În opinia prodecanului Universităţii de Ştiinţe Babeş- Bolyai, este destul de optimistă opinia potrivit căreia în decurs de 10-12 ani, în Transilvania vor putea fi înfăptuite autonomia etnică şi cea teritorială. Salat Levente a vorbit despre acest lucru în ultima zi a conferinţei internaţionale intitulate Autonomii teritoriale în Europa: soluţii şi provocări. Ieri le-a vorbit ziariştilor, la Budapesta, despre sondajul de opinie apărut în ziua precedentă.
Salat Levente a declarat că nu crede că în decurs de 12 ani vor exista în România autonomie teritorială şi etnică. El a mai adăugat că este posibil ca formele de autonomie cu caracter administrativ sau regional să se amplifice, să se consolideze într-un fel sau altul. Este greu de apreciat ce înţeleg oamenii prin conceptul de autonomie. Este o iluzie faptul că maghiarilor transilvani le-ar fi oferită, de către comunitatea internaţională, o soluţie. Este important ca problema să figureze în cadrul forumurilor internaţionale, la un nivel corespunzător. În cazul în care va exista o decizie politică în acest sens, aceasta va fi adoptată în România - a declarat el. El a mai declarat că obţinerea statutului de autonomie are trei modalităţi: prin tratat internaţional sau tratatul bilateral şi în baza creării sistemului juridic intern. În acest caz, există ultima variantă.
Pentru ca şansa să fie amplificată şi să poată fi fixată pe agenda de lucru, viziunea din Transilvania asupra problemei autonomiei trebuie schimbată fundamental, iar partenerul român trebuie ignorat. Nu a existat o strategie coerentă care să arate cum poate fi convinsă opinia publică românească să revină la sentimente mai bune, cum poate fi găsit un partener politic influent care să facă posibilă includerea problemei pe ordinea de zi - a arătat el.
Comunitatea românească este extrem de dezbinatoare şi a primit mesaje contradictorii în legătură cu autonomia pe care o doresc maghiarii din Transilvania, iar asta reprezintă una din marile probleme - a constatat el.
Prodecanul s-a mai referit la faptul că reorganizarea regională a ţării se află pe agenda de lucru, dar nu este sigur că dezbaterea se va încheia în acest an.
El este destul de sceptic în legătură cu rezultatele dezbaterii, mai ales în privinţa aspiraţiilor autonomiste maghiare - a adăugat el. El consideră că în ultimii 15 ani nu s-au înregistrat progrese prea mari în cazul autonomiei. S-a conturat un fel de identitate regională, care s-a şi amplificat. Acest lucru este dovedit şi de cazul mişcării drapelul secuiesc - a declarat el. Din punctul de vedere al forţelor politice româneşti, acest lucru a mai servit la mobilizarea majorităţii româneşti în faţa unui eventual pericol - a declarat el. Această aspiraţie s-a dovedit a fi contraproductivă. În timp ce în trecut se putea auzi că nu există Pământ Secuiesc, în momentul de faţă nu se poate spune acest lucru.
Aparut in :