Sâmbătă, 28 ianuarie a.c., în sala Instituţiei Prefectului - Judeţul Covasna, în organizarea Centrului European de Studii Covasna- Harghita, a avut loc simpozionul cu tema „Nicolae Vecerdea - primul prefect român al judeţului Treiscaune”. Simpozionul şi-a propus să marcheze împlinirea a 93 de ani de la numirea, în ianuarie 1919, a juristului Nicolae Vecerdea (1861-1938) în funcţia de prefect al judeţului Treiscaune şi să prezinte principalele aspecte ale integrării administraţiei publice locale în sistemul legislativ şi instituţional al României Mari.
În deschiderea evenimentului, a rostit un cuvânt de salut Valentin Ionaşcu, subprefect al judeţului Covasna. Conform programului, în continuare, au fost prezentate comunicările: Demersurile Consiliului Dirigent pentru introducerea administraţiei româneşti în Transilvania (drd. Vasile Lechinţan, istoric, Cluj-Napoca); Activitatea prefectului Nicolae Vecerdea şi a colaboratorilor săi pentru introducerea administraţiei româneşti în judeţul Treiscaune (1919-1920) (dr. Ioan Lăcătuşu, Centrul European de Studii Covasna-Harghita); Nicolae Vecerdea şi Sibiul (cercet. Ana Grama şi Liliana Oprescu, Muzeul ASTRA Sibiu); Aspecte ale chestiunilor funciar-silvice întâmpinate de români la începutul anului 1919, reflectate în documentele Prefecturii Trei Scaune (prof. Vasile Stancu, Centrul European de Studii Covasna-Harghita); Activitatea Companiei de Jandarmi Odorhei în primul deceniu după Marea Unire (dr. Alin Spânu, Centrul de Studii Euro-Atlantice Bucureşti); Consideraţii privind relaţiile interetnice din judeţul Ciuc în primii ani după Marea Unire (drd. Costel Cristian Lazăr, Liceul „Octavian C. Tăslăuanu” Topliţa) şi Instituţia Prefectului în administraţia publică românească (dr. Codrin Munteanu, inspector guvernamental, lector Extensia Sfântu-Gheorghe a Universităţii „Babeş-Bolyai”).
S-au scos în evidenţă: miracolul înfăptuirii unui crucial act politic naţional al Unirii celei Mari de către o generaţie de aur conştientă de menirea ei în momentul istoric dat; forţa morală şi identitatea unei elite formată din caractere puternice în sentimentul naţional, hotărâtă să includă cu fermitate şi această vatră, Transilvania, în circuitul civilizaţiei occidentale, al valorilor democraţiei şi libertăţii pentru toţi cetăţenii, indiferent de etnie şi confesiune şi să înlăture pentru vecie şovinismul ungar ridicat, încă din 1867, la rangul de politică de stat, şovinism preluat în 1919 şi de guvernul bolşevic al lui Bela Khun.
A fost evidenţiat profilul moral şi intelectual al conducătorilor români, lipsiţi de veleităţi politicianiste, conştienţi că sunt urmaţi şi vegheaţi la fiecare pas de milioanele de ţărani care au dus greul perpetuării vieţii naţionale prin secole, oameni de mare bun simţ şi ataşament la idealul despre care Octavian Goga a scris că de dorul lui au murit „şi moşii şi părinţii”.
De asemenea, a fost evocată jertfa celor 800.000 de ostaşi români din provinciile istorice surori Moldova şi Ţara Românească, la care se adaugă miile de voluntari români ardeleni căzuţi în luptele din războiul de reîntregire a neamului românesc, din anii 1916-1918.
S-au relevat rolul şi personalitatea juristului Nicolae Vecerdea, numit în ianuarie 1919 primul prefect român al judeţului Treiscaune, născut în satul Topârcea, fostul scaun Sibiu, unde românii nu au fost atât de asupriţi de maghiari/secui şi au putut să-şi dezvolte personalitatea. Din acest sat s-au afirmat oameni vrednici în toate domeniile, de la meseriaşi buni până la mari medici, artişti, sportivi, profesori, ingineri, preoţi şi avocaţi; de menţionat doar marele duhovnic ortodox Teofil Părăian şi cunoscuta şi îndrăgita interpretă de muzică populară Maria Ciobanu. Nicolae Vecerdea a fost membru fondator al Băncii „Albina”, al Asociaţiunii ASTRA, al Senatului epitropesc al Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului, avocat la Braşov, senator şi consilier la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti şi a făcut donaţii cu sume uriaşe de bani din averea proprie pentru construcţia Palatului ASTRA - Muzeul Asociaţiunii şi a Catedralei Mitropolitane.
În îndeplinirea dificilei sale misiuni, prefectul Nicolae Vecerdea a fost ajutat de o echipă de intelectuali originari din judeţul Treiscaune, în rândul căreia s-au aflat: Grigore Păltineanu, Vicenţiu şi Izidor Rauca Răuceanu, Eugen Sibianu, Pr. Aurel Nistor, dr. Miron Creţu, Victor Roman ş.a.. Distinsului jurist Nicolae Vecerdea ar merita ca Prefectura judeţului Covasna să-i ridice un bust, drept minimă reparaţie morală faţă de un reprezentant de seamă al Marii Uniri.
Din comunicările prezentate şi din dezbaterile ce au urmat pe baza acestora s-au desprins o serie de concluzii, dar şi principalele frământări şi provocări cu care se confruntă comunitatea românească din judeţul Covasna, la aproape un secol de la reîntregirea României în hotarele sale fireşti. Aceasta în contextul în care în prezent românii din judeţele Covasna şi Harghita sunt abandonaţi de administraţia centrală, discriminaţi de administraţia locală, iar teritoriul intracarpatic ameninţat de ieşirea de sub autoritatea Statului Român şi intrarea lui sub autoritatea organizaţiilor naţionalist-separatiste susţinute de Budapesta.
Biroul de presă CENTRUL EUROPEAN DE STUDII COVASNA-HARGHITA
Aparut in :