Braşov
Două proiecte privind drumurile de legătură cu Sibiu şi Covasna, aprobate de consilierii judeţeni
Două proiecte care vizează construirea a două drumuri ce vor face legătura cu judeţele Sibiu şi Covasna au fost aprobate luni după-amiază (9 ianuarie 2016 - n.n.), în şedinţa ordinară de îndată a Consiliului Judeţean (CJ) Braşov. Cele două drumuri vor fi construite cu fonduri europene.
„Consilierii judeţeni au aprobat, după cum aţi văzut, două proiecte foarte importante pentru ca Braşovul să poată accesa fonduri europene pe Programul Operaţional Regional (POR), pe exerciţiul financiar 2014-2020. Procedura a fost declanşată în urmă cu aproximativ 1,5 ani, lucrăm în prezent la încărcarea lor pe site pentru a le putea depune la Alba-Iulia şi sperăm ca cele două proiecte să fie prinse în finanţarea pe exerciţiul bugetar 2014-2020”, a declarat după şedinţa de îndată vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Gabor.
DJ 112 va avea o lungime de 20 de km şi face legătura între DN 12 din judeţul Covasna şi DN 13 Braşov - Târgu-Mureş, respectiv de la Măieruş - Apaţa - Ormeniş - Augustin - limita cu judeţul Covasna, la Baraolt.
Al doilea este un drum care porneşte de la Şinca - Lisa - Drăguş - Viştea de Sus - Ucea - Victoria - limita cu judeţul Sibiu, în lungime de 50 de km. Valoarea celor două drumuri este de 60 de milioane de euro, a mai precizat sursa citată.
Preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, a afirmat că este foarte important ca judeţul Braşov să aplice pe fiecare axă de finanţare pe exerciţiul financiar 2014-2020.
„Avem în pregătire proiecte foarte bune. În şedinţa de azi am aprobat indicatorii tehnico-economici pentru două din cele trei drumuri pentru care am pregătit proiecte pentru a declanşa procedura de expropriere care nu înseamnă suprafeţe de teren foarte mari”, a explicat preşedintele CJ Braşov.
Harghita
Preşedintele executiv al UDMR, Kovacs Peter, şi-a dat demisia din funcţie şi va părăsi formaţiunea politică
Preşedintele executiv al UDMR, Kovacs Peter, şi-a dat demisia din funcţie şi va părăsi formaţiunea, urmând să activeze în presă.
Kovacs Peter a declarat, miercuri (4 ianuarie 2016 - n.n.), că a simţit că trebuie să facă o schimbare în viaţa sa profesională şi că nu a avut nicio nemulţumire legată de partid.
„Este decizia mea personală. Cred că fiecare persoană are dreptul să facă schimbări în viaţa lui profesională, chiar şi politicienii. Nu pot să accept faptul că dacă cineva s-a apucat de activitatea politică, atunci trebuie să iasă la pensie din politică. Eu am luat această decizie după un rezultat remarcabil pe care l-am atins, împreună cu colegii mei, la aceste alegeri şi am simţit că în momentul acesta trebuie să iau această decizie, când am ajuns, ca să spun aşa, la cel mai înalt nivel al rezultatelor în ceea ce priveşte cariera mea politică. (…) Părăsesc UDMR de tot. Nu este vorba despre nicio nemulţumire, este vorba despre faptul că am simţit că trebuie să fac o schimbare în cariera mea profesională”, a declarat Kovacs Peter.
Întrebat ce va face după acest moment, fostul lider UDMR a spus că se va întoarce în media. „Acolo de unde am plecat, acolo unde am vrut să îmi desfăşor activitatea când eram tânăr”, a menţionat Kovacs Peter, nedorind să dezvăluie la care publicaţie urmează să îşi desfăşoare activitatea.
Harghita
„Steagul secuiesc”, predat bisericilor istorice maghiare după ce instanţa a decis înlăturarea lui de pe clădirea Consiliului Judeţean
„Steagul secuiesc”, votat ca drapel al judeţului Harghita în anul 2015, a fost predat miercuri (4 ianuarie 2016 - n.n.) reprezentanţilor bisericilor istorice maghiare, într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Judeţean, după ce Curtea de Apel Târgu-Mureş a luat o decizie definitivă de înlăturare a lui de pe frontispiciul instituţiei, de la intrarea în clădire şi din sala de şedinţe.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, a explicat, într-un discurs de 20 minute, motivele pentru care a fost adoptat „steagul secuiesc” de două ori ca drapel al judeţului, dar şi de ce s-a luat decizia predării lui bisericilor istorice maghiare.
