Redăm mai jos un articol publicat în ziarul „Adevărul” din 10 mai 2010.
Într-un interviu acordat săptămânalului ucrainean „Gazeta 2000”, vicepremierul şi totodată ministru pentru Politici Regionale de la Kiev, Victor Tihonov, a pledat pentru federalizarea ţării. „Sunt un susţinător fervent al ideii de descentralizare şi de federalism”, a spus Tihonov. El a amintit că la sfârşitul secolul al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, această idee a fost susţinută de doi cunoscuţi naţionalişti: Mihail Dragomanov şi Mihail Gruşevski.
La alegerile prezidenţiale din 1991, pentru o structură federativă s-a pronunţat şi Viaceslav Ciornovil, viitorul lider al opoziţiei prooccidentale din Ucraina, decedat apoi în condiţii suspecte într-un accident rutier. „Practica a demonstrat că modelul actual nu face faţă provocărilor moderne. Oricât de mult am vorbi despre dorinţa noastră de a ne alinia standardelor ţărilor dezvoltate din Europa, dacă nu vom schimba nimic este puţin probabil să obţinem rezultatele dorite”, a subliniat oficialul ucrainean.
PRO ŞI CONTRA
Planul nu a trecut neobservat în rândul analiştilor de la Kiev. Directorul Institutului ucrainean pentru Strategii Globale, Vadim Carasev, spune că dacă susţinătorii sistemului federal şi-au propus să modifice Constituţia, atunci o vor face. El crede că vestul Ucrainei nu a fost prorus nici în timpul URSS, iar la nivel cultural şi lingvistic o astfel de federaţie există deja, chiar dacă nu sunt graniţe administrative.
Karasev dă ca exemplu faptul că multe regiuni din Ucraina au eroi proprii şi le-au ridicat monumente, iar la nivel de afinităţi vestul este prooccidental, iar estul prorus. ... expertul se teme că un asemenea proiect ar ameninţa existenţa unei Ucraine independente, în graniţele sale actuale.
La rândul său, directorul general al Consiliului de Strategie Naţională din Kiev, Valeri Homiacov, spune că ideea federalizării animă de multă vreme clasa politică din Ucraina. „În opinia mea, aceasta este singura modalitate de a salva Ucraina ca stat, pentru că Ucraina este foarte, foarte eterogenă”, a declarat pentru „Vzgliad”, Homiacov, subliniind că Ucraina are şi în prezent în componenţa sa o republică autonomă, Crimeea.
„GALIŢIA E O ALTĂ ŢARĂ”
Şeful Institutului European pentru Cultură politică, Aleksandru Bulavin, consideră că a vorbi despre unitatea Ucrainei „este pur şi simplu ridicol”. „Este evident că Galiţia este o altă ţară şi nu le putem interzice locuitorilor să pună monumente cu eroul lor naţional, Bandera. Prin urmare, în afară de programele de educaţie care trebuie să aibă caracter naţional, restul ar trebui să se decidă la nivel regional”, subliniază Bulavin.
Directorul general al Institutului internaţional de expertiză politică din Kiev, Evgheni Mincenko, crede că elaborarea proiectului de federalizare va necesita cel puţin un an, subliniind şi el diferenţele care există între regiunile din estul rusofon al Ucrainei şi vestul catolic naţionalist ucrainean. „Dacă locuitorii din Ivano-Frankovsk vor ca Bandera să fie eroul lor naţional n-au decât, la urma urmelor e dreptul lor. Însă ei nu au dreptul să-l impună pe Bandera ca erou în regiunea Lugansk din estul Ucrainei”, susţine Mincenko. „Simte minoritatea română din Cernăuţi nevoia să vorbească în limba română? N-are decât să vorbească. Dacă în Crimeea limba rusă predomină, de ce locuitorii peninsulei să fie ucrainizaţi cu forţa?”, se întreabă analistul.
CARE VOR FI CELE CINCI VIITOARE REGIUNI
Potrivit publicaţiei „Vzgliad”, Ucraina ar putea să fie împărţită în cinci regiuni, dintre care Crimeea este deja o regiune cu grad de autonomie sporit. Dar aceasta este doar o versiune de lucru a noului guvern prorus de la Kiev, iar declaraţiile vicepremierului Viktor Tihonov par menite doar să testeze opinia publică ucraineană. Oricum, o parte dintre analiştii ucraineni îi reproşează preşedintelui Ianukovici că nu dă doi bani pe regiunile vestice ale ţării (bazinul său electoral fiind în Est) şi că oamenii pe care i-a numit în Vest ca guvernatori sunt nişte „glume”.
CE SPUNE LITERA LEGII: Constituţia din 1996 a consfinţit statutul unitar al Ucrainei, punându-se capăt discuţiilor despre federalism.
