Deputaţii şi senatorii din parlamentul român ştiu deocamdată puţine lucruri despre proiectele guvernului privind revizuirea constituţiei, iar mai multe informaţii despre acest lucru nu au reieşit nici în cadrul consfătuirii de două zile, organizate la mijlocul săptămânii trecute, în cadrul căreia comisia civilă şi profesională, coordonată de Cristian Pârvulescu, a prezentat experienţele constatate în domeniu - a declarat deputatul de Trei Scaune, Marton Arpad, care a mai adăugat că în opinia sa este deosebit de periculos ritmul alert al adoptării noii legi fundamentale.
UDMR are un spaţiu limitat de mişcare, însă vor încerca să contracareze modificările periculoase pentru maghiarime. Miercuri s-au întâlnit cu specialistul Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert, care a fost chemat şi trimis la Bucureşti tocmai pentru a urmări cu atenţie procesul revizuirii constituţiei. Din partea UDMR, la întrevedere au participat Biro Rozalia şi Marton Arpad, care au încercat să prezinte aspectele contestate de comunitatea maghiară în cadrul actualei constituţii, prin prisma juridică şi a drepturilor fundamentale. Ei au arătat ce garanţii consideră importante pentru ca drepturile obţinute să nu fie ştirbite. Marton Arpad a declarat că au considerat importantă purtarea discuţiilor, deoarece lista cu peste 40 de puncte a comisiei lui Pârvulescu nu a cuprins nicio cerinţă cu referinţă maghiară.
Reprezentantului Comisiei de la Veneţia i-a fost prezentată de exemplu ideea potrivit căreia România a ratificat charta europeană a limbilor minorităţilor şi regionale, acesta a devenit parte a sistemului juridic intern, însă cu toate acestea, în multe cazuri sunt adoptate decizii contradictorii. Tocmai din această cauză se consideră importantă includerea în Constituţie a stabilirii limbilor regionale. În privinţa regionalizării, constituţia spaniolă ar putea avea o valoare de model - au declarat reprezentanţii UDMR. Ei au atras atenţia asupra pericolului ca în cadrul procesului de revizuire să fie incluse câteva cuvinte, însă nu se ştie ce se află de fapt în spatele acestora. S-a cerut includerea în legea fundamentală a practicii sistemului juridic european, potrivit căreia măsurile pozitive nu sunt catalogate drept discriminări. Biro Rozalia şi Marton Arpad au înaintat lista propunerilor de modificare, formulate până acum de UDMR. Lista include excluderea sintagmei de stat naţional, declararea limbii maghiare drept limbă regională, ideea ca maghiarii să devină factori constitutivi de stat, existenţa regiunilor cu statut juridic specific şi ideea că avem nevoie de toate acele garanţii care figurează în charta europeană a autonomiilor locale şi în charta europeană a limbilor minorităţilor. Pe lângă temele importante pentru maghiarime, s-a pus şi problema referitoare la caracterul de stat de drept, de exemplu desfiinţarea ordonanţelor de urgenţă şi limitarea asumării răspunderii.
Thomas Marker i-a ascultat pe reprezentanţii maghiari, dar deocamdată nu a oferit un răspuns în acest sens. După cum a declarat, Comisia de la Veneţia îşi va exprima părerea doar în legătură cu textul moţiunii de modificare, elaborat de comisia parlamentară.
Aparut in :
