Dorim să supunem atenţiei organismelor abilitate câteva aspecte legate de o propunere privind declararea unor noi rezervaţii naturale din partea nordică a judeţului Harghita.
Este vorba despre teritoriul a trei unităţi administrativ-teritoriale (Bilbor, Corbu şi Tulgheş), unde conform Legii nr. 5 din 6 martie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate, au fost declarate o serie de rezervaţii naturale: Rezervaţia geologic-floristică Pietrele Roşii Tulgheş (categoria IV IUCN, în suprafaţă de 14 ha), respectiv Rezervaţia botanică Mlaştina Pârâul Dobreanului Bilbor (categoria IV, IUCN, în suprafaţă de 4 ha).
Pentru arealul amintit anterior, dorim să propunem declararea a încă trei astfel de rezervaţii, aducând şi anumite argumente de ordin ştiinţific şi analitic, de ordin practic-aplicativ, pe care le considerăm a fi apanajul demersului de faţă.
Aşadar, la Bilbor, în partea nordică a depresiunii, identificăm Mlaştina de la Pârâul Ruşilor (situată la gura de vărsare a Pârâului Ruşilor în Bistricioara), ce ocupă lunca de pe partea dreaptă a Bistricioarei, mlaştina cea mai compactă a Bilborului, având o suprafaţă de 15-16 ha (E. Pop, 1958, 1960). Flora acesteia cuprinde o serie de relicte asemănătoare cu cele ale mlaştinilor alimentate cu ape minerale (Salix repens, Polygonum bistorta, Thalictrum aquilegifolium, Trifolium pratense, Lathyrus pratensis, Lychnis flos-cuculi, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Parnassia palustris, Geranium palustre, Polemonium coeruleum, Swertia perennis, Pedicularis sceptrum carolinum, Ligularia sibirica, Trollius europaeus, Melampyrum saxosum, Herminium monorchis, Epipactis palustris, Betula pubescens).
Aici este prezent Mesteacănul pitic (Betula humilis), asemănător cu cel prezent la Borsec (Rezervaţia botanică „Harmasliget”), care în trecut era reprezentat printr-o populaţie de 10 tufe, lângă o meandră a Bistricioarei. În prezent, există o singură tufă, care nu este îngrădită de niciun gard de protecţie, iar locuitorii necunoscând importanţa acesteia, adunând resturile vegetale din împrejurimi, au incendiat zona respectivă, punând-o în pericol. Pe lângă importanţa ştiinţifică a acesteia, pe viitor, dacă va fi declarată rezervaţie naturală (categoria IV), ea poate constitui şi unul dintre principalele obiective ale potenţialului turistic biogeografic al comunei Bilbor.
Următoarea propunere de rezervaţie este Poiana Narciselor de la Corbu, care poate fi declarată arie de interes naţional corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală de tip floristic), situată pe teritoriul administrativ al acestei comunei. Aceasta se află în partea nordică, în Munţii Bistriţei (Munţii Bistricioarei), şi reprezintă o zonă de fâneţe ce adăposteşte o vegetaţie compactă de narcise albe (Narcissus stellaris), cu o densitate foarte mare (150-200 de fire/m2). Tot în acest areal, pe calcare apar şi soluri litomorfe, reprezentate prin rendzine, unde este întâlnită o specie rară de orhidee, cunoscută sub denumirea populară de Papucul doamnei (Cypripedium calceolus).
La Tulgheş, considerăm oportună recunoaşterea şi încadrarea în categoria ariilor naturale protejate, din judeţul Harghita, a Rezervaţiei Stejăriş, situată pe versantul stâng cu expunere sudică al Bistricioarei „Faţa Runcului”, unde apare Stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), pe o suprafaţă de 77 ha, cu specii însoţitoare obişnuite la altitudini joase, precum teiul pucios (Tilia cordata), jugastrul (Acer campestre), alunul (Corylus avellana).
Toate aceste specii se găsesc la o altitudine de 650-900 m, fiind considerate de unii botanişti ca relicve din „faza molidului cu stejăriş mixt şi alun” a postglaciarului (E. Pop, 1944, V. Leandru, 1963). Deşi din punct de vedere silvic acest stejăriş este de productivitate inferioară, luând în considerare funcţia de protecţie (antierozională) şi peisagistică, prin faptul că realizează un contrast izbitor-plăcut cu restul vegetaţiei din jur, considerăm că trebuie să se impună o serie de măsuri de ocrotire a acestuia, astfel încât în condiţii de normalitate, acest perimetru să fie declarat ca arie protejată.