In memoriam
A trecut la cele veşnice, la doar 61 de ani neîmpliniţi, inginerul Ioan Mugur Topolniţchi, personalitate implicată activ şi benefic în viaţa cetăţii, publicist-patriot, unul dintre liderii comunităţii româneşti din judeţul Covasna, din perioada postdecembristă. S-a născut la data de 27 septembrie 1956, pe meleagurile încărcate de istorie ale Bucovinei, la Suceava, din părinţii Valentin Topolniţchi şi Verginica Doroftei. A urmat şcoala primară, pe cea gimnazială şi liceul în oraşul natal - Suceava, între anii 1963-1975, în această perioadă studiind pentru vremi mai scurte şi la Braşov, acolo unde era detaşat tatăl său. Între anii 1975-1980, a fost student al Facultăţii Tehnologia Construcţiilor de Maşini (TCM) din cadrul Universităţii Transilvania Braşov. După absolvirea Facultăţii, în anul 1980, a fost repartizat la Întreprinderea de Aparataj Electric şi Motoare Electrice (IAEAME) din Sfântu-Gheorghe, unde a activat ca inginer proiectant. În acelaşi an s-a căsătorit cu medicul Lăcrămioara Octavia Constantinescu, Dumnezeu binecuvântând familia Topolniţchi, prin venirea pe lume, în anul 1981, a unicului fiu, Cosmin.
Inginerul Ioan Mugur Topolniţchi a făcut parte din generaţia care a dat mii de intelectuali, din toate zonele Ţării, repartizaţi după terminarea facultăţilor în localităţile judeţului, pentru a pune umărul la dezvoltarea economică, socială şi culturală a meleagurilor covăsnene. Cu entuziasmul şi generozitatea specifice vârstei tinere, s-a integrat firesc în realităţile locale, devenind apreciat de colegii de muncă, de vecini şi prieteni. După evenimentele din decembrie 1989, s-a numărat printre intelectualii oraşului, împuterniciţi să conducă noile organisme ale administraţiei publice locale, îndeplinind, între anii 1990-1992, funcţia de subprefect al judeţului Covasna. Peste ani, amintindu-şi de acele vremuri, în mesajul transmis prietenului său, avocatul Ioan Solomon, la împlinirea vârstei de 60 de ani, Ioan Mugur Topolniţchi, spunea: „Au trecut mulţi ani de când eram coleg de serviciu cu domnul Ioan Solomon. Îmi aduc aminte, cum destul de tânăr fiind, avea pe umeri o sarcină foarte grea. Era secretarul Prefecturii Judeţului Covasna. O Prefectură care funcţiona precum funcţionează astăzi unele firme mai mari sau medii. Adică instituţia era condusă de un consiliu format din 11 persoane cu drept de vot din care făcea parte prefectul, cei 2 subprefecţi, secretarul Prefecturii şi 7 reprezentanţi ai partidelor politice, din care nu lipseau feseniştii şi udemeriştii. Udemeriştii erau 6, iar ceilalţi 5. Deciziile se luau foarte greu, deoarece erau necesare 7 voturi „pentru” şi documentele ce le justificau erau întoarse pe toate feţele, pentru a nu crea dezavantaje sau avantaje pentru unii sau alţii… Îmi amintesc cum de multe ori plecam de la serviciu seara, pe jos, pentru a ne dezmorţi de atâta stat pe scaun cu ochii în acte, mai ales el, concentraţi să nu ne scape niciun amănunt care să aibă consecinţe defavorabile pentru români”.
Împreună cu ceilalţi colegi de la Prefectură, cu cei din conducerea Frontului Salvării Naţionale (FSN) şi a fundaţiilor „Vatra Românească” şi „Mihai Viteazul”, subprefectul Ioan Mugur Topolniţchi a reprezentat şi susţinut comunitatea românească din municipiul Sfântu-Gheorghe şi judeţul Covasna în dezbaterile privind separarea şcolilor pe criteriu etnic, schimbarea denumirii unor străzi, stabilirea candidaţilor pentru alegerile locale, ridicarea bustului domnitorului Mihai Viteazul în comuna Breţcu ş.a..
