Astăzi, 23 mai 2015, se împlinesc 166 de ani de la moartea prefectului-general Ion Buteanu, prieten al lui Avram Iancu. SLAVĂ ACESTUI EROU! Pentru a vedea măreţia martirului-erou spânzurat de unguri la 23 mai 1849, redăm un fragment din scrisoarea lui Ion Buteanu către unguri, aprilie 1849:
„... N-am cercat noi cu voi a ne însoţi spre luptarea libertăţii, numai naţionalitatea să ne o cunoaşteţi? N-am voit noi a întinde dreapta noastră vouă, numai principiul egalităţii aşa să-l înţelegeţi, precum e înţelesul lui cel adevărat? Credeţi, a trecut timpul d-a mai subjuga un popor. În tot poporul ca şi în Dv. s-a trezit simţul naţionalităţii. Nici atâta nu v-aţi putut încă desmetici, că de simpatia românilor aveţi lipsă? De ar fi aceasta, de v-aţi gândi, v-aţi lua la socoteală şi v-aţi sili a câştiga dragostea românilor (pentru că zău!, de aceasta aveţi lipsă), iar nu a omorî oameni nearmaţi, a împuşca femei şi prunci, a aprinde sate, a sărăci poporul şi toată ţara a o preface în centirim (cimetire). Aceasta se împotriveşte cu drepturile. Şi ce e mai mult? Vă spurcaţi în biserici, multe cele ce se ţin de slujba bisericească şi de ceremonii, acelea le-aţi prădat şi le faceţi nimic. Aşadară, fraţilor maghiari, această vă porunceşte vouă simbolul vostru? Aceasta e libertatea şi fraternitatea, care aţi proclamat voi? Aceia care se întorc la voi, aşa îi primiţi cât îi despuiaţi de toate averile şi poporul îl faceţi ca cerşetori, fugitori în lume, ca prin aceasta şi moraliceşte apăsându-i, să-l puteţi întrebuinţa ca un instrument. Aceasta nici Dumnezeu, nici oamenii nu o pot răbda. Noi suntem gata sau a trăi sau a pieri şi a ne susţine omenia şi a ne oşti şi mai încolo pentru principiul nostru. Soarta va hotărî. Doară neamurile cele culte ale Europei vor privi aceasta; şi nădăjduim că de nu alţii, neamurile care sunt tot de acelaşi soi, aceleaşi doară s-or grăbi a ne fi întru ajutor şi a ne scoate din legăturile sclavismului. Căci doară neamurile care iubesc libertatea vor grăbi să ne vie în ajutor. Noi până atunci ne vom bate până la moarte, ca să nu cadă pe noi blestemul nepoţilor noştri. Libertatea voastră sunt furcile, egalitatea drepturilor stă într-aceea ca celelalte neamuri care locuiesc cu voi într-o ţară să le topiţi în elementul maghiar. Treziţi-vă, mai este încă vreme, şi nu vă pătaţi caracterul naţional, căci sunteţi făloşi, şi de multe ori fala cea proastă mult strică unei naţii, şi o politică rea şi smintită pe un neam îl poate răsturna în mormânt. La această fie-vă de exemplu neamurile cele glorioase, care de mult s-au stins şi au pierit”.