Mureş
Descindere a DNA la Primăria Sovata. Procurorii, interesaţi de proiectul „Drumul Sării”
Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Târgu-Mureş a descins, vineri (19 iunie 2015 - n.n.), la Primăria Sovata, unde a solicitat documente cu privire la proiectul cu finanţare europeană „Drumul Sării Sovata - Reabilitare şi extindere infrastructura de vizitare a rezervaţiei naturale Lacul Ursu şi arboretele de pe sărături”, în valoare de 1,1 milioane de euro, potrivit unor surse.
„Drumul Sării” este cel mai de anvergură proiect din ţară finanţat prin POR pe modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice şi a intrat în întârziere după ce s-a decis mutarea foişorului de observaţie din cauza durităţii solului, motiv pentru care licitaţia pe obiectivul respectiv trebuie reluată.
Proiectul în ansamblul său este executat în proporţie de peste 90%, însă lucrările au fost stopate recent întrucât ADR Centru a efectuat o serie de expertize în urma unor sesizări cu privire la materialele folosite.
Zona inclusă în proiect vizează coada Lacului Ursu din Sovata - cel mai mare şi mai cald lac salin din lume - plus un alt loc unic în lume denumit „Arboretele de pe Sărături”, adică un munte de sare acoperit cu vegetaţie, inclusiv arbori.
„Drumul Sării” se întinde pe o suprafaţă de circa 80 de hectare, cuprinde două lacuri amenajate, Ursu şi Aluniş, precum şi alte patru lacuri neamenajate, respectiv lacurile Roşu, Verde, Paraschiva şi Mierlei, este prevăzut cu alei din lemn, pontoane şi foişoare astfel încât turiştii să poată admira arboretul unic în lume, dar şi lacurile saline neamenajate, fără însă a afecta în vreun fel rezervaţia, plus locuri de odihnă.
Covasna
Agenţia de Mediu a decis autorizarea fabricii Schweighofer de la Reci
Comisia de Analiză Tehnică constituită la nivelul Agenţiei Judeţene de Protecţie a Mediului Covasna a luat, joi (18 iunie 2015 - n.n.), decizia de emitere a autorizaţiei de mediu pentru fabrica de prelucrare şi debitare a lemnului construită anul trecut la Reci de concernul austriac Holzindustrie Schweighofer.
Directorul APM Covasna, Gheorghe Neagu, a declarat că, în scurt timp, decizia va fi făcută publică pe site-ul instituţiei şi poate fi contestată în termen de 15 zile.
Contrar opozanţilor acestei investiţii, Gheorghe Neagu a menţionat că APM a respectat legea şi a parcurs toate etapele procedurale, lucru confirmat şi de echipele de control. „Noi am judecat după lege, am parcurs toate etapele procedurale, că legea e bună sau e rea, asta nu e treaba noastră. (...) Noi am respectat legea. Ne-au verificat, am avut inspecţii şi controale, chiar şi corpul de control al ministrului Mediului. (...) Fabrica de la Reci e o fabrică de prelucrare şi rindeluire, nu are legătură cu defrişările de pădure. Pădurea nu se păzeşte la poarta fabricii, se păzeşte la poalele pădurii, acolo unde intră hoţul cu toporul şi iese cu căruţa de lemne”, a mai spus Gheorghe Neagu. (…)
Reprezentanţii mai multor ONG-uri de mediu din judeţul Covasna şi din ţară au solicitat public în numeroase rânduri, inclusiv în cursul acestei săptămâni, neautorizarea fabricii de cherestea de la Reci, pe care au denumit-o „abatorul de copaci”, pe considerentul că activitatea acesteia va încuraja continuarea defrişării pădurilor româneşti.
„Dacă fabrica de cherestea de la Reci intră în funcţiune oficial, cei 800.000 metri cubi de brazi prelucraţi vor provoca tăierea a aproximativ 2.971 hectare de pădure în fiecare an”, a afirmat Toro Attila, unul dintre liderii mişcării ecologiste din Sfântu-Gheorghe.
Holzindustrie Schweighofer a început în urmă cu un an construirea fabricii de la Reci, care se întinde pe mai multe zeci de hectare. Investiţia a generat încă de la început reacţii de protest din partea mai multor organizaţii nonguvernamentale care au afirmat că fabrica va afecta mediul înconjurător, va distruge pădurile din judeţ, va falimenta micii întreprinzători locali din industria lemnului şi va avea efecte dezastruoase asupra Rezervaţiei Naturale „Mestecănişul” de la Reci, precum şi asupra turismului din zonă. Printre cele mai vehemente se numără Asociaţia Bankwatch Romania din Bucureşti şi Asociaţia Neuer Weg din Făgăraş, care au acuzat ilegalităţi la această fabrică şi au acţionat în judecată concernul austriac şi instituţiile care au avizat construcţia.
Au fost, însă, şi voci din sfera publică şi civilă care şi-au exprimat deschis sprijinul pentru investiţia de la Reci, pe considerentul că va contribui la crearea câtorva sute de noi locuri de muncă.
Concernul austriac mai are patru fabrici de cherestea în ţara noastră, la Sebeş, Siret, Rădăuţi şi Comăneşti, iar cea mai mare parte din cherestea este exportată pe piaţa asiatică, îndeosebi în Japonia.
În ultimele luni în judeţul Covasna şi în alte judeţe din ţară au fost organizate periodic mitinguri de protest împotriva „despăduririlor abuzive” şi concernului austriac menţionat.
