Ce s-a întâmplat la Trianon? De ce trebuie să ne amintim de el? De ce este bine să ştim că nu noi am cerut destrămarea patriei noastre? De ce trebuie să ştim că în urma unui dictat nedrept de pace am ajuns - împreună cu pământul nostru natal - în mijlocul unei ţări cu o cultură străină? De ce putem spune că în locul unui tratat de pace, la Trianon a avut loc un dictat? Pentru că pe noi nu ne-a întrebat nimeni ce vrem. De ce în Transilvania nu a avut loc pe atunci un referendum? Pentru că mulţi compatrioţi de-ai noştri români nu şi-ar fi dat nici ei votul pentru a deveni cetăţenii unei ţări rămase în urmă, feudale.
Politicienii români naţionalistextremişti vorbesc şi azi cu mândrie despre faptul că armata română ocupase Budapesta, şi că dacă nu ne abţinem, ne trimit oricând acolo! Nu pomenesc însă niciodată de faptul că această faptă glorioasă a avut loc în momentul în care patria noastră rămăsese fără apărare militară. După cum nu se spune nimic nici despre faptul că România a dispus mobilizarea în momentul în care s-a încheiat primul război mondial! Şi nu se spune nimic nici despre faptul că au atacat Ungaria prin încălcarea dreptului internaţional, tot invocând falsa idee că armata română pătrunde în Transilvania ca trupă a antantei, de menţinere a ordinii, şi că ocupă doar cele mai importante puncte strategice. În războiul de patru ani, armata română a luptat doar câteva luni, timp în care conducerea politică română şi-a trădat în repetate rânduri toţi aliaţii. Drept recunoştinţă obţine teritorii de la toţi vecinii. Nu multe ţări se pot lăuda în istorie cu asemenea fapte!
Dominaţia română a început cu brutalităţi, cu intimidări. Au confiscat averi de stat şi particulare uriaşe, au ocupat minele de argint şi de aur etc.. Toate acestea s-au petrecut, după cum spunea premierul român Brătianu, pentru că trebuie să slăbim cât mai mult posibil Ungaria.
Cum au putut fi rupte mai bine de două treimi din teritoriul Ungariei? Pentru că armata ungară a fost chemată de pe front şi a fost dezarmată încă de la graniţă.
Eu cred că autodeterminarea, autonomia teritorială a secuimii poate fi asigurată şi în cadrul României! Asta nu înseamnă ghetoizare, ci faptul că în interiorul României poate fi înfăptuită o ţară- mamă interioară solidă, în care asigurarea exemplară a drepturilor minorităţii române să fie un exemplu pentru felul în care trebuie garantate şi drepturile minorităţii maghiare transilvane.
În Ziua Solidarităţii Naţionale vă cer să puneţi capăt propagandei împotriva pretenţiei juste a secuimii, autonomia teritorială!
Secuii nu vor accepta românizarea Pământului Secuiesc după modelul regiunilor maghiare şi al marilor oraşe cândva pur maghiare din Transilvania. Trebuie să spunem că noi, secuii, avem o patrie: Pământul Secuiesc istoric. În sufletele noastre, şi Bazinul Carpatic este tot patria noastră!
Nu degeaba am denumit ziua deciziei de la Trianon Zi a Solidarităţii Naţionale. Ea ne aminteşte de tragedia naţiunii noastre şi ne conştientizează de faptul că deşi trăim pe teritoriile mai multor state, suntem un popor creator de valori, capabil. Alcătuim o singură naţiune şi putem fi mândri de cultura şi istoria noastră. Patria maghiară trăieşte în inimile noastre şi nicio putere nu ne poate lua acest lucru!
Aparut in :