidenţial, pentru că după aceea apar discuţii. Oricum, modul în care întreţineţi «Weekend-ul», modul în care oamenii se manifestă, fără să distrugă şi să se simt bine, nu reprezintă decât o provocare. Pentru anul acesta, dacă lucrurile merg bine, începem lucrările şi la «Weekend-ul» celălalt (este vorba de extinderea Weekend-ului pe malul drept al Mureşului), pentru că după cum vedeţi, chiar dacă populaţia scade, locurile îndrăgite devin neîncăpătoare. Le mulţumesc şi celor care au avut grijă să avem o iarbă atât de frumoasă, să ştiţi că în spate stau sute de ore de muncă, iar apa vă aşteaptă, bineînţeles”.
    Primarul municipiului Târgu-Mureş a fost însoţit la eveniment de Claudiu Maior, viceprimar, Valentin Constantin Bretfelean, Aurel Trif, directori executivi în cadrul Primăriei, Ioan Chiorean, consilier, şi alţii. În continuare, au evoluat pe scenă artiştii Cătălin Crişan şi Vigh Agnes, solistă de muzică populară maghiară, iar târgumureşenii s-au aşezat ordonaţi la cele câteva cozi formate pentru a primi câte o porţie de gulaş, mici, cârnaţi şi bere. S-a făcut plajă, unii chiar s-au avântat în bazinele cu apă, s-a petrecut într-un mod plăcut şi civilizat.

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0

    La 29 aprilie 2014, şi în municipiul Târgu-Mureş a fost sărbătorită Ziua Veteranilor de Război din România, la Cimitirul Eroilor. Evenimentul la care au participat oficialităţi locale şi judeţene, reprezentanţi ai organizaţiilor militare, garda militară de onoare şi un grup de localnici, a fost deschis prin intonarea Imnului de Stat al României, urmat de o slujbă religioasă şi un parastas de pomenire în memoria celor ce şi-au jertfit viaţa pentru Patrie şi Neamul Românesc. Sigur că da, soldaţii români nu s-au luptat pentru pământul înstrăinat al Ţării în ideea că el cândva ar fi dat ungurilor, pentru ca în nostalgia stăpânirii lor în Transilvania să aibă cuibuşorul lor de ţărişoară secundară.
    Seria alocuţiunilor rostite a fost deschisă de generalul în rezervă Gheorghe Popa, reprezentantul Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere „Avram Iancu” din Târgu-Mureş. Domnia sa a arătat că această zi de sărbătoare a veteranilor de război a fost obţinută, în cele din urmă, după îndelungi şi insistente demersuri, în baza HG 1222 din 10 octombrie 2007 şi Legea nr. 303 din 13 noiembrie 2007. Trecând în revistă evenimente cu importanţă istorică, generalul Gheorghe Popa a arătat că în prevederile Convenţiei de la Geneva, în urma Războiului de Independenţă de sub dominaţia otomană, a fost stabilit că la trecerea a 25 de ani de la război, militarii participanţi au dreptul de a deveni veterani de război. Drept consecinţă, la trecerea sfertului de veac de la câştigarea Independenţei de Stat a României, moment petrecut la 22 aprilie, Regele Carol I al României, la 29 aprilie 1902, a instituit prin Înalt Decret calitatea de veteran de război pentru toţi cei care luptaseră în războiul din 1877-1878 pentru cucerirea independenţei. La acea vreme, un purtător de cuvânt al veteranilor de război a arătat regelui că lupta lor cu existenţa de zi cu zi este mai crâncenă decât aceea de pe front şi au cerut să li se dea pământ. Cererea le-a fost aprobată, iar veteranilor de război li s-a dat câte o parcelă de pământ.
    Generalul Gheorghe Popa a arătat, în continuare, că stabilirea unei zile a veteranilor de război în perioada postdecembristă a pornit de la insistenţele generalului de armată Marin Dragnea, reprezentant al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, astfel că la 29 aprilie 2008 a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Veteranilor de Război. După ce s-a păstrat un moment de reculegere, generalul Gheorghe Popa a arătat că rata mortalităţii printre veteranii de război depăşeşte 25 la sută. Dacă la înfiinţarea Asociaţiei numărul membrilor era de circa 900.000, acum s-a ajuns la 30.000 la nivel naţional, iar în Filiala Mureş, la 322. În baza legilor care au fost emise, un mutilat de război primeşte o îndemnizaţie lunară de 409 lei, un invalid de război 220 lei, faţă de Croaţia, care a fost luată de exemplu, unde un confrate primeşte lunar de la stat 2.500 euro.
    Au rostit în continuare alocuţiuni Claudiu Maior, viceprimarul Târgu-Mureşului, dr.Vasile Liviu Oprea, subprefectul judeţului Mureş, iar plutonierul major Teodor Mureşan, veteran de război în vârstă de 93 de ani, a recitat o poezie proprie închinată fraţilor de arme.
    La eveniment a fost anunţată prezenţa generalului de brigadă Marin Ştefănescu, a maiorului Dumitru Rotaru, a sublocotenentului Gheorghe Manoilă, a plutonierului major Dumitru Şomlea, care a împlinit vârsta de 100 de ani, a plutonierului major Teodor Mureşan, de 93 de ani.
    La încheierea ceremonialului, veteranilor de război li s-au înmânat diplome şi plachete omagiale, a urmat momentul depunerilor de coroane, iar Garda de Onoare a defilat acordând ales onor militar, spre dreapta.

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0

    Pentru un român, de oriunde ar fi el, ziua de 9 mai are o triplă semnificaţie, în principal de importanţă istorică. În primul rând, ziua de 9 mai este sărbătorită pentru că la acea dată a anului 1877 s-a declarat independenţa de stat a României de sub ocupaţia otomană, urmare a Războiului de Independenţă. În al doilea rând, urmând cronologia, ziua de 9 mai este sărbătorită din anul 1945 deoarece este Ziua Victoriei asupra ocupaţiei fascisto-horthyste. Aceeaşi zi de 9 mai, fiind pe placul mai-marilor Europei, a fost declarată, în anul 1950, ca fiind Ziua Europei.
    Festivitatea sărbătoririi zilei a început cu intonarea Imnului de Stat al României, după care un sobor de preoţi a ţinut o slujbă de comemorare a eroilor neamului, căzuţi pentru eliberarea Patriei. În continuare, comandantul Garnizoanei Târgu-Mureş, generalul de brigadă Adrian Ciolponea, a făcut o scurtă prezentare a semnificaţiei istorice a victoriei asupra ocupaţiei nazisto-horthyste de la 1945. Au urmat alocuţiuni incendiare rostite de Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş, Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, iar Liviu Vasile Oprea, subprefectul recent numit al judeţului Mureş a dat citire mesajului primit din partea premierului Victor Ponta.
    Ceremonialul s-a încheiat cu depuneri de coroane din partea administraţiilor locale şi judeţene, a instituţiilor de stat, a instituţiilor de învăţământ şi cu defilarea Gărzii de Onoare.
    Printre alte personalităţi ale vieţii publice şi politice, am remarcat prezenţa la festivităţi a senatorului Crin Antonescu, preşedintele PNL, sosit la Târgu-Mureş pentru lansarea candidatului unic al PNL pentru Regiunea Centru la alegerile europarlamentare, Eduard Helvig.
    În acelaşi timp, nu poate fi neglijată absenţa de la festivităţile consacrate sărbătoririi zilei de 9 mai a formaţiunilor politice ungureşti şi a şcolilor din Târgu-Mureş cu predare exclusiv în limba maghiară, cum ar fi Universitatea „Sapienţia” sau Liceul „Bolyai Farkas”. O dovadă în plus de respingere din partea lor a valorilor naţionale româneşti, a istoriei şi culturii româneşti, dar cu toate acestea, se înghesuie mereu la guvernare şi sunt acceptaţi, chiar dacă ei niciodată nu reprezintă interesele naţionale ale României.

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0
  • 05/21/14--08:27: „UN PREMIU OTRĂVIT”
  • „Ce ziua clădea Noaptea se surpa”

    Niciodată nu am înţeles mai bine versurile cunoscutei balade populare „Monastirea Argeşului” ca în ultimii ani. Când ajungi să crezi că, în sfârşit, ai reuşit să creezi punţi de comunicare interetnică, în oraşul în care Dumnezeu ne-a hărăzit să trăim împreună, deodată vine cineva şi îţi trânteşte uşa în nas, lăsându-te cu un gust amar, greu de definit. Aşa s-a întâmplat şi ultima dată, când tocmai ne pregăteam să ne prezentăm, cu onor, candidatul la premiul anual „PRO URBE”.
    Printr-o lovitură mişelească, o mână nevăzută dar sigur otrăvită, ne-a luat dreptul de a mai avea un candidat anual la mult comentatul premiu. Era frumoasă întâlnirea anuală a beneficiarilor acestui premiu, festivitatea de decernare şi masa de socializare cu toţi cei premiaţi de-a lungul timpului. Prea mult însă! Ca o lovitură de trăsnet a căzut hotărârea unor minţi otrăvite de ură, care, în schimbul unei „mâini de voturi”, au hotărât dur: „un singur premiu anual!”. Şi noi? Noi, românii, când vom mai putea avea un reprezentant al acestui premiu? La Paştele cailor, în condiţiile în care maşina de vot udemeristă funcţionează fără fisură: 17 la 4, fără comentarii...!
    Au urmat poveşti dulci, explicaţii inutile pentru că zarurile erau deja aruncate, discriminarea deja luase locul acelei iluzorii speranţe de înţelegere.
    Am luat hotărârea de a nu mai participa niciodată la festivitatea de decernare a mult contestatului premiu. Nici noi, nici beneficiarii. Ei şi ce? Cui i-a păsat că am fost sau nu prezenţi? Dimpotrivă...
    Personal, am fost tare mâhnită, căci eu una chiar mergeam cu plăcere în fiecare an la festivitatea de înmânare a premiului. Mâhnirea însă mi s-a risipit după câteva zile, când, la o întâlnire de suflet cu reprezentanţi dragi ai societăţii civile, unul dintre candidaţii la acest premiu mi s-a adresat blând cam în felul următor: „Nu mai fiţi supărată doamnă, acesta e un PREMIU OTRĂVIT, pe care chiar nu mi-ar face plăcere să îl primesc”. Ei bine, din acel moment, m-am dezmeticit şi am înţeles câtă dreptate avea omul.
    Aşa este, pentru noi PRO URBE a fost încă de la început un PREMIU OTRĂVIT, care a generat, de-a lungul timpului, controverse şi energii risipite degeaba.
    Dragoste cu sila nu poţi face, aşa că, stimaţi domni şi doamne care ne-aţi scos din ecuaţie cu sânge rece, atribuiţi-vi-l sănătoşi în anii ce vin, căci nouă nu ne mai trebuie. Oricum, fiind vorba de un singur loc, tot dumneavoastră veţi alege pe „românul” care vă convine: un obedient cu coloană vertebrală flexibilă, un ins gata să ia „poziţia ghiocelului”, un „yesman” multicultural gata oricând să vă facă jocul. De aşa ceva noi nu avem nevoie, aşa cum nici dumneavoastră nu aţi avea. Totuşi, păstraţi un loc şi transmiteţi-l din mandat în mandat, căci, cam peste 30 de ani, îl veţi putea atribui unei persoane care sigur îl va merita. Închei, nu înainte de a-mi pune şi a vă pune două întrebări, acelora care ne-aţi discriminat la modul abject:
    Cui îi foloseşte această hotărâre stupidă de a lua dreptul românilor la premiul PRO URBE?
    Cum v-aţi simţit la festivitatea ultimă a decernării unicului premiu?
    Aţi săpat nu şanţuri, aşa cum ne-aţi acuzat, ci prăpastii greu de trecut în relaţiile noastre de convieţuire. Păcat...!
    Cu regret,
    prof. Rodica Pârvan
    Consilier local în Consiliul Local Sfântu-Gheorghe

