Autor:
- Convorbire cu Valentin Constantin Bretfelean, directorul Direcţiei Poliţia Locală Târgu-Mureş
Ziua de 10 martie, declarată ca fiind una internaţională a secuilor - dar declarată de secuii din România, care sunt numeroşi, vreo câteva sute! -, precedând ziua maghiarilor de pretutindeni (15 martie), la fel de internaţională, s-a dorit a fi anul acesta una de protest în municipiul Târgu-Mureş, ca şi în 2013 de fapt. S-a programat, aşadar, un miting de protest, pentru 10 martie 2014, la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu-Mureş, urmat de un marş, nu către casă, ci tot unul de protest, şi de înmânarea către oficialităţi a unei petiţii de protest, în final cortina urmând să fie trasă cu un program cultural, de protest şi el. Deci, mai pe scurt, era programată o zi de 10 martie clădită din protest în protest. Dar cum pentru manifestările de protest sunt necesare autorizaţii, oficialităţile locale nu au acordat aviz favorabil marşului de protest al secuilor şi ungurilor. Bineînţeles, decizia a fost atacată în instanţă. Instanţa, însă, a cugetat înţelept şi a decis respingerea contestaţiei depuse.
În legătură cu aceste aspecte, am solicitat opinia directorului Poliţiei Locale Târgu-Mureş, Valentin Constantin Bretfelean.
- Stimate domnule director, vă rugăm să ne spuneţi ce a decis instanţa de judecată? A permis ungurilor să organizeze marşul de protest la Târgu-Mureş în data de 10 martie a.c.?
- În cursul zilei de 3 martie 2014, Tribunalul Mureş a respins în şedinţă publică, ca fiind inadmisibilă, cererea prin care Asociaţia „Siculitas” a solicitat revocarea în instanţă a avizului negativ pe care autorităţile locale din Târgu-Mureş l-au dat în cazul marşului secuiesc din 10 martie. Această decizie vine ca o confirmare a faptului că, în integralitatea sa, Comisia de avizare a adunărilor publice a respins marşul, cât şi ca o confirmare a faptului că municipalitatea a luat decizia corectă. De asemenea, prefectul judeţului Mureş, Corneliu Grosu, a acţionat în conformitate cu legile în vigoare, în scopul prevenirii acţiunilor care ar putea conduce la tensiuni interetnice în Târgu-Mureş. Târgu-Mureş este un oraş multicultural, este un oraş care a trecut printr-o traumă în luna martie 1990 şi cei care au gândit estomparea acestor porniri, care ar putea din nou conduce la tensiuni la nivelul municipiului Târgu-Mureş, au vrut s-o facă în scop preventiv. Orice exces, din oricare parte ar veni, este periculos pentru stabilitatea socială, chiar în Târgu-Mureş. Consider că acţiunea de anul trecut în care s-au folosit sloganuri anticonstituţionale, autonomist-secesioniste, separatiste chiar, nu trebuie să se mai repete în Târgu-Mureş, deoarece în rândul populaţiei majoritare româneşti au creat reacţii negative, de altfel şi mass-media surprinzând aceste aspecte. Analizând modul în care s-a derulat anul trecut marşul de 10 martie, opinăm că este normal a crea şi organizaţiei „Siculitas”, ca oricărei alte persoane fizice şi juridice, condiţia de a-şi exprima liber opiniile şi s-a aprobat în acest sens acţiunea comemorativă de la Monumentul Secuilor Martiri. Nu se poate combina o acţiune comemorativă cu o acţiune de protest, atâta vreme cât la aceasta din urmă participă organizaţii extremiste precum Garda Ungară, care este interzisă în Ungaria, sau Mişcarea celor 64 de Comitate Ungare, sau Partidul „Jobbik”. Nu pot fi aprobate asemenea marşuri, deoarece nu cred că este corect şi nu este legal ca ligi, fundaţii, asociaţii sau structuri politice dintr-o altă ţară să manifeste la Târgu-Mureş împotriva deciziei autorităţilor locale, a Guvernului României sau a altor instituţii de drept ale Statului Român. În acest sens, consider că singura posibilitate de a preveni şi de a estompa manifestările care pot crea tensiuni, este interzicerea marşului secuilor.
