La invitaţia Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea”, adresată „Condeiului ardelean”, alături de directorul Doru Decebal Feldiorean, am participat, în 12 şi 13 decembrie, la manifestarea de inimă şi suflet românesc intitulată: „Veniţi la Ţebea, Veniţi să colindaţi cu noi, pentru străbuni, eroi şi pentru voi!”. Seara, întâmpinaţi în municipiul Deva, judeţul Hunedoara, cu bucurie, căldură şi un pahar, alături de vreo două bogate platouri cu mâncarea aburindă, limbile ni s-au dezlegat repede. Eram la prima astfel de manifestare şi, curios, am ispitit gazdele, ing. Ioan Paul Mărginean, preşedintele fondator al Asociaţiei, şi Aurora Mihaela Zamfir, secretara ONG-ului, să ne vorbească despre manifestarea care urma să aibă loc a doua zi.
Cu ştiinţa şi precizia profesiunii, dar şi cu molcomia ardeleanului, preşedintele Ioan Paul Mărginean ne-a dat toate informaţiile necesare: „An de an, în mijloc de decembrie, mergem să colindăm, după obiceiurile strămoşeşti, sub gorunul lui Horea şi a lui Avram Iancu, pentru eroii şi martirii românilor al căror duh se-adună de pretutindeni şi pluteşte în acel adevărat Pantheon de la Ţebea, care-şi mai aşteaptă încă Mausoleul lor şi izbândirea unor drepturi pentru care au luptat, unele încă neîmplinite pentru românii ardeleni. Acolo, colindătorii suntem noi, membrii, colaboratorii şi simpatizanţii Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea”, dar, mai ales, elevii din Clubul „Crăişorii” al Asociaţiei noastre. Nu sunt orice fel de copii. Sunt cei mai buni din şcolile ardelene care participă. Prin faptele lor, urmează exemplul Crăişorului. La învăţătură, media generală anuală pentru cei 200 de elevi crăişori-colindători din acest an, aparţinând celor şase licee şi cinci şcoli gimnaziale din judeţele Hunedoara, Alba, Arad şi Covasna, este de 9,31. Ei ştiu că sângele şi gena lor nu provine dintr-un neam venetic sau pribeag, ci a unui neam neaoş de luptători. Strămoşii lor fac parte din neamul nemuritorilor daci ai lui Burebista şi Decebal, singurul neam în cinstea căruia Marele Imperiu Roman a ridicat în mijlocul capitalei sale Columna ce dăinuie şi astăzi... Ei, elevii crăişori, vor să ducă mai departe ştafeta luptei pentru drepturi şi dreptate a românilor ardeleni. Vor ca luptele şi jertfele din multele veacuri ale mileniului trecut ale înaintaşilor lor, iobagi dar urmaşi ai falnicilor daci, purtate contra terorii, frustrării şi umilinţei impuse de cruzii lor stăpânitori, să fie cunoscute, recunoscute, cinstite şi slăvite. Iar drepturile, drepturile românilor ardeleni şi ale tuturor prietenilor lor de orice etnie ar fi fost, care încă nici până astăzi nu sunt împlinite, iar altele sunt chiar şi azi furate, să le poată revendica şi câştiga. Şi nu oricum, ci aşa cum testamentar ne învaţă marele Avram Iancu: „cu arma legii”. Crăişorii dumneavoastră, cei de la Covasna, sunt încă pe drum. Vor sosi în jurul orei 21 şi vor fi cazaţi la Liceul Tehnologic. Cei din judeţele Hunedoara, Alba şi Arad vor sosi mâine de dimineaţă la Colegiul Naţional „Avram Iancu” din Brad, unde vor servi micul dejun, după care, în coloană, ne vom deplasa la Pantheonul de la Ţebea, unde vom începe activităţile la ora 10”.
