La mijlocul lunii ianuarie a Noului An al Domnului 2014 - Anul omagial euharistic şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, pe 11 ianuarie, la sediul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei s-a desfăşurat Adunarea Generală a Eparhiei noastre. Deosebitul eveniment a debutat cu o slujbă de binecuvântare, cu o rugăciune în comuniune a membrilor Adunării Eparhiale rostită acum, la începutul anului în care se împlinesc, pe 15 august, 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni.
S-a trecut, apoi, din capelă în sala de desfăşurare a Adunării Eparhiale, unde Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, a deschis lucrările, având alături, la prezidiu, pe dr. Codrin Munteanu, secretar general al Ministerului Apărării Naţionale, pe av. Sergiu Andon şi conf. univ. dr. Ion Micu, ambii membri ai Adunării Naţionale Bisericeşti, şi pe dr. Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, participând, de asemenea, la şedinţă, alături de membrii acestui for şi invitaţii din rândurile mass-media, părinţii protopopii de Miercurea-Ciuc, Topliţa şi Sfântu-Gheorghe, Pr. Gligore Vizoli, Pr. Dumitru Apostol şi respectiv, Pr. Ioan Bercu.
Acestea fiind prezentate, s-a trecut la citirea Raportului sectorului administrativ-bisericesc de către Pr. Gligore Vizoli, protopop de Miercurea-Ciuc, nu înainte ca părintele să sublinieze un aspect esenţial nu atât pentru Vlădicul nostru, cât pentru noi, credincioşii care cu evlavie şi bucurie facem parte din Eparhia Munţilor, unde îşi îndeplineşte de două decenii misiunea de pastoraţie Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ioan: „Am primit semnale din multe părţi, să vă felicităm pentru Pastorala de Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Înaltpreasfinţite, ecoul Pastoralei a trecut dincolo de hotarele Eparhiei noastre. Am primit solicitări să transmitem Pastorala Înaltpreasfinţiei Voastre în mai multe judeţe din Ţara Românească şi din Moldova. Aţi reuşit, într-adevăr, să ne mişcaţi, să ne faceţi să vărsăm o lacrimă în momentul în care s-a dat citire Pastoralei sfârşitului de An 2013. Iată că pe lângă activităţile Înaltpreasfinţiei Voastre, de a avea grijă de bunul mers al bisericii noastre din aceste două judeţe, Covasna şi Harghita, iată reuşiţi prin aceste scrisori - că Pastorala este, de fapt, o scrisoare - să ne mişcaţi sufleteşte, pe preoţi şi credincioşi deopotrivă”.
A urmat, în continuare, raportul mai sus amintit, din care am spicuit pentru cititorii „Condeiului ardelean”: „S-au efectuat lucrările de construcţie, refacere şi pictură la locaşurile de cult şi la alte edificii bisericeşti din cadrul Eparhiei noastre. S-au executat reparaţii şi lucrări de întreţinere la un număr de 53 de biserici, la 32 de case parohiale, iar la Catedrala Eparhială „Sfântul Ierarh Nicolae” s-au efectuat lucrări de placare cu marmură, fiind înlocuite ferestrele cu geamuri termopan şi fiind executate lucrări de restaurare a picturii în proporţie de 30 la sută. În cele două judeţe, se află în construcţie două noi biserici mănăstireşti, la Mănăstirea Făgeţel şi la Mănăstirea Doamnei - Moglăneşti; anexele gospodăreşti la Mănăstirea Valea-Mare, Mănăstirea Sita-Buzăului, Mănăstirea Mărcuş, Mănăstirea Izvorul Mureşului şi Schitul Tuturor Sfinţilor ce aparţine de Mănăstirea „Sfântul Prooroc Ilie” de la Topliţa; două noi biserici parohiale, Biserica „Buna Vestire” din Sfântu-Gheorghe şi Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Întorsura-Buzăului; sediul de Protopopiat de la Întorsura-Buzăului; două case parohiale la Bălan şi Topliţa III Vale; cinci capele mortuare în Livezi, Subcetate, Tulgheş, Corbu şi Gălăuţaş; casa prăznicală din parohia Barasău. De asemenea, s-au finalizat lucrările de pictură la Biserica Schitului Tuturor Sfinţilor, lucrările de construcţie la casa parohială din Zencani (Topliţa) şi la casa prăznicală din Bilbor. Tot în anul 2013, s-au executat şi lucrări de pictură şi de facere a picturii la mai multe biserici parohiale şi mănăstireşti, dintre care menţionăm: Biserica Mănăstirii Dumbrăvioara, Biserica Parohiei Întorsura-Buzăului, Biserica Parohiei Acriş, Biserica Parohiei Sărmaş, Biserica Parohiei Corbu I, Biserica Parohiei Vidacut şi Clopotniţa Parohiei Băile-Tuşnad”.
