Autor:
N-a trecut bine o lună şi jumătate de când relatam pe prima pagină a „Condeiului ardelean” faptul că, după 8 ani de zile de luptă prin instanţele de judecată de la toate nivelurile, în sfârşit, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei are câştig de cauză în litigiul, pentru folosinţa fostului sediu al BNR din municipiul Sfântu- Gheorghe, cu Consiliul Judeţean Covasna şi Guvernul României. Ei bine, şi Guvernul României al cărui prim-ministru este Victor Ponta a ţinut, repede după instalare, să ne arate că nu este cu nimic mai bun decât guvernele (luate în ordine cronologică inversă) Ungureanu, Boc V-I şi Tăriceanu. Din interviul acordat în exclusivitate publicaţiei noastre de avocatul Episcopiei Covasnei şi Harghitei, Maricel Zamora Olariu, rezultă evident trocul mizerabil pe care actualul Executiv îl face, asemenea celor anterioare, cu UDMR. Iată:
- Domnule avocat, astăzi, 10 iulie 2012, era termenul limită pentru executarea silită a clădirii fostului sediu al BNR din Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna. Ştim că au fost cei de la Regia Autonomă
- Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) în oraş, că de la clădirea în cauză s-au dus la Consiliul Judeţean Covasna, dar în final, sediul cu pricina a rămas din nou neexecutat silit. Aceasta în ciuda hotărârilor definitive şi irevocabile ale instanţelor pe care le aveţi. Este clar că statul de drept este batjocorit în România. Cum comentaţi ceea ce s-a întâmplat astăzi?
- Astăzi reprezentanţii RA-APPS, de convenienţă cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Covasna, au refuzat să preia imobilul în litigiu, respectiv acea clădire situată în municipiul Sfântu-Gheorghe, strada Kossuth Lajos, nr. 10. Prin atitudinea lor, respectiv prin nepreluarea efectivă a spaţiului şi nesemnarea procesului verbal de predare-primire, în fapt, atât Consiliul Judeţean Covasna, cât şi reprezentanţii RAAPPS refuză să pună în executare o hotărâre de guvern emisă în anul 2004, H.G. 2443, publicată în Monitorul Oficial din 30 decembrie 2004, care prevede expres, în articolul 2, că reprezentanţii RA-APPS trebuie să preia acel imobil şi să-l dea în administrarea Ministerului Culturii pentru Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei. Deci, la ora actuală, deşi există o hotărâre judecătorească pronunţată în 2010, cu recurs devenită irevocabilă, hotărâre pronunţată de către Tribunalul Covasna, e vorba de Sentinţa Civilă nr. 328 din 10 februarie 2011, care a rămas irevocabilă în luna iunie 2011 la Curtea de Apel Braşov, RAAPPS refuză să pună în executare această hotărâre care spune în textul ei că CJ Covasna este obligat să predea efectiv spaţiul şi să semneze procesul verbal de predare-primire. La un an de zile, această hotărâre pronunţată de instanţa de contencios administrativ (despre care, potrivit textului legii, se spune că trebuia executată în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile) nu a fost executată; deşi există un dosar de executare silită, ea nu a fost executată nici astăzi, 10 iulie 2012.
- Ce s-a întâmplat? Care a fost de data aceasta noua metodă de tergiversare găsită în cârdăşie de reprezentanţii Consiliului Judeţean Covasna şi cei ai RA-APPS?