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0

    Cu prilejul lansării cărţii intitulate „Întoarcerea acasă” avându-l autor pe Prinţul Nicolae, manifestare culturală ce a avut loc, în organizarea Consilul Judeţean Mureş împreună cu Biblioteca Judeţeană Mureş, în Sala Oglinzilor a Palatului Culturii din Târgu-Mureş, pe 24 aprilie 2014, prezent la eveniment, prefectul judeţului Mureş, Corneliu Grosu a anunţat că este ultima zi în care deţine această funcţie. În ziua următoare, pe 25 aprilie, în Sala Mare a Palatului Administrativ s-a desfăşurat ceremonialul de investire în funcţie a noului subprefect. Chestorul principal de poliţie Florea Oprea, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a dat citire HG nr. 308, 309 şi 310, publicate în Monitorul Oficial nr. 299 din 23 aprilie 2014, prin care se constată încetarea mandatului lui Corneliu Grosu, prefectul judeţului Mureş, a lui Manuel Augustin Butiulcă, subprefectul judeţului Mureş, şi numirea cu caracter provizoriu a lui Vasile Liviu Oprea în funcţia de subprefect al judeţului Mureş. Acesta din urmă a preluat şi prerogativele funcţiei de prefect până la numirea de către Guvern a noului prefect de Mureş.
    Prezent la eveniment, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a fost asaltat de-a dreptul de presă, punându-i-se diferite întrebări, ele referindu-se în principal la conflictul devenit război între Rusia şi Ucraina şi măsura în care România poate fi periclitată, dată fiind vecinătatea ţării noastre cu cele două state. Printre întrebările puse de ziarişti au fost şi cele de natură a se afla de când şi cine va fi numit nou prefect al judeţului Mureş. Mircea Duşa: „… Prin Hotărâri ale Guvernului au fost eliberaţi din funcţie domnii Grosu, Butiulcă şi a fost numit în funcţia de subprefect domnul Oprea. … Urmează ca la propunerea Ministerului Administraţiei, prin Hotărârea Guvernului să fie numit şi un prefect în judeţul Mureş, dar până la numirea unui prefect, conform legii, domnul Oprea va avea şi atribuţiile de prefect”. Întrebat fiind când va fi numit noul prefect, ministrul Mircea Duşa a răspuns: „Într-o perioadă rezonabilă. Nu pot să vă dau o dată fixă pentru că nu este în «curtea» Ministerului Apărării numirea prefectului unui judeţ. Atunci când eram ministrul Administraţiei şi Internelor, propuneam eu aceste date. De data aceasta, neavând un atribut expres pe acest subiect, am să mă abţin să fac anticipări”. La insistenţele presei, Mircea Duşa a mai adăugat următoarele: „… V-aţi convins că şi la Harghita şi la Covasna au rămas prefecţii români în funcţie şi eu cred că va rămâne un prefect român în funcţie şi la judeţul Mureş. Pentru că, până la urmă, prefectul, aşa cum spuneam, este reprezentantul Guvernului în teritoriu, este o funcţie apolitică şi trebuie să se ocupe, aşa cum spuneam, de realizarea obiectivelor de guvernare şi de urmărirea respectării legii şi a Constituţiei. UDMR este la guvernare, dar eu cred că cei de la UDMR, şi cred că asta fac, trebuie să se intereseze mai mult de realizarea obiectivelor economice, sociale în localităţile unde populaţia de etnie maghiară este majoritară, şi de crearea condiţiilor de muncă şi de viaţă pe care maghiarii, şi de altfel şi românii, le aşteaptă… Eu, încă odată nu confirm această informaţie (cum că noul prefect ar fi promulgat din UDMR - n.n.), chiar dacă probabil o să comenteze vreun reprezentant al UDMR-ului din judeţul Mureş altfel. Eu încă odată repet, în România trebuie să se respecte legea, să se respecte Constituţia şi indiferent că suntem români, că suntem maghiari, legea este una pentru toţi şi trebuie s-o respectăm aşa cum este, că e bună, că e rea. Legile sigur că se mai modifică în timp, dar trebuie să respectăm cu toţii legile… Eu, care provin din această zonă, nu pot să afirm decât că prefectul trebuie să fie un specialist în domeniu şi că prefectul trebuie să fie în aceste judeţe şi pentru populaţia care trăieşte în aceste judeţe, un prefect român. Am insistat ca şi în judeţul Harghita şi în judeţul Covasna prefectul să fie român. Până la urmă, să ştiţi că prefectul din judeţul Harghita, pe care-l cunosc mai bine, este un prefect român şi este apreciat foarte mult şi de români şi de maghiari. Atunci când îţi faci datoria conform legii şi eşti echidistant, lumea te apreciază indiferent de etnie”.
    Cu toate acestea, în presa locală de limbă română au apărut unele speculaţii privind numirea noului prefect, vehiculându-se în primul rând numele lui Frunda Gyorgy, actualul consilier onorific al premierului care „moare” de grija UDMR-ului, Victor Viorel Ponta!!!

    Nota redacţiei: Adevărat, domnule ministru Duşa, că în judeţele Covasna şi Harghita au rămas prefecţi români, numai că formaţiunea politică din care şi dumneavoastră faceţi parte, PSD, cel puţin la Covasna nu prefect român a promis alegătorilor din Colegiul domnului deputat Horia Grama (Întorsura-Buzăului - Covasna), ci a promis, în schimbul voturilor, „Codrin Munteanu prefect”. Dumneavoastră cât timp credeţi că veţi mai putea prosti proştii cu discursuri dintr-astea politicianiste, bazându-vă pe faptul că memoria românului este scurtă?! Nu sunteţi cu nimic mai buni decât ceilalţi şi, din acest motiv, cel puţin noi, cei de la „Condeiul ardelean” vom aminti românilor, de câte ori vom avea ocazia, că PSD este la fel de mincinos ca şi ăia care ne minţeau şi „ne tăiau” până mai acum doi ani. Asta fie amintit pe scurt, ca să nu mai intrăm acum în detalii de genul spuselor lui Victor Viorel Ponta, pe 20 martie 2010, la Topliţa Română: „Ţinutul secuiesc nu există!”, după care, pe 9 decembrie 2012, la 21.05, nu mai ştia cum să anunţe, cu 70 la sută din voturile românilor în desagă, că el, de fapt, vrea UDMR la guvernarea României!! Lucru pe care, până la urmă, l-a şi realizat, dând la ţurloaiele lui Crin Antonescu şi ale PNL, până când aceştia s-au săturat şi au luat calea opoziţiei, Victor Viorel Ponta văzându-şi astfel visul cu ochii, adică să-i aibă pe unguri alături de el, nemaicontând nici măcar faptul că (spre desosebire de alţi ani) acum mai era un partid de câteva procente care putea intra oricând în Executiv, şi anume PPDD. Şi uite aşa, românii au înghiţit din nou găluşca, fraieriţi de mai marii zilei: au votat USL şi a ieşit UDMR!!! Aşa că, încă odată, domnule ministru, vă rugăm respectuos să ne mai lăsaţi cu prelegerile şi prezicerile politicianiste, că zău, am obosit, şi oricum românii s-au lămurit, credem şi sperăm că definitiv, cu clasa politică din care şi dumneavoastră, în fruntea PSD, faceţi parte.

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0

    UCRAINENII AU DORIT FEDERALIZAREA ŞI S-AU ALES CU FĂRÂMIŢAREA

    Redăm mai jos un articol publicat în ziarul „Adevărul” din 10 mai 2010.

    Într-un interviu acordat săptămânalului ucrainean „Gazeta 2000”, vicepremierul şi totodată ministru pentru Politici Regionale de la Kiev, Victor Tihonov, a pledat pentru federalizarea ţării. „Sunt un susţinător fervent al ideii de descentralizare şi de federalism”, a spus Tihonov. El a amintit că la sfârşitul secolul al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, această idee a fost susţinută de doi cunoscuţi naţionalişti: Mihail Dragomanov şi Mihail Gruşevski.
    La alegerile prezidenţiale din 1991, pentru o structură federativă s-a pronunţat şi Viaceslav Ciornovil, viitorul lider al opoziţiei prooccidentale din Ucraina, decedat apoi în condiţii suspecte într-un accident rutier. „Practica a demonstrat că modelul actual nu face faţă provocărilor moderne. Oricât de mult am vorbi despre dorinţa noastră de a ne alinia standardelor ţărilor dezvoltate din Europa, dacă nu vom schimba nimic este puţin probabil să obţinem rezultatele dorite”, a subliniat oficialul ucrainean.

    PRO ŞI CONTRA

    Planul nu a trecut neobservat în rândul analiştilor de la Kiev. Directorul Institutului ucrainean pentru Strategii Globale, Vadim Carasev, spune că dacă susţinătorii sistemului federal şi-au propus să modifice Constituţia, atunci o vor face. El crede că vestul Ucrainei nu a fost prorus nici în timpul URSS, iar la nivel cultural şi lingvistic o astfel de federaţie există deja, chiar dacă nu sunt graniţe administrative.
    Karasev dă ca exemplu faptul că multe regiuni din Ucraina au eroi proprii şi le-au ridicat monumente, iar la nivel de afinităţi vestul este prooccidental, iar estul prorus. ... expertul se teme că un asemenea proiect ar ameninţa existenţa unei Ucraine independente, în graniţele sale actuale.
    La rândul său, directorul general al Consiliului de Strategie Naţională din Kiev, Valeri Homiacov, spune că ideea federalizării animă de multă vreme clasa politică din Ucraina. „În opinia mea, aceasta este singura modalitate de a salva Ucraina ca stat, pentru că Ucraina este foarte, foarte eterogenă”, a declarat pentru „Vzgliad”, Homiacov, subliniind că Ucraina are şi în prezent în componenţa sa o republică autonomă, Crimeea.