Tot din acest raport de activitate am aflat că s-a organizat în Eparhia noastră, şi în 2013, colecta pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, totalizându-se suma de 122.015 lei. De asemenea, importante au fost participările internaţionale ale IPS Ioan, dintre care amintim numai Conferinţa Internaţională de la Roma (Italia), unde au fost reprezentanţi din 60 de ţări. Acolo, IPS Ioan s-a aflat în prezidiu şi a susţinut o conferinţă „deci nu am fost numai aşa, la plimbare”, cum în glumă a spus înaltul ierarh, continuând: „La această conferinţă au participat şi şefi de state, prim-miniştri, miniştri şi ambasadori. Participarea religioasă a fost de doar 10 la sută, ceilalţi fiind oameni cu responsabilităţi pe mapamond. Am avut ocazia să mă întâlnesc personal cu consilierul actualului secretar de stat John Kerry, Victoria Nuland. SUA şi-au trimis consilierul înaltului demnitar american la această conferinţă pentru că au anunţat că îşi vor nuanţa discursul pe problemele legate de conflictele mondiale. John Kerry a transmis aşa: „Constatăm, din statisticile ONU, că peste 80 la sută din populaţia planetei aparţine unei religii”. Şi atunci, eu am spus: „Dacă 80 la sută din populaţia planetei aparţine unei religii, este foarte important să folosim acest vector de pace, de linişte, de aplanare conflictelor folosind şi lumea religioasă”. Deci, Departamentul de Stat american a fost foarte interesat în a lua contact, în a vedea ce discută, cum pun problemele şi părţile religioase ale lumii, care au participat acolo. Aşadar, iată că nu numai pe la Cotroceni se mai întâlnesc oamenii cu personalităţi din Departamentul de Stat, ci se mai întâlnesc şi pe alte coordonate ale planetei noastre”.
Împărţirea Tricolorului la hramurile mănăstirilor a avut un impact deosebit
În continuare, IPS Ioan a declarat: „Un impact deosebit - naţional şi chiar cu reverberaţii internaţionale - l-a avut iniţiativa de a distribui drapele tricolore româneşti în cadrul manifestărilor noastre religioase. Prima împărţire de drapele a fost la Mănăstirea Valea-Mare, unde le-am dat la sfârşit, după ce au fost sfinţite, dar, într-adevăr, impactul a fost unul foarte mare în rândul credincioşilor şi, fără să fie nimic regizat, au pornit corurile şi s-a intonat „Deşteaptă-te române!”. Apoi, la toate hramurile care au urmat s-a făcut această distribuire a drapelelor şi s-a intonat Imnul Naţional. Am cumpărat până acum aproximativ 4 km de material pentru drapele”.
Când a venit vorba despre fondurile primite de Biserica Ortodoxă Română de la autorităţile judeţene din Covasna şi Harghita, ierarhul locului a afirmat: „Consiliul Judeţean Harghita a ajutat Biserica noastră cu 370 de mii lei, iar Consiliul Judeţean Covasna numai cu 100 de mii lei. Din acest motiv, în judeţul Harghita s-au executat lucrări la mai multe capele mortuare, iar în judeţul Covasna la mai puţine astfel de edificii. O fi judeţul Covasna unul mai mic decât Harghita, dar probabil că şi dragostea faţă de noi, românii ortodocşi, este mai mică acolo”.
