Primul lider eurosceptic care pierde pe „teren propriu”
Derută totală în rândul partidelor eurosceptice din Ungaria, după înfrângerea surprinzătoare administrată de cetăţenii care au boicotat referendumul împotriva cotelor de imigranţi impuse de Uniunea Europeană. Viktor Orban, care dorea să ralieze întreaga ţară în spatele său, pentru a avea o putere mult mai mare de negociere la Bruxelles în chestiunea migraţiei, a devenit peste noapte mai slab, primul lider eurosceptic din UE care pierde de o asemenea manieră un vot pe „teren propriu”.
Începând de duminică seara, Viktor Orban a căutat cu orice preţ să transforme înfrângerea de la referendum într-o mare victorie. Premierul de la Budapesta nu a vrut să se uite decât la cele 90 de procente din electoratul prezent la urne care a votat „NU”. În cazul în care Comisia Europeană va considera că referendumul din Ungaria nu poate avea vreun efect juridic, Viktor Orban a repetat că „UE nu va putea să-şi impună voinţa în Ungaria”. În declaraţia sa de după scrutin, Orban a lăsat să se înţeleagă că guvernul va propune modificarea Constituţiei Republicii Ungare, astfel încât propunerile Bruxelles-ului să fie blocate din start de legea fundamentală.
„Vorbim despre viitorul Ungariei, despre copiii noştri şi nepoţii noştri. Are loc o mare migraţie a timpurilor moderne. Bruxelles sau Budapesta, aceasta este întrebarea şi am decis că e bine ca această decizie să aparţină exclusiv Budapestei. Am pornit pe un drum care va fi lung, cu multe bătălii care ne aşteaptă… Promit fiecărui maghiar că voi face totul să împiedic Bruxelles-ul să-şi impună voinţa în ţara noastră”, a spus Orban în seara referendumului.
Viktor Orban a spus, apoi, că guvernul trebuie să facă două lucruri după votul masiv pentru „NU”, chiar dacă referendumul a fost invalidat de prezenţa redusă la urne. În primul rând, Orban va depune în Parlament un proiect de modificare a Constituţiei, care să statueze că deciziile publice trebuie să reprezinte voinţa poporului. În al doilea rând, Orban doreşte să convingă Bruxelles-ul să recunoască referendumul din Ungaria.
Viktor Orban, în corzi, atacat şi de prieteni
În corzi, Viktor Orban a ajuns să recurgă la exerciţii de aritmetică ridicole, dacă nu ar fi însă extrem de periculoase în jocul democratic. Înfrânt prin invalidarea referendumului, premierul s-a apucat să compare procentele absenteismului cu cele de la referendumul din urmă cu 13 ani, când populaţia a fost consultată în privinţa aderării la UE. Şi Orban a numărat că acum a participat la vot cu 15% mai mult electorat. Concluzia: „Arma va fi mai puternică la Bruxelles”, a spus Orban. A devenit, astfel, limpede pentru cetăţeni că premierul nu a urmărit prin acest referendum respingerea cotelor de imigranţi (proiectul se referea la doar 160.000 de imigranţi din Grecia şi Italia, nicidecum la toţi imigranţii din UE şi fusese deja îngropat la Bruxelles şi în cancelariile occidentale), cât întărirea poziţiei sale pe plan intern şi extern.
Grav este pentru Orban că este atacat acum inclusiv de tabăra anti-imigraţionistă din Ungaria, partidul extremist Jobbik. „Ungurii sorb acum supa aroganţei lui Viktor Orban”, a declarat, după referendum, liderul Jobbik, Gabor Vona. El a comparat situaţia premierului ungar cu cea a fostului premier britanic, David Cameron, imediat după referendumul Brexit şi i-a cerut să facă acelaşi lucru - demisia.
Este grav pentru Orban că până şi cei mai fanatici anti-imigraţionişti din Ungaria s-au declarat oripilaţi de campania sa împotriva unui proiect european şi împotriva imigranţilor. „O asemenea campanie arogantă, insolentă şi exorbitant de scumpă nu poate rămâne fără consecinţe. A fost un sondaj de opinie care a costat 50 de milioane de dolari, în condiţiile în care rezultatul putea fi aflat cu precizie şi fără a plăti vreun şvab”, a declarat purtătorul de cuvânt al Jobbik.