- RA-APPS, tocmai ca să ascundă atitudinea sa de neexecutare a acestei hotărâri de guvern, nu a permis accesul avocatului Episcopiei Covasnei şi Harghitei, care este beneficiarul hotărârii de guvern, la procedura de executare silită. În hotărârea de guvern nr. 2443 se spune expres că acest imobil se predă de către RAAPPS Ministerului Culturii pentru Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei. Şi totuşi, repet, astăzi reprezentanţii RA-APPS au refuzat ca avocatul Episcopiei să participe la procedura de executare silită. E clar că în momentul în care refuzi să permiţi avocatului unei părţi să participe la executarea silită înseamnă că tu doreşti să ascunzi ceva acolo, în procedura respectivă. Ce vor să ascundă? Lipsa lor de interes în preluarea bunului. Este prejudiciat atât domeniul public al Statului Român, cât şi interesul particular al Episcopiei de a prelua folosinţa acelui bun. Dintr-o dată sunt două fapte care, în opinia mea, constituie elementele constitutive ale unor infracţiuni din Codul Penal, respectiv abuz contra intereselor persoanelor şi abuz contra intereselor publice. Concret, procesul verbal care s-a încheiat de către executor a însemnat poziţia celor două părţi, creditor şi debitor, respectiv RAAPPS şi Consiliul Judeţean Covasna, în care s-a stabilit că acest protocol de predare-primire se va încheia după ce se va elabora un proiect de comun acord de către ambele părţi. Această poziţie a părţilor este cel puţin bizară şi vădeşte lipsa de interes a creditorului în executarea titlului. Codul de procedură civilă spune că executarea silită se face la stăruinţa creditorului. Deci, RAAPPS, în calitate de creditor, avea obligaţia să stăruie şi să facă toate demersurile, inclusiv să preia efectiv spaţiul, din momentul în care a început executarea silită. La primul termen fixat de către executorul judecătoresc, RA-APPS trebuia să preia acest spaţiu. Nici până în prezent, după un an de zile, nu există stăruinţa creditorului în executarea titlului, respectiv în preluarea efectivă a spaţiului. În aceste condiţii, eu cred că, de fapt, e vorba de o mare doză de rea credinţă din partea RAAPPS. Ne prejudiciază prin faptul că nu ni se predă acel bun, deşi avea obligaţia, în termen de 30 de zile, din 2004 să preia acel imobil. Deci, de 8 ani de zile suntem împiedicaţi să intrăm în folosinţa acelui bun de către RA-APPS şi de către Consiliul Judeţean Covasna.
- De unde reaua credinţă, domnule avocat? Are legătură cumva cu factorul politic de decizie?
- Reprezentanţii RA-APPS care au fost prezenţi astăzi la termenul de executare silită au avut un mandat din partea conducerii acestei instituţii. Nu ştiu în ce măsură aceştia au fost împuterniciţi de către conducere să nu execute titlul. Pentru că aici se va pune în discuţie din punct de vedere penal şi mandatul acestora de a negocia încheierea unui viitor protocol de comun acord cu Consiliul Judeţean, când ei trebuiau să facă astăzi, punctual, executarea. Trebuiau să stăruie în faţa executorului judecătoresc şi să obţină un proces verbal în care să constate care este manifestarea de voinţă a Consiliului Judeţean, adică semnează sau nu semnează procesul verbal. De asemenea, trebuiau să preia, efectiv, spaţiul, adică să pătrundă în sediul respectiv cu executorul judecătoresc, să facă procesul verbal, odată ce au preluat efectiv spaţiul, şi, ulterior, să schimbe încuietorile, să preia în stăpânire bunul. Apoi, trebuiau să-l transmită mai departe Ministerului Culturii pentru Episcopia Covasnei şi Harghitei, aşa cum există obligaţia pentru RA-APPS conform hotărârii de guvern nr. 2443. Deci, e clar că există o rea voinţă şi din partea angajaţilor care au fost prezenţi astăzi aici, ori chiar din partea conducerii instituţiei, care a dat un astfel de mandat subalternilor prezenţi la acest termen de executare silită.
- După 8 ani de zile de bătălii şi aflaţi acum în această situaţie, ce veţi face în continuare, domnule avocat? Vă întreb acest lucru şi pentru că în procesul verbal al celor două părţi, încheiat astăzi, nici măcar nu mai apare o dată ulterioară la care se va face executarea silită…
- Reprezentanţii RA-APPS au solicitat să nu se mai facă niciun act de executare silită, în procesul verbal consemnând, în mod expres, că executarea silită se va relua după încheierea protocolului ce se va încheia între creditor şi debitor şi numai la cererea creditorului RA-APPS. Deci, până când RA-APPS nu va face din nou cerere pentru continuarea executării silite şi preluarea spaţiului, este clar că mai departe nu se va face niciun act de dispoziţie sau de preluare a bunului. Nu vom înceta să folosim toate pârghiile legale pentru punerea în executare a acestei hotărâri de guvern care consacră dreptul nostru de a primi acel bun în folosinţă. Vom acţiona atât pe cale administrativă, cât şi pe cale judiciară. Vom sesiza organele de urmărire penală pentru nerespectarea acestei hotărâri de guvern şi îngrădirea dreptului nostru de folosinţă şi prejudicierea domeniului public al Statului Român de către reprezentanţii persoane fizice, demnitari ai Statului Român, care nu vor să execute hotărârea de guvern. Am spus persoane fizice fără să greşesc, pentru că nu se poate spune că CJ Covasna nu doreşte executarea, ar fi un non sens ca statul să nu-şi respecte propriile reguli; deci, funcţionarii care ocupă aceste funcţii de reprezentare a persoanelor juridice trebuie să execute personal hotărârea instanţei. Şi de partea RA-APPS şi de partea Consiliului Judeţean există aceeaşi conivenţă, aceeaşi răspundere, pentru că nici RA-APPS nu vrea să preia spaţiul efectiv, aşa cum obligă hotărârea de guvern şi hotărârea instanţei, nici Consiliul Judeţean nu vrea să predea imobilul.