    „GALIŢIA E O ALTĂ ŢARĂ”

    Şeful Institutului European pentru Cultură politică, Aleksandru Bulavin, consideră că a vorbi despre unitatea Ucrainei „este pur şi simplu ridicol”. „Este evident că Galiţia este o altă ţară şi nu le putem interzice locuitorilor să pună monumente cu eroul lor naţional, Bandera. Prin urmare, în afară de programele de educaţie care trebuie să aibă caracter naţional, restul ar trebui să se decidă la nivel regional”, subliniază Bulavin.
    Directorul general al Institutului internaţional de expertiză politică din Kiev, Evgheni Mincenko, crede că elaborarea proiectului de federalizare va necesita cel puţin un an, subliniind şi el diferenţele care există între regiunile din estul rusofon al Ucrainei şi vestul catolic naţionalist ucrainean. „Dacă locuitorii din Ivano-Frankovsk vor ca Bandera să fie eroul lor naţional n-au decât, la urma urmelor e dreptul lor. Însă ei nu au dreptul să-l impună pe Bandera ca erou în regiunea Lugansk din estul Ucrainei”, susţine Mincenko. „Simte minoritatea română din Cernăuţi nevoia să vorbească în limba română? N-are decât să vorbească. Dacă în Crimeea limba rusă predomină, de ce locuitorii peninsulei să fie ucrainizaţi cu forţa?”, se întreabă analistul.

    CARE VOR FI CELE CINCI VIITOARE REGIUNI

    Potrivit publicaţiei „Vzgliad”, Ucraina ar putea să fie împărţită în cinci regiuni, dintre care Crimeea este deja o regiune cu grad de autonomie sporit. Dar aceasta este doar o versiune de lucru a noului guvern prorus de la Kiev, iar declaraţiile vicepremierului Viktor Tihonov par menite doar să testeze opinia publică ucraineană. Oricum, o parte dintre analiştii ucraineni îi reproşează preşedintelui Ianukovici că nu dă doi bani pe regiunile vestice ale ţării (bazinul său electoral fiind în Est) şi că oamenii pe care i-a numit în Vest ca guvernatori sunt nişte „glume”.
    CE SPUNE LITERA LEGII: Constituţia din 1996 a consfinţit statutul unitar al Ucrainei, punându-se capăt discuţiilor despre federalism.

    COMITET PENTRU SALVAREA UCRAINEI - contraofensivă

    La Kiev a fost înfiinţat săptămâna trecută Comitetul pentru salvarea Ucrainei. Din acest organism fac parte scriitori, jurnalişti, reprezentanţi ai partidelor şi organizaţiilor de opoziţie, care se opun politicii de apropiere faţă de Moscova. Ei vor să tragă un semnal de alarmă faţă de înţelegerile dintre preşedintele Ianukovici şi liderii de la Kremlin care fac ca Ucraina să fie luată „bucată cu bucată” de Moscova, scrie „Ukrainskaia Pravda”.
    „Regimul lui Ianukovici s-a transformat într-o comisie de lichidare a statului nostru. Pentru a se asigura de bunăvoinţa şefilor de la Kremlin, noua putere, după vânzarea teritoriului ucrainean, este gata să predea şi sectorul aeronautic şi energia atomică. Ei vând Ucraina şi poporul en-gros şi en-detail”, susţin membrii Comitetului pentru salvarea Ucrainei într-un apel către populaţie. Apelul intervine în contextul în care regimul Ianukovici a bătut palma cu Rusia asupra multor proiecte sensibile. Luna trecută, preşedinţii rus şi ucrainean, Dmitri Medvedev, respectiv Victor Ianukovici, au decis prelungirea staţionării Flotei Ruse în Crimeea până în 2042, în schimbul unei reduceri cu 30 la sută a preţului pentru gaze naturale ruse achiziţionate de Ucraina.

    „ANEXĂ A RUSIEI”

    Premierul Putin face acum presiuni pentru înfiinţarea unui holding în domeniul nuclear, dar şi pentru o fuziune între concernul rus Gazprom şi societatea ucraineană Naftogaz. O fuziune între gigantul gazier rus şi Naftogaz ar avea consecinţe majore, Ucraina urmând să fie transformată, în felul acesta, într-o „anexă” a Rusiei, consideră politicieni ruşi şi ucraineni...
    Victor Ianukovici este acuzat că vinde Ucraina bucată cu bucată Rusiei.
    Autor: Viorica Marin

    Să învăţăm ceva din evenimentul tulbure din Ucraina! Să nu repetăm greşeala ireparabilă a ucrainenilor!
    În cazul că se va face regionalizarea, va trebui ca cele trei judeţe - Mureş, Covasna şi Harghita - să facă parte din regiuni diferite, astfel încât la conducerea de vârf a regiunii să fie numiţi/aleşi cetăţeni români de naţionalitate română. Se va pune capăt umilirii românilor în plan local, unde ungurii nu ştiu ce înseamnă omenia. Cum va arăta gruparea regională, va hotărî Statul Român şi nu naţionalitatea minoritară maghiară din România. Considerăm că avem atâta clarviziune, încât să nu ne trezim cu un ghimpe autonom în centrul Ţării. Este strict necesar ca, în problema Ardealului, să fie consultat Poporul Român prin referendum naţional, iar vânduţii care servesc şi astăzi interese străine, să fie izolaţi şi sancţionaţi pentru atitudinea de propagare a unor neadevăruri istorice, care stimulează atitudini iredentiste.
    Ţara noastră nu este eterogenă precum Ucraina, pentru că noi n-am săvârşit rapturi de la nimeni, din contră, România mai are fâşii înstrăinate în toate punctele cardinale (vezi Caliacra, Bucovina, judeţele din sudul Moldovei şi „pân’ la Tisa”, din vremea lui Burebista), dar ceea ce este în graniţele actuale se prezintă într-o unitate indestructibilă pe care românii şi-au realizat-o prin mari sacrificii, de-a lungul secolelor. Însă Ţara noastră a cerut spaţii din ţările vecine pentru cimitirele eroilor români care au murit şi pentru libertatea popoarelor lor (Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia).
    După cum reiese din articolul de mai sus, preşedintele Ucrainei nu era interesat de partea de vest a ţării, „bazinul său electoral fiind în Est”, iar politicienii considerau „Galiţia o altă ţară” şi „Ucraina are şi în prezent în componenţa sa o republică autonomă, Crimeea” (o mare greşeală! - n.n.). Deci Ucraina era predispusă destrămării chiar din interior.
    România nu are nimic de împărţit. Trăim bucuria de 100 de ani că suntem împreună în rotundul Ţării şi aşa ne vom duce viaţa mai departe. Sperăm că, în urma unor noi alegeri, vom avea la conducere români adevăraţi, cu înaltă responsabilitate faţă de popor şi integritatea Ţării, cărora le vom da substanţa majoritară, încât ungurii să nu mai aibă îndrăzneala de a cere după bunul plac, atâta vreme cât li se dă posibilitatea de a participa la hotărâri importante pentru bunul mers al vieţii populaţiei româneşti. Să facă şi ei bine odată pentru totdeauna să se supună Constituţiei şi legilor României, dacă au ales şi vor să trăiască în această Ţară. Aşadar, soluţia este ca, obligatoriu, să li se controleze încadrarea în normele de bună convieţuire. Aşa va fi linişte în viaţa tuturor locuitorilor României.

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0
  • 05/21/14--09:02: Anatoly au talent!
  • Interviu cu membrii cvintetului muzical românesc braşovean: Andrada Mureşan, Gabriel Baciu, Ciprian Cucu, Ciprian Ţuţu şi Marius Modiga

    - Ce înseamnă pentru voi că aţi ajuns în finala concursului „Românii au talent”? Ce doriţi de la acest concurs, dincolo de premiu?
    - Faptul că am ajuns în finală este o confirmare că muzica pe care o interpretăm a ajuns acolo unde ne-am dorit: la sufletul oamenilor. Ne bucurăm nespus pentru faptul că avem din nou şansa să arătăm întregii ţări că ne putem reinventa cu fiecare număr pe care îl prezentăm, că suntem o formaţie versatilă şi originală, dorindu-ne să facem un spectacol de calitate.
    - V-aţi gândit ce veţi face cu banii după ce veţi câştiga concursul?
    - Dacă vom câştiga acest concurs, în primul rând va fi o recunoaştere a talentului nostru la nivel naţional şi asta pentru noi contează enorm, iar în ceea ce priveşte banii... o parte din ei i-am investi în realizarea unui studio profesional, în înregistrarea de CD-uri cu tematici diverse (divertisment, folclor, evergreen, o istorie a muzicii culte etc.) şi în iniţierea unui Festival-Concurs de nivel internaţional dedicat grupurilor vocale.
    - Şi totuşi, ca să câştigaţi aveţi nevoie de voturile oamenilor care se vor uita la televizor. Aveţi un mesaj pentru cititorii publicaţiei noastre, care sunt de acum din multe judeţe ale ţării şi care, desigur, ar putea să vă voteze?
    - Mesajul este simplu: După START VOT, votaţi ANATOLY la 1276. Acum, lăsând gluma deoparte, sperăm ca momentul muzical pregătit pentru finală să fie perfect, să cucerim definitiv atât juriul, cât mai ales întreaga Românie, iar cititorii „Condeiului ardelean”, atunci când vor vota, să fie mândri că suntem dintre ai lor.
    - Poate că nu vom putea contabiliza voturile cititorilor noştri care vă vor susţine pentru finala de la „Românii au talent”, dar le putem face o promisiune a unui concert, pe viitor, la Sfântu-Gheorghe, la Covasna ori poate la Topliţa Română?
    - De mult ne dorim acest lucru. Aşadar, invitaţia ne-aţi făcut-o voi. Cu siguranţă că în această iarnă vom ajunge şi în Sfântu-Gheorghe, cu un Concert de colinde şi cântece de Crăciun. Şi atunci, de ce nu am ajunge şi la Covasna ori Topliţa Română? Doar să ne primiţi!
    - Când va fi concursul, ştim deja un număr de telefon şi o oră când vă vom putea vota?
    - Finala va fi vineri, 16 mai, începând cu ora 20:30, la ProTv. Ca voturile să fie validate, ardelenii pot trimite sms cu textul ANATOLY la numărul 1276 sau să apeleze numărul de telefon alocat grupului nostru (în funcţie de ordinea de intrare în concurs) doar după ce s-a anunţat START VOT. Dorim să mulţumim pe această cale tuturor celor care ne-au votat şi care ne vor vota, şi sperăm să aveţi parte de un spectacol de excepţie, alături de noi. Vă îmbrăţişăm cu tot dragul!
    - Iar noi vă mulţumim pentru amabilitatea cu care aţi dat din nou curs unui interviu în „Condeiul ardelean” şi vă urăm multă baftă în acest concurs, dar şi în cariera ce va urma de aici înainte!

