Peste 50 de personalităţi ale vieţii ştiinţifice, cultural-spirituale şi social-politice despre profesorul, publicistul, scriitorul, omul, topliţeanul Ilie Şandru.
Vineri, 20 martie 2015, în organizarea Primăriei, Bibliotecii şi a Centrului Cultural din municipiul Topliţa, are loc, în sala de şedinţe a Consiliului Local, cu începere de la ora 12, manifestarea omagială organizată cu prilejul aniversării a 80 de ani de viaţă a profesorului Ilie Şandru, Cetăţean de Onoare al municipiului Topliţa şi membru al Ligii Scriitorilor din România, lansându-se, totodată, şi romanul „Aşa a fost să fie…”, recent apărut, sub semnătura sărbătoritului, la Editura Nico din municipiul Târgu-Mureş
Drd. OzanaVodă, Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mureş: „Dumneavoastră aparţineţi celei mai nobile stirpe a neamului românesc, ţăranul, creator de cultură materială şi spirituală. Noi, românii, suntem primul popor european de origine romană, după cum atestă şi etnonimul, poporul român din latină, „populus romanus”. Ne-am născut creştini, nu am fost încreştinaţi. Prin strămoşii daci suntem aici ab initio mundi. Furtunile istoriei zbuciumate ne-au îndoit ca pădurea milenară, dar nu ne-au putut strămuta precum au dorit veneticii de-a lungul secolelor. Domnule Ilie, şi prin Dumneavoastră neamul acesta are un continuator pe planul expresiei creatoare”.
Prof. Constantin Cojocariu, Elena Cojocariu, Botoşani: „Ori de câte ori s-a ivit prilejul, Ilie ne-a vorbit cu multă plăcere şi mândrie despre satul natal, cu o vechime de peste şapte secole, cu frumuseţile lui naturale, cu oamenii satului şi preocupările lor, cu vechimea şi bogăţia tradiţiilor, dar şi cu prezenţa săcălenilor la „toate evenimentele istorice importante, care s-au petrecut de-a lungul vremii în Transilvania”, ceea ce-l îndreptăţeşte pe Ilie să califice satul natal un adevărat cuib de istorie şi continuitate românească”.
Prof. Ioan Ardelean, Teiuş: „Din casa părintească a moştenit el dragostea faţă de glia strămoşească, dragostea pentru neamul nostru românesc, cu atât mai mult cu cât de mic copil a simţit toate nemerniciile ocupaţiei străine asupra pământului românesc al Ardealului de nord. Însă şi după aceea, de-a lungul vieţii, s-a confruntat cu destule momente grele, nu a fost ocolit de privaţiuni de toate felurile, dar care nu l-au putut învinge, nici determina să dea înapoi, să renunţe la idealurile pe care şi le-a propus. Să dea Dumnezeu să se nască mereu astfel de oameni precum Ilie Şandru, luptători, cutezători, devotaţi poporului român şi României”.
† Ignatie Mureşanul, Arhiereu-vicar al Spaniei şi Portugaliei: „… pentru mine domnul Ilie Şandru întrupează conştiinţa iradiantă, care afirmă valori autentice, abolind anumite restanţe ale istoriei satului meu: dreptul la memorie, dreptul la ieşirea din anonimat, dreptul la adăstare sub reflectorul propriei noastre identităţi, dreptul la naşterea unei iubiri „conturate” faţă de tot ceea ce ne defineşte ca neam, tradiţii şi credinţă”.
Dr. Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc: „Descendentul din Săcalul de Pădure (comuna Brâncoveneşti, judeţul Mureş), învăţătorul care acum şase decenii descăleca în creierii munţilor la Bilbor, satul în care s-a născut O.C. Tăslăuanu, a cărui viaţă şi activitate îi va deveni o interesantă şi documentată „obsesie” editorială, profesorul de limba şi literatura română de peste trei decenii la Topliţa, cel care a slujit cultura şi ziaristica decenii la rând, s-a raportat la realitatea vieţii nu numai prin privire, prin vizualitate, ci prin fapte”.
Prof. Aurelian Antal de Topliţa şi Dorohoi: „Unul dintre acei oameni, ostaşul paşnic, mare căutător şi călăuzitor al semnelor pergamentului continuu de pe Mureşul superior, moştenitor de drept al altor şi altor trăitori din vremi surite, este şi prietenul consângeanul nostru, ILIE ŞANDRU, contrazicând cu neastâmpăr şi fervoare etatea-i, acţionând în relevarea cumintelui atribut al locului pe itinerariul octogenar, întregindu-se!”.
† Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului: „Cu toate că Profesorul Ilie Şandru mărturiseşte că a urmat cursurile Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi (Istorie - Limbă şi literatură română), sunt convins că în cunoştinţă de cauză a omis menţionarea înaltelor studii de conştiinţă românească dobândite în familie, studii pe care şi-a zidit toată arhitectura culturală a vieţii sale. De aceea, nu întâmplător a fost aproape o jumătate de veac dascăl de cuget şi grai românesc la Platoneşti, Bilbor şi apoi la liceu, la Topliţa. Mi-aş fi dorit să-l fi auzit grăind cu multă dragoste şi înflăcărare despre Coşbuc, Blaga şi Eminescu. Chiar dacă nu l-am auzind grăind despre opera şi cugetul marilor corifei şi ctitori de grai românesc de altădată, am avut fericita ocazie ca - la invitaţia dânsului şi a altor oameni de cultură din zona Topliţei - să-l cunosc îndeaproape pe unul dintre cei mai mari scriitori contemporani născut dincolo de sârma ghimpată aşezată pe nedrept pe malul Prutului, şi anume poetul Grigore Vieru, pe care l-am botezat la Topliţa în potirul cel plin de lacrimi al românilor de dincolo şi de dincoace de Prut. Profesorul Ilie Şandru a avut şi are în inima sa cugetul reîntregirii neamului românesc pentru că a trăit clipele grele când o parte din binecuvântata Transilvanie a fost frântă din trupul Ţării şi odată cu ea şi un important număr de români. Profesorul a trăit drama frângerii, dar l-a învrednicit Dumnezeu şi de bucuria reîntregirii spaţiului transilvan - întoarcerea acasă. Cu respect şi recunoştinţă din partea unui fiu al Munţilor, † Ioan”.
Pr. Emil Pop, prof. Valeria Pop, Miercurea-Ciuc: „Domnul Ilie Şandru este o instituţie. Un reper. Aşa cum Călimanii sunt aşezaţi ca o diafragmă în faţa coloanei vertebrale a pământului românesc, Domnia Sa marchează viaţa spirituală a acestui spaţiu într-un mod care-l impune ca reper. Dacă rosteşti numele Topliţei, zici şi Călimani, Gurghiu, Giurgeu, Mureş, iar dacă rosteşti numele Ilie Şandru, automat spui şi Topliţa. Dar spui şi Bilbor şi Harghita şi Mureş, Ardeal şi Basarabia. Spui, cu infinită bucurie şi durere, pragmatic şi ideal, România”.
Prof. univ. dr. Traian Chindea, Miercurea-Ciuc: „În mintea noastră a foştilor elevi bilboreni a rămas ca un veritabil reper moral şi spiritual, un mare patriot român, un om al onoarei şi datoriei, înzestrat cu mare putere de muncă, voinţă şi tenacitate, un om preocupat de trecutul nostru istoric, de dragostea de neam, pământ şi ţară, un mare preţuitor al culturii şi limbii române”.
Mihail Groza, ziarist, Miercurea-Ciuc: „Publicistica lui Ilie Şandru este o activitate de tranşeu: autorul nu cedează nimic din drepturile sale şi ale poporului din care face parte, tăria cuvintelor şi a expresiilor amintind pe alocuri de vehemenţa publicisticii lui Octavian Goga. … Ilie Şandru s-a considerat întotdeauna imun şi invincibil, pe principiul că nimeni nu-ţi poate face nimic dacă adevărul istoric şi adevărul cultural este de partea ta, crezuri care au devenit, în timp, imuabile adevăruri personale. Până la urmă, tot ce i se poate întâmpla unui om viu, i se poate întâmpla şi lui Ilie Şandru. Un singur lucru nu: să cedeze o iotă din adevărurile şi convingerile sale”.
Prof. dr. Dorel Marc, Târgu-Mureş: „Condeiul neastâmpărat, în sensul publicistic al termenului, stârneşte deseori incomodităţi pentru cei care-i încadrează scrisul său în orientarea promovării «naţionaliste» a idealurilor româneşti, dar reprezintă categoric o voce necesară, mereu vie în coloanele ziarelor locale româneşti şi care i-a atitudine pentru promovarea valorilor identitare şi civice româneşti cu promptitudine. Scanează mereu starea de spirit a unor lideri de opinie sau organisme care manifestă atitudini cu tentă extremistă, uneori acţiuni care nu denotă tocmai un spirit de loialitate faţă de statul român, înfierându-le în coloanele ziarelor, lucru pentru care şi-a câştigat în timp şi destui adversari. Este, aşadar, un luptător pentru apărarea identităţii româneşti, a drepturilor civice şi pentru susţinerea egalităţii de şanse în promovarea culturii în arealul judeţelor Harghita şi Covasna, unde românii sunt minoritari”.
Prof. Nastasia Sârbu, Reghin: „Polemica este punctul forte al publicisticii lui Ilie Şandru. Nu el este cel care o provoacă, el este cel provocat de afirmaţii şi fapte menite să zdruncine valorile spirituale consacrate ale neamului. Când e vorba de neam, limbă şi credinţă, nu se sfieşte să se ia de piept cu oricine le maculează. Atunci tunetele şi fulgerele lui Ilie se abat fără milă asupra preopinentului”.
