Autor:
Simpozionul Naţional „Monumentul. Tradiţie şi viitor”, ediţia a XIV-a, organizat de Complexul Muzeal Iaşi, respectiv Muzeul Unirii din Iaşi - director Aurica Ichim, manifestare de înaltă ţinută ştiinţifică, desfăşurată sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi a altor instituţii şi societăţi din Iaşi şi din întreaga ţară, anul acesta şi a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, s-a desfăşurat în perioada 3-7 octombrie 2012. La simpozion au participat specialişti ai Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Institutului Naţional al Patrimoniului, Uniunii Naţionale a Restauratorilor de Monumente Istorice, arhitecţi, restauratori, istorici, critici de artă şi alţi specialişti în domeniile proiectării, avizării şi restaurării patrimoniului naţional.
În zilele de 3-5 octombrie, lucrările simpozionului au avut loc la Iaşi şi Lacul Roşu. În zilele de 6 şi 7 octombrie, participanţii la simpozion au efectuat o vizită de documentare la monumente istorice din judeţele Covasna şi Harghita, în special biserici ortodoxe, recent restaurate, în curs de restaurare sau cu nevoi de restaurare. În cursul zilei de sâmbătă, 6 octombrie, participanţii la simpozion au vizitat Mănăstirea Doamnei din Moglăneşti - Topliţa (1677), Mănăstirea „Sfântul Prooroc Ilie” din Topliţa (1938), ctitorie a Patriarhului Miron Cristea, muzeul mănăstirii şi momentele de for public din Parcul municipiului Topliţa, beneficiind de informaţii detaliate despre monumentele vizitate şi de ospitalitatea gazdelor: prof. Ilie Şandru, Maica Stareţă Ecaterina şi părinţii Stareţi Mihail Goia şi Emilian Telcean. Au fost apoi vizitate Centrul Cultural şi de Arte Lăzarea şi Mănăstirea franciscană din Lăzarea (secolul XVII), unde se află mormântul cărturarului Ioan Căianu (1629-1687), instituţii şi monumente prezentate de Jozsef Kovacs şi Borsos Iuliana.
Lucrările simpozionului au continuat la Mănăstirea „Adormirea Macii Domnului” Izvoru-Mureşului. După prezentarea complexului monahal de către Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan - ctitorul mănăstirii - şi de Maica Stareţă Miriam Oprea, în plenul simpozionului au fost prezentate următoarele comunicări: Prezentare generală a patrimoniului bisericesc al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei (IPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei), Starea bisericilor ortodoxe din Eparhia Covasnei şi Harghitei - arc peste timp (dr. Ioan Lăcătuşu, director al Centrului European de Studii Covasna- Harghita) (vezi mai jos), SOS patrimoniul mobil provenit din bisericile Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei (Pr. dr. Ciprian Ioan Staicu, consilier cultural al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, director al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”), Concluzii privind realizarea proiectului „Digitizarea patrimoniului ecleziastic din cadrul colecţiei Parohiei Ortodoxe Sfântu-Gheorghe” (Pr. drd. Sebastian Pârvu, custode al Muzeului Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala „Sfântul Nicolae” din Sfântu-Gheorghe, proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional). Dezbaterile care au urmat pe marginea materialelor prezentate au evidenţiat necesitatea intervenţiilor pentru repararea degradărilor structurii monumentelor bisericeşti, o primă urgenţa constituind-o începerea lucrărilor de renovare a Bisericii cu hramul „Sfântul Nicolae” din Breţcu şi a acelor de restaurare a icoanelor pe lemn şi pe sticlă şi a fondului de carte bisericească de la muzeele şi parohiile din Eparhia Covasnei şi Harghitei.
Seara, la Complexul de Sport şi Tineret de la Izvoru-Mureşului, a avut loc întâlnirea participanţilor la simpozion cu primarul comunei Voşlăbeni, Mihai Dumitru Tinca, cu directorul Căminului Cultural din Voşlăbeni, Mihai Dandu Colceriu, şi cu directorul Centrului, Gavril Chindea. În jurul unui foc de tabără, copiii şi tinerii din Voşlăbeni au prezentat un frumos program de cântece şi dansuri româneşti, parte integrantă a tezaurului folcloric local, moştenit de la înaintaşi.
Programul a continuat duminică, 7 octombrie, cu vizitarea Bisericii romano- catolice din Racu, Mănăstirii franciscane de la Şumuleu-Ciuc, a Cetăţii Miko şi a expoziţiei permanente a Muzeului Secuiesc al Ciucului şi cu un popas duhovnicesc la Catedrala Episcopală „Sfântul Nicolae” din Miercurea- Ciuc. În judeţul Covasna au fost vizitate: Biserica „Sfântul Gheorghe” din Bixad, recent restaurată, expoziţia „Aşezarea preistorică Păuleni Ciuc. Dâmbu Cetăţii”, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Catedrala „Sfântul Nicolae” şi „Sfântul Gheorghe”, Muzeul Spiritualităţii Româneşti, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Târgu-Secuiesc, centrul oraşului medieval Târgu-Secuiesc şi, în final, Biserica „Sf. Nicolae” din Breţcu, locaş de cult sfinţit în anul 1793, care necesită lucrări urgente de consolidare, restaurare, inclusiv a valoroasei sale picturi, de la sfârşitul secolului al XVIII-lea.
Peste tot, participanţii au fost primiţi cu ospitalitate de către preoţii parohi, membrii consiliilor parohiale şi credincioşi, apreciind valoarea obiectivelor vizitate, atât din perspectiva interesului istoric, cât şi al abordărilor şi analizelor în privinţa restaurării. A fost apreciată activitatea IPS Ioan pentru salvarea unor importante monumente ortodoxe, sprijinul acordat de fostul deputat de Covasna, Petre Străchinaru, în restaurarea bisericilor monument istoric de la Belin, Bixad, Târgu-Secuiesc, Căpeni ş.a., dar şi necesitatea finanţării unor proiecte care vizează restaurarea patrimoniului Bisericii Ortodoxe, construit şi mobil, în mod deosebit a icoanelor, obiectelor de cult, fondului de carte bisericească şi a documentelor din Patrimoniul Arhivistic Naţional.
Din partea reprezentanţilor Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei au fost adresate mulţumiri tuturor celor care au participat la această prestigioasă manifestare ştiinţifică, organizatorilor simpozionului şi, în primul rând, doamnei Aurica Ichim, directorul Muzeului Unirii din Iaşi, sufletul întregii acţiuni, apreciindu- se că desfăşurarea activităţilor simpozionului în localităţi din judeţele Covasna şi Harghita reprezintă un câştig pentru instituţiile din cele două judeţe, un semn pozitiv al solidarităţii mediului academic românesc cu problematica specifică din această zonă aflată în inima României.