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0

    Festivalul Cultural-Patriotic „Ţara Crăişorului”

    Cronica unui festival memorabil - Festivalul Cultural-Patriotic „Ţara Crăişorului”,
    Ediţia a VII-a, Secţiunea I (partea întâi şi a doua)

    Luam la cunoştinţă, cu interes, de existenţa Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea” în vara anului 2010, când, împreună cu prietenii mei, dr. Ioan Lăcătuşu şi prof. Ilie Şandru, am fost invitat, la Deva, judeţul Hunedoara, de preşedintele fondator Ioan Paul Mărginean, pentru a stabili primele contacte de colaborare. Atunci am fost impresionat de activitatea bogată, dar şi extrem de variată desfăşurată de Asociaţie de la înfiinţarea sa, cu puţin timp înainte, în 2008. Şi aceasta nu atât din spusele preşedintelui, cât mai ales din documentele puse cu generozitate la dispoziţie de domnia sa: revista „Ţara Iancului”, extrase din ziarele locale din judeţele Hunedoara, Arad şi Alba, fotografii şi filme realizate cu prilejul manifestaţiilor, mesaje, memorii, scrisori, intervenţii scrise adresate autorităţilor şi instituţiilor publice de educaţie şi cultură, precum şi site-ul asociaţiei. De atunci, am participat la mai multe manifestări complexe organizate şi coordonate de Asociaţie, care au cuprins simpozioane şi mese rotunde cu tematică istorică, vizite la muzee şi case memoriale, dezvelirea şi sfinţirea unor monumente şi plăci comemorative închinate eroilor şi evenimentelor de rezonanţă istorică, depuneri de coroane şi aniversări solemne, vernisarea unor expoziţii, concursuri tematice, primirea în rândul organizaţiei „Crăişorii” a unor noi detaşamente, excursii tematice, momente artistice sau spectacole, acţiuni la care participă un mare număr de români, de la copii de grădiniţă şi ai claselor primare până la oameni aflaţi la vârsta senectuţii.
    Pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, anul trecut, remarcam marele merit al Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea” şi mai cu seamă al preşedintelui său, faptul că au iniţiat şi o organizaţie de copii şi tineret, viitorii discipoli ai lui Iancu şi apărători ai valorilor naţionale, numită „Crăişorii”, spunând următoarele: „Este meritoriu faptul că o asociaţie foarte tânără, ca Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea mea”, îşi propune să facă ceea ce Statul Român, prin instituţiile sale specializate în domeniul învăţământului, educaţiei, sportului, turismului, a uitat să facă, sau, pur şi simplu, a şters din îndatoririle lui de instruire şi educare cultural-patriotică a acestui neam. Că doar aşa îndemn au primit românii nu demult: „Cui nu-i convine, să plece. Atâta poate Statul Român la ora actuală!”. Păi, atât poate pentru copiii şi tineretul său? Unde sunt imensele fonduri şi patrimonii ale organizaţiilor existente până la sfârşitul anului 1989, ale şoimilor, pionerilor sau UTC-lui, necesare actului educaţional? Au fost jefuite cu neruşinare de cei care au condus România peste 23 de ani, fără să dea seamă de acest jaf. Revoluţionarul Avram Iancu, prin testament, dona întreaga sa avere Naţiunii Române pentru realizarea unei justiţii naţionale bazate pe dreptul legii. „Revoluţionarii” contemporani au deposedat Naţiunea Română de toată averea sa, în dispreţul legii. Aceste imense valori materiale au fost realizate de milioane de copii şi tineri, într-o perioadă de mai multe generaţii, prin munca efectuată pe şantierele şi ogoarele patriei, prin colectarea de materiale refolosibile, prin veniturile aduse de propriul patrimoniu, prin spectacolele susţinute sau contribuţia părinţilor. Şi, însuşi şeful statului, cu un cinism demonic, sfidând orice bun-simţ, după jaful înfăptuit împotriva copiilor ţării, în loc de justiţie, de punere în practică a forţei dreptului, propune tinerilor - invocând neputinţa legilor plăsmuite în laboratoarele găştilor politice, formate de dregătorii profitori la „dreptul” obţinut prin hoţie, fals şi minciună - să renunţe, fără luptă, la drepturile lor naturale în favoarea hoţilor, să-şi părăsească plaiurile părinteşti, să renunţe deci la propria lor identitate naţională, pentru că statul hoţilor „…atât poate!”... Educaţia rămâne doar în sarcina părinţilor şi a şcolii, în perioada în care şcoala românească se află într-o criză profundă, iar cea mai mare parte a părinţilor se află la muncă, în dese cazuri, în străinătate. Astfel analfabetismul, promiscuitatea de canal, problemele psihice, abandonul şcolar, violul şi maternitatea la vârste fragede, consumul de droguri, violenţa au devenit fenomene frecvente în rândul copiilor. De aceea, înfiinţarea unor organizaţii precum Clubul „Crăişorii” este benefică, atât pentru viaţa şi viitorul copiilor, cât şi pentru societatea românească în ansamblul său”.
    Faptul că mai sunt numeroşi intelectuali conştienţi de rolul lor în iniţierea, cunoaşterea şi însuşirea istoriei neamului, a tradiţiilor sale, a iubirii de neam şi ţară de către tânăra generaţie - în condiţiile în care moda „europenismului”, preluat şi difuzat cu osârdie de „elitele intelectuale” autohtone sau alogene a făcut adepţi la nivel instituţional -, ne dă încă speranţa că acest neam va mai juca un rol pe scena istoriei omenirii. De aceea, cred că numele fiecăruia dintre aceşti patrioţi, cel puţin a celor cunoscuţi de mine în ultimul an, solidari în domeniul educaţiei cu preşedintele Ioan Paul Mărginean, trebuie amintit cu consideraţie, respectat şi onorat de concetăţenii lor: Mihaela Aurora Zamfir, Romulus Urs, Ioachim Lazăr (Deva), Teodor Gheorghe Păiuşan, Corina Jenica Tulea, Ioan Toma Darău, Ana Lenuţa Moţica, Crăciun Dorel Moţ (Gurahonţ), Pavel Vesa, Nicolae Cristea, Eugen Criste, Sorin Sabău, Gabriel Hălmăgean (Arad), Ioan Jorza (Brad), Visarion Neag (Mănăstirea Crişan), Viorel Nan (Hălmagiu), Doru Decebal Feldiorean (Sfântu-Gheorghe), Ioan Mugur Topolniţchi, Florentina Teacă, Gheorghe Tabalai (Covasna), Mircea Frenţiu, Sergiu Ştefănescu, Vasile Benchea (Blaj), Nicolae Popa, Daniel Constantin Benea (Crişcior), Vasile Faur (Ineu), Diana Ruxandra Lascu, Ioan Lascu, Gelu Neamţu, (Cluj-Napoca), Aurelia Şchiop, Marinel Chiriţescu, Ioan Han, Barbu Todea (Albac), Sanda Simona Lazea (Vadu-Moţilor), Petru Mateş, Adina Liliana Oneţ, Ioan Trif (Horea), Silviu Ponoran, Viorel Porcar, Aurelia Melania Forosingan, Tudor Ponoran (Zlatna) şi mulţi alţii care au condus sau s-au implicat cu dăruire şi responsabilitate în multiplele forme de manifestare ale Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea”.
    De la Ţebea sau Crişcior, de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj sau de la statuia Buteanului din Gurahonţ, de la Brad sau Sarmizegetusa, manifestările organizate de „Ţara Iancului - Iubirea mea” au fost reflectate cu acribie în paginile „Condeiului ardelean”, care de doi ani are onoarea de a fi partener media al vrednicei Asociaţii pe tărâmurile activităţilor instructive şi educativ-patriotice. Fideli colaborării, şi în acest an, odată cu declanşarea primei Secţiuni a Festivalului Cultural-Patriotic „Ţara Crăişorului”, ediţia a VII-a, „condeierii” au răspuns prezent la invitaţia Asociaţiei, făcută de organizatori la începutul lunii aprilie. Pentru înţelegerea cititorilor, trebuie să descriem, în câteva rânduri, modul de organizare al acestuia. Fiecare ediţie are stabilită o tematică ce se desfăşoară în patru secţiuni, eşalonate pe parcursul unui an în diferite localităţi ardelene. La rândul ei, secţiunea poate cuprinde două tipuri de activităţi, în funcţie de categoriile de vârstă ale participanţilor: activităţi destinate tuturor vârstelor ori numai unora dintre ele. Astfel, actuala ediţie, a VII-a - pornind de la faptul că 2014 este an jubiliar pentru mai multe evenimente, împlinindu-se: 230 de ani de la Revoluţia lui Horea, Cloşca şi Crişan (1784); 190 de ani de la naşterea, la Vidra de Sus (azi Avram Iancu), al celui mai iubit român-ardelean Avram Iancu (1824-1872); 165 de ani de la sfârşitul Revoluţiei şi Războiului de autoapărare al românilor din Transilvania pentru drepturi, dreptate şi libertate de sub conducerea lui Avram Iancu (1849); 120 de ani de la Procesul memorandiştilor din Cluj (aprilie-mai 1894); 95 de ani de la dezrobirea Ardealului de către Armata Română şi voluntarii moţi de pe Văile Crişurilor, Arieşului, Mureşului şi Ampoiului (1919); 70 de ani de la eliberarea Ardealului de Nord de sub ocupaţie horthystă maghiară (1944); 25 de ani de la Revoluţia Libertăţii (1989) - şi-a propus drept temă „Luptele şi suferinţele românilor ardeleni pentru drepturi şi dreptate”, cu referire specială, în spiritul Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea”, la „anul jubiliar Avram Iancu - 190”. Pentru a aduce un pios omagiu jertfei celor implicaţi în lupta de împlinire a scopului testamentar al Crăişorului Munţilor de a vedea „Naţiunea mea fericită”, organizatorii au iniţiat în cadrul primei secţiuni, desfăşurate în zilele 2 şi 3 mai, două acţiuni distincte: prima dedicată tinerei generaţii intitulată „Elevii-crăişori pe urmele revoluţionarilor lui Avram Iancu, Horia, Cloşca şi Crişan - Traseu itinerant pentru evocărea erolor, martirilor, luptătorilor şi evenimentelor” şi a doua, dedicată cercetătorilor, cadrelor didactice, publiciştilor, funcţionarilor publici, constând din două manifestări: o masă rotundă cu tema „Doleanţele Moţilor ridicate în timpul Revoluţiei conduse de Horia, Cloşca şi Crişan şi a Revoluţiei Române şi Războiului de autoapărare condus de Avram Iancu”, temă iniţiată de delegaţia publicaţiei „Condeiului ardelean”, şi simpozionul cu tema „Luptele şi suferinţele românilor ardeleni pentru drepturi şi dreptate”, în perioada secolulor XVIII-XX.
    În articolul de faţă mi-am propus să redau cât mai fidel, prin scris şi fotografii, manifestările de învăţătură şi cinstire a înaintaşilor organizate şi coordonate cu meticulozitate de preşedintele Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea”, la care au participat crăişori şi invitaţi din judeţul Covasna, în zilele de 2 şi 3 mai, în ordinea desfăşurării lor. Când am scris cu meticulozitate, nu am greşit. Reuşita întregii acţiuni depindea de punctualitatea detaşamentelor de crăişori la locurile de întâlnire, coroborată cu „serviciile” instituţiilor cultural-spirituale şi administrative locale. Fiecare dintre detaşamentele de crăişori proveneau din altă zonă a Transilvaniei (Covasna - judeţul Covasna, Crişcior - judeţul Hunedoara, Gurahonţ - judeţul Arad) sau localitate a Ţării Moţilor (Albac, Vadu-Moţilor, Horea), iar itinerariul a cuprins nu mai puţin de 14 activităţi comune cu localnicii, desfăşurate în şapte localităţi din judeţul Alba (Zlatna, Abrud, Albac, Vadu-Moţilor, Câmpeni, Vidra de Sus - Avram Iancu, Arada - Horea), pe o distanţă de 154 de km, pe parcursul a 18 ore din cele două zile. Orice abatere de la traseu, oprire neprevăzute în program, întârziere provocată de prelungirea activităţii putea compromite activitatea în curs de desfăşurare, cât şi pe cele viitoare. Adăugaţi pentru echipajul şi invitaţii din Covasna încă 640 de km, parcurşi dus-întors până în Ţara Moţilor, şi vă veţi da seama de ce programul Festivalului a trebuit să se desfăşoare având ca trăsătură esenţială punctualitatea, monitorizată meticulos, telefonic, de preşedintele ing. Ioan Paul Mărginean. Şi totul a decurs „ceas”, fără nicio abatere, responsabilitatea fiind caracteristica principală a îndrumătorilor detaşamentelor de crăişori, dar şi a gazdelor noastre, de altfel deosebit de ospitaliere.
    Pentru noi, covăsnenii, totul a început la Zlatna, unde cei 18 crăişori Şcolii Gimnaziale „Avram Iancu”, conduşi de prof. Florentina Teacă, au fost întâmpinaţi „cu pâine şi sare” de însăşi primarul oraşului, Silviu Ponoran, însoţit de părintele protopop Viorel Porcar, deţinător al „Crucii Patriarhale”, de ec. Aurelia Melania Forosingan, cetăţean de onoare al oraşului, de conducerea Liceului Tehnologic din localitate, de Ioan Paul Mărginean şi Aurora Mihaela Zamfir, secretar al Asociaţiei, de detaşamentul crăişorilor din Gurahonţ, care „sosiseră nemţeşte” la întâlnire, condus de prof. Gheorghe Teodor Păiuşan, directorul Liceului Tehnologic „Ioan Buteanu” din comuna arădeană, însoţit de talentata cântăreaţă şi frumoasa profesoară Corina Tulea. După urarea de bun venit rostită de primarul urbei, crăişorii au servit din bogatele şi gustoasele bucate ale gazdelor şi au mulţumit, în felul devenit caracteristic voineştenilor - prin cântecele măestru redate de vocea de aur a studentului Alexandru Baciu şi a însoţitoarelor sale Alexandra Elena Bîrlă şi eleva Ana Maria Sandulea.
    În continuare, detaşamentele de crăişori, sub îndrumarea părintească a preotului Viorel Porcar, paroh aici din 1987, au vizitat Biserica Ortodoxă Română Zlatna 2, monument istoric care împlineşte, în acest an, 590 de ani de existenţă. „Ctitorită în 1424, după cum reiese din condica parohială-bisericească, devastată în timpul răscoalei lui Horea şi arsă în timpul revoluţiei de la 1848 - ne spune părintele Viorel Porcar -, biserica de astăzi este rezultatul unor transformări şi renovări repetate. Având elemente de natură gotică şi romanică, ea mai păstrează încă importante rămăşiţe din pictura murală, însă, faţă de forma originală, a suferit modificări arhitecturale fiind prelungită prin adăugarea unui altar, iar pe laturile de nord şi sud se construiesc două abside”. Ţine să sublinieze faptul că „pe peretele răsăritean al vechiului altar, se mai văd sub boltă, o răstignire, iar dedesubt trei sfinţi. Scena răstignirii e de tip bizantin arhaic, trupul lui Iisus stând şerpuit pe cruce, iar picioarele sunt fixate cu câte un cui, model menţinut în arta ţărilor ortodoxe până la sfârşitul veacului al XV-lea. Dată fiind calitatea monumentului cu pictura de epocă păstrată şi restaurată aici, asemănătoare cu picturile de la bisericile din Râmeţi şi Densuşi, biserica monument istoric se înscrie în rândul valoroaselor dovezi ale continuităţii vieţii poporului român şi cultului său ortodox pe pământ carpatic. Candelabrul bisericii este o donaţie a împărătesei Maria Tereza, biserica fiind ocupată de cultul greco-catolic după 1761. Din rândul ortodocşilor au trecut la noul cult doar 30 de familii, păstorite de doi preoţi trimişi de la Blaj, restul de 530 de familii ortodoxe româneşti au fost alungate, singurul preot ortodox desfăşurându-şi slujba în câmp până la 1774, când se va construi biserica din sus. De remarcat faptul că în această biserică, la 10-11 august 1760, Sfântul Sofronie din Cioara a ţinut „sinodul” din Zlatna, de preoţi şi credincioşi, întocmind memorii către împărăteasa Maria Tereza şi către guberniul Transilvaniei, prin care cereau episcop ortodox, restituirea bisericilor şi a sesiilor parohiale, luate de preoţii uniţi, eliberarea celor închişi pentru credinţa ortodoxă. În anul următor mişcarea revenirii la ortodoxism se intensifică, mai cu seamă după „sinodul” de la Alba-Iulia, din 14-16 februarie 1761, zeci de sate părăsind uniaţia (cultul greco-catolic)”.