Prof. dr. Ştefan Vodă, Constanţa: „Articolele pe care Ilie Şandru le publică periodic receptează cu acuitate realităţile contemporane, redând cu obiectivitate şi argumente incontestabile evenimentele ce se petrec în zilele noastre. Puternic ancorat în realitate, el ştie să dea, la nevoie, replici adecvate celor ce denaturează istoria prezentă sau trecutul poporului nostru, dovedind astfel un înalt spirit civic şi un patriotism autentic”.
Dr. Ioan Lăcătuşu, Sfântu-Gheorghe: „Pana scriitorului-jurnalist, care ne-a delectat cu atâtea pagini memorabile referitoare la frumuseţea „oamenilor şi locurilor din Călimani”, de pe Valea superioară a Mureşului, despre evenimente cruciale şi personalităţi marcante ale istoriei naţionale, despre destinul contemporan al fraţilor români din Basarabia, devine ascuţită şi neiertătoare, iar discursul tranşant, ferm, lipsit de echivoc, atunci când se „răfuieşte” cu cei care îşi permit ca în mod sistematic, obsesiv şi nostalgic şi nu de puţine ori jignitor, să prolifereze neadevăruri, jumătăţi de adevăr, prejudecăţi, răstălmăciri şi manipulări grosolane la adresa istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti, a politicii Statului Român faţă de minorităţile naţionale, în general, şi faţă de cea maghiară în special. Prin volumele, studiile şi articolele sale, scriitorul şi publicistul ILIE ŞANDRU a devenit unul dintre cei mai avizaţi analişti ai convieţuirii interetnice româno-maghiare, cunoscut pentru poziţia sa statornică de combatere a discursurilor şi demersurilor iredentiste, nostalgice şi separatiste ale unor lideri maghiari din Ţară şi de pretutindeni”.
Prof. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele Asociaţiunii ASTRA: „Întreaga lui activitate şi toate energiile lui spirituale şi fizice au fost puse în slujba unei lupte continue, de la care nu a făcut niciun rabat, pentru apărarea demnităţii neamului românesc şi unităţii Ţării. În această luptă el aduce, zi de zi, mărturii de nefăgăduit în apărarea adevărului în fenomenul românesc din Harghita şi Covasna. Prezenţa cărturarului Ilie Şandru a fost, este şi va fi o rază de lumină Dumnezeiască în lupta pentru adevăr, corectitudine, păstrarea şi afirmarea românismului în spaţiul de legendă intracarpatic”.
Nicolae Băciuţ, scriitor, Târgu-Mureş: „La Ilie Şandru primează cultura, sobrietatea angajării, respectul de sine şi de ceilalţi. De aceea, temele sale nu sunt nici limitative, nici restrictive. Scriitorul stă în umbra gazetarului, gazetarul îl susţine pe scriitor. E un melting pot al cuprinderii, dar în toate Ilie Şandru e la el acasă. Tonul polemic nu se pierde în gratuităţi, argumentaţia se acumulează în doze bine administrate, pentru eficienţa tratamentului. Pentru că publicistica lui Ilie Şandru se vrea şi terapie socială”.
Ilie Frandăş, Reghin: „În elanul său creativ nu are nevoie de subiecte de import, ci îşi deschide sufletul spre a cuprinde realitatea, conştient că nivelul de cultură nu poate fi ridicat cu macaraua, oricât de performantă ar fi acesta, ci printr-o luptă şi trudă ca a lui, împotriva decadenţei intelectuale şi politice. La atâţia ani de experienţă el este conştient că „lumina minţii” este principala sursă de înţelepciune, deoarece cu ajutorul ei omul poate privii atât în afara, cât şi în lăuntrul său, creând astfel, un echilibru în apreciere şi, în acelaşi timp, devenind o fărâmă pozitivă a infinitului. Într-o astfel de ordine, se consacră ca ctitor de cultură, trudind mereu în exprimarea realităţii, într-o extensiune până la limita fantasticului, spre a vedea, a cunoaşte şi a prezenta, în toată splendoarea sa, creaţia divină”.
Prof. Nastasia Sârbu, Reghin: „Scrierile sale literare sunt, de fapt, „felii de viaţă”, prinse într-o ţesătură epică de un dramatism clasic, care nu vizează oroarea şi nici grotescul. Singurul artificiu epic este cel al dilatării sau comprimării timpului, cel din urmă nefiind întotdeauna în favoarea epicului, căci nu expozitivul rezumativ, ci amănuntul semnificativ conferă veridicitate unei scrieri”.
Prof. Valer Vodă, Târgu-Mureş: „Proza publicată m-a încântat îndeosebi din varii motive: autenticul total al segmentelor de existenţă, capacitatea organizării compoziţionale, structura şi echilibrul părţilor, disponibilitatea utilizării unor registre stilistice diverse, care se „mulează” pentru crearea unei arhitectonici artistic-documentare singulare”.