Moment de reculegere pentru toţi Eroii Neamului din incinta Pantheonului de la Ţebea
Şi, fără a exagera, pot spune că programul din ziua următoare s-a desfăşurat „la milimetru”. Toate echipajele crăişorilor la ora 10 erau în Pantheonul de la Ţebea, în jurul mormântului Marelui Iancu, unde au deschis manifestările cu colindul „Trei păstori se întâlniră”, după care s-a depus de către reprezentanţii crăişorilor şi Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea”, în frunte cu prof. Corina Tulea, de la Liceul din Gurahonţ, o coroană de flori şi s-a păstrat un moment de reculegere pentru cinstirea tuturor eroilor din incinta sacră a Complexului Memorial, precum şi a celor 40.000 de români ucişi în timpul revoluţiei din Transilvania din anii 1848-1849. Şi, aşa cum îmi spunea preşedintele Mărginean cu o seară înainte, simţeam că pentru aceşti minunaţi şi frumoşi crăişori-colindători, îmbrăcaţi în straiele de sărbătoare ale moţilor şi strămoşilor lor daci, duhul acestor eroi din Pantheonul ţebean plutea deasupra lor, erau viu şi-i asculta. Au fost prezenţi crăişorii din detaşamentele: „Moga Voievod” din Hălmagiu; „Ioan Buteanu” din Gurahonţ; „Avram Iancu” din Baia de Criş; „Preot Iosif Comşa” din Ribiţa; „Simion Groza” din Criscior; „Ţara Moţilor” din Albac; „Căpitan Nicolae Pleşa - 1784” din Scărişoara; „Horea” din comuna Horea; „Arieşeni” din localitatea Arieşeni; „Avram Iancu” şi „Tricolorul Românesc” din Covasna.
În deschiderea acestei sărbători, ajunsă la cea de-a VII-a ediţie, preşedintele fondator al Asociaţiei, inginerul Ioan Paul Mărginean, în prezenţa celor peste 250 de crăişori, profesori-îndrumători şi invitaţi veniţi din „Ţara Iancului”, a ţinut să precizeze că: „Pe eşarfa tricoloră a coroanei erau scrise cuvintele „Dormi în pace! Noi veghem!”, text care a fost scris şi la 31 decembrie 1899 de trei studenţi, Gheorghe Novacovici, Coriolan Steer şi Ioan Scurtu, pe atunci la facultatea de drept din Cluj, care au depus o coroană de flori la mormântul Iancului, coroană pe care o veţi vedea deoarece ea se păstrează în interiorul biserici. Acest fapt i-a costat exmatricularea din facultate şi ani grei de temniţă. Şi, nu întâmplător, la colinda noastră de astăzi participă nepoata unuia dintre ei, doamna profesoară Felicia Novacovici Mioc, care a venit „pe urmele istoriei şi a unchiului său” să îndeplinească aceeaşi îndatorire patriotică pe care o înfăptuia ruda sa acum 115 ani” (despre simţămintele sale la această manifestare ne-a scris la redacţie un răvaş intitulat „Ţebea - Ţara Iancului”, pe care îl vom reda în ediţia viitoare, prima din anul 2015). În continuarea manifestărilor, Ioan Paul Mărginean a invitat pe toţi participanţii să meargă în Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, cunoscută şi sub denumirea de „Biserica cu Tricolor”, unde urma un parastas închinat eroilor şi desfăşurarea concursului de colinzi.
Pantheonul Naţional Ţebea - prin sufletul şi mintea unui vrednic părinte paroh
Despre cimitirul, mormântul şi biserica din Ţebea am cerut informaţii părintelui paroh Mirel Petrică, care, cu generozitate, ne-a spus: „Biserica din Ţebea face parte integrantă din Complexul Memorial numit Pantheonul Moţilor. Ea este monumentală şi a fost edificată între anii 1893-1896. Mulţi ar spune că putea fi mai frumoasă, deoarece ea nu s-a bucurat de podoaba picturii. Dar, în ultimii doi ani, am început şi continuăm lucrările pentru pictarea sa interioară, oferindu-i frumuseţea specifică bisericilor ortodoxe. Este însă o biserică cu o bogată tradiţie, iar tradiţia îmbinată cu istoria a tot ce se află aici, monumentalitatea sa, o pun acolo unde ar fi situată orice biserică ortodoxă din cadrul Patriarhiei noastre, o biserică a oamenilor buni şi cu sufletele curate. În jurul ei, în acest Pantheon al Moţilor odihnesc eroii noştri. Cu siguranţă cel mai important dintre aceştia este Avram Iancu, apoi tribunii Simion Groza şi Ioan Buteanu. Ceremonia înmormântării Craiului Moţilor a avut loc la 13 septembrie 1872. La căpătâiul mormântului său se află crucea, donată de preotul Ioan Tisu, inscripţionată cu numele şi funcţia avută în timpul revoluţiei de la 1848-1849, precum şi anul morţii sale, 1872. La sărbătorirea centenarului naşterii sale, în anul 1924, Asociaţiunea „ASTRA” a organizat ample manifestări la care a luat parte familia regală a României acelor timpuri - Regele Ferdinand I şi Regina Maria. Cu acea ocazie au fost aduse la cimitirul din Ţebea osemintele celor doi tribuni amintiţi mai înainte şi aşezate de o parte şi cealaltă a aleii principale de intrare. În partea stângă a intrării se află şi mormintele a 75 de ostaşi români căzuţi pentru dezrobirea Ardealului, şi aţi văzut toate crucile împodobite cu tricolorul naţional. În anul 1931, din iniţiativa istoricului Gheorghe Brătianu, a fost sfinţită placa aşezată pe mormântul lui Iancu, care cuprinde următorul text: „Craiului Munţilor. Naţiunea Română întregită în hotarele ei fireşti şi unită în spiritul libertăţii. 