    Despre istoricul localităţii Zlatna ne-a vorbit doamna Aurelia Melania Forosingan, fiică a localităţii, fostă economistă la Exploatarea Minieră Roşia Montană şi Zlatna, actualmente pensionară, ajunsă la frumoasa vârstă de 82 de ani, asiduă cercetătoare a istoriei oraşului natal şi împrejurimilor sale, distinsă, cu câteva minute mai înainte, de preşedintele Ioan Paul Mărginean, cu „Diploma de Excelenţă” a Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea” pentru întreaga sa activitate pusă în slujba românilor. Discursul său, desfăşurat timp de 20 de minute, a fost desăvârşit, constituindu-se într-un model de fericită îmbinare a istoriei cu literatura, spiritualitatea şi folclorul local, model de logică şi structurare a conţinutului transmis, model de expunere vie, comunicare entuziastă şi recitare artistică, model de exprimare şi cunoaştere a limbii şi sensibilităţilor ei. Dânsa, practicându-şi specialitatea, nu pot spune cât a câştigat economia zonei prin activitatea sa, sunt însă sigur că învăţământul românesc a pierdut un foarte valoros cadru didactic, care, cel puţin în această parte de ţară, ar fi creat foarte mulţi discipoli ai istoriei şi literaturii române. Pornind de la toponimul şi hidronimul, ambele dacice, Ampelum şi Ampoi, de la denumirile latine Ranistorum, Auraria Minor şi municipium, şi trecând prin slavul Zlatna şi germanul administrativ Domeniul fiscal, Aurelia Melania Forosingan a realizat o paralelă perfectă cu dacii şi coloniştii romani, cu Decebal şi Traian, cu exploatarea grofilor şi habsburgilor versus „drumul udat de lacrimi, durere şi amărăciune” al iobagilor români şi copitele vitelor lor de povară. Concluzia logică s-a desprins de la sine: pentru organizarea unor acţiuni pentru dreptate socială şi naţională conduse de cei „care s-au identificat şi jertfit pentru poporul lor”, Horia şi Avram Iancu, orice român trebuie să-i iubească, odată cu simţirea sentimentului de revoltă împotriva trădătorilor celor doi mari eroi. Bravo, distinsă doamnă!
    A urmat un alt tip de discurs, aş spune ardelenesc, scurt, calm, cu importanţa şi gravitatea fiecărui cuvânt bine cântărite, din care se reliefa înţelepciunea studiului şi experienţei de viaţă a oratorului, cel al economistului Ioan Străjan, directorul revistei DACOROMANIA şi unul din liderii Fundaţiei „Alba-Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României”. Acesta a felicitat Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea mea” pentru minunatele manifestări întreprinse în cei aproape şapte ani de la înfiinţare, manifestări care se identifică cu ideile sale de educare a tinerei generaţii, exprimându-şi speranţa şi nădejdea că cei aflaţi în acea clipă în marea navă a Bisericii Ortodoxe Române din Zlatna, şi ca ei tânăra generaţie din întreaga ţară, crescută în cultul adevărului istoric şi binelui social, „vor forma o nouă societate care să aleagă adevărul şi binele”, faţă de toate celelalte de până acum, pe care le-a trăit, nedrepte şi mincinoase. Pentru a creşte o asemenea generaţie istoria învăţată trebuie să fie istoria adevărată a poporului. Nu pot exista două istorii, prin promovarea aşa-zisei istorii alternative. Istoria unui popor este unică! „Veniţi dar şi la Alba-Iulia pentru a cunoaşte istoria unică şi adevărată a românilor de la oamenii locului!”
    Toate prognozele meteo indicaseră ploi abundente, în Apuseni, chiar lapoviţă şi ninsoare, dar la ieşirea din Biserica aflată pe dealul din centrul oraşului era o vreme însorită cu uşoare adieri de mirosuri primăvăratice. Locul şi vremea favorabilă au dat prilejul doamnei Melania, cum devenise în scurt timp pentru toată lumea, să explice situarea statuii lui Decebal, dezvelită în toamna anului trecut cu prilejul desfăşurării celei de-a XVII-a ediţii a Congresului Spiritualităţii Româneşti la Zalău, precum şi altor monumente istorice sau repere economice şi geografice ale micii aşezări urbane, dar cu o marea istorie ce o duce pe umeri. Ne-am despărţit cu promisiunea revederii la centenarul Marii Uniri, la Zlatna, pentru a primi darul promis de doamna Melania, dar aflat deocamdată în cutia miraculoasă, descoperită de dânsa la Alba-Iulia, în anul 1968.
    Am ajuns la Albac pe înserate, unde gazdele ne aşteptau cu mesele întinse. După masă, crăişorii, obosiţi de drumul parcurs, s-au băgat repede „în cârpe”, dormind neîntorşi până dimineaţa la ora 6, când a „sunat” deşteptarea. Cei „bătrâni” s-au întrunit în mica, dar cocheta şi frumoasa clădire a Liceului Tehnologic din Albac, în prezenţa directoarei, ing. prof. Aurelia Şchiop, a cadrelor didactice locale şi venite cu detaşamentele de crăişori, a oaspeţilor veniţi de la Cluj-Napoca şi alte localităţi ale „Ţării de Piatră” pentru a participa la dezbaterea Doleanţele Moţilor ridicate în timpul Revoluţiei conduse de Horia, Cloşca şi Crişan, a Revoluţiei Române şi Războiului de autoapărare condus de Avram Iancu. Subiectul, incitant, a dat naştere unei vii participări la dezbateri din partea gazdelor, prin prof. Marinel Chiriţescu, prof. Ioan Han, a oaspeţilor prin ing. Ioan Paul Mărginean şi a sângeorgenilor, care, în fapt, lansaseră provocarea la această manifestare. Ne-am despărţit seara târziu, cu gândul de a relua a doua zi, în cadrul simpozionului, problematica nefinalizată.
    Programul încărcat al zilei a doua a festivalului impunea odată cu ivirea zorilor trezirea crăişorilor covăsneni, care fuseseră cazaţi în satul Horea, la 7 km de Albac, servirea micului dejun la Albac şi îmbarcarea pentru a pleca la Vadu-Moţilor, Câmpeni, la ora 8 - un adevărat tur de forţă pentru orice copil de la oraş. Dar, după cum am constatat, nu şi pentru voineştenii din Covasna. „Bravo, domnule profesor!”, mi-am spus în barbă. Eu cazat la 20 de metri de sala de mese, am intrat la micul dejun când crăişorii noştri se pregăteau de îmbarcare! Dar un sincer bravo lor, care pe tot itinerariul din Ţara Moţilor au fost modeşti în cerinţe şi favoruri, ordonaţi, sensibili şi receptivi la nou, isteţi şi politicoşi în comportament, fapt pentru care numele lor îl voi scrie „la gazetă” pentru lauda şi mândria părinţilor şi a profesoarei Florentina Teacă, care i-a condus, ca de fiecare dată, la acest festival: Alexandru Bocîrnea, Andrada Bocîrnea, Dumitru Păunoiu, Flavian Muntean, Narcisa Muntean, Ifigenia Furtună, Iulia Ananina, Flavius Leu, Oana Popa, Sabina Cojanu, Cantemir Furtună, Tudor Cojanu, Răzvan Poteică, Vlad Furtună, Ana Maria Lupaşcu. În mod cu totul deosebit, ţin să evidenţiez prestaţia artistică a studentului Alexandru Baciu, a domnişoarei Alexandra Elena Bîrlă şi a elevei Ana Maria Sandulea, care la fiecare manifestare au încântat cei peste 120 de participanţi, crăişori, profesori, publicişti, trezind puternice sentimente de mândrie în piepturile noastre numai la gândul de a avea acasă, în Covasna, asemenea urmaşi.
    La ora 8 şi 10 minute se adaugă coloanei noastre crăişorii din pitoreasca localitate Vadu-Moţilor, după care, la 8 şi 30, suntem în faţa monumentului „Avram Iancu” din Câmpeni, unde, uniţi cu crăişorii din Crişcior, ne fotografiem, se rostesc scurte discursuri şi ne încolonăm pentru a defila prin inima „capitalei Iancului” până la Muzeul acestuia care este adăpostit în casa în care, acum 166 de ani, şi-a desfăşurat activitatea Cartierul General al armatelor lui Avram Iancu, ce era la vremea respectivă prefect al „Legiunii Auraria Gemina”. Aici ne-a întâmpinat, cu o deosebită ospitalitate, ghidul, doamna Mariana Bumb, care cunoaşte orice colţişor şi exponat din muzeu, lucrând aici de când s-a pomenit, de la organizator de expoziţii şi cercetător la restaurator şi custode, astfel încât nimic nu s-a mişcat aici fără ştirea sa. Preţ de o oră, a avut răbdarea de a ne explica în detaliu obiectele şi hărţile expuse şi a răspunde la întrebările crăişorilor, pregătindu-ne pentru următoarea lecţie de istorie din Vidra de Sus, sala ultimă a Muzeului conţinând piese, imagini, documente privind evenimentele revoluţionare din Munţii Apuseni din anii 1848-1849 şi referiri la personalitatea lui Avram Iancu. Ne-a însoţit apoi pe străduţele Câmpeniului până la cea de-a doua locaţie a Muzeului, unde a avut loc, ceea ce se numeşte în istoria moţilor, „incidentul de la Câmpeni”, de la 24 mai 1782, moment considerat ca fiind preludiu al revoltei moţilor de la 1784-1785, pregătindu-ne astfel pentru o altă lecţie de istorie care a avut loc în aceeaşi zi în comuna Crişan. Coloana noastră, formată acum din şase microbuze şi două autoturisme, s-a îndreptat spre locul naşterii şi copilăriei Craiului Munţilor, localitatea Inceşti, astăzi comuna Avram Iancu, unde un alt ghid, la fel de binevoitor, împreună cu profesorul de istorie din Albac, Marinel Chiriţescu, ne aşteptau pentru a ne da explicaţiile necesare la Muzeul Memorial „Avram Iancu”, în fapt un adevărat Complex muzeal. Clădirea principală, Casa Iancului, a fost construită de tatăl său în anul 1800 şi lăsată, prin testament, de Avram Iancu, în anul 1850, „în folosul naţiunii române” împreună cu toată averea spre a se întemeia o Academie de Drept, convins fiind că pe cale juridică naţiunea română îşi va redobândi drepturile. Casa Iancului, prin grija Asociaţiunii ASTRA, a devenit muzeu în anul 1880. În 1924, la împlinirea centenarului de la naşterea lui Iancu, ASTRA întemeiază o fundaţie care a construit în jurul Casei Memoriale, şcoala, biblioteca, bisericuţa şi muzeul etnografic. Crăişorii au depus o coroană de flori la bustul eroului din incinta Muzeului Memorial, au vizitat Casa Memorială şi Muzeul Etnografic, au prezentat, la monumentul eroului, un adevărat recital de cântece adecvate momentului, din care nu au lipsit „Marşul lui Iancu”, „Cântecul Iancului” şi „Nu uita că eşti român”. Emoţionante şi de neuitat clipe pentru toţi participanţii. De altfel, directorul publicaţiei „Condeiul ardelean”, Doru Decebal Feldiorean, a ţinut să le consemneze în cartea de onoare a Muzeului Memorial sub următoarea formă: „Sunt impresionat până la lacrimi de ceea ce am găsit, împreună cu grupul Crăişorilor de la Şcoala „Avram Iancu” din Covasna, la Casa Memorială şi Muzeul „Avram Iancu” din locul naşterii celui mai iubit fiu al moţilor! Aceasta este, cu siguranţă, o zi pe care nu o voi uita niciodată! Aşa trebuie să ne cinstim înaintaşii care s-au jertfit pentru ca noi să trăim acum într-o Românie aproape întreagă! Doamne păzeşte Ţara aceasta binecuvântată şi pe români! Doamne ajută-ne! Un român, Doru Decebal Feldiorean, 3 mai 2014”.
    Următoarea destinaţie - localitate Horea, la peste 50 de km, unde, odată ajunşi, am fost întâmpinaţi de crăişori localităţii, îmbrăcaţi în frumoasele lor costume naţionale, conduşi de directorul Şcolii Gimnaziale, prof. Petru Mateş, şi viceprimarul Ioan Trif. La bustul lui Horea, în prezenţa a peste 120 de crăişori, a fost depusă o coroană de flori, s-au ţinut scurte cuvântări privind viaţa eroului, au fost prezentate cântece patriotice, după care întreaga coloană s-a reîntors la Albac, unde s-a repetat ceremonialul la monumentul închinat eroilor de la 1784-1785, Horia, Cloşca şi Crişan, din faţa Liceului Tehnologic „Ţara Moţilor” din localitate. Apoi, istoviţi, toţi participanţii au gustat din bucatele pregătite, din nou, de gospodinele din localitate.
    Programul a continuat cu ultimul punct prevăzut în cadrul Secţiunii întâi a Festivalului, simpozionul „Luptele şi suferinţele românilor ardeleni pentru drepturi şi dreptate, în perioada secolelor XVIII-XX”. Manifestarea, dedicată cadrelor didactice şi cercetătorilor aplecaţi spre studierea luptei, strategiei şi mijloacelor folosite de naţiunea română pentru dobândirea drepturilor sale pentru care s-au dăruit şi s-au jertfit sute de mii de români dintre care istoria reţine numele nemuritoare de eroi şi martiri Horea, Cloşca şi Crişan, precum şi căpitanii lor, Avram Iancu, Ioan Buteanu, Simion Groza şi prefecţii, tribunii şi vicetribunii lor. Au fost susţinute comunicările: „Avram Iancu, fiul satului Vidra de Sus”, de prof. Marinel Chiricescu, de la Liceul Tehnologic „Ţara Moţilor”, Albac; „Avram Iancu - eroul românilor”, de prof. Ioan Han, de la aceeaşi unitate şcolară; „Ioan Buteanu - eroul de la Gurahonţ”, de prof. Eugen Criste, directorul Arhivelor Naţionale de la Arad; „Memorandumul românilor transilvăneni de la 1892”, de prof. Florentina Teacă, Şcoala Gimnazială „Avram Iancu”, Covasna; „Lecţia de istorie de Radu Petreanu”, comunicare susţinută de prof. Ioan Han şi „Evoluţia ideii de reromânizare în perioada interbelică”, semnată de subsemnatul, din partea Centrului European de Studii Covasna-Harghita. Cei interesaţi vor putea citi aceste comunicări publicate pe site-ul Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea”. Demnă de remarcat, în cadrul simpozionului, a fost propunerea profesorului Eugen Criste de a se declanşa o acţiune de strângere de fonduri pentru edificarea la Arad a unui grandios Monument închinat Marii Uniri de la 1918, care să fie dezvelit cu prilejul centenarului, în anul 2018.
    După un călduros „La revedere la Secţiunea a II-a a actualei ediţii”, am luat drumul urbei Sfântului Gheorghe, adică aproximativ vreo 370 de km.