Pr. prof. dr. Florin Bengean, Târgu-Mureş: „Distinsul cărturar Ilie Şandru şi-a câştigat meritul nepieritor de a fi pus în circulaţie idei şi năzuinţe care au mijlocit cultivarea unui patriotism devotat. Prin aceasta, el a făcut pe cei din jurul său şi nu numai, să-şi dea seama de toate datoriile pe care le au atât faţă de patrie, cât şi faţă de Biserica strămoşească, înfiltrându-le în suflet conştiinţa de a fi adevăraţi români. De aceea, şi-a dat necontenit silinţa să lucreze cu toată râvna pentru a îmbogăţi, lărgi şi aprofunda conştiinţa dăruirii de sine pentru interesele obşteşti şi de îndeplinire integrală a datoriilor atât faţă de Biserică, cât şi faţă de patrie”.
Av. George Echim, poet, Braşov: „Îmi place autorul pentru forţa cuvântului său, prin specialul simţ civic, pertinenţa, concludenţa, temeinicia, demnitatea, fermitatea cu care îşi exprimă punctele de vedere pe diversele teme pe care le abordează”.
Dr. Viorica Macrina Lazăr, Topliţa: „Credem că ceea ce face domnul Ilie Şandru în calitatea sa de prozator, publicist, istoric este o muncă pe teritoriul spiritualităţii umane, un sacrificiu pentru viitoarele generaţii. Fiindcă ceea ce determină pe cineva să scrie este la fel de tainic ca şi viaţa. Suntem convinşi, noi cei care îl cunoaştem, că domnul Şandru va răspunde şi în viitor acestei chemări, deoarece este clar că puterea sa de muncă şi de înţelegere sunt departe de a fi epuizate, putându-l conduce prin desişurile vieţii, pe calea pe care a păşit demn şi hotărât de-a lungul anilor”.
Prof. Dimitrie Poptămaş, Târgu-Mureş: „Rămân valoroase scrierile de atitudine civică aproape fără egal în publicistica românească, îndreptate împotriva celor care mereu deranjează legitima convieţuire şi armonie în spaţiul transilvănean. Pe această linie se înscriu volumele: O stafie bântuie prin Ardeal, publicistică (Sfântu-Gheorghe, 2005); O victimă a extremismului maghiar - Casa „Sfântul Iosif” din Odorheiul Secuiesc şi Alte măşti, aceaşi piesă…, publicistică (Editura Nico, Târgu-Mureş, 2009)”.
Teodor Tanco, scriitor, Cluj-Napoca: „E tare greu a-l asocia numai unei ramuri, spunându-i: gazetarul, istoricul, cercetătorul, scriitorul, fiindcă pe profesorul Ilie Şandru îl întâlneşti în toate domeniile amintite, cu lucrări şi contribuţii importante. Concomitent a fost şi omul faptelor culturale: iniţiind, ctitorind, înfăptuind; participând la altele oriunde se împlineau. Pentru angajarea şi aportul său, a schimbat domicilii, locuri de muncă, preocupări extraprofesionale, urcând în cultural şi estetic; mânat de neliniştile, pasiunile şi tainele scrisului, de jertfa creaţiei. Pentru acestea o combustie permanentă (studiu, informaţia, lectura) i-au fost necesare ca pâinea de toate zilele. N-a fost uşor să şi le asigure”.
Prof. dr. Ioan Cîmpeanu, Cluj-Napoca: „ILIE ŞANDRU este un lider al românilor din Topliţa (Harghita), personalitate marcantă în lupta pentru apărarea învăţământului şi culturii româneşti din această frământată zonă. Recenta lui carte O stafie bântuie prin Ardeal, departe de aluzia la stafia comunismului a lui K. Marx, care s-a spulberat în timp, semnalează nedreptăţile actuale care ameninţă existenţa românilor ca neam. Autorul s-a remarcat ca eminent slujitor al învăţământului românesc, publicist şi om de cultură, lider civic şi politic, implicat în viaţa cetăţii, în special în viaţa comunităţii româneşti din judeţul Harghita. … Cartea lui Ilie Şandru este un document de mare actualitate. Martor ocular al evenimentelor, autorul trage un semnal de alarmă privitor la soarta românilor ardeleni, în general, a celor din judeţele Covasna şi Harghita, în special. Ecoul acestui strigăt trebuie să ajungă la urechile, la mintea şi fapta celor care răspund astăzi de destinele neamului, până nu-i prea târziu”.
Prof. dr. Valentin Marica, scriitor, Târgu-Mureş: „Cei despre care scrie Ilie Şandru şi spre care ne cheamă, ca cititori, sunt cei care ascultându-şi poporul îl ascultă şi pe Dumnezeu, cei care şi-au adunat, nu şi-au împrăştiat mintea şi sufletul. Sunt cei care ştiu, precum Avram Iancu, personajul lui Lucian Blaga din piesa Avram Iancu, că: Subt ceasul care bate ajung la drepturi cei care le cuceresc, nu cei care le cerşesc. Iar scriitorul Ilie Şandru se aseamănă cu cei despre care a scris; dându-ne în grijă felul lui de a fi şi de a scrie…”.