1848-1918”. Tot în anul 1931, locuitorii din Ţebea au ridicat şi crucea în memoria celor 46 de fii ai satului căzuţi în Războiul cel Mare de Întregire a Neamului, iar în 1994, a fost dezvelit monumentul celor 13 eroi din Ţebea morţi în cel de Al Doilea Război Mondial. În incinta Pantheonului îşi mai are locul şi troiţa, ridicată în 1942 de familia Camber, în memoria fiului lor căzut pe frontul de est. Tot în acest Pantheon se află gorunul la umbra căruia Horea îşi chema iobagii sau oştirea pentru a pune în aplicare planurile de dezrobire de sub stăpânirea grofilor şi habsburgilor, gorunul lui Avram Iancu şi alţi trei goruni, cel al Regelui Ferdinand I, al Reginei Maria şi al generalului francez Henri Mathias Berthelot, şeful Misiunii Militare franceze în timpul Războiului de Întregire Naţională. În afara acestei manifestări la care participaţi astăzi, când ne colindăm eroii şi Naşterea lui Iisus Cristos, în cadrul acestui Pantheon, în fiecare an, în preajma zilei de 13 septembrie, data morţii lui Avram Iancu, se organizează de către Consiliul Judeţean Hunedoara, Primăria comunei Baia de Criş, pe teritoriul căreia se află satul Ţebea, şi Parohia Ortodoxă Ţebea „Serbările Naţionale Ţebea”, în cadrul cărora au loc ample şi complexe activităţi culturale şi spirituale. Începând din acest an, în luna decembrie vom face un parastas în memoria eroilor revoluţiei de acum 25 de ani. Astfel, anul acesta parastasele le vom face în zilele de 17 şi 22 decembrie, în această Sfântă Biserică în care ne aflăm. De asemenea, facem în tot cursul anului, în zilele stabilite de Biserica Ortodoxă, pomenirile pentru eroii Neamului”.
Colindele au răsunat în Biserica Ortodoxă de lângă mormântul Marelui Iancu
Odată intrate în biserică, toate detaşamentele de crăişori au intonat colinda „O ce veste minunată”, iar un sobor de preoţi, format din părintele protopop de Brad, Ioan Jorza, părintele Viorel Nan, din Hălmagiu, şi părintele paroh de Ţebea, Mirel Petrică, au ţinut slujba de pomenire, „parastasul fiind o chemare la viaţă a celor pomeniţi, care devin astfel nemuritori în conştiinţa românilor”, după cum ne spunea prof. Felicia Novacovici Mioc. Apoi, timp de două ore, sub cetina bradului împodobit, bolţile Sfintei Biserici din Ţebea au răsunat de glasurile cristaline ale crăişorilor care au interpretat colinde, fiecare dintre ei fiind răsplătiţi cu bogate daruri pregătite cu mult suflet şi căldură de secretara Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea”, Aurora Mihaela Zamfir, diplome, cărţi, premii înmânate de preşedintele Ioan Paul Mărginean, care a găsit cuvinte de laudă pentru fiecare dintre detaşamentele participante, desigur şi pentru efortul şi talentul celor de la Covasna. Alături de cele date crăişorilor, au fost acordate Diplome de Onoare şi Excelenţă unor persoane care s-au evidenţiat în activitatea desfăşurată în slujba realizării obiectivelor Asociaţiei, unor autori de carte sau unor sponsori. Enumerăm printre aceştia pe: prof. Florentina Teacă de la Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” din Covasna, Doru Decebal Feldiorean, directorul fondator al publicaţiei „Condeiul ardelean”; prof. Corina Tulea, Gurahonţ; prof. Steluţa Zaharcu, Bucureşti; prof. Nicolae Cristea, Arad; prof. Felicia Novacovici Mioc, Oraviţa; prof. Petru Mateş, Horea; Viorel Vulturan, Buceş; col. (r) Nicola Dincă, Simeria; Costache Rahoveanu, Deva; scriitor Valentin Hossu Longin; prof. Marinel Chiriţescu, Albac; Monica Duşan, Ribiţa. Odată cu diplomele acordate, fiecare detaşament a primit cel mai recent număr al revistei „Ţara Iancului”, nr. 8 / decembrie 2014, lansată cu acest prilej, şi calendare /2015 pentru fiecare crăişor.