    Categorie:

    Aparut in : 

    0 0

    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.121, 17.02.2014

    Prefectul şi justiţia au distrus din nou o iniţiativă care vizează exprimarea opiniei comunităţii maghiare de pe Pământul Secuiesc. De această dată a fost declarată ilegală hotărârea autoguvernării judeţene privind organizarea referendumului în cadrul căreia cei care trăiesc aici ar fi urmat să fie întrebaţi în legătură cu crearea regiunii de dezvoltare a Pământului Secuiesc.
    Abia dacă reprezintă o surpriză faptul că prefectul s-a adresat de îndată contenciosului administrativ, dar nu ne miră nici sentinţa adoptată în prima instanţă. În ultimii ani ne-am putut obişnui cu faptul că în România, Pământul Secuiesc beneficiază de un statut aparte. Aici sunt valabile cu totul alte legi în comparaţie cu alte părţi ale ţării şi ceea ce este permis în alte părţi, aici la noi este interzis.
    Nu ne putem exprima opinia prin intermediul unuia din instrumentele fundamentale ale democraţiei, şi anume referendumul. Drapelul nostru nu poate flutura şi chiar şi inscripţia de Kozseghaza deranjează ochii prefecţilor români. Suntem implicaţi într-un război al simbolurilor şi în permanenţă trebuie să fim într-o poziţie de apărare. Răspunsul nostru nu este nici prea ferm, nici prea înţelept, şi nici măcar unitar. Ştiam din start că încercarea privind organizarea referendumului va fi obstrucţionată şi totuşi în proiect nu a figurat o regiune a Pământului Secuiesc, înzestrată cu atribuţii administrative. Noi am ales din start varianta cu compromis. Purtăm polemici, ne codim, dăm înapoi - şi nici măcar nu observăm că jucăm jocul puterii de la Bucureşti.
    În timp ce irosim toate energiile noastre pentru lupta dusă în spaţiul simbolic, uităm să acordăm atenţie autoorganizării noastre: irosim valorile noastre naturale, nu ne străduim să înfiinţăm organizaţii civile şi profesionale, nu ne străduim să edificăm propriul nostru sistem instituţional, nu fructificăm drepturile noastre lingvistice, nu edificăm în mod conştient economia locală, iar în viaţa noastră publică apare din ce în ce mai mult balcanizarea şi corupţia. Nu ar strica să păstrăm ceva muniţie pentru lupta împotriva indiferenţei manifestată faţă de noi.