Lazăr Lădariu, scriitor, Târgu-Mureş: „Ca profesor, ca scriitor, ca publicist, ca om de cultură, ca român, ca om, cu consecvenţă, forţă şi dăruire, cu credinţă în Dumnezeu, Ilie a dovedit, prin tot ce a făcut şi face, că nu poţi fi indiferent, că trebuie să-ţi pese de pământul ăsta, de Ţara numită România, pentru întrupatul nostru ideal naţional de la 1 Decembrie 1918. Parte a conştiinţei şi a demnităţii naţionale, neiertători cu cei avizi visând absurde autonomii teritoriale, pe criterii etnice, în inimă de Românie, cu cei care ne-ar vrea fără Ţară, dacă s-ar putea, Ilie a luptat, luptă şi va lupta împotriva tuturor zvârcolirilor unor netrebnici contemporani, pentru biruinţa neamului, a adevărului, a dreptăţii, a bunului-simţ românesc”.
Prof. Vasile Stancu, Sfântu-Gheorghe: „Cărţile lui Ilie Şandru sunt cronici între ale căror file sunt ilustrate fapte şi întâmplări reale din viaţa românilor de-a lungul câtorva secole, şi având ca spaţiu de acţiune, în general, valea Mureşului Superior. Redate cu măiestrie literară, filele acestora pot deveni, prin folosirea lor cu profesionalism de profesorul de istorie, adevărate izvoare istorice, foarte accesibile tinerilor din zonă, în cuprinsul cărora îşi pot întâlni locurile natale, brăzdate de vitregiile vremurilor, dar şi strămoşii şi chiar părinţii, ca eroi sau personaje reale ale evenimentelor, astfel descoperindu-şi legăturile cu pământul acestei Ţări şi al acestui Neam…”.
Ioan Eugen Man, Târgu-Mureş: „Opera sa este de un real folos pentru cei care cercetează istoria Transilvaniei, căci întreaga-i activitate a fost sub semnul unei probităţi şi seriozităţi rar întâlnite”.
Valentin Borda: „Nimic din ce scrie Ilie Şandru, ca prozator sau gazetar nu este metaforă goală. Dimpotrivă, este fapt de viaţă, de bucurie, de durere sau de speranţă. Cum a fost opera înaintaşilor săi, din care descinde: Octavian Goga, O.C. Tăslăuanu, Patriarhul Miron Cristea…”.
Pr. Ioan Morar, Gherla: „… mi-am permis apoi să-l mai ispitesc prin cele tainice. Nu de alta, dar prin el mă căutam pe mine. Aşa am aflat că întru cele sufleteşti este bine aşezat. De aici, cred, şi buna dispoziţie la vârsta la care alţii se claustrează în amintiri apăsătoare şi în perspective sumbre. Zestrea spirituală moştenită de acasă căreia îi sunt specifice câteva elemente, cum ar fi credinţa în Dumnezeu, omenia, hărnicia, respectul faţă de semen, iubirea faţă de Neam şi Ţară şi alte câteva, în sufletul şi preocupările lui Ilie Şandru şi-au găsit o spornică folosinţă. Deci, dacă şi-a putut contura un profil moral şi intelectual atât de valoros, este pentru că a avut avantajul să clădească pe o temelie solidă. Şi a clădit! Şi-a ridicat un templu propriu, exprimându-ne puţin blagian, care stârneşte admiraţia şi respectul tuturor celor care-l cunosc. Dar cu ce preţ a reuşit, o ştie numai dânsul”.
Prof. dr. Liviu Boar, Târgu-Mureş: „Am apreciat la el sinceritatea, modestia, dar şi fermitatea cu care îşi apăra ideile”.
Prof. Dorel Octavian Bucur, Topliţa: „Un om adevărat, cu verticalitatea gândurilor, atitudinilor şi a faptelor, cu o putere de muncă ieşită din comun, cu o dăruire pentru Neam şi Ţară prin tot ce a înfăptuit ca dascăl, ziarist, scriitor, iniţiator şi organizator al unor ample acţiuni cultural-artistice şi ştiinţifice şi ca cetăţean al Patriei Sale”.
Dr. Maria Cobianu-Băcanu, dr. Elena Cobianu, Bucureşti: „Este un reprezentant de vârf al neamului românesc şi al sufletului şi caracterului ardelenilor, pe care i-a studiat şi reflectat cu deosebită acurateţe, empatie şi iubire pentru entuziasmul şi voinţa neînfrântă de nimic de a lupta, cu preţul sacrificiului suprem, pentru a fi liberi, independenţi pe glia lor strămoşească şi uniţi cu toţi fraţii, într-o Românie Mare”.
Doru Decebal Feldiorean, ziarist, director fondator „Condeiul ardelean”, Sfântu-Gheorghe: „Unul dintre cei mai mari români în viaţă. Citiţi operele celui care a studiat şi scris volume întregi despre viaţa primului Patriarh al României, Elie Miron Cristea, şi ale scriitorului şi omului politic Octavian Codru Tăslăuanu, cei mai de seamă fii ai zonei Topliţei Române, cunoaşteţi-l, pentru că este printre noi, şi veţi vedea că am dreptate. Este, aşadar, o mare onoare pentru mine să fiu contemporan cu Ilie Şandru, patriotul”.
