Autor:
Harghita
Preşedintele CJ şi prefectul solicită ministrului Mediului aprobarea derogărilor pentru împuşcarea urşilor
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, şi prefectul judeţului, Adrian Jean Andrei, au înaintat, marţi (27 iunie 2017 - n.n.), o adresă ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, prin care solicită emiterea ordinului de derogare pentru intervenţia de urgenţă în cazul urşilor care atacă oameni sau provoacă daune materiale.
Potrivit documentului semnat de cei doi, creşterea populaţiei de urs pune în pericol nu numai siguranţa culturilor şi a animalelor domestice, dar şi viaţa oamenilor, în condiţiile în care aproape zilnic s-au înregistrat atacuri şi daune provocate de urs, iar „în rândul oamenilor domneşte o stare de nesiguranţă”.
În adresa menţionată, se mai arată că şi din punct de vedere al turismului, ursul aflat în căutare de hrană în teritoriile locuite reprezintă un pericol, cei doi oficiali judeţeni solicitând aprobarea de urgenţă a derogărilor privind împuşcarea exemplarelor care atacă oameni şi provoacă stricăciuni.
„Pentru preîntâmpinarea situaţiilor de acest gen şi în vederea restabilirii unui climat de siguranţă, precum şi în vederea unui control ştiinţific a populaţiei de urşi, solicităm aprobarea de urgenţă a derogărilor privind recoltarea şi capturarea exemplarelor din această specie. Subliniem faptul că prin renunţarea în două sezoane de vânătoare consecutive la derogările privind recoltarea şi capturarea exemplarelor de urşi, au fost grav afectate principiile de bază ale Legii nr. 407 din 9 noiembrie 2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, principiul menţinerii echilibrului ecologic şi cel al ameliorării calităţii populaţiilor faunei de interes cinegetic”, se arată în adresa înaintată ministrului Mediului.
De altfel, prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei, a afirmat în ultima şedinţă a Colegiului Prefectural că specia de urs a ajuns „insuportabilă” şi că trebuie făcut ceva în acest sens, mai ales că sunt din ce în ce mai dese atacurile urşilor în judeţ.
Problema atacurilor animalelor sălbatice se află, de mai mult timp, în atenţia CJ Harghita, care, anul trecut, a solicitat chiar premierului sprijin pentru rezolvarea problemelor cauzate de atacurile urşilor, propunând, printre altele, reanalizarea legislaţiei naţionale în domeniu şi o revizuire a celei europene, dar şi acordarea de despăgubiri persoanelor atacate de aceste animale.
De asemenea, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a solicitat organismelor europene să ia în calcul adoptarea unor măsuri pentru rezolvarea problemelor cauzate de animalele sălbatice, susţinând că, în judeţ, populaţia de urşi este de patru ori mai mare decât numărul optim pe care fondurile forestiere îl pot susţine.
Şi reprezentanţi ai asociaţiilor vânătoreşti şi ai proprietarilor de terenuri din mai multe zone ale ţării au solicitat, într-un apel care a fost înaintat ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, să fie emis ordinul de derogare pentru vânătoarea la urşi, întrucât numărul pagubelor produse de aceste animale creşte, iar populaţia este tot mai intolerantă şi poate recurge la metode proprii de apărare.
De la începutul anului, în Harghita zeci de animale au fost ucise şi patru persoane au ajuns la spital, în urma unor atacuri ale urşilor.
Covasna
Ambasadorul Austriei, Gerhard Reiweger: „În România, infrastructura rutieră trebuie îmbunătăţită dacă dorim să sprijinim economia”
Ambasadorul Austriei în România, Gerhard Reiweger, a declarat luni (26 iunie 2017 - n.n.), în staţiunea Covasna, că infrastructura rutieră din România trebuie îmbunătăţită, aceasta fiind o premisă importantă a dezvoltării economice.
Reiweger a reluat, în context, ideea construirii unei autostrăzi care să lege Braşovul de Bucureşti şi care să faciliteze accesul turiştilor din ţară şi din străinătate către această zonă cu potenţial natural şi turistic.
„Infrastructura rutieră este foarte importantă. (…) Este evident (…) că dacă ar exista o autostradă de la Bucureşti la Braşov, din perspectivă turistică, am discuta de o altă chestiune. Am vorbit de multe ori cu conducerea Consiliului Judeţean şi cu primarul din Braşov şi pun aceeaşi întrebare: de ce primarii şi consiliile judeţene nu au influenţa normală la Bucureşti ca să se întâmple ceea ce ştiu toţi că trebuie să se întâmple - să se construiască drumuri. Ar fi aproape o oră pe autostradă de la Otopeni până la Braşov. (…) Ştiu că este o întrebare retorică”, a declarat ambasadorul Austriei, în cadrul întâlnirii avute, la Primăria Covasna, cu autorităţile locale şi reprezentanţi ai comunităţii locale şi ai mediului de afaceri.
Diplomatul austriac a mai spus că „infrastructura este o temă europeană”, iar misiunea sa, în calitate de ambasador, este să reamintească tot timpul acest lucru, având în vedere că ţelul comun al Uniunii Europene este coeziunea şi folosirea fondurilor în acest scop.
„Nu am criticat Covasna pentru infrastructura locală, (…) am fost de părere şi sunt că în România infrastructura trebuie îmbunătăţită în măsura în care dorim să sprijinim economia', a mai spus Gerhard Reiweger.
Ambasadorul Austriei a fost însoţit în această vizită de reprezentanţi ai Clubului Economic German şi Export Club, care au avut iniţiativa acestei întâlniri.
