La ultima reuniune a Consiliului Reprezentanţilor Unionali de dinaintea apropiatului congres al UDMR de la Miercurea-Ciuc, desfăşurată săptămâna aceasta la Sibiu, s-au definitivat modificările ce vor fi aduse statutului şi programului uniunii, fiind stabilite şi documentele ce vor fi supuse aprobării congresului. „Sunt cinci sau şase documente care vor fi dezbătute şi aprobate la congres, despre modificarea Constituţiei, despre regionalizare, despre europarlamentare, despre iniţiativa cetăţenească, despre problemele economice, despre Secuime şi despre maghiarii care trăiesc în minoritate în diasporă, adică în restul ţării”, a anunţat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a precizat care au fost „restructurările organizatorice pentru flexibilizarea şi eficientizarea activităţii UDMR” aflate pe ordinea de zi a reuniunii CRU: reducerea de la nouă la cinci a numărului platformelor politice din cadrul uniunii, care vor funcţiona ca platforme strict ideologice - creştin-democrată, social-democrată, liberală, agrariană şi verde; creşterea de la 27 la 34 a numărului membrilor Consiliului Permanent şi reducerea de la 17 la 9 a numărului membrilor Prezidiului Permanent al uniunii; înfiinţarea, „în sfârşit, după 23 de ani”, a organizaţiei de femei a UDMR. Liderul uniunii a anunţat principalele propuneri ale UDMR referitoare la modificarea Constituţiei: „radierea articolului 1”, care defineşte România ca stat naţional unitar, şi introducerea unor „garanţii pentru minorităţi, care să le permită să se simtă cu adevărat acasă în această ţară”. O altă propunere vizează regionalizarea, pe care UDMR nu o vrea introdusă în Constituţie, ca regionalizare administrativă, ci doar o regionalizare economică, aprobată prin referendum şi nu impusă prin asumarea răspunderii Guvernului, aşa cum intenţionează liderii USL. „România nu are nevoie de încă un nivel administrativ, de încă un nivel birocratic între judeţ şi centru, fiindcă problemele dezvoltării României nu stau în lipsa acestui nou nivel de administraţie publică”, a susţinut Kelemen Hunor. Acesta a apreciat că, dacă se va înfiinţa încă un nivel administrativ, „la un moment dat, judeţele vor fi golite de rost”. „Motivul - consideră acesta - este că nu centrul cedează din putere, cum se spune, ci judeţele. Şi nu faci pentru un premier, nu faci pentru un ministru, nu faci pentru o singură coaliţie o astfel de reformă, faci pentru 30-40-50 de ani. Şi nu trebuie să mai scoatem bani din buzunarul oamenilor, fiindcă un nivel administrativ în plus înseamnă costuri în plus, înseamnă birocraţie în plus, înseamnă că centrele decizionale vor fi mai departe de cetăţeni şi nu avem nevoie de aşa ceva.” Deşi a respins ideea de regionalizare a Guvernului, ca nefiind dezirabilă, totuşi, în cazul în care aceasta s-ar face pe placul UDMR, adică având ţinut secuiesc, atunci, regionalizarea ar fi foarte bună şi n-ar mai fi rea. Singurul dintre cei 91 de membri ai CRU prezenţi la şedinţă (din totalul de 163) care s-a opus pe faţă cererii lui Kelemen Hunor de „radiere” a articolului 1 din Constituţie a fost Frunda Gyorgy, consilierul onorific al premierului Ponta. „Nu se poate elimina articolul 1 din Constituţie pentru că, dacă aţi uitat cumva, mai există şi articolul 152, care interzice clar acest lucru”, le-a reamintit el colegilor săi. După care nu s-a putut abţine şi a completat: „Dar asta nu înseamnă că noi nu vom rămâne consecvenţi cu poziţia noastră că România nu este un stat naţional. Mai ales că acum, ca stat membru UE, multe dintre hotărârile cele mai importante nu se mai iau la Bucureşti, ci la Bruxelles sau la Strasbourg!”. Se pune întrebarea dacă liderii UDMR s-au gândit vreo clipă şi la varianta în care Bruxellesul sau Strasbourgul ar impune României „radierea” articolului 1 din Constituţie, ce poziţie ar avea UDMR referitor la acelaşi articol, dacă, de exemplu, românii ar vota în proporţie de 90 la sută modificarea acestui articol şi preluarea copy-paste a modelului constituţional din Grecia, care este tot un stat european, în care s-a şi inventat de altfel democraţia, prin care România să devină un stat care nu mai recunoaşte minorităţile naţionale. Atunci adio plăcuţe bilingve, şcoli ungureşti, limba ungurească în administraţia locală etc.. Ar fi un scenariu interesant - nu-i aşa?!
Aparut in :