Prof. Ligia Dalila Ghinea, secretar general al FCRCHM, Sfântu-Gheorghe: „Mulţumesc lui Dumnezeu că aşa a fost să fie: pronia cerească a adus, în calea mea, un model de urmat, un reper moral şi un cercetător perseverent, o personalitate cu adevărat unică, în zilele noastre, o voce inimitabilă şi reprezentativă pentru arealul Transilvaniei”.
Drd. Marcin Marynowski, Cracovia / Bucureşti: „Cred că momentul în care l-am întâlnit pe profesorul Ilie Şandru este unul care se întâmplă foarte rar în viaţă, dar care croieşte un nou drum pentru o perioadă foarte lungă. … Am un mare respect pentru atitudinea domnului profesor Ilie Şandru. Este o persoană care are o mare performanţă în domeniul ştiinţei, şi, în acelaşi timp, ştie să îşi împartă cunoştinţele cu ceilalţi. Niciodată nu m-a lăsat fără ajutor, întotdeauna a căutat oportunităţi pentru a răspunde întrebărilor mele. … Este extrem de modest, deschis către ceilalţi, prietenos. Este un om cu o credinţă profundă, s-a dedicat mult pentru a promova cunoştinţele despre Patriarhul Miron Cristea”.
Prof. univ. Ioan Mariş, Sibiu: „Multe s-ar putea spune despre acest om ager şi puţintel la trup, încât mă întreb de unde atâta energie în tot ce face. El reprezintă într-o sublimare ce s-a decantat în timp zestrea genetică a românului din partea locului, un genotip în care se vor recunoaşte şi urmaşii”.
Ilarie Gheorghe Opriş, publicist, Târgu-Mureş: „I-am citit toate cărţile publicate, le am cu autograf şi sunt mândru de ele. Pentru mine, profesorul Ilie Şandru a fost şi este un exemplu şi un îndemn să continui activitatea mea de publicist şi autor de cărţi de istorie locală. Îl consider un prieten bun şi îi doresc multă sănătate, viaţă lungă, multă inspiraţie şi succes în tot ce face!”.
Prof. univ. dr. Aurel Pentelescu, Bucureşti: „În lumea intelectualilor ardeleni de astăzi, cu precădere în judeţele Harghita şi Covasna, numele profesorului Ilie Şandru este rostit cu respect şi veneraţie, persoana sa evocată în termeni laudativi, oricând dată ca exemplu. Pentru tenacitatea sa. Pentru fermitatea convingerilor sale. Pentru competenţa sa profesională şi ţinuta morală impecabilă. Nu am crezut la început, apoi, urmărindu-i faptele, m-am convins pe deplin şi definitiv. Pentru că profesorul Ilie Şandru este un luptător”.
Prof. Zorel Suciu, Topliţa: „Profesorul Ilie Şandru a ştiut întotdeauna când să treacă pragul muzeului - întotdeauna în momente de vârf. Fie cu o donaţie, fie doar să ne vadă progresele, să afle cum merge treaba. Ne-a apreciat întotdeauna şi s-a interesat mereu de stadiul şi direcţiile cercetării noastre, căzând de multe ori la sfat cu noi. De ce? Pentru că ştia mai bine decât oricine importanţa argumentului etnografic, alături de cel al limbii, istoriei şi arheologiei, aşa cum au făcut iluştrii reprezentanţi ai culturii noastre naţionale (Iorga, C.C. Giurăscu, Romulus Vuia, T. Bănăţeanu, Al. Dobre ş.a.), care ilustrează, prin opera lor, permanenţa preocupărilor de a demonstra originea, vechimea şi, mai ales, continuitatea de locuire a românilor în interiorul arcului carpatic”.
Prof. dr. col. (r.) Vasile Ştefan Tutula, Cluj-Napoca: „Modestia, onestitatea, spiritul echilibrat, înţelepciunea, comportamentul aparte fac ca profesorul Ilie Şandru să fie una dintre cele mai proeminente personalităţi ale Mureşului superior şi Municipiului Topliţa, binecunoscut atât în Ţară, cât şi peste hotare prin munca, activitatea şi opera sa de mare travaliu”.
Prof. dr. Teodor Ardelean, redactor-şef revista „Familia Română”, Baia-Mare: „Despre Ilie Topliţeanul trebuie să se spună că are un spirit de jertfă greu măsurabil în grile contemporane, că râvna pentru Dumnezeu şi Neamul Său îl mistuie de-o viaţă. … ILIE ŞANDRU s-a lăsat modelat de chemările sfinte ale „arderilor de jertfă” de pe altarul Neamului Românesc şi neîncetat sufletul lui este „ca focul”, devenind mereu model pentru viaţa de obşte românească dintr-o Harghită mult asemănătoare ca suflare naţională cu pustia de relief a Hozevei prefigurative. Profesor excelent, evocator eminent, polemist elocvent, Ilie Şandru a fost hărăzit de soartă să servească ritualic şi profetic marea cauză de existenţă naţională a românilor din Harghita, ţinut scump al Neamului, unde normalitatea relaţiilor interetnice este mereu în căutare de perimetre, iar cea a intervenţiilor culturale majore mereu în registru de actualitate”.