COMITET PENTRU SALVAREA UCRAINEI - contraofensivă
La Kiev a fost înfiinţat săptămâna trecută Comitetul pentru salvarea Ucrainei. Din acest organism fac parte scriitori, jurnalişti, reprezentanţi ai partidelor şi organizaţiilor de opoziţie, care se opun politicii de apropiere faţă de Moscova. Ei vor să tragă un semnal de alarmă faţă de înţelegerile dintre preşedintele Ianukovici şi liderii de la Kremlin care fac ca Ucraina să fie luată „bucată cu bucată” de Moscova, scrie „Ukrainskaia Pravda”.
„Regimul lui Ianukovici s-a transformat într-o comisie de lichidare a statului nostru. Pentru a se asigura de bunăvoinţa şefilor de la Kremlin, noua putere, după vânzarea teritoriului ucrainean, este gata să predea şi sectorul aeronautic şi energia atomică. Ei vând Ucraina şi poporul en-gros şi en-detail”, susţin membrii Comitetului pentru salvarea Ucrainei într-un apel către populaţie. Apelul intervine în contextul în care regimul Ianukovici a bătut palma cu Rusia asupra multor proiecte sensibile. Luna trecută, preşedinţii rus şi ucrainean, Dmitri Medvedev, respectiv Victor Ianukovici, au decis prelungirea staţionării Flotei Ruse în Crimeea până în 2042, în schimbul unei reduceri cu 30 la sută a preţului pentru gaze naturale ruse achiziţionate de Ucraina.
„ANEXĂ A RUSIEI”
Premierul Putin face acum presiuni pentru înfiinţarea unui holding în domeniul nuclear, dar şi pentru o fuziune între concernul rus Gazprom şi societatea ucraineană Naftogaz. O fuziune între gigantul gazier rus şi Naftogaz ar avea consecinţe majore, Ucraina urmând să fie transformată, în felul acesta, într-o „anexă” a Rusiei, consideră politicieni ruşi şi ucraineni...
Victor Ianukovici este acuzat că vinde Ucraina bucată cu bucată Rusiei.
Autor: Viorica Marin
Să învăţăm ceva din evenimentul tulbure din Ucraina! Să nu repetăm greşeala ireparabilă a ucrainenilor!
În cazul că se va face regionalizarea, va trebui ca cele trei judeţe - Mureş, Covasna şi Harghita - să facă parte din regiuni diferite, astfel încât la conducerea de vârf a regiunii să fie numiţi/aleşi cetăţeni români de naţionalitate română. Se va pune capăt umilirii românilor în plan local, unde ungurii nu ştiu ce înseamnă omenia. Cum va arăta gruparea regională, va hotărî Statul Român şi nu naţionalitatea minoritară maghiară din România. Considerăm că avem atâta clarviziune, încât să nu ne trezim cu un ghimpe autonom în centrul Ţării. Este strict necesar ca, în problema Ardealului, să fie consultat Poporul Român prin referendum naţional, iar vânduţii care servesc şi astăzi interese străine, să fie izolaţi şi sancţionaţi pentru atitudinea de propagare a unor neadevăruri istorice, care stimulează atitudini iredentiste.
Ţara noastră nu este eterogenă precum Ucraina, pentru că noi n-am săvârşit rapturi de la nimeni, din contră, România mai are fâşii înstrăinate în toate punctele cardinale (vezi Caliacra, Bucovina, judeţele din sudul Moldovei şi „pân’ la Tisa”, din vremea lui Burebista), dar ceea ce este în graniţele actuale se prezintă într-o unitate indestructibilă pe care românii şi-au realizat-o prin mari sacrificii, de-a lungul secolelor. Însă Ţara noastră a cerut spaţii din ţările vecine pentru cimitirele eroilor români care au murit şi pentru libertatea popoarelor lor (Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia).
După cum reiese din articolul de mai sus, preşedintele Ucrainei nu era interesat de partea de vest a ţării, „bazinul său electoral fiind în Est”, iar politicienii considerau „Galiţia o altă ţară” şi „Ucraina are şi în prezent în componenţa sa o republică autonomă, Crimeea” (o mare greşeală! - n.n.). Deci Ucraina era predispusă destrămării chiar din interior.
România nu are nimic de împărţit. Trăim bucuria de 100 de ani că suntem împreună în rotundul Ţării şi aşa ne vom duce viaţa mai departe. Sperăm că, în urma unor noi alegeri, vom avea la conducere români adevăraţi, cu înaltă responsabilitate faţă de popor şi integritatea Ţării, cărora le vom da substanţa majoritară, încât ungurii să nu mai aibă îndrăzneala de a cere după bunul plac, atâta vreme cât li se dă posibilitatea de a participa la hotărâri importante pentru bunul mers al vieţii populaţiei româneşti. Să facă şi ei bine odată pentru totdeauna să se supună Constituţiei şi legilor României, dacă au ales şi vor să trăiască în această Ţară. Aşadar, soluţia este ca, obligatoriu, să li se controleze încadrarea în normele de bună convieţuire. Aşa va fi linişte în viaţa tuturor locuitorilor României.