Covasna
Interpreta de muzică populară Ionela Prodan, prima pe lista PSD pentru Senat
Interpreta de muzică populară Ionela Prodan va candida pentru Senat la alegerile parlamentare din luna decembrie pe lista PSD Covasna.
Preşedintele filialei, deputatul Horia Grama (foto), a declarat, joi (27 octombrie 2016 - n.n.), că propunerea a venit din partea conducerii centrale a partidului şi a fost acceptată de organizaţia judeţeană pe considerentul că Ionela Prodan este o persoană cu notorietate, are o prestigioasă carieră profesională şi poate sprijini cultura românească şi Biserica Ortodoxă din judeţul Covasna.
„Pe locul I la Senat o avem pe doamna Tănase Ionela Prodan, cunoscuta cântăreaţă de muzică populară. Ea este o veche membră de partid, din anii ’90, a fost secretar de stat şi director general în Ministerul Culturii, a activat şi în Ministerul de Externe, iar momentan, este preşedintele executiv al PSD pentru diaspora. (…) Motivul pentru care, împreună cu colegii din organizaţie şi la recomandarea colegilor de la centru, am acceptat candidatura doamnei Ionela Prodan în judeţul Covasna este că domnia sa e foarte implicată în multe proiecte culturale şi are legături strânse cu Biserica Ortodoxă Română (…), iar noi dorim să sprijinim asociaţiile culturale româneşti şi parohiile ortodoxe din judeţul Covasna, care au foarte puţini enoriaşi. (…) Deci ne-am gândit că ne-ar fi utilă”, a declarat Horia Grama, în cadrul unei conferinţe de presă.
Potrivit acestuia, la nivelul judeţului Covasna sunt două locuri eligibile pentru Senat, dintre care unul va reveni cu siguranţă UDMR, iar al doilea ar putea reveni unui partid românesc, în urma redistribuirii voturilor la nivel naţional.
În opinia sa, UDMR Covasna îşi va adjudeca în mod cert două locuri în Camera Deputaţilor, iar celelalte două vor intra la redistribuire şi ar putea reveni oricăruia dintre candidaţii partidelor care trec pragul electoral.
Horia Grama a menţionat că pe lista pentru Senat se mai regăsesc profesoara Florentina Teacă, primarul comunei Barcani, Gheorghe Marin, şi juristul Vasile Neagovici, liderul Sindicatului Sanitas Covasna.
El a anunţat, de asemenea, că va candida pentru un nou mandat de deputat şi va deschide lista pentru Camera Deputaţilor în judeţul Covasna, care continuă cu inginerul Cătălin Morar, doctorul Nicolae Enea, profesoara Rodica Pârvan, inginera Luiza Mike şi primarul comunei Dobârlău, Bogdan Barbu.
Covasna
Secretarul general al ALDE, Nicolae Nasta, candidează pentru Senat în judeţul Covasna
Secretarul general al ALDE, Nicolae Nasta, va candida pentru Senat în judeţul Covasna pentru cel de-al doilea mandat.
Nasta a declarat sâmbătă (29 octombrie 2016 - n.n.), în cadrul unei conferinţe de presă (foto), că nominalizarea sa în judeţul Covasna, unde comunitatea maghiară este majoritară, a surprins multă lume, însă pentru el reprezintă o provocare.
El a spus că după data de 11 noiembrie îşi va prezenta în detaliu programul electoral, elaborat împreună cu liderii organizaţiei locale.
Printre altele, a menţionat că ALDE Covasna a avut un rezultat surprinzător la alegerile locale din acest an, unde a reuşit să obţină un scor mai mare decât alte judeţe din ţară.
Dan Suciu, copreşedintele organizaţiei judeţene, a precizat că la alegerile locale din acest an ALDE Covasna a obţinut peste 20 de consilieri locali, un primar la Întorsura-Buzăului, cel mai important oraş cu populaţie majoritar românească din judeţ, precum şi un primar în comuna Boroşneu-Mare.
Senatorul Nicolae Nasta, care va ocupa primul loc pe lista ALDE pentru Senat, locuieşte în Bucureşti, este jurist, are patru copii, iar la începutul acestui an a preluat funcţia de secretar general al formaţiunii, după retragerea lui Daniel Chiţoiu. Locurile doi şi trei la Senat vor fi ocupate de copreşedinţii organizaţiei judeţene, Gheorghe Şimon şi Dan Suciu.
Pentru Camera Deputaţilor vor candida viceprimarul oraşului Întorsura-Buzăului, Ştefan Platon, economistul Mihai Bularca şi actualul primar al oraşului din Buzaiele Ardelene, Leca Băncilă.
Bihor
Kelemen Hunor: „Până în 2018, la Centenarul Unirii, trebuie modificată legislaţia potrivit rezoluţiei de la Alba-Iulia”
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă (29 octombrie 2016 - n.n.), că până în 2018, la sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, va trebui modificată legislaţia astfel încât promisiunile din rezoluţia de la Alba-Iulia să devină literă de lege.