Prof. Maria Zaharia, Bârlad: „În inima românismului din Topliţa cea dragă, unde s-a născut şi primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române , vrednicul Ierarh Ilie Miron Cristea, cu mult stoicism şi dragoste de Dumnezeu şi de Ţară, păstrează şi revitalizează tradiţiile strămoşeşti distinsul profesor Ilie Şandru. Adevărat român, iubitor de credinţă, neam şi Ţară, în fiecare miez de vară organizează şi invită cu dragoste strămoşească, de pe tot cuprinsul României, pe cei care doresc să vină şi să cinstească adevăratele valori şi marile personalităţi ce străjuiesc în Patrimoniul neamului românesc”.
Prof. Felicia Man, Topliţa: „În cărţile pe care le-a scris şi editat, sunt redate, cu multă acurateţe evenimente, oameni şi locuri din spaţiul topliţean şi împrejurimi. Ilie ŞANDRU, a fost ataşat acestui oraş chiar de la începutul activităţii sale, de aceea putem să-i purtăm o vie recunoştinţă”.
Prof. dr. Luminiţa Cornea, Sfântu-Gheorghe: „Glasul său reprezintă ecoul pe care îl are în literatura şi în cultura noastră Topliţa Română. Ajuns la o venerabilă vârstă, impune respect deoarece constituie cu adevărat o cronică vie a vieţii culturale din zona Topliţei şi nu numai. Admirăm modul exemplar în care îşi face datoria, felul înţelept şi iertător de a privi în jur, izvorât din eleganţa şi armonia interioară”.
Ştefan Danciu, publicist, Miercurea-Ciuc: „Există oameni a căror viaţă şi activitate constituie o adevărată binecuvântare pentru zona respectivă şi pentru cei din jur. Ne gândim, cu o oarecare spaimă, cât de săracă şi de lipsită de interes ar fi fost, fără prezenţa, uneori copleşitoare, a celui care a devenit, de fapt, un simbol şi un port drapel al Mureşului Superior: Ilie Şandru”.
Prof. Doina Dobreanu, Subcetate: „Omul sfinţeşte locul, spune un proverb românesc. Titlul de „Cetăţean de Onoare al Municipiului Topliţa” este o recunoaştere binemeritată a prezenţei prestigioase a acestui cărturar neobosit în tumultul vieţii culturale din această parte a României; este un act de recunoaştere oficială a meritelor unui Om care, într-adevăr, a sfinţit locul…”.
Col. (r) Constantin C. Gomboş, Timişoara: „Prezenţă vie în peisajul cultural din Topliţa şi Harghita, prof. Ilie Şandru este stimat şi apreciat pentru lupta sa necontenită şi patriotismul său de populaţia din zonă. Nu s-a lăsat până nu au fost ridicate busturile lui Elie Miron Cristea, Mihai Eminescu, a prietenului său, poetul Grigore Vieru şi a Lupei Capitolina, ca simboluri naţionale, în centrul municipiului Topliţa. I s-a acordat titlul de „Cetăţean de Onoare al Municipiului Topliţa” pe bună dreptate”.
Dr. Stelian Gomboş, consilier Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României: „Apreciez toată munca, osteneala şi sudoarea depusă în câmpul activităţii ştiinţifice, de cercetare, scriitoriceşti, publice, civice, publicistice, editoriale, culturale ori spirituale şi mai cu seamă în activitatea organizatorică, fiind un bun iniţiator, fondator, coordonator şi organizator al multor activităţi, societăţi şi acţiuni culturale, de anvergură naţională şi internaţională, mai ales în colaborare cu Fundaţia Culturală „Miron Cristea”, cu Primăria Municipiului Topliţa, cu Biblioteca Municipală, cu Muzeul din localitate, cu Mănăstirea „Sfântul Ilie” şi cu Centrul Cultural Topliţa”.
Prof. univ. dr. av. Ioan Sabău-Pop, Târgu-Mureş: „A contribuit la descoperirea adevărului, aducerea în actualitate a faptelor de arme ale soldaţilor români în zona Topliţei, pentru dezrobirea naţiei şi eliberarea teritoriilor locuite de noi din timpuri imemoriale. Are un rol important în realizarea şi documentarea monumentului de la Secu, a făcut astfel încât istoria şi cultura locală să fie cunoscute generaţiei contemporane. Amprenta lui este peste tot prezentă. … Lucrările elaborate şi publicate de Ilie Şandru în varii domenii sunt de referinţă, poartă pecetea autenticităţii şi trădează un real talent. Adevărul primar şi locurile comune primesc o descriere monumentală pentru că aceasta este dovada universului nostru izvorât din curăţenia unui suflet ancestral - acela al ţăranului român, pe cale să îl pierdem. În scrierile lui prezintă dramele cum sunt, nu le concretizează, dar nici nu ne lasă pradă fatalismului pentru că mirabila sămânţă îşi are forţa de regenerare chiar în comuniunea mioritică. Eroii săi din scrierile narative nu pot fi decât ţăranii, smeriţi în faţa crucilor, iar dacă s-a întâmplat să fie aşa, nu-i o ruşine”.
