Sunt evenimente petrecute în viaţa comunităţii româneşti care credem că au nevoie a fi prezentate în publicaţia noastră fie şi cu mici întârzieri, deoarece, evident, ea nu poate fi la fel de promptă ca un ziar de ştiri. Un astfel de eveniment îl considerăm a fi faptul că municipiul Sfântu-Gheorghe, pe 20 martie 2014, a fost înscris pe harta turismului religios ortodox a uneia dintre cele mai vechi episcopii ortodoxe din Ţară (ce datează din timpurile lui Alexandru cel Bun (1400-1432), după cum a afirmat, cu mai bine de un secol în urmă, un mare învăţat ortodox, academicianul episcop Melchisedec al Romanului). Faptul se datorează unui foarte apropiat prieten al comunităţii româneşti din Sfântu-Gheorghe, Pr. dr. Florin Aurel Ţuscanu, directorul Centrului Pelerinaje „Cuviosul Antipa” al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. De numele său se leagă alte numeroasele articole apărute în „Condeiul ardelean”, referitoare la simpozioanele desfăşurate la Roman şi Paşcani, în memoria marelui Mitropolit al Bucovinei, Visarion Puiu, ajunse, în acest an, la cea de-a XVIII-a ediţie, cât şi de valoroasele studii şi comunicări, susţinute de domnia sa la Sesiunile Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, la Colocviile Naţionale ale „Grupului de Cercetare I.I. Russu” sau la Zilele „Andrei Şaguna”, „Miron Cristea” şi „Nicolae Colan”.
După cum spuneam, înscrierea oraşului nostru pe harta turismului religios ortodox s-a realizat prin itinerariul pelerinajului de trei zile „Pe urmele părintelui Arsenie Boca”, organizat de părintele Ţuscanu, care a îndrumat paşii pelerinilor prin locurile pe unde a trecut în viaţa pământeană marele duhovnic: mănăstirile de la Rimeţi, Prislop şi Sâmbăta de Sus, Catedrala „Unirii” de la Alba-Iulia (fostă mănăstire în perioada comunistă) şi locul de detenţie al monahului de la Aiud, precum şi obiectivele cu caracter religios de la Sfântu-Gheorghe: Catedrala Ortodoxă, Muzeul Spiritualităţii Româneşti şi Centrul Eclesiastic „Mitropolit Nicolae Colan”. Primit cu căldură de preoţii Ciprian Staicu şi Sebastian Pârvu, de dr. Ioan Lăcătuşu şi subsemnatul, grupul celor 30 de pelerini romaşcani, în majoritate medici, a beneficiat în permanenţă, la fiecare dintre cele trei obiective vizitate, de explicaţiile „ghizilor” mai sus menţionaţi privind istoria edificiilor, viaţa spiritual-ortodoxă desfăşurată de comunitatea românească în trecut şi astăzi, dar şi de răspunsurile competente la numeroasele curiozităţi ale pelerinilor privind raporturile confesionale dintre ortodocşi şi celelalte culte, cât şi cele interetnice.
În încheierea pelerinajului s-a exprimat părerea, de ambele părţi, că astfel de întâlniri sunt benefice pentru mai buna cunoaştere a situaţiei concrete din punct de vedere spiritual al locuitorilor acestei regiuni, dar şi a necesităţii strângerii legăturilor între românii de pe ambele versante ale Carpaţilor. În acest sens, s-a hotărât permanentizarea pelerinajelor ortodoxe de către Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului în tot spaţiul sud-est transilvan - de la cele trei mănăstiri topliţene şi Izvorul-Mureşului până la Mărcuş, Sita-Buzăului şi Valea-Mare, de la troiţa din curtea şcolii generale din Vârghiş până la monumentul din curtea bisericii din Aita-Seacă. Ar fi un prim pas pe calea promovării unui turism religios ortodox organizat, cuprinzător şi statornic. Să dea Dumnezeu ca cele discutate, în această privinţă, să prindă viaţă!
