Autor:
- Doamna director Luiza Mike (foto), cât de mult v-a afectat seceta din această toamnă? Cum staţi cu recolta?
- În anul aceasta, Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Cartof Târgu-Secuiesc a avut întreaga cantitate de cartofi contractată cu Intersnack Braşov. Aşadar, unitatea a putut să-şi valorifice, în aceste condiţii, întreaga cantitate de cartofi obţinută. S-au depozitat numai cartofii rezultaţi din câmpurile de cercetare. În ceea ce priveşte seceta, aceasta desigur că şi-a pus amprenta şi pe judeţul nostru. Culturile de rapiţă înfiinţate şi la Staţiune şi la nivel de judeţ sunt compromise.
Unitatea, echilibrată financiar prin producţia de grâu
- Care este situaţia fondurilor instituţiei pe care o conduceţi? Vă întreb acest lucru întrucât cunosc dificultăţile pe care le-aţi tot avut în ultimii ani.
- Din punct de vedere financiar, unitatea a reuşit să se echilibreze prin producţia de grâu, care a fost foarte bună şi de calitate superioară şi, deci, în întregime valorificată. Săptămâna aceasta am depus la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, împreună cu Institutul de la Braşov, patru proiecte. Astfel vom reuşi să ne asigurăm cam 10 la sută din suma de bani necesară pentru salariile pentru anul viitor. Există, însă, încă o competiţie în parteneriat cu sume mult mai mari la care vom participa; avem voie numai cu un singur proiect, pentru că din colectivul de cercetători numai unul singur este eligibil pentru a fi director de proiect. Sperăm că Ministerul Agriculturii, pentru anul 2012, ne va aloca bani pentru susţinerea salariilor cercetătorilor. Este un an agricol foarte greu datorită condiţiilor de mediu, dar se pare că aceasta este situaţia în toată Europa, iar noi trebuie să ne adaptăm.
Sistemul de irigaţii şi valorificarea cartofilor în sectorul privat, marile probleme
- Bun, şi atunci ce ar fi de făcut aici la dumneavoastră, la Târgu- Secuiesc.
- Ce avem de făcut aici în zonă, în Depresiunea Târgu-Secuiesc? Nu avem surse de apă pentru irigaţii, decât din puţuri de mare adâncime. Şi când zic mare adâncime, aceasta înseamnă peste 100 de metri. Spun aceasta pentru că se preconizează că încălzirea globală va afecta drastic culturile de cartofi, care sunt mari consumatoare de apă. După cum se vede, şi producţia din acest an a fost bună datorită ploilor din luna iunie pentru soiurile timpurii, în vreme ce soiurile târzii au rămas cu tuberculii mici. De aceea se şi vede o orientare a fermierilor către culturile de cartofi timpuriu. Noi trebuie să ne asigurăm că avem rezerve de stat în caz de calamitate naturală. Trebuie neapărat sistemul de irigaţii de la Câmpul Frumos, de lângă Sfântu-Gheorghe, să funcţioneze în întregime. După cum aţi observat, şi acum în toamnă a fost pus în funcţiune din nou, iar aici, în Depresiunea Târgu-Secuiesc, trebuie să primim un sprijin şi să ne gândim la un sistem de irigaţii local, cel mai posibil din sursele de apă care există în zonă, Casinul şi râul Negru. O altă problemă care e la ordinea zilei acum, este valorificarea cartofilor în sectorul privat şi la marii fermieri. Depozitele sunt pline cu cartofi, stocurile sunt enorme la nivelul judeţului Covasna. Există spaţii de depozitare la marii fermieri, dar nu există la micii fermieri, care îşi valorifică producţia cu preţuri între 25 de bani şi 40 de bani, cel mult.
Românii preferă aprovizionarea din supermarket-uri, nu de la producători
- Există cerinţă pentru producţia depozitată în aceste stocuri?
- Puterea de cumpărare a românilor este mică. Din sondajele pe care noi le-am făcut la nivel naţional rezultă că în toate pieţele mari populaţia se aprovizionează cu legume de toamnă pentru zacuscă, aprovizionarea cu cartofi încă nu a început. Şi s-ar putea nici să nu înceapă, pentru că au apărut marile lanţuri de magazine, iar omul cumpără de acolo. Accesul către marile lanţuri de magazine al producătorilor individuali este redus sau inexistent, pentru că acolo nu se poate intra fără planificare. Iar producătorii nu prea s-au gândit să se organizeze în asociaţii. La nivelul producătorilor de cartofi privaţi din judeţul Covasna există o asociaţie, Cartof-Cov, dar aceasta nu funcţionează.
- Pentru că aţi amintit de supermarket- uri, spuneţi-mi, românii preferă să se aprovizioneze pentru iarnă din marile lanţuri de magazine, şi nu de la producători? Adică, e mai bun cartoful din supermarket?
- Este mai comod să îl cumperi de acolo. Nu este mai bun. Mai bun este, totuşi, cartoful produs în România. Acei cartofi din supermaket nu se ştie de unde vin. Sunt foarte mulţi cartofi veniţi din import şi acum. Însă, cu toate că preţul kilogramului de cartof este în zona noastră de 30 de bani, la Bucureşti nu găseşti în piaţă cartofi sub 70 de bani. Să ştiţi că tot samsarii câştigă, nu cei care produc. Are acum Ministerul Agriculturii o iniţiativă prin care să fie înfiinţate depozite de legume-fructe până la nivelul fiecărei comune. Şi cred că mai bine făceam şi până acum câte o piaţă de desfacere şi aprovizionare în fiecare comună, decât câte o sală de sport. Cred că prindea mai bine. Este foarte necesar acest lucru, pentru că ţăranii nu au posibilităţi, nu au mijloace de transport. Prin urmare, dacă ar exista un punct de colectare al surplusului de producţie, acum toamna ar fi mult mai eficient. Ne trebuie şi sala de sport, dar să recunoaştem, Uniunea Europeană ne-a trasat aceste directive fără să ştie realităţile din ţară. Noi trebuia să spunem „da, dar noi avem alte priorităţi, priorităţile noastre naţionale sunt unu, doi, trei, patru şi pe al cincilea loc sala de sport şi parcul”.
- În concluzie, ce se va întâmpla cu acest surplus de cartofi, care s-a făcut în pofida secetei?
- Din păcate, nici unităţi de creştere, de îngrăşare a animalelor nu sunt prea multe. Vreau să spun că, spre norocul nostru, seceta s-a instalat abia în a doua perioadă a verii şi de aceea nu ne-a afectat acum atât de mult. Dar, dacă ea va continua şi la anul, noi trebuie să ne gândim din timp ce vom face atunci.