Convins fiind că numai uniţi românii vor putea face faţă agresiunilor udemeriste care se manifestau sub toate formele pentru a elimina românii din conducerea instituţiilor, din şcolile mixte, din viaţa culturală a judeţului, Ioan Mugur Topolniţchi, împreună cu Ioan Solomon, Dan Telea, Adrian Vlad Căşunean, Nicolae Cârlănescu, Petre Străchinaru, Gheorghe Tatu, Doina Melinte, Dumitru Manolăchescu, protopopul Gheorghe Răţulea şi alţii, a fost unul din susţinătorii aprigi ai înfiinţării, la Sfântu-Gheorghe, a Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, al cărei prim conducător a devenit, după înfiinţare acesteia, în martie 1992. Aşa cum s-a menţionat la vremea respectivă, „Liga s-a născut dintr-o necesitate acută de a depăşi „oarba neunire” semănată între români şi întreţinută de dezbinarea politică pe partide, de regăsire a unităţii şi solidarităţii românilor prin cultură şi credinţă, indiferent de convingerea şi apartenenţa politică, pentru păstrarea identităţii şi fiinţei naţionale”. Liga a desfăşurat o activitate meritorie pe linia promovării valorilor culturii româneşti şi afirmării identităţii naţionale. Împreună cu celelalte asociaţii culturale româneşti, Liga a contribuit l-a înfiinţarea unor importante instituţii identitare româneşti, precum Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, la ridicarea statuii monumentale a Mitropolitului Andrei Şaguna şi a bustului Mitropolitului Nicolae Colan, la organizarea unor manifestări culturale devenite tradiţionale, precum Zilele „Andrei Şaguna” (şi în cadrul lor, a Nedeii Sânpetrului), Zilele „Nicolae Colan”, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie” ş.a..
Din iniţiativa conducerii Ligii, încă de la înfiinţarea sa, au fost întreprinse numeroase iniţiative, demersuri, acţiuni, toate legale şi paşnice, vizând poziţia societăţii civile româneşti din judeţul Covasna faţă de cazurile de discriminare individuală sau colectivă a românilor din zonă de către autorităţile locale şi faţă de diferite manifestări antiromâneşti şi anticonstituţionale. Au fost înaintate Parlamentului şi preşedinţilor celor două camere, Preşedinţiei României, primilor miniştri, miniştrilor de resort, liderilor partidelor politice, autorităţilor locale, mai multe memorii, apeluri, comunicate, scrisori, note de probleme, luări de poziţie, note de protest, propuneri de amendare a unor proiecte de lege etc..
Această bogată activitate civică va fi reluată, în anul 2003, când a fondat, împreună cu cumnatul său - inginerul Florin Ignat şi alţi români de bine din oraşul Covasna, Asociaţia „Noi Românii”. Din aprilie 2007, devine proprietarul ziarului „Condeiul ardelean”, publicaţie regională de atitudine şi cultură înfiinţată iniţial, în decembrie 2006, de Filiala Covasna a Fundaţiei Naţionale „Neamul Românesc”. În calitate de director executiv al Asociaţiei, Ioan Mugur Topolniţchi a continuat activitatea de monitorizare şi analiză a realităţilor din societatea românească postdecembristă, în general, şi a principalelor aspecte ale convieţuirii interetnice româno-maghiare din judeţele Covasna şi Harghita, în special. A devenit un redutabil publicist-patriot, un susţinător recunoscut pentru asigurarea unei stări de normalitate în zona noastră, pentru a se putea valorifica plenar potenţialul natural şi uman al judeţului, în mod deosebit a celui balnear şi turistic. În susţinerea acestor deziderate, Ioan Mugur Topolniţchi venea cu expertiza acumulată în anii când a activat ca Preşedinte - Director General al Societăţii Comerciale Turism Covasna SA şi cea de Preşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc.
Ca Preşedinte - Director General al SC Turism Covasna SA s-a preocupat de reabilitarea şi modernizarea spaţiilor de cazare, de masă şi a bazei de tratament, şi pentru diversificarea serviciilor oferite turiştilor şi sporirea calităţii tratamentului balnear, iar ca Preşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc a militat pentru îmbunătăţirea reprezentării, susţinerii şi apărării intereselor întreprinzătorilor din turism, prin dezvoltarea de strategii pentru atragere de noi turişti pe teritoriul României, îmbunătăţirea colaborării între membrii federaţiei şi coordonarea intereselor acestora, promovarea intereselor specifice membrilor federaţiei în relaţiile cu administraţia locală şi naţională.
În ultimii 20 de ani din viaţă a locuit în oraşul Covasna, împreună cu cea de-a doua soţie, Cristina Marcu, cea care i-a fost alături, la bine şi la greu, până în ultima clipă a vieţii.
Om al Bisericii, creştin ortodox practicant, inginerul Ioan Mugur Topolniţchi, împreună cu distinsa sa familie, a fost mereu alături de Biserica Ortodoxă din oraşul Covasna, şi nu numai. Numele său este înscris în rândul ctitorilor noii Biserici din Voineşti-Covasna, cu hramul „Înălţarea Domnului”, fiind pentru o perioadă şi membru în Consiliul Parohial, dar şi iniţiator şi susţinător al unor proiecte culturale şi filantropice.
Prin întreaga sa activitate publică, prin truda sa pusă în slujba comunităţii româneşti din judeţul Covasna, inginerul Ioan Mugur Topolniţchi lasă în urma sa o imagine pozitivă, demnă, un nume bun. Ne rugăm Bunului Dumnezeu să îl odihnească în pace, iar pe noi să ne învrednicească să-i cinstim memoria.
În numele asociaţiilor culturale şi civice din judeţul Covasna, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş,
Ioan Lăcătuşu şi Doru Decebal Feldiorean