Tot la capitolul bani, Vlădica Ioan a mai făcut anumite clarificări membrilor Adunării Eparhiale: „La sfârşitul anului, ştiţi, când se scutură sacul, am primit nişte fonduri şi de la Secretariatul de Stat pentru Culte, bani pe care i-am împărţit pe unde mai erau restanţe, adică la Biserica „Buna Vestire” din Sfântu-Gheorghe, la Biserica şi sediul Protopopiatului Întorsura-Buzăului şi pe la Biserica din Odorheiu-Secuiesc. Totodată, spre ajutoare sociale s-a dus o sumă importantă din vistieria Eparhiei, care sprijină an de an persoanele nevoiaşe, de la cerşetorii care bat aici în poartă şi până la copiii de la şcoală. Cu toate lucrările care s-au făcut din banii veniţi ca sprijin de la instituţiile menţionate, dar şi de la credincioşii noştri - destule lucrări pentru o perioadă de criză -, vă pot spune că Episcopia noastră nu este datoare la nimeni cu niciun leu. Însă, nici nu pot să spun că mai prea avem bani în traistă”.
O lecţie incredibilă de management predată guvernanţilor de IPS Ioan
Apoi, Arhiepiscopul Munţilor a făcut o destăinuire celor prezenţi, care cu bucurie sorbeau fiecare cuvânt, cuvânt parcă din acelea de învăţătură cu care ne-a obişnuit, deşi acum cu toţii ştiam că suntem prezenţi la o şedinţă, nu la o sfântă slujbă: „Apropo de ceea ce spunea părintele protopop Gligore Vizoli, că s-a citit Pastorala mea peste munţi şi peste hotarele ţării. Ea s-a citit din Basarabia, trecând pe continentul nostru până în Anglia şi Irlanda, şi ajungând în final până peste Ocean. De acolo, după ce ea s-a citit, am primit 2.000 de dolari, din care de 1.000 am cumpărat cele trebuincioase pentru copilele acelea orfane de la Mănăstirea Mărcuş, iar de ceilalţi 1.000, pe care i-am dat părintelui protopop Dumitru Apostol, am cumpărat mâncare pentru copiii de la o şcoală din Topliţa, unde sunt numai ţigani. Practic, de un dolar şi jumătate le-am dat la acei copii o masă caldă. Îmi spunea părintele protopop că din totalul de 70 de copii de acolo, din care frecventau şcoala efectiv numai 36, s-a ajuns după numai două, trei zile de când le dădeam masa caldă la un număr de 63 de elevi prezenţi. Iată ce se poate face, ce rezultate se pot avea, nu neapărat cu miliarde şi miliarde, ci cu câţiva bănuţi. Tot vorbim de integrarea ţiganilor în societate, păi iată ce se poate face cu numai un bănuţ. De aceea, la o întâlnire pe care am avut-o cu primul ministru Victor Ponta, cu viceprim-ministrul Liviu Dragnea şi cu alţi miniştri şi parlamentari, le-am prezentat ceea ce eu am făcut şi i-am rugat să analizeze posibilitatea ca să modificăm programul laptele şi cornul. Poate nu ştiţi unii dintre frăţiile voastre, scânteia la nivel naţional a programului laptele şi cornul a pornit din clădirea aceasta, din biroul celălalt. Însă, ca orice program, poate suferi îmbunătăţiri şi, după ce m-am consultat cu directori din mai multe şcoli, le-am propus guvernanţilor modificarea acestuia. Este păcat să se aducă lapte din Vaslui în Harghita şi din Harghita să se ducă în, să spunem, Olt, pentru că sunt foarte mari costurile de transport. Şi le-am spus că mai bine banii aceştia rezultaţi din tăierea cheltuielilor de transport, să se aloce îmbunătăţirii hranei pentru copii. Am propus, de asemenea, ca banii să nu mai fie daţi consiliilor judeţene pentru a organiza ele licitaţiile, ci să se dea, prin intermediul inspectoratelor şcolare, şcolilor, iar fiecare şcoală, prin comitetul de părinţi şi direcţiune, să hotărască ce le dă copiilor de mâncare. Pentru că este păcat să dai lapte unui copil care are vacă acasă. De ce să îi mai dai lapte unui copil a cărui părinţi dau laptele la