Frumoasă şi vrednică, profesoara Corina Tulea din Gurahonţ este o adevărată româncă
Pentru întreaga activitate, desfăşurată cu talent, dăruire şi pasiune, pentru frumuseţea sa morală şi fizică, pentru cei doi minunaţi crăişori pe care îi are, am ales-o să ne spună câteva cuvinte privind manifestările din cadrul Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea” pe prof. Corina Tulea de la Liceul „Ioan Buteanu” din Gurahonţ, judeţul Arad: „Faptele istorice ale unei ţări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu când traiul şi ideile, graiul şi obiceiurile de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Un mod de a cunoaşte toate acestea este activitatea cultural-patriotică, care se distinge prin influenţa sa educativă, ca şi prin intensitatea şi profunzimea efectelor şi influenţelor educative pe care le determină. În cadrul ei, copiii retrăiesc istoria în principalele ei momente, având ca scop dezvoltarea, pe căi afectiv-emoţionale, a sentimentelor de recunoştinţă şi preţuire pentru lupta eroică a poporului nostru pentru libertate. Detaşamentul nr. 8 „Ioan Buteanu” Gurahonţ al Clubului de elevi voluntari „Crăişorii” din cadrul Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea” Deva, al cărui locţiitor al îndrumătorului de detaşament sunt, a participat cu deosebită plăcere la toate activităţile propuse de conducerea Asociaţiei, pentru copii acestea având o însemnătate foarte mare, atât din punct de vedere educativ, cultural-patriotic, dar şi civic. Pentru mine, indiferent că este concert de colinde, festival cultural-patriotic sau festival-concurs de folclor înseamnă să-mi pregătesc elevii câteva săptămâni după orele de curs sau sâmbăta, iarna sau vara, chiar în vacanţa mare, să parcurg 50 de km până la Şcoala din Gurahonţ, eu fiind din localitatea Vârfurile unde-mi petrec vacanţa împreună cu fii mei, să-mi pregătesc propriul costum naţional, dar şi pe cele ale celor doi băieţi ai mei, care sunt crăişori de la vârsta de 4 respectiv 9 ani, să-i trezesc cu noaptea-n cap şi să-i duc la microbuz, uneori căutând răspunsul la întrebările: „De ce trebuie să ne trezim? De ce alţii sunt liberi?” şi încercând să-i stimulez. Bineînţeles că la întoarcere răsplata este pentru toţi bucuria de a fi fost împreună. La întrebarea dumneavoastră privind numărul costumelor populare pe care le am, vă pot spune că posed 25 de costume de femei şi 15 costume bărbăteşti. Acestea din urmă le-am achiziţionat anume pentru cei doi băieţi ai mei. Costumele sunt din Vârfurile, satul natal, dar am găsit şi achiziţionat costume şi din comuna Gurahonţ, locul unde-mi desfăşor activitatea didactică. Sunt foarte mândră că port aceste costume, bineînţeles după ce le-am „renovat”. Le păstrez cu foarte mare grijă, le împrumut cu sufletul strâns şi încerc să achiziţionez şi alte costume. Am amenajat o cameră în locuinţa mea unde păstrez toate costumele populare alături de alte obiecte - icoane, cuverturi, covoraşe, perne, ştergare, coşuri, fotografii vechi şi vase. Vă voi trimite fotografii din această cameră. Încerc să păstrez nu numai ceea ce numim o colecţie etnografică, ci şi tradiţiile cultural-spirituale ale locurilor natale prin harul pe care mi l-a dat Dumnezeu de a cânta, dar şi învăţând proprii copii şi alături de ei copii de la şcoală să cânte, cât şi oamenii de la noi din sat. Desigur, alături de cântece sunt şi colindele. În zilele următoare avem la Gurahonţ un concert de colinde cu copii de la şcoală; îmi las copiii să meargă cu colindul de sărbătorile de iarnă şi organizez anual colindul cu oamenii căsătoriţi. Un sincer BRAVO profesoarei Corina Tulea! Ferice de localităţile care au asemenea educatori ai Neamului Românesc!
În încheiere, ce se mai poate spune? Desigur, faptul că am participat la una dintre cele mai încântătoare întâlniri cu tradiţiile noastre şi cu frumuseţea oamenilor din Ţara Iancului. Acelaşi sincer BRAVO organizatorilor - ing. Ioan Paul Mărginean şi Aurora Mihaela Zamfir - pentru tot ce aţi realizat până în prezent şi urări de mulţi, mulţi ani de sănătate şi noi împliniri în activitatea Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea” din Deva.