- Dar s-a permis organizarea mitingului la care vor lua parte şi organizaţiile extremiste ungare.
- Are loc o activitate comemorativă, însă, în conformitate cu Articolul 12, litera h din Legea 60/ 1991, republicată, Legea privind organizarea adunărilor publice, organizatorul acestei manifestări este obligat să intervină atunci când manifestarea degenerează, când persoane sau grupuri de persoane deturnează sensul real, corect şi aprobat al manifestării, urmând ca prin propriile persoane de ordine să îndepărteze din rândul manifestanţilor pe cei care acţionează ilegal. De asemenea, sunt obligaţi să colaboreze cu autorităţile Statului Român pentru a preveni asemenea acte. S-a autorizat acţiunea comemorativă la Monumentul Secuilor Martiri, însă cei care răspund pentru ordinea publică sunt organizatorii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
- Vor fi mobilizate forţe de ordine pentru a preîntâmpina eventuale incidente?
- Asemenea tipuri de manifestări, de o asemenea anvergură, sunt gestionate din punct de vedere al păstrării ordinii şi liniştii publice, a restabilirii, dacă este nevoie, de către Jandarmeria Română, care este autoritatea supremă în acest domeniu. La solicitarea Jandarmeriei Române, celelalte forţe poliţieneşti, cum ar fi Poliţia Română, Poliţia Locală îşi aduc contribuţia în conformitate cu planurile de măsuri întocmite anterior evenimentului, la bunul mers al activităţilor şi la păstrarea caracterului legal al adunării.
- La manifestaţia ungurilor de anul trecut, după mitingul de la Monumentul Secuilor Martiri, a urmat un marş de protest până la sediul Prefecturii. S-a dorit atunci şi înmânarea către Prefectură a aşa-zisului „steag secuiesc”, dar care a fost refuzat. Manifestarea s-a încheiat la Palatul Culturii, unde a avut loc o manifestare culturală specific ungurească, prilej cu care au fost acordate distincţii unor persoane. Pentru manifestările din anul acesta, au primit aprobare de a se desfăşura şi în Palatul Culturii?
- Pentru manifestările cultural-istorice sau de altă natură, organizate în incinte închise, cum ar fi Palatul Culturii, care are o asemenea destinaţie, nu trebuie autorizaţie. Dacă doresc reprezentanţii manifestanţilor, pot depune şi de această dată un protest scris, la Prefectură de exemplu, dar, în conformitate cu prevederile legale, nu au voie să facă deplasarea spre instituţia publică unde depun protestul, mai mult de 10 persoane. Legea este mai mult decât explicită. Legea 60 spune „maxim 10 persoane”. Din nou adunarea în agora, în piaţa publică a manifestanţilor de genul celor ce i-am enumerat anterior, în centrul Târgu-Mureşului este nepotrivită, nelalocul ei.
- În cursul acestei ierni, Asociaţia EMNT Egyesulett, cu sediul central în municipiul Cluj-Napoca, al cărei preşedinte este Tokes Laszlo, a fost amendată contravenţional de Poliţia Locală Târgu-Mureş cu suma de 30.000 lei, deoarece a refuzat să retragă, de pe frontispiciul clădirii filialei sale din Târgu-Mureş, aşa-zisul „steag secuiesc”. Care este acum situaţia în acest caz? S-a achitat amenda contravenţională sau a fost atacată în instanţa de judecată?
- Da, au atacat contravenţia în instanţă. Fiind un proces pe rol, noi fiind parte în cadrul acestui proces, nu vreau să mă antepronunţ. Sunt angajat al statului. Eu nu procedez ca avocaţii unor părţi aflate în asemenea situaţii, sau ca reprezentanţii politicului, ca să comentez ori ca să induc o anumită decizie instanţei. Consider că trebuie să mă abţin de la comentarii până când instanţa se pronunţă. Indiferent care va fi soluţia dată de către instanţă, o vom respecta pentru că autoritatea în domeniu aparţine instanţei de judecată. Decizia aparţine instanţei.
- Vă mulţumesc!
- Şi eu vă mulţumesc!