porci, că nu-l cumpără nimeni?! Sunt şcoli care au cantine şi le este uşor să le dea copiilor o mâncare caldă, iar acolo unde nu sunt cantine, există peste tot, şi în ultimul cătun, o prăvălie. Cum subvenţia pentru fiecare copil este de 1 leu şi 80 de bani, s-ar putea ca să spună părinţii că, „uite, eu tot îi dau copilului un leu, doi, şi atunci, mai bine de aceste sume cumulate, totalizând 3 lei şi ceva, să li se dea copiilor o masă caldă”. Pentru că, vă spun, în restaurantul în care le comandăm mâncarea copiilor amintiţi de la Topliţa, de 3 lei şi ceva li se dă un bulgăre de orez cu o pulpă de pui, sau cu două chiftele, sau cu un şniţel, sau cu orice gătesc ei în ziua respectivă. Şi, în acest fel, copiii mănâncă o mâncare consistentă, caldă şi proaspătă. În plus, Ministerul Educaţiei, împreună cu medicii nutriţionişti, poate să facă o listă cu ce se poate cumpăra şi găti din aceşti bani, ca să fie o mâncare bună pentru copii. Să spună ministerul, „domnule, de aceşti bani nu e voie să se cumpere sucuri şi mai ştiu eu ce, ci o anumită paletă de produse”. Nădăjduim că ne va ajuta Dumnezeu şi, în felul acesta, vom putea evita abandonul şcolar. Cu cât vom avea mai mulţi copii în băncile şcolii, cu atât la poliţie vom avea mai puţine cazuri de delicte şi fraude. Repet, NU CU BANI MULŢI!!! Avem la Sfântu-Gheorghe un părinte care a fost la o conferinţă în Germania şi a fost rugat să spună cum reuşim noi să rezolvăm aceste cazuri sociale cu bani puţini. Şi nu le venea să creadă că noi cu nici un euro putem să dăm o mâncare caldă şi putem să alinăm foamea şi necazurile unui copil. Nu le venea să creadă. Şi le-am transmis că, uite, în România se poate, dacă fondurile sunt gestionate foarte bine”.
După această lecţie incredibilă de management, izvorâtă din dragostea sa nemărginită faţă de semeni, Vlădica Ioan s-a referit la zidirea Catedralei Mântuirii Neamului, idee şi dorinţă aprigă despre care întâia oară a făcut vorbire primul Patriarh al României, dr. Elie Miron Cristea, ctitorul Sfintei noastre Mănăstiri de la Topliţa Română: „Aţi auzit apoi, citindu-se aici, despre colecta pentru Catedrala Mântuirii Neamului de la Bucureşti. Noi aici am făcut o anumită experienţă. În primul an, când s-a lansat ideea contribuţiei pentru Catedrală, am strâns o sumă peste aşteptări. Preoţi din parohii cu o sută şi ceva de familii au venit cu 3.700 de lei. Şi i-am întrebat: „Măi părinte, ai spart vreo bancă, de unde ai strâns tu 3.700 de lei dintr-o parohie atât de mică?!”. Zice părintele: „Am fost personal cu epitropul, le-am explicat oamenilor despre ce este vorba şi ei au găsit de cuviinţă că trebuie să contribuie”. Era cât pe-aci să sun la 112, că părintele meu a jefuit o bancă şi a luat banii de acolo. Ei, dar, când a fost al doilea an, la colectă oamenii au început să spună: „Păi… iar?”. Şi lucrurile s-au dus în jos. Şi atunci, stând aici de vorbă mereu cu părinţii protopopi şi părinţii consilieri, le-am propus nişte formule practice, eficiente, de a strânge banii, prin lumânări şi calendare, pentru Catedrala Mântuirii Neamului, care au dat roade şi prin care am adunat atâţia bani, pe care i-am trimis la Bucureşti, încât am fost cu un deget peste media eparhiilor din Patriarhia Română, deci undeva la jumătatea listei, în condiţiile în care noi suntem cea mai mică şi oropsită Episcopie din ţară. La fel a fost şi cu Fondul Central Misionar, la noi s-a strâns o sumă care a fost mult peste ceea ce au strâns alte episcopii, mult mai mari şi sută la sută româneşti. Aceasta înseamnă solidaritatea şi spiritul responsabilităţii pe care le au preoţii din Episcopia noastră!”.