Borboly a spus că a fost adoptat ca steag al judeţului pentru prima dată în 2009, pentru a veni în sprijinul celor care susţineau că „erau hărţuiţi de poliţie” dacă îl arborau pe diferite instituţii.
„În judeţul Harghita, noi am aprobat acest steag ca steag al judeţului deoarece Poliţia, în foarte multe localităţi, amenda populaţia şi instituţiile, erau foarte multe denunţuri la Parchete şi foarte mulţi oameni au fost hărţuiţi. Dacă am fi putut folosi acest drapel în mod liniştit, ca în orice regiune a Europei, unde se poate folosi orice simbol (…), atunci CJ Harghita nu ar fi aprobat acest drapel, ci la fel ca şi în Covasna sau alte judeţe, ar fi aprobat un steag care corespunde specificului judeţului. Deci, foarte pe scurt, de ce acesta este steagul judeţului - pentru că foarte mulţi oameni au fost hărţuiţi şi imediat ce am reuşit să aprobăm acest steag, aceste hărţuiri nu au mai continuat”, a spus Borboly Csaba, potrivit traducerii oficiale.
El a mai arătat că steagul judeţului, în fapt cel secuiesc, nu a fost folosit împotriva nimănui şi a susţinut că „toţi cei care trăiesc în această regiune sunt reprezentaţi de acest steag, deoarece s-a luat în baza unei decizii democratice”.
Borboly a reamintit faptul că a oferit „steagul secuiesc” ambasadorului Marii Britanii şi celui al SUA, dar şi în alte întâlniri oficiale în ţară şi în străinătate, şi a reiterat că steagul a fost folosit în interesul judeţului.
Totodată, el a mai spus că fiecare judeţ ar trebui să aibă acelaşi statut şi că şi Harghita ar trebui să poată să aibă propriul steag, la fel cum se întâmplă în celelalte judeţe, considerând că toată această situaţie „a fost creată la Bucureşti”.
„Cred că fiecare judeţ are acelaşi statut în această ţară şi noi suntem la fel ca celelalte judeţe. Eu cred că, în mod artificial, au fost create aceste circuri, aceste circuri au fost generate în Bucureşti. Cred că cea mai mare problemă a ţării e problema tinerilor, a migraţiei, a locurilor de muncă sau a economiei, şi nu steagul, dar vedem că se poate distrage atenţia cu un steag, dar dacă Bucureştiul a creat această situaţie, atunci Bucureştiul să rezolve, pentru că e drept că e mult mai uşor să conteşti un steag decât să creezi un loc de muncă”, a mai spus Borboly.
Acesta a ţinut să adauge că „steagul secuiesc” se predă bisericilor maghiare pentru că există speranţa că situaţia se va rezolva şi va fi posibilă din nou arborarea pe clădirea Consiliului Judeţean.
Subiectul a provocat reacţii vehemente din partea reprezentanţilor Partidului Civic Maghiar şi ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, care au susţinut că, de la început, trebuia făcută o delimitare între „steagul secuiesc” şi cel al judeţului, şi că „steagul secuiesc” trebuie arborat, pentru că nu este împotriva nimănui.
Consilierul Mezei Janos, din partea Partidului Civic Maghiar, a declarat că este şocat de decizia de înlăturare şi a solicitat retragerea hotărârii, pe care o consideră „ruşinoasă”.
„Steagul judeţului trebuie scos de pe Palatul Administrativ şi trebuie pus „steagul secuiesc” (este acelaşi steag - n.r.). Trebuie retras proiectul de hotărâre, să nu ne ruşinăm în faţa naţiunii noastre şi în faţa maghiarilor care s-au născut, au trăit şi vor să moară aici. Eu nu aş dori ca acest Consiliu să ia nişte decizii care să fie spre ruşinea naţiunii noastre. Dacă noi facem ceva acum în România, în „ţinutul secuiesc”, atunci trebuie să facem în aşa fel încât să fie în favoarea maghiarimii şi nu împotriva cuiva, ci pentru cineva, împreună cu maghiarii, cu saşii, cu germanii şi orice naţionalitate, ca într-o ţară din Uniunea Europeană să putem trăi în siguranţă şi linişte. Pentru asta avem nevoie să avem conducători care să îşi asume deciziile, consecinţele deciziilor şi nu se ascund în spatele Consiliului când îşi fac treaba”, a declarat Mezei Janos.