    0 0

    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7. 122,18.02.2014

    Autor:

    A eşuat definitiv posibilitatea ca punctele care îi privesc pe maghiari să fie incluse în constituţia revizuită. Utilizarea simbolurilor minorităţilor, principiul autonomiei culturale şi organizarea în subregiuni a zonelor tradiţionale nu pot fi reglementate într-o lege separată, deoarece acest lucru a fost interzis prin invocarea articolului 1 al actualei legi fundamentale - ne-a declarat Puskas Balint, membru al curţii constituţionale, care a purtat vineri, cu colegii o discuţie extrem de umilitoare, însă lipsită de rezultate.
    Puskas Balint a declarat că vineri, de la ora 9, s-a discutat despre punctele care îi vizează pe maghiari şi până după-amiază la orele 14 a încercat să îşi convingă colegii de faptul că este vorba despre cerinţe juste, care nu lezează existenţa statului naţional unitar şi indivizibil. El a amintit ca argument de textul declaraţiei de la Blaj, care figurează în blocul constituţional al României moderne şi care stabileşte faptul că trebuie asigurate condiţiile dezvoltării şi dăinuirii minorităţilor naţionale care trăiesc în ţară. A enumerat argumentele referitoare la constituţia spaniolă, luată ca bază în anul 1991, pasajele referitoare la subregiunile constituţiei italiene, dar totul a fost în zadar.
    Am avut argumente, însă nu s-a ţinut cont de ele. A fost foarte umilitor. Am simţit că urăsc ceea ce spun şi că mă urăsc şi pe mine. Dacă o privire ar putea ucide, nu aş mai trăi în momentul de faţă - a declarat Puskas Balint. El îşi va formula opinia personală şi la modul oficial şi probabil că aceasta va apărea, la începutul lunii martie, în Monitorul Oficial. Şi mai trist este că a eşuat şansa ca problemele care îi vizează pe maghiari să fie reglementate într-o lege separată.


    0 0

    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.141, 12.03.2014

    Autor:

    Covăsnenii au aflat cu stupefacţie ieri dimineaţă, că unul dintre zidurile Liceului Korosi Csoma Sandor a fost mâzgălit de autori necunoscuţi în culorile roşu-galben-albastru. Au observat de asemenea că şi indicatorul localităţii a fost vopsit în culorile tricolorului.
    Direcţiunea Liceului Korosi Csoma Sandor a anunţat poliţia. Vopseaua a fost înlăturată după ce s-a efectuat un control la faţa locului. În curtea instituţiei există camere video, însă zona în cauză nu intră în raza camerelor şi tocmai din această cauză nu există imagini video care să fi surprins fapta. Nici paznicul nu a fost atent la eveniment, deoarece are de supravegheat o suprafaţă mare - a explicat directoarea Becsek Eva.
    Artiştii au lucrat nu numai la Korosi. Au vopsit în culorile tricolorului şi indicatorul de localitate dinspre Sfântu-Gheorghe şi au vopsit cu vopsea neagră poarta secuiască aflată în vecinătate, pe care este inscripţionată denumirea localităţii, în limba maghiară şi cu scriere runică. Primăria a semnalat cazul la poliţie, iar vopseaua a fost înlăturată. S-au grăbit, deoarece nu au dorit ca oaspeţii să vadă, la început de sezon, indicatorul mâzgălit - a declarat Thiesz Janos, primar. El a mai spus că în opinia sa, făptaşii nu sunt covăsneni. Potrivit informaţiilor pe care le deţine, comunitatea română din oraş condamnă manifestările similare. Ieri înainte de masă, în Covasna se vehicula că au fost mâzgălite şi indicatoarele de localităţi din Pachia şi din Brateş. Primarul Kerestely Csaba nu a confirmat ştirea. După ce ne-am interesat, a verificat personal indicatoarele, însă nu a găsit urme de distrugere.


    0 0

    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.126, 22.02.2014

    Autor:

    UDMR va realiza un raport din umbră despre aplicarea Chartei Europene a Drepturilor Regionale sau Minoritare, care va oglindi în mod real aplicarea practică a drepturilor lingvistice. Prin acest lucru, şi Consiliul Europei va cunoaşte problemele reale ale bilingvismului din România - a declarat parlamentarul Marko Attila la conferinţa intitulată Utilizarea limbii materne în afara patriei - de la posibilităţile juridice la înfăptuire, organizată la Budapesta.
    Parlamentarul a declarat că UDMR a realizat un studiu amănunţit despre validarea drepturilor lingvistice în domeniul învăţământului, administraţiei publice, justiţiei, mass-media, vieţii economice şi sociale şi în domeniul relaţiilor externe. În urma analizei ne-am convins că în România, cele mai multe drepturi lingvistice există doar pe hârtie. Avem obligaţia să atragem atenţia Consiliului Europei asupra acestui lucru, dar şi atenţia opiniei publice din România. Trebuie să iniţiem programe care să amplifice conştiinţa juridică a comunităţii maghiare şi să ne fructificăm drepturile incluse în lege - a formulat Marko Attila. El a mai adăugat: raportul din umbră al UDMR se străduieşte să facă în aşa fel încât raportul oficial român să aibă o oglindă fidelă şi să reacţioneze la recomandările anterioare ale Consiliului Europei.
    La conferinţa organizată de Institutul de Apărare a Drepturilor Minorităţilor, de Oficiul Însărcinatului Drepturilor Fundamentale şi de Institutul de Cercetare a Politicii Naţionale, Marko Attila s-a referit la faptul că în ultimul timp UDMR i-a înaintat parlamentului numeroase propuneri de lege care servesc la validarea drepturilor lingvistice în domeniul funcţionării sănătăţii, justiţiei şi Oficiului Avocatul Poporului.


    0 0

    Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.124, 20.02.2014

    Autor:

    Tamas Sandor, preşedintele filialei UDMR Trei Scaune, a atacat activitatea birourilor CNMT pentru naturalizare şi înregistrare într-un mod mârşav, în scop electoral şi politic, jignindu-i astfel nu numai pe colaboratorii reţelei - recunoscute şi de către statul ungar -, ci şi pe cei 200.000 de maghiari din Transilvania - a declarat Sandor Krisztina, preşedintele executiv al CNMT.
    Sandor Krisztina a evidenţiat în răspunsul său că nu ar fi fost surprinşi dacă o astfel de formulare ar fi venit din partea lui Robert Fico sau a lui Corneliu Vadim Tudor, însă din partea lui Tamas Sandor este şocant acest lucru.
    Tiboldi Laszlo, vicepreşedintele CNMT responsabil cu problema naturalizării pe Pământul Secuiesc, a declarat că preşedintele de consiliu din Trei Scaune i-a atacat prin declaraţiile sale nu numai pe ei, ci şi guvernul ungar. Tot astfel a procedat anterior şi Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele filialei judeţene a PCM, atunci când a pus sub semnul întrebării activitatea lor. După cum a subliniat Tiboldi, colaboratorii CNMT au sprijinit, începând din ianuarie 2011, întocmirea dosarelor pentru 200.000 de transilvăneni, dintre care 100.000 sunt locuitori de pe Pământul Secuiesc, iar 30.000 sunt din Trei Scaune. Până în momentul de faţă, din Transilvania s-au înregistrat aproximativ 100.000 de persoane, dintre care 60.000 de persoane în birourile CNMT şi se speră ca până la termenul de 22 martie, cifra să ajungă la 100.000. (…) Tamas Sandor nu observă că prin acest lucru decredibilizează procesul obţinerii cetăţeniei ungare - a mai spus Sandor Krisztina.
    Cei patru preşedinţi ai filialelor scăunale CNMT Trei Scaune au protestat într-o declaraţie faţă de atacurile udemeriste şi pecemiste. Ei atrag atenţia asupra faptului că în cadrul acţiunilor lor de naturalizare, cele două partide aruncă documentele întocmite incorect şi cu lipsuri în dosare care au pe ele logo-uri de partid, dosare care ulterior ajung la biroul CNMT, unde sunt remediate greşelile. Au făcut şi vor face şi de acum încolo acest lucru. Potrivit contractului de parteneriat strategic, încheiat cu guvernul ungar, colaboratorii CNMT vor lucra în continuare pentru a le oferi sprijin acelora care doresc să obţină cetăţenia ungară - se menţionează în comunicatul celor patru preşedinţi scăunali.


    0 0

    După ce proiectul statutului autonomiei Ţinutului Secuiesc a ajuns în posesia „Erdelyi Naplo”, acesta a solicitat grupului de analiză „Mensura Transylvanica” să realizeze o analiză a acestuia. De fapt, documentul elaborat în limba română, ce cuprinde concepţiile autonomiste, în două variante, parţial identice, poartă numele de Statut special al Ţinutului Secuiesc. Analiza se referă la trei probleme principale: a. problema bazei constituţionale şi includerea în dreptul public; b. comparaţia proiectului cu mode­lul din Tirolul de Sud (având în vedere faptul că liderii UDMR s-au referit la autonomia Tirolului de Sud ca model de urmat); c. paralele cu proiecte anterioare. Primul pas: înfiinţarea Regiunii de dezvoltare Ţinutul Secuiesc. În strategia pentru Ţinutul Secuiesc a UDMR, ca un prim pas figurează înfiinţarea Regiunii de dezvoltare Ţinutul Secuiesc. Acesta ar reprezenta precedentul teritorial pe baza căruia poate fi înfiinţat şi Ţinutul Secuiesc ca regiune politico-administrativă. Acest scop îl are şi proiectul de lege elaborat de UDMR în vederea reorganizarii regiunilor de dezvoltare, prin crearea de 16 regiuni de dezvoltare. Proiectul promis pentru dezbatere publică încearcă să unească cei doi paşi succesivi ai strategiei: înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare (cu participarea judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş), totodată, acordarea unui statut special acesteia. Pentru aceasta, proiectul asigură judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş un statut special (capitolul 1, art. 1). Asociaţiei de utilitate publică ce se înfiinţează cu participarea celor 3 judeţe i se transferă o parte din acesta (…) şi se numeşte regiune. Regiunea Ţinutul Secuiesc s-ar înfiinţa ca o asociaţie de utilitate publică de drept privat a judeţelor, care însă este însărcinată de guvern cu diferite atribuţii. Această soluţie este problematică din mai multe puncte de vedere. Regiunea nu are un consiliu ales direct, organismul decizional fiind format din membrii consiliilor judeţene participante la asociaţie (art. 23). De aceea, legitimitatea sa este mai problematică, iar faptul că în consiliul regiunii şi în consiliile judeţene se află aceleaşi persoane, naşte anumite conflicte, consili­erii trebuie să decidă în aceleaşi pro­bleme pe paliere diferite. Atribuţiile sale nu au garanţii constituţionale. Acest lucru apare şi în textul proiectului de lege: conform articolului 14 alin. 3 şi 5, statul poate nu doar delega, ci şi retrage atribuţii. Însă, acest lucru pune sub semnul întrebării autonomia asociaţiei. (…). Liderii UDMR au declarat de mai multe ori că statutul în curs de elaborare urmează modelul de autonomie al Tirolului de Sud. În proiect a fost trecut superficial peste una dintre problemele importante ale modelului Tirolului de Sud şi anume aplicarea cotei etnice în ceea ce priveşte angajaţii din administraţia publică, categoria funcţionarilor publici. Proiectul de statut reglementează doar în general sfera angajaţilor publici în care trebuie să se aplice principiul proporţionalităţii etnice, însă ar fi util ca în statut să se includă şi un mecanism concret de implementare, întrucât este vorba de una dintre cele mai importante probleme ale asumării şi declarării identităţii (...). Proporţionalitatea grupelor lingvistice, după cum arată şi istoria modelului tirolez, este o problemă tehnică ce poate genera conflicte grave. Astfel, aspecte ce ţin de identitatea etnică a angajaţilor publici, componenta comisiilor de examinare ar trebui să fie reglementate. În legătură cu statutul special al judeţelor secuieşti, proiectul de autonomie al TS formulat de UDMR stipulează înfiinţarea unei regiuni cu caracter asociativ din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, respectiv atribuirea unui statut special. Pentru aceasta, cele trei judeţe obţin un statut special, iar statutul special al asociaţiei de dezvoltare se construieşte pe statu­tul special al asociaţiei. (…) Stabilirea caracterului constituţional al regiunii vizate pare incertă nu doar din punct de vedere politic, iar din punct de vedere juridic este imposibil de realizat. De aceea, pentru derularea unei dezbateri publice cu succes, UDMR trebuie să elaboreze şi să anexeze proiectului propriile opţiuni, respectiv alternative de modificare a Constituţiei.