Sergiu Andon din Covasna a primit Drapelul Tricolor de la Arhiepiscopul Munţilor
IPS Ioan i-a mulţumit, mai departe, „domnului avocat Sergiu Andon, deoarece la pragul cel mai înalt al justiţiei, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ne-a reprezentat în procesul pe care l-am avut cu Guvernul României şi cu Consiliul Judeţean Covasna pentru clădirea BNR de la Sfântu-Gheorghe, cât şi pentru cuvintele de apreciere pe care le-a spus întotdeauna în Consiliul Naţional Bisericesc despre viaţa şi activitatea noastră, a românilor din Covasna şi Harghita. Oare câţi dintre cei care îl văd toată ziua pe ecranele televizoarelor ştiu că domnul Sergiu Andon, cel care cercetează nu numai arhivele legate de judeţele Covasna şi Harghita, dar şi arhiva vie a noastră, este covăsnean de-al nostru de la Dobârlău? Să le spuneţi, domnule Sergiu Andon, la cei de la posturile de televiziune, să scrie de azi înainte când participaţi la emisiunile lor, Sergiu Andon din Covasna; cred că ar fi un mare şoc pentru toată lumea care crede că sunteţi bucureştean şi nu vă ştie originile!”.
Maestrul Sergiu Andon a confirmat spusele Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan privind „faptul că o Episcopie atât de mică precum a Covasnei şi Harghitei, cu un bazin de populaţie mai dificil decât altele şi cu o scenă economică mai slăbuţă decât a altor zone, a fost remarcată de Preafericitul Patriarh Daniel pentru că stă cu fruntea sus în cadrul îndeplinirii îndatoririlor de susţinere financiară a Bisericii Ortodoxe Române în ansamblul ei. Deci, în cadrul întâlnirilor anuale organizate la Bucureşti, Preafericitul Părinte ne-a dat pe noi, Episcopia Covasnei şi Harghitei, ca pe un exemplu demn de urmat”, adăugând: „Vreau să vă mulţumesc, ca fiu mai înstrăinat al acestor locuri, înstrăinat în sensul depărtării, că mă acceptaţi între dumneavoastră, să mă iertaţi că fac mult prea puţin faţă de cât ar trebui şi să vă promit că rămân un mirean al unei parohii din Episcopia Covasnei şi Harghitei”.
Şi, înainte ca Sergiu Andon să ia, din nou, calea Bucureştilor, IPS Ioan i-a înmânat Drapelul Naţional al României: „Noi nu avem aici medalii şi diplome, dar vă dăm acest Drapel Tricolor să vă mângâie zilele şi să rămâneţi sub el până când Dumnezeu vă va ţine în viaţa aceasta. Ne-aţi făcut o deosebită cinste pentru că sunteţi primul membru al Adunării noastre Eparhiale care a fost cooptat în cel mai înalt for bisericesc, şi anume în Consiliul Naţional Bisericesc al Patriarhiei Române. Dumnezeu să vă dea multă sănătate şi vă mulţumim pentru tot ajutorul pe care ni l-aţi dat, chiar dacă dumneavoastră aţi fost cam modest privitor la această chestiune”.
În 2014 se împlinesc două decenii de la înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei
Apoi, Înaltpreasfinţitul Părinte a făcut vorbire despre desfăşurarea activităţilor culturale, educative şi şcolare din parohiile Eparhiei, ba chiar despre modalitatea prin care Biserica Ortodoxă trebuie să sprijine învăţământul în anumite situaţii limită, dând exemplul, de anul trecut, de la Vidacut, unde din cauza proastelor condiţii ale şcolii cu predare în limba română, cei 34 de copii au intrat în Casa Parohială, care era nelocuită, dar zugrăvită şi îngrijită, şi au urmat acolo cursurile şcolare. De asemenea, ierarhul s-a referit la programele de într-ajutorare ale persoanelor nevoiaşe sau în vârstă, la distribuirea lemnelor de foc şi a alimentelor către acestea: „Să mai facem câte ceva şi voluntar, nu toate numai pe bani”, a rostit Vlădica pe tonul său domoale, inconfundabil.
În încheiere, Părintele Arhiepiscop a precizat că „se va edita un album cu toate mănăstirile şi parohiile din Eparhie, cu ocazia împlinirii, în anul 2014, a 20 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei. Fraţilor, în cei 20 de ani, am legat mai întâi rănile bisericilor dărâmate în anii ’40, dar ne-am ocupat şi de partea intelectuală, şcolind, pe unii chiar cu doctorate, peste 400 de copii, dintre care numai vreo 80 au fost hirotoniţi pentru altare, ceilalţi lucrând în activităţile civile, în Episcopia noastră şi prin alte părţi ale ţării şi ale lumii”.