În context, consilierul liberal Ion Proca s-a declarat surprins de „viteza” cu care a fost convocată această şedinţă pe un subiect atât de delicat şi a punctat faptul că, încă de la votarea hotărârii, în anul 2015, a pledat pentru a se face o delimitare între „steagul secuiesc” şi cel al judeţului, care ar trebuie să conţină şi „un element de identificare a celorlalte comunităţi reprezentative”.
„Problema era ca „steagul secuiesc” trebuia să rămână aşa, ca steag al secuilor şi steagul judeţului să conţină măcar un element de identificare a comunităţilor reprezentative. Cred că trebuie să începem să vorbim mai mult despre noi, trebuie să vorbim mai mult cu calm despre noi şi precis o soluţie se va găsi”, a spus Ion Proca.
El a adăugat că, dacă se va vota acest proiect, se va recunoaşte decizia instanţei, dar a punctat faptul că la şedinţă au fost invitaţi doar reprezentanţi ai bisericilor catolică, reformată şi unitariană, şi nu şi cei ai Bisericii Ortodoxe Române.
După dezbateri aprinse, proiectul de hotărâre a fost votat de 19 dintre cei 25 de consilieri judeţeni prezenţi, printre cei care au fost de acord numărându-se şi consilierii de la partidele româneşti.
În hotărâre se arată că cele trei steaguri care au fost înlăturate, potrivit deciziei instanţei, de pe clădirea Consiliului Judeţean, de la intrarea în instituţie şi din sala mare de şedinţe, au fost predate Parohiei Romano-Catolică Szent Kereszt, Parohiei Reformate şi Parohiei Unitariane din Miercurea-Ciuc. De asemenea, documentul mai menţionează că predarea se face „pentru o perioadă interimară, pentru păstrare, până când va fi posibilă, în mod legal, repunerea lor la sediul Consiliului Judeţean”.
Reprezentanţii celor trei biserici maghiare au preluat steagurile şi câţiva dintre consilieri i-au însoţit la lăcaşurile de cult unde slujesc, „într-o plimbare cetăţenească”.
Curtea de Apel Târgu-Mureş a luat o decizie definitivă privind înlăturarea „steagului secuiesc”, în urma unei acţiuni în instanţă depuse de Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa. În motivarea instanţei se arată, printre altele, că CJ Harghita a adoptat ca steag al judeţului un drapel folosit de Consiliul Naţional Secuiesc, „deci monoetnic şi, prin urmare, fără reprezentativitate pentru interesul colectivităţilor pe care este chemat prin lege să îl servească”.
Hotărârea de adoptare a „steagului secuiesc” ca steag al judeţului, votată în decembrie 2015, a fost atacată în contencios administrativ şi de Instituţia Prefectului, după ce prefectul a solicitat Consiliului Judeţean revocarea ei pe motiv că este identică cu o hotărâre anulată în instanţă şi că este adoptată cu rea-credinţă, fără respectarea legilor, a Constituţiei şi a drepturilor şi intereselor tuturor locuitorilor judeţului Harghita.
Potrivit prefectului, „adoptarea de către Consiliul Judeţean Harghita a aceluiaşi model de steag al judeţului care a constituit deja obiectul controlului de legalitate al instanţei de judecată constituie un abuz de drept”.
Consiliul Judeţean Harghita a aprobat, în şedinţa ordinară din decembrie 2015, cu majoritate de voturi, „steagul secuiesc” ca steag al judeţului, o decizie similară fiind luată de deliberativul judeţean şi în 2009, dar fiind desfiinţată de instanţă. Consilierul judeţean Ion Proca a propus atunci un amendament la acest proiect şi a solicitat aplicarea simbolului frunzei de stejar, care să îi reprezinte pe românii din judeţ, dar propunerea a fost respinsă.