- Plângerile penale pe care le veţi depune împotriva reprezentanţilor RA-APPS şi Consiliului Judeţean Covasna vor fi, deci, în nume personal?
- Da. Vor fi depuse împotriva persoanelor care împiedică respectarea acestui act administrativ, care are forţă juridică obligatorie, este executoriu de drept de la data publicării în Monitorul Oficial; deci nu există niciun impediment, este un act perfect valabil. Episcopia s-a judecat cu CJ Covasna la Curtea de Apel Braşov şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la această hotărâre de guvern. Există două hotărâri ale instanţelor din România, irevocabile, care constată legalitatea acestei hotărâri. Nu se mai poate pune în discuţie legalitatea hotărârii noastre şi, prin urmare, ar trebui să fie executată această hotărâre şi de RA-APPS şi de Consiliul Judeţean. Mai mult decât atât, pe lângă această hotărâre de guvern, există şi o hotărâre a unui tribunal, Tribunalul Covasna, irevocabilă, prin hotărârea Curţii de Apel, deci, din nou, încă o hotărâre judecătorească care constrânge şi obligă pe cei doi să execute această hotărâre de guvern, RA-APPS în calitate de creditor şi Consiliul Judeţean în calitate de debitor al obligaţiei de predare-primire. Şi niciuna dintre autorităţi nu stăruie şi nu doresc, refuză, în mod categoric, să execute această hotărâre şi amână la nesfârşit executarea efectivă a actului şi a hotărârii judecătoreşti.
- Bine, domnule avocat, dar nesfârşitul acesta va avea un sfârşit, la un moment dat…
- Să sperăm că organele de urmărire penală vor face demersurile care se impun. De asemenea, instanţele de judecată le vom sesiza cu privire la aceste aspecte legate de neexecutarea hotărârii judecătoreşti, de neexecutarea hotărârii de guvern, şi considerăm că se va remedia această situaţie de către organele abilitate.
- Ce vor păţi persoanele vizate de plângerile penale?
- În măsura în care persoanele în cauză vor fi găsite vinovate de săvârşirea acestor infracţiuni, Codul Penal prevede pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor închisoare de la 6 luni la 3 ani, iar pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice există o sancţiune a închisorii de la 6 luni la 5 ani. Urmează ca organele abilitate să propună prin rechizitoriu tragerea la răspunderea penală şi condamnarea, iar instanţele de judecată, verificând temeinicia plângerii penale şi rechizitoriului, să dispună condamnarea persoanelor care se fac vinovate de refuzul de a executa un act administrativ al Guvernului României şi o hotărâre judecătorească, de asemenea, irevocabilă, executorie, emisă de organele Statului Român.
- Când veţi epuiza toate pârghiile din România, aveţi de gând să vă adresaţi şi organelor abilitate din Europa? Pentru că, după cum stau lucrurile, nu-i sigur că vă veţi găsi dreptatea în România…
- Nu vom pregeta niciun efort pentru apărarea intereselor noastre. După ce vom epuiza căile interne de atac, judiciare şi administrative, vom sesiza şi organele europene competente, respectiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru vătămarea drepturilor şi intereselor noastre legitime.
P.S. Cum e, domnule Ponta, cu primul lucru pe care îl veţi face în calitate de prim-ministru, acela de a vă asigura de respectarea legii?! Încă odată, dacă acest caz atât de evident de batjocorire a statului de drept în România va da în final câştig de cauză organizaţiei separatiste UDMR, în detrimentul Episcopiei Covasnei şi Harghitei, înseamnă că nu sunteţi cu nimic mai buni decât ăilalţi. Şi, cum spuneam într-un recent editorial, veţi ajunge lângă ei, că loc la lada de gunoi a Istoriei încă mai este.