„Noi credem că dacă baza morală şi juridică a statului modern român se află undeva la Adunarea de la Alba-Iulia din 1918, atunci rezoluţia în care se promitea pentru minorităţile naţionale care trăiesc în România anumite drepturi în domeniul educaţiei, culturii, în administraţie publică şi justiţie nu sunt doar promisiuni, ci sunt literă de lege. Noi considerăm că şi legislaţia, până în 2018, trebuie modificată în acest sens, să conţină toate promisiunile în mod concret şi în toate sectoarele şi domeniile în care noi considerăm că mai trebuie să mai venim cu îmbunătăţiri şi cu propuneri”, a declarat Kelemen Hunor la Oradea.
Liderul UDMR a precizat că programul pregătit de UDMR este foarte voluminos, are 70 de pagini, şi conţine, în rezumat, mesaje pe patru domenii privind, în primul rând, problemele specifice comunităţii maghiare, probleme sociale şi economice, infrastructura rutieră şi feroviară şi, nu în ultimul rând, probleme de educaţie şi învăţământ de la nivel preşcolar până la cel universitar.
„Noi considerăm că aproape singurul scop este de a servi binele comun, binele public şi interesele comunităţii maghiare. Nu trebuie inventată altă prioritate decât slujirea binelui comun. Aşteptările din partea societăţii sunt enorme şi trebuie să găsim răspunsuri credibile, proiecte predictibile şi, desigur, nu vrem să promitem nimic din ce nu poate fi realizat. Clasa politică are o imagine extrem de proastă şi din cauza promisiunilor neonorate timp de 26 de ani”, a afirmat Hunor.
Kelemen Hunor a subliniat că urmează o perioadă extrem de importantă şi dificilă pentru România, atât politic, în contextul alegerilor parlamentare, dar şi în perspectiva preşedinţiei UE din anul 2019.
La Oradea, preşedintele UDMR a fost invitat la congresul naţional al organizaţiei de femei a uniunii, context în care au fost prezentate cele cinci candidate ale UDMR pentru alegerile parlamentare. Pe lângă senatoarea Biro Rozalia, din Bihor, singura femeie parlamentar a uniunii şi preşedinta organizaţiei naţionale de femei a UDMR, vor mai candida alte patru reprezentante UDMR, toate vicepreşedinte ale organizaţiei: avocata Ambrus Izabela - vicepreşedinte a CJ Braşov, politologul Benko Erika - consilier judeţean în CJ Covasna, specialista în comunicare Csep Andreea - consilier judeţean Mureş şi fostul ministru al Culturii - Hegedus Csilla.
La evenimentul de la Oradea a participat şi Doris Pack, preşedinta organizaţiei de femei a Partidului Popular European (PPE), care şi-a manifestat susţinerea faţă de femeile candidate din uniune, o organizaţie, spunea, cu „un palmares impresionant în cadrul organizaţiei de femei a PPE”.
Braşov
12 formaţiuni politice au depus liste la BEJ; au fost acceptate candidaturile pentru 11
Biroul Electoral Judeţean (BEJ) a anunţat că a acceptat candidaturile pentru 11 formaţiuni politice din cele 12 partide care au depus liste, plus doi candidaţi independenţi.
Joi (28 octombrie 2016 - n.n.), până la ora 24:00, s-au înscris la Biroul Electoral Judeţean un număr de 12 formaţiuni politice şi doi candidaţi independenţi, respectiv Partidul Naţional Liberal (PNL), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Mişcarea Populară (PMP), Alianţa Noastră România (ANR), Alianţa Electorală Alternativa Naţională 2016, Uniunea Salvaţi România (USR), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul România Mare (PRM), Partidul România Unită (PRU), Partidul Socialist Român (PSR), şi independenţii Dumitru Flucuş, primarul comunei Şinca-Nouă, şi Nicu Rădulescu, preşedintele Patronatului Balnear din România.
„Biroul Electoral Judeţean a finalizat verificarea tuturor dosarelor şi a listelor de susţinători atât pentru formaţiunile politice cât şi pentru cei doi candidaţi independenţi. În urma verificării au fost acceptate candidaturile pentru 11 formaţiuni politice, cu excepţia Alianţei Electorale Alternativa Naţională 2016. S-a dat această decizie de respingere pentru că nu au depus la Biroul Electoral Central (BEC) lista de susţinători pentru candidaţii de pe liste. În ceea ce priveşte listele de candidaţi, doar Partidul Socialist Român (PSR) are liste incomplete, respectiv trei candidaturi pentru Camera Deputaţilor şi trei candidaturi pentru Senat. Celelalte 10 formaţiuni politice au liste complete la Camera Deputaţilor, cât şi pentru Senat”, a spus purtătorul de cuvânt al BEJ Braşov, Claudiu Petra.
Sursa citată a mai precizat că ultima formaţiune politică ajunsă joi la Biroul Electoral Judeţean a fost Partidul Socialist Român (PSR), la ora 23:30, fiind şi singura formaţiune care nu a avut nicio problemă în dosarul de candidaturi.