Autor:
Proiectul programului de autoorganizare şi autodeterminare a vieţii spirituale,
culturale şi economice a românilor trăitori în judeţele Covasna şi Harghita
La recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2011, din totalul populaţiei judeţului Covasna, de 206.261 persoane, 45.560 au fost români, 151.787 maghiari, 8.238 romi, 144 alte etnii, iar 532 nu şi-au declarat etnia. Din analiza comparativă a datelor referitoare la structura pe naţionalităţi a populaţiei acestui judeţ rezultă că, în anul 2011, faţă de anul 2002, au avut loc următoarele schimbări: populaţia totală a judeţului a scăzut cu 7%, populaţia de etnie maghiară a scăzut cu acelaşi procent (7%), populaţia de etnie rromă a crescut cu 38%, iar populaţia de naţionalitate română a scăzut cu 12%.
Localităţile judeţului Covasna, după numărul populaţiei stabile, de naţionalitate română, înregistrată la recensământul din 2011, se grupează astfel:
- peste 10.000 locuitori: 1 (Sfântu-Gheorghe)
- între 5.001 - 10.000 locuitori: 1 (Întorsura-Buzăului)
- între 3.001 - 5.000 locuitori: 3 (Sita-Buzăului, Barcani şi Covasna)
- între 2.001 - 3.000 locuitori: 2 (Zagon şi Dobârlău)
- între 1.001 - 2.000 locuitori: 3 (Vâlcele, Târgu-Secuiesc, Valea-Mare)
- între 501 - 1.000 locuitori: 5 (Hăghig, Zăbala, Breţcu, Chichiş şi Ozun)
- între 101 - 500 locuitori: 6 (Belin, Brăduţ, Ilieni, Baraolt, Ojdula, Aita-Mare)
- sub 100 locuitori: 24 de localităţi
Potrivit rezultatelor recensământului populaţiei din octombrie 2011, localităţile în care trăiesc cele mai mari comunităţi de rromi, vorbitori de limbă română, sunt: Vâlcele (2.071), Belin (1.321), Hăghig (690), Brăduţ (645), Băţani (540), Barcani (116).
Potrivit datelor prezentate rezultă că, din totalul celor 45 de localităţi ale judeţului Covasna (5 municipii şi oraşe şi 40 de comune), în aproape jumătate (21 de localităţi) există comunităţi româneşti de peste 100 de locuitori, iar cealaltă jumătate (24 de localităţi) este formată din comunităţi mici şi foarte mici, de sub 100 de locuitori români.
Această configuraţie etnică şi confesională specifică necesită elaborarea şi aplicarea unor strategii diferenţiate de protejare şi afirmare a identităţii comunităţii româneşti din judeţul Covasna, aşa cum o cer şi prevederile Constituţiei României, unde „demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român”, astfel:
- în comunităţile cu peste 100 de membri, este necesară elaborarea şi aplicarea unor programe de autoorganizare comunitară care să permită valorificarea plenară a întregului potenţial uman existent în comunitate, prin aplicarea cunoscutei devize „Prin noi înşine”;
- în comunităţile cu sub 100 de membri, care nu dispun de cadrul instituţional şi nici de resurse umane, materiale şi financiare necesare păstrării identităţii româneşti, se impune elaborarea şi aplicarea unor programe de solidaritate comunitară, de genul „Români pentru români”, prin revitalizarea acţiunilor de acest fel din perioada interbelică a secolului XX.
Atât în comunităţile româneşti mari, cât şi în cele mici, instituţia în jurul căreia trebuie să se desfăşoare viaţa comunitară este Parohia Ortodoxă. Valorificând experienţa parohiilor ortodoxe româneşti care funcţionează în localităţi multietnice şi pluriconfesionale, cu binecuvântarea Preasfinţitului Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, toate parohiile ortodoxe vor trebui să-şi sporească rolul lor duhovnicesc, educativ, cultural, social şi comunitar.
Alături şi împreună cu Biserica Ortodoxă, şcolile cu predare în limba română, cu toate greutăţile pe care le întâmpină, datorită scăderii numărului de elevi şi a cadrelor didactice calificate, rămân instituţii identitare fundamentale pentru educarea şi formarea tinerilor, viitorii membri ai comunităţilor româneşti din judeţ.