Harghita
Primarul demisionar al municipiului Miercurea-Ciuc, Raduly Robert Kalman, judecat în stare de libertate
Primarul demisionar al municipiului Miercurea-Ciuc, Raduly Robert Kalman, va fi judecat în stare de libertate, după ce magistraţii Tribunalului Harghita au decis, miercuri (17 iunie 2015 - n.n.), revocarea măsurii arestului la domiciliu, în dosarul în care este trimis în judecată pentru abuz în serviciu.
În acelaşi dosar, s-a înlocuit arestul la domiciliu pentru viceprimarul Szoke Domokos, cu măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 zile, cu interdicţia de a-şi exercita funcţia. (…)
Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Raduly Robert Kalman, şi-a dat demisia miercuri din funcţie, după ce, în aceeaşi zi, a fost trimis în judecată de DNA, într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu.
Avocatul lui Raduly Robert Kalman, Milu Timoce, a declarat că primarul era hotărât să renunţe la această demnitate şi a spus că este un gest de onoare şi de moralitate.
„În cursul zilei de astăzi, ca urmare a dispunerii trimiterii în judecată de către DNA, domnul primar şi-a dat demisia şi a renunţat la funcţia de primar al municipiului Miercurea-Ciuc. Dânsul a spus că este un gest de onoare şi de moralitate, până la urmă, în contextul în care procurorii DNA l-au trimis în judecată şi dânsul a spus că nu se va mai putea prezenta în faţa comunităţii în acest context şi să reprezinte comunitatea din municipiu”, a declarat avocatul Milu Timoce.
Primarul şi viceprimarul din Miercurea-Ciuc, Raduly Robert, respectiv Szoke Domokos, au fost suspendaţi din funcţie în data de 14 mai, prin ordine ale prefectului Harghitei, Jean Adrian Andrei, potrivit legii, după ce faţă de cei doi s-a dispus măsura arestului la domiciliu, în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu.
Primarul Raduly Robert Kalman şi viceprimarul Szoke Domokos au fost trimişi în judecată miercuri de procurorii DNA, în stare de arest la domiciliu, într-un dosar în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu.
Potrivit unui comunicat al DNA, Raduly Robert Kalman este acuzat de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (3 infracţiuni) şi conflict de interese, iar Szoke Domokos va fi judecat pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (4 infracţiuni) şi instigare la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale.
Printre acuzaţiile aduse primarului Raduly este şi aceea că, în perioada septembrie-octombrie 2014, în calitate de edil, a aprobat ilegal o autorizaţie de construcţie pe baza unor documentaţii incomplete, aferente reabilitării/modernizării unui imobil în care îşi desfăşoară activitatea filiala din Miercurea-Ciuc a Universităţii Sapientia.
Acest lucru s-a produs şi ca urmare a relaţiilor existente între Raduly Robert Kalman şi conducerea instituţiei de învăţământ, primarul fiind şi cadru didactic la filiala din municipiu a universităţii respective.
De asemenea, potrivit sursei citate, în perioada 2007-2011, Raduly Robert Kalman şi Szoke Domokos au aprobat efectuarea de plăţi nejustificate, în mai multe tranşe, în favoarea SC Topo Service SA în lipsa recepţiei legale a lucrărilor de cadastru general efectuate de această firmă.
Covasna
Instanţa a stabilit un nou termen de judecată pentru cererea de suspendare a evacuării Centrului de Cultură Arcuş
Judecătoria Sfântu-Gheorghe a stabilit un nou termen de judecată pentru cererea formulată de conducerea Centrului de Cultură Arcuş, care a solicitat instanţei suspendarea evacuării silite a instituţiei ce funcţionează într-un castel retrocedat urmaşilor foştilor proprietari.
Potrivit informaţiilor postate miercuri (17 iunie 2015 - n.n.) pe portalul Judecătoriei Sfântu-Gheorghe, cauza va fi judecată pe 30 iunie.
Conducerea Centrului de Cultură Arcuş a contestat executarea pe motiv că planul cadastral nu corespunde cu realitatea şi consideră că aspectele de natură patrimonială trebuie în mod obligatoriu clarificate în prealabil între Statul Român şi moştenitori.
Directorul Centrului de Cultură, Kopacz Attila, a declarat că moştenitorii, care trăiesc în Africa de Sud, au obţinut o sentinţă definitivă de retrocedare a castelului în baza căreia au cerut evacuarea acestuia, însă pe rolul instanţelor mai există încă şase procese legate de retrocedarea acestui castel. Conducerea Centrului a contestat în instanţă certificatul de moştenitori şi a adresat o plângere şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care, însă, a fost clasată.
Kopacz Attila a mai spus că dacă Judecătoria nu va dispune suspendarea evacuării, Centrul de Cultură, aflat în subordinea Ministerului Culturii, se va afla într-un mare impas pentru că nu are unde să se mute de pe o zi pe alta şi va fi nevoit să îşi înceteze activitatea după 25 de ani.
Mai mulţi oameni de cultură au lansat luna trecută o „Petiţie pentru salvarea Centrului de Cultură Arcuş”, semnată până acum de peste o mie de persoane, prin care cer autorităţilor Statului Român să asigure continuitatea activităţii acestui aşezământ cultural.
În petiţie se mai menţionează, printre altele, că Statul Român a realizat investiţii considerabile pentru întreţinerea şi funcţionarea castelului şi a domeniului de la Arcuş, fără de care astăzi ar fi fost o ruină, investiţiile realizate între anii 1968 şi 2012 fiind evaluate la circa 3,4 milioane de euro.