Neregulile financiare grave nu au fost trecute cu vederea de rivalii politici ai premierului, iar o parte din oamenii săi de încredere s-au făcut nevăzuţi în ziua referendumului şi în cursul zile de luni. Doar majoritatea confortabilă a Fidesz în Parlament şi reformele operate de Guvernul Orban în justiţie îi pot ţine acum departe de boxa acuzaţilor pe unii dintre miniştrii lui Viktor Orban. Unul dintre ei este Antal Rogan, aşa-numitul „ministru al propagandei”, omul care a semnat pentru cheltuirea a peste 55 de milioane de dolari pentru o campanie ce s-a dovedit inutilă în plan politic şi extrem de periculoasă în planul societal, o campanie care a instigat la ură rasială şi xenofobie. Presa a scris că Rogan şi-a oferit duminică o „ieşire” împreună cu familia cu elicopterul, o excursie care costă circa 5.000 de euro. Fostul comisar european ungar, Laszlo Andor, a declarat că o asemenea campanie nu a mai avut loc în Ungaria decât în perioada comunismului.
Opoziţia - vitează şi ridicolă după războiul purtat de oamenii simpli
Coaliţia Democratică din Ungaria (de stânga) cere şi ea demisia premierului. „Mai multe milioane de unguri s-au opus campaniei fricii şi i-au spus „NU” lui Viktor Orban”, a spus fostul premier Ferenc Gyurcsany, liderul formaţiunii. El a cerut stângii să caute o soluţie alternativă la guvernarea Fidesz.
Liderul socialiştilor, Gyula Molnar, a spus că acum este posibil ca Guvernul Fidesz să fie înfrânt, făcând aluzie la alegerile ce vor urma în 2018. „În 2018, trebuie să avem contracandidaţi peste tot împotriva celor de la Fidesz”, a spus Molnar.
„Seara asta s-a dovedit a fi un eşec pentru Viktor Orban, mulţumesc lui Dumnezeu, arătând că nu contează cât de mult cheltuieşti pentru o campanie dezgustătoare, care nu serveşte niciunui scop în afară de a asmuţi oamenii unii împotriva altora. Se pare că în Ungaria trăiesc oameni normali, care nu cred în propaganda urii a lui Viktor Orban, pe care o promovează doar pentru a rămâne la putere”, a spus Peter Juhasz, vicepreşedintele partidului „Împreună” (liberal).
Referendumul de duminică s-a întors în cele din urma împotriva premierului Viktor Orban. A fost un test politic ratat, din care Orban iese vulnerabilizat în politica internă şi la Bruxelles. Însă de aici şi până la a decreta că se apropie sfârşitul guvernării Fidesz şi al euroscepticismului în Ungaria este cale lungă.
Viktor Orban a declarat că, indiferent de validarea sau nu a referendumului, Ungaria a fost prima ţară UE care a recurs la consultarea poporului în chestiunile grave ce ţin de imigraţie. Budapesta a oferit un exemplu, care poate fi replicat şi în alte state din regiune, iar din această perspectivă Orban a punctat.
În al doilea rând, trebuie să aruncăm o privire şi la liderii politici din opoziţie, care jubilează şi se văd la putere după acest referendum. Cine este, spre exemplu, Gyula Molnar, liderul Partidului Socialist (MSZP)? Ei bine, este şeful unui partid cotat cu 8% din voturi în luna iulie 2016. Cine este Peter Juhasz, de la partidul „Egyutt”? Este şeful unui partid cotat cu 1% în sondaje în iulie 2016. Sau cine este Coaliţia Democrată, de care am amintit mai sus? Este un partid de 5% condus de un fost premier (Gyurcsany) ce s-a confruntat cu cele mai grave proteste din Ungaria post-comunistă, după ce a minţit electoratul în mod grav, pentru a rămâne la putere. A jubilat duminică seara şi partidul ecologist „Politica poate fi altfel”, un partid de 3%. Aceasta în condiţiile în care Fidesz este cotat cu 30% în sondaje, iar Jobbik cu 14%. În plus, aceste partide de opoziţie nu au fost capabile să facă front comun la referendum şi să transmită un mesaj limpede - ori boicotarea scrutinului, ori un vot „DA”, adică împotriva Guvernului. Meritul lor este minor în această înfrângere a lui Viktor Orban. Opoziţia rămâne în continuare fragilă, fragmentată si decredibilizată.
Dacă un referendum inutil, precum cel din Ungaria, poate releva un lucru important, atunci acesta ţine de Ungaria tăcută. Acea majoritate care a boicotat referendumul, acele 38% de indecişi (cum arăta sondajul amintit din luna iulie), acei 66% dintre unguri care consideră că actuala guvernare este coruptă deţin cheia viitorului politic al ţării. Pentru minţile şi sufletele lor se vor bate actuala opoziţie, actualul Guvern, comisarii europeni şi liderii politici străini care vor veni la Budapesta pentru a da un ajutor electoral până în primăvara anului 2018.
(Articol, de Călin Marchievici, preluat de pe www.cotidianul.ro, din 3 octombrie 2016)