După greutăţile cu care s-au confruntat, în perioada tranziţiei postdecembriste, căminele culturale locale trebuie să-şi recâştige locul avut în păstrarea, transmiterea şi promovarea valorilor spirituale, identitare şi de cultură tradiţională ale comunităţilor româneşti din zonă.
În condiţiile specifice ale judeţului Covasna, succesul acţiunilor şi programelor menite să asigure protejarea şi afirmarea identităţii comunităţii româneşti depinde, în mod hotărâtor, de colaborarea dintre administraţia publică, respectiv consiliile locale şi primării, parohiile ortodoxe, şcolile în limba română, instituţiile de cultură (cămine, biblioteci ş.a.) şi societatea civilă. Reluând tradiţiile înaintaşilor, acolo unde politica dezbină, credinţa şi cultura trebuie să unească. Suntem prea puţini pentru a ne permite luxul de a fi dezbinaţi. Dacă noi nu ne luptăm, aici şi acum, pentru păstrarea identităţii noastre identitare (spirituale şi culturale), nimeni nu o va face în locul nostru.
În condiţiile extinderii secularizării, globalizării, dar şi a convieţuirii într-un mediu în care cultura şi identitatea românească nu sunt privite întotdeauna cu deschiderea necesară, protejarea şi afirmarea identităţii comunităţii româneşti necesită înfiinţarea, în fiecare localitate, a unor asociaţii comunitare care prin implicarea societăţii civile să acţioneze pentru dezvoltarea comunităţilor respective, din punct de vedere spiritual, cultural, educaţional şi economic.
Pe baza experienţei dobândite de alte asociaţii care activează în medii multietnice şi pluriconfesionale, noile asociaţii comunitare vor urmări realizarea următoarelor obiective prioritare:
• Protejarea şi afirmarea prin toate mijloacele legale a identităţii şi drepturilor cetăţenilor români de naţionalitate română din localităţile judeţului Covasna; orice abatere de la spiritul şi litera Constituţiei României, orice discriminare şi lezare a demnităţii româneşti să fie sesizată forurilor în drept, inclusiv instanţelor judecătoreşti şi adusă la cunoştinţa opiniei publice naţionale şi internaţionale.
• Desfăşurarea de activităţi cu caracter spiritual, cultural, educativ, economic şi de mass-media care au ca scop păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a românilor din localităţile judeţului Covasna, inclusiv prin atragerea sprijinului ASTREI, a numeroaselor asociaţii de cultură de nivel naţional din România şi din străinătate, atragerea sprijinului unor importante personalităţi şi lideri de opinie din Ţară şi de peste hotare.
• Însuşirea şi aplicarea metodologiei de elaborare şi implementare a proiectelor culturale finanţate din fondurile consiliilor locale şi judeţene, ale autorităţilor culturale centrale, cum ar fi Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) şi din fonduri europene.
• Atragerea finanţării, pentru realizarea unor proiecte punctuale, cum ar fi reconstituirea, conservarea şi transmiterea unor elemente de cultură tradiţională imaterială (repertoriu, tradiţii, obiceiuri) sau materială (costume populare, vestigii etnografice), ori valorificarea patrimoniului cultural vechi, prin realizări editoriale (albume cu fotografii de epocă, lucrări cu caracter monografic local etc.).
• Înfiinţarea de unităţi economice şi acordarea de asistenţă în vederea dezvoltării de proiecte în cooperare cu Uniunea Europeană, precum şi cu alte instituţii din Ţară şi străinătate, având ca scop prosperitatea economică, socială şi culturală şi a localităţilor româneşti.
• Sprijinirea dezvoltării turismului montan şi revitalizarea industriei casnice de cusături populare, un renumit brand al fostei Cooperative „Arta Populară”, din Întorsura-Buzăului.
• Acordarea de sprijin parohiilor ortodoxe, îngrijirea monumentelor şi cimitirelor eroilor, a celorlalte simboluri publice româneşti.
• Acordarea de asistenţă şi suport logistic şi moral grădiniţelor, şcolilor, liceelor şi claselor cu predare în limba română; acordarea de premii, diplome şi alte însemne de merit, elevilor şi tinerilor performanţi.