    0 0

    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 46, 07.03.2014

    Autor:

    În Ziua Libertăţii Secuieşti trebuie să ne susţinem drepturile chiar dacă primarul târgumureşean încearcă să împiedice acest lucru şi se străduieşte să îi descurajeze pe oameni să participe, lansând informaţii eronate - au afirmat liderii partidelor şi organizaţiilor transilvane.
    În ziua de 10 martie, Ziua Libertăţii Secuieşti, când în marile oraşe din Europa şi din lume vor avea loc acţiuni de protest pentru autonomia teritorială a Pământului Secuiesc, trebuie să ne aducem aminte şi de faptul că autorităţile au interzis marşul de la Târgu-Mureş. Azi, trebuie să se iasă în faţa ambasadelor României nu numai pentru susţinerea revendicărilor juste ale secuilor, ci şi pentru apărarea drepturilor fundamentale ale omului - scrie Izsak Balazs în comunicatul său. (…) Izsak menţionează că hotărârea prin care primăria a interzis marşul a fost tipărită pe o hârtie cu antetul poliţiei, fiind semnalat şi în felul acesta faptul că în România, autorităţile pot deveni uşor şi rapid mijloace ale asupririi, ale îngrădirii drepturilor omului.
    Potrivit preşedintelui CNMT scaunul Sepsi, Santa Imre, lupta autonomistă trebuie privită ca un proces. Trebuie să fim acolo, trebuie arătată forţa, trebuie să arătăm că o susţinem. Suntem conştienţi de faptul că luni este zi de lucru, însă dacă nu vom fi acolo cel puţin atâţia câţi am fost anul trecut, vom putea spune că a fost un pas înapoi - a precizat preotul din Bicfalău.
    În cadrul conferinţei de presă, preşedintele executiv al PPMT scaunul Sepsi, Bedo Zoltan, a afirmat că acţiunea comemorativă din piaţa Poştei are toate autorizările, trebuie să mergem acolo, trebuie să ne susţinem drepturile. Iar după ce acţiunea se va încheia, fiecare are dreptul să meargă încotro vrea.
    Noi trebuie să ne dirijăm soarta pentru a putea construi, pe pământul nostru natal, un viitor pentru copiii, pentru nepoţii noştri - a spus Biro Zsolt. Asta încearcă să împiedice aceia care, ignorând drepturile fundamentale ale omului, îngrădesc la Târgu-Mureş dreptul de întrunire - garantat şi de constituţie - şi respectarea libertăţii de exprimare - a declarat preşedintele organizaţiei naţionale a PCM.
    Preşedintele organizaţiei judeţene a PCM, Kulcsar Terza Jozsef, etichetează drept cinică măsura de interzicere luată de către primar şi cheamă partidele la solidarizare - indiferent de ideologie, fiecare partid trebuie să îndemne la participare.
    Primarul din Sfântu-Gheorghe nu crede că ar exista pericolul slăbirii luptei autonomiste odată cu asumarea de către UDMR a unui rol la guvernare. Când am fost în opoziţie, a demarat un proces de edificare a comunităţii, ceea ce este un aspect pozitiv, şi nu avem voie să distrugem acest proces dacă am ajuns la guvernare. În ziua de 10 martie, toţi cei care vor să meargă acolo, vor fi la Târgu-Mureş - a precizat Antal Arpad.


    0 0

    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 37, 24.02.2014

    Autor:

    După o analiză a actualei noastre situaţii şi o trecere în revistă a posibilităţilor noastre, putem constata limpede că singura garanţie a dăinuirii noastre ca maghiari o reprezintă autonomia teritorială a Pământului Secuiesc şi a zonei Partium, respectiv autonomia personală şi culturală a diasporei. Singura întrebare este cum pot fi înfăptuite acestea aici şi acum, deoarece invocând legea fundamentală, puterea română nu este dispusă nici măcar să discute despre drepturile noastre comunitare. Recenta decizie a Curţii Constituţionale a contribuit la alegerea căii corecte, deoarece a devenit clar că în această problemă nu putem avansa decât prin voinţă comună, unitar şi cu determinare, lăsând la o parte laşitatea şi compromisul!
    Şi noi putem dispune asupra destinului nostru dacă facem ceva în acest sens, pentru că pe parcursul istoriei, toate naţiunile au trebuit să lupte pentru libertatea lor, validarea drepturilor lor, păstrarea fiinţei statului sau redobândirea acestuia.
    Această luptă s-a desfăşurat pe mai multe planuri şi în diferite moduri. Au fost cazuri în care s-a dus o luptă paşnică, au fost cazuri în care s-a apelat la metode politice, în altele s-a apelat şi la diferitele forme ale nesupunerii civice, însă au fost şi cazuri în care au răsunat armele, pentru că nu s-a putut altfel. Dacă va exista solidaritate, pot fi învinse toate piedicile, iar obţinerea autonomiei este doar o chestiune de timp, pentru că nici nouă nu ne poate fi negat ceea ce li se cuvine altora.


    0 0

    Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 45, 06.03.2014

    Autor:

    Cei care vor să meargă, vor fi duşi la Târgu-Mureş în Ziua Libertăţii Secuieşti. Mobilizarea este făcută de toate partidele şi organizaţiile din Trei Scaune. Comemorarea care va începe luni, orele 17, la monumentul martirilor secui, va fi transmisă în direct de Televiziunea Duna.
    Organizatorul, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), le-au trimis câte o scrisoare premierului român, vicepremierului şi prefectului de Mureş, în care cere suspendarea hotărârii primarului Dorin Florea, prin care acesta interzice marşul - a informat preşedintele organizaţiei judeţene a CNS, Gazda Zoltan. Consiliul pune la dispoziţie autobuze pentru cei care ar dori să participe la comemorare. Autobuzele vor
    porni luni, ora 12, din faţa Sălii Sporturilor Szabo Kati, respectiv la ora 13, din faţa parohiei reformate din Simeria. Înscrierile se pot face la sediu sau la tel. 0267.318.180, iar contribuţia este de 20 lei / persoană.
    Autobuze pornesc şi din Ilieni, Ozun, Valea Crişului - Arcuş, din scaunul Orbai (1), din Bazinul Baraolt (4) şi din scaunul Kezdi (3). Doritorii sunt
    îndrumaţi către aceste autobuze şi de către PCM. Înscrierile se pot face în cursul săptămânii, de luni până vineri, între orele 9-13, la sediu.
    Organizaţia Teritorială UDMR Trei Scaune puse la dispoziţie autobuze care vor pleca din Târgu-Secuiesc şi Sfântu-Gheorghe; contribuţia este de 10 lei / persoană, înscrierile se pot face până vineri, la orele prânzului, la tel. 0267.362.908, 0267.314.463, 0747.776.430 şi 0721.297.540, sau personal, la sediile UDMR. Autobuzul filialelor PPMT şi CNMT scaunul Sepsi, respectiv al MINTA, va porni la ora 12, din curtea Multitrans. Contribuţia este de 30 lei / persoană, iar înscrierile se pot face la oricare din birourile PPMT.


    0 0
  • 06/02/14--13:01: Bilanţul mureşean
  • Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 50, 13.03.2014

    Autor:

    În contextul seriei evenimentelor politice interne din România, manifestarea desfăşurată la Târgu-Mureş, Ziua Libertăţii Secuieşti, a fost o pată de culoare aparte, care a tulburat lăturile colcăinde de furturi, crize guvernamentale şi scindări de partide, dându-le o nouă muniţie netoţilor ultranaţionalişti. Care au şi profitat de ocazie, lansând un nou foc încrucişat asupra maghiarimii transilvane care, luptând pentru supravieţuire, nu face altceva decât să revendice autodeterminare, autonomie măcar pentru Pământul Secuiesc, care a reuşit doar parţial să slăbească, să tulbure intenţiile de colonizare.
    Unii se întreabă deja dacă trebuie, dacă merită, cu cinci zile înainte de 15 martie, să organizezi o manifestare cu o încărcătură atât de mare.
    Trebuie, mai ales la Târgu-Mureş trebuie să le reamintim oaspeţilor că în pofida tuturor ocupărilor mârşave şi forţate, Târgu-Mureş a rămas capitala secuilor, iar minimele aşteptări ale comunităţii indigene sunt ca instituţiile maghiarimii să fie scutite de noi distrugeri, ca încercările de demonstraţii de forţă să fie abandonate.
    De ce au încercat unii să-şi însuşească această încercare ce urgentează solidarizarea? A fost o manifestare a Consiliului Naţional Secuiesc şi asta ar fi trebuit să şi rămână, nu trebuie sub nicio formă să fie transformată într-o acţiune de campanie a partiduleţelor din ţară şi a organizaţiilor din ţara-mamă. Nu mă mir că preşedintele Traian Băsescu se pregăteşte să le interzică activiştilor Jobbik accesul pe teritoriul României, să le pună liderilor acestei formaţiuni eticheta de persoane indezirabile. Nu mă mir, pentru că aceasta este o bună posibilitate pentru a evita să se mai vorbească despre revendicările îndreptăţite ale secuimii, ale maghiarimii transilvane. Deşi acesta a fost scopul şi sensul manifestării.


older | 1 | .... | 82 | 83 | (Page 84) | 85 | 86 | .... | 129 | newer