Autor:
Am înţeles de ce am ajuns de râsul lumii, de ce suntem astăzi atât de săraci într-o ţară bogată, de ce resursele cele mai preţioase ale pământului nostru binecuvântat sunt pe cale de a fi secătuite de firme străine sub oblăduirea lui Băsescu, de ce între noi este atâta ură, de ce nonvaloarea primeşte cinstire prin decoraţii şi alte stimulente, de ce pe scena politică românească au defilat liberi şi aplaudaţi Boc - nonpersonalitate, Olteanu - biet la minte, Micea Toader - şapte feţe, Anastase - analfabetă, Udrea - abuz-îngâmfare- prostie şi toţi hoţii din clica băsesciană.
Pentru că Traian Băsescu nu este român. Din biografia lui Traian Băsescu, prezentată public de Vadim Tudor: „Surse din Serviciile Secrete ne-au informat că tatăl adoptiv al lui Traian Băsescu se numea Dumitru şi era de meserie tâmplar. Acesta s-a născut într-o localitate de lângă Bacău. A urmat Şcoala Militară, făcând parte din promoţia 30 decembrie 1949. După absolvirea Şcolii Militare, a fost repartizat la Divizia Mecanizată „Mărăşeşti” din localitatea Basarabi (judeţul Constanţa), devenit şef al BDS (Biroul de Documente Secrete). La scurt timp, ofiţerul a cunoscut o femeie din localitate, pe nume Elena, de meserie croitoreasă, divorţată şi cu doi copii mici - Traian şi Mircea. Tatăl natural al celor doi copii, evreu, plecase din România, abandonându-şi soţia şi copiii. Menţionăm că şi mama celor doi este tot de origine evreiască. Dumitru Băsescu s-a căsătorit cu acea femeie şi i-a adoptat pe cei doi minori” (Biografia lui Traian Băsescu-Braunovici, Preşedintele României - Biografie Traian Băsescu; Soribd - Biografia lui Traian Băsescu.com/unde-este-flota româniei-lista-navelor.html).
Iată de ce corigentul preşedinte taxează activitatea din învăţământul românesc drept sursă de tâmpenie, iată de ce ocrotitorul hoţiei este marele hoţ pe frontispiciul ţării, iată de ce preşedintele- evreu şi-a tocmit drept crainic pe consangvinul Patapievici, care împrăştie în lume, pe bani româneşti, configuraţia desfigurată a lui Traian Băsescu, preşedintele său, purtător de zvastică fascistă. Iată de ce, din 2005, ne aflăm în „fundătură” şi „percepte” (a se vedea „precepte”), opt ani de când, prin josnică fraudă, nenaţionalul Băsescu şi-a tăiat cu barda drum spre preşedinţie, iar astăzi, pentru că i s-a arătat adevărata faţă, caută sprijin la străini prin mesageri conduşi de bretonata cu inimă şi faţă zbârcită Monica Macovei, care a dovedit cât de liberă este justiţia în România, dacă justiţiarii ei au ajuns să-şi reclame ţara străinilor, ca în vremea vasalităţii otomane. Iată explicaţia frăţietăţii cu ungurii a preşedintelui angajat să le satisfacă toate poftele, în total dispreţ faţă de nevoile, drepturile şi doleanţele românilor.
Am înţeles de ce Băsescu ne stigmatizează în faţa Europei drept naţionalişti. Pentru că el nu-i de naţia noastră. Naţionalist este omul care îşi iubeşte patria. El, ca om fără patrie, nu poate iubi această ţară. Se vede.
Fără Băsescu, PDL s-ar putea reabilita
Sub auspiciile unui asemenea lider al partidului, PDL, partid cu mulţi români, nu-şi va dobândi niciodată prestigiu, respect şi justificată apreciere pentru calităţile oamenilor săi merituoşi, cărora ar trebui să le fie ruşine cu preşedintele lor. Aceasta înseamnă ca bruma sa de oameni demni, pe care-i mai are, să spună: - Ajunge, ne-ai „condus” destul! Şi aceasta cât mai repede, până nu-l destramă de tot! Îi îndemnăm pe pedelişti la meditaţie! Este cazul să-şi ia soarta în propriile mâini, smulgând-o de sub „autoritatea” lui Băsescu. Putem astfel să ne desfăşurăm mai înţelept disputele politice, aşa cum se întâmplă în multe ţări, recunoscându- ne, unii altora, fără patimi, izbânzile şi eşecurile.