• Promovarea cunoaşterii şi cinstirii memoriei istorice şi culturale a comunităţii româneşti; acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al localităţii.
• Sprijinirea formării, gestionării şi dezvoltării unor colecţii muzeale, cuprinzând obiecte etnografice reprezentative pentru comună şi zonă.
• Organizarea sau susţinerea activităţii de documentare, a expoziţiilor temporare sau permanente, elaborarea de monografii şi lucrări de prezentare turistică.
• Sprijinirea formării, gestionării şi dezvoltării bibliotecilor locale.
• Înfiinţarea sau susţinerea formaţiilor artistice de amatori, organizarea de concursuri şi festivaluri folclorice şi participarea la manifestări culturale judeţene, naţionale şi internaţionale.
• Organizarea unor manifestări cultural-artistice, educative, sportive şi civice, de către asociaţiile de dezvoltare comunitară, (atât) în cadrul Zilelor localităţii, dar (cât) şi cu alte ocazii.
• Organizarea, împreună cu căminele culturale, a cercurilor ştiinţifice şi tehnice, de artă populară şi de gospodărire ţărănească, a cursurilor de educaţie civică şi a celor de formare profesională continuă, precum şi organizarea şi desfăşurarea activităţilor de interes comunitar.
• Organizarea de activităţi filantropice şi de asistenţă socială.
• Dezvoltarea unor parteneriate active cu românii de pretutindeni şi cu organizaţii ale acestora din Ţară şi din străinătate.
• Militarea pentru crearea unui climat de armonie interetnică şi împotriva oricărei discriminări pe motiv de rasă, etnie sau credinţă religioasă; promovarea unor proiecte comune româno-maghiare, inclusiv o documentare clară, pe familii, a procesului istoric de maghiarizare a românilor din judeţ de-a lungul timpului, pentru ca acest fenomen să devină o punte şi mai motivată afectiv şi istoric de legătură între români şi maghiari/secui.
• Monitorizarea şi elaborarea de rapoarte către instituţiile naţionale şi internaţionale privind respectarea drepturilor cetăţenilor români de naţionalitate română, numeric minoritari, din localităţile etnic mixte.
• Înfrăţirea comunelor româneşti cu localităţi româneşti din jurul graniţelor României.
• Încheierea unor parteneriate şi înfrăţiri, având ca modele acţiunile similare din perioada interbelică, între parohii ortodoxe, şcoli cu predare în limba română, instituţii şi asociaţii de cultură, cu instituţii şi asociaţii similare din alte judeţe ale României, din jurul graniţelor României şi din diaspora.
• Editarea de publicaţii locale (tipărite sau online) şi semnarea de parteneriate cu posturi de radio şi televiziune regionale şi naţionale, pentru reflectarea cu regularitate a realităţilor din judeţul Covasna.
• Sprijinirea proiectelor de integrare a populaţiei de rromi din localităţile judeţului Covasna.
• Actualizarea website-urilor localităţilor româneşti, prin prezentarea noutăţilor referitoare la: istoria locală, patrimoniul material şi spiritual (manifestări cultural-artistice), oportunităţile turistice şi de afaceri ş.a..
• Înfiinţarea unor asociaţii de tineret.
• Salvarea patrimoniului Muzeului Etnografic „Maria” din Dobârlău şi introducerea acestuia în circuitul turistic.
• Înfiinţarea Muzeului Ortodoxiei din Bazinul Baraolt, în incinta Bisericii „Sfinţii Trei Ierarhi”, cea de a doua biserică din localitate.
• Elaborarea unui program de organizare şi întâmpinare a Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
Pe bună dreptate, cercetătorul dr. Constantin Secară afirma, recent, următoarele: „Cultura sufletului şi a minţii reprezintă cea mai valoroasă moştenire pe care suntem datori să o păstrăm, să o înmulţim, să o valorizăm şi să o transmitem mai departe copiilor şi nepoţilor noştri”. Şi aceasta se poate realiza cu mijloacele şi competenţele care ne stau la îndemână: acţiune hotărâtă, probitate, profesionalism, viziune, strategie, proiectare, misiune, vizibilitate şi, nu în ultimul rând, patriotism.
Biroul de presă al FCRCHM