Col. (r) Dumitru Stavarache, membru al Comisiei Române de Istorie Militară, Bucureşti: „Preocupat de situaţia românilor din teritoriile ocupate - Basarabia şi Bucovina de Nord, a cercetat aceste străvechi provincii româneşti, a realizat legături cu o serie de oameni de cultură din aceste zone, luptători pentru supravieţuirea românismului. Nu întâmplător Topliţa este cel dintâi oraş din România care i-a acordat marelui poet al Basarabiei şi al Neamului Românesc, Grigore Vieru, înaltul titlu de „Cetăţean de Onoare”, iar apoi i s-a ridicat un bust în Parcul central. Acestea se datorează lui Ilie Şandru, prietenia şi colaborarea între cei doi fiind cunoscută”.
Prof. Ioan Seni, Năsăud: „Civismul său stimulează încrederea în relaţiile interetnice de respect reciproc, stimulează încrederea în democraţia europeană, unde românii au locul lor stabilit de Marele Creator, stimulează ecumenismul religios tolerant şi îngăduitor”.
Ionel Simota, poet, Miercurea-Ciuc: „Când spui ILIE ŞANDRU vorbeşti în fapt despre un echilibru etnic despre care până şi unii aşa numiţi români se feresc să vorbească prin aceste locuri. Combaterea pe baza argumentelor istorice a unor idei extremiste pe care dumnealui o practică dovedeşte că şi-a risipit, nu în zadar, o parte din viaţă în arhivele noastre documentându-se în mod concret şi temeinic, lăsându-ne nouă adevărate file de istorie folositoare mai târziu. Fără existenţa acestei personalităţi harghitene, noi, românii, am fi cu mult mai săraci şi mai puţin vizibili în acest loc”.
Ing. Stelu Platon, primarul municipiului Topliţa: „Cu siguranţă profesorul Ilie Şandru se înscrie în galeria Profesioniştilor care fac cinste acestui loc de ţară, care este mai bogat tocmai datorită oamenilor care îl populează şi îi duc faima peste tot. Căci până la urmă principala bogăţie a unei localităţi este dată de calitatea oamenilor care locuiesc în ea, iar pentru noi topliţenii, a fi contemporani cu Ilie Şandru constituie o mare cinste şi onoare!”.
Dr. Alin Spânu, Bucureşti: „Ilie Şandru a parcurs încet, dar sigur, un drum ascendent, chiar dacă uneori presărat cu spini sau obstacole … Sunt convins că mai are multe de făcut, obiective personale sau profesionale, însă pe primul plan se află lupta de menţinere a românismului şi românităţii în cea mai vitregită regiune a României - unde congenerii noştri sunt minoritari, discriminaţi şi, din păcate, de guvernanţi uitaţi”.
Prof. univ. dr. Ion Giurcă, Universitatea „Hyperion”, Bucureşti: „Privind spre viitorul îndepărtat, nutresc speranţa că autorităţile locale vor realiza şi amplasa un bust în unul din parcurile oraşului Topliţa, care să amintească celor care îi vor urma pe aceste meleaguri, despre cel care este şi va rămâne o personalitate cunoscută şi recunoscută a spaţiului românesc din sud-estul Transilvaniei”.
Domnule Ilie Şandru, colectivul de redacţie al publicaţiei „Condeiul ardelean” vă îmbrăţişează cu toată dragostea şi preţuirea pe care o meritaţi, adresându-vă mulţumiri pentru articolele de excepţie privind valorile istorice, culturale şi spirituale ale Naţiunii Române pe care le promovaţi, pentru condeiul dumneavoastră deosebit de ascuţit împotriva intoleranţei propagate zilnic în România, asemenea unei otrave nimicitoare, de către iredentismul unguresc! Acum, la ceas aniversar, cu respect şi sinceră admiraţie pentru impresionanta şi prolifica dumneavoastră trudă, vă urăm multă sănătate, bucurii şi fericire alături de distinsa doamnă Paula şi frumoasa familie care vă înconjoară cu dragostea şi iubirea sa, putere de muncă şi forţă spirituală în beneficiul trăiniciei şi fiinţei Neamului Românesc, pe care-l serviţi cu onestitate, fermitate şi devotament.
„La Mulţi Ani!” pentru a vă bucura de împlinirile profesionale şi preţuirea tuturor celor care vă cunosc prin faptele şi opera dumneavoastră!
„La Mulţi Ani!” pentru a adăuga noi lauri bogatei cununi de vrednicii împletite până în prezent, pentru a fi pe mai departe candela aprinsă a Neamului în această inimă de Ţară Românească!
Dumnezeu să vă ajute şi să vă poarte de grijă!
Redacţia publicaţiei ,,Condeiul ardelean”