Autorităţile locale au prezentat oaspeţilor potenţialul natural al judeţului Covasna, insistând asupra mofetelor, apelor minerale şi mai multor obiective turistice din zonă, unice în ţară şi în Europa.
Covasna
Antal Arpad (UDMR): „Nu aş fi crezut că Traian Băsescu va fi noul Vadim al României”
Preşedintele UDMR Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, a declarat joi (22 iunie 2017 - n.n.), în cadrul unei conferinţe de presă, că nu ar fi crezut că Traian Băsescu va fi „noul Vadim al României”.
Antal Arpad a opinat că fostul şef al statului a avut o atitudine „hiperextremistă” în ultimele zile, în condiţiile în care a fost susţinut de comunitatea maghiară în „momente critice” ale vieţii lui.
„Eu înţeleg că societatea românească are nevoie întotdeauna de un Vadim, dar nu aş fi crezut în urmă cu câţiva ani că noul Vadim al României va fi Traian Băsescu. (…) Este o problemă, pentru că acest om a condus România timp de zece ani şi cred că este un semnal foarte puternic către partenerii noştri strategici, ca să înţeleagă ce fel de oameni au condus această ţară. (…) Pe de altă parte, este o problemă pentru noi, comunitatea maghiară care l-am sprijinit pe Traian Băsescu în momentele critice ale vieţii sale, de două ori când a fost ales preşedinte şi o dată când urma să fie demis. Cred că este o lecţie de viaţă pentru noi, atât pentru politicieni, cât şi pentru cetăţenii de rând, pentru că această atitudine hiperextremistă a lui Traian Băsescu din ultimele zile arată, de fapt, ce om a condus România şi poate înţelegem acum de ce a ajuns România unde a ajuns în perioada în care acesta a fost preşedintele ţării”, a declarat Antal Arpad, care este şi primarul municipiului Sfântu-Gheorghe.
Legat de criza politică din ultimele zile, generată de conflictele interne din PSD, Antal Arpad a menţionat că se bucură că moţiunea de cenzură a trecut, menţionând, în context, că ar fi fost firesc ca Sorin Grindeanu să fi demisionat din funcţia de premier în momentul în care i s-a retras sprijinul politic.
Cât priveşte negocierile pentru votarea moţiunii de cenzură a PSD, Antal Arpad a spus că UDMR a avut o strategie bună, chiar dacă, în cele din urmă, nu a obţinut ceea ce a vrut.
„Cred că în Bucureşti trebuie să joci după regulile celor care fac politica în Bucureşti. Este o vorbă pe care am învăţat-o şi eu cât am fost deputat în Parlamentul României, că nu aduce anul ce aduce ceasul, şi dacă sunt momente în care poţi negocia anumite probleme importante trebuie să negociezi. (…) Eu cred că strategia UDMR a fost bună”, a declarat Antal Arpad.
El a mai spus că evenimentele din ultimele zile au scos la iveală un lucru îngrijorător, şi anume cât de rapid poate fi „activată retorica antimaghiară”, adăugând că se va putea vorbi despre România ca despre o „ţară stabilă” în momentul în care problema relaţiilor româno-maghiare va fi rezolvată.
Hunedoara
Nou termen de judecată în procesul unui imobil ce aparţine familiei Iohannis
Tribunalul Hunedoara a stabilit, marţi (27 iunie 2017 - n.n.), pentru 19 septembrie un nou termen de judecată în procesul care vizează un imobil din Sibiu, din care o parte a aparţinut familiei Iohannis, cauza fiind deschisă într-un dosar de succesiune de către unul dintre foştii proprietari ai clădirii. (…)
Cauza a fost strămutată, în aprilie 2017, de la Tribunalul Sibiu printr-o hotărâre a Curţii de Apel (CA) Alba-Iulia, la solicitarea formulată într-un dosar de succesiune de Rodica Baştea, soţia lui Ioan Baştea, de la care familia Iohannis a cumpărat o parte din locuinţa de pe strada Bălcescu din Sibiu şi care a deschis anul trecut o acţiune contra Statului Român. (…)
Practic, Rodica Baştea solicită să se constate că familia sa are drept de succesiune asupra unor părţi din casele deţinute de soţii Maria şi Eliseu Ghenea în Sibiu, pe străzile Bălcescu şi Magheru.
Procesul a început în toamna anului trecut la Tribunalul Sibiu, iar Rodica Baştea a formulat cerere de strămutare la o altă instanţă.
Casa de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29, din centrul Sibiului, unde Klaus şi Carmen Iohannis au cumpărat o parte, la parter, a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea. După decesul acestora, în anii '70, imobilul a trecut în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii.
Ulterior, această casă din Sibiu a trecut în proprietatea Statului Român, iar în 1997, imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea şi nepot al soţilor Ghenea.
Foştii chiriaşi au deschis însă procese în instanţe, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea. CA Alba-Iulia a respins, ca nefondat, recursul declarat de Rodica Baştea în procesul deschis de locatarii a două apartamente din imobilul ce s-a aflat în proprietatea familiilor Iohannis şi Baştea. Prin această decizie, care este irevocabilă, practic, locatarii celor două apartamente şi-au redobândit şi consolidat dreptul de proprietate asupra imobilelor în cauză.
După mai multe cicluri procesuale, în mai 2014, Tribunalul Braşov, printre alte măsuri dispuse în acest dosar, a anulat contractul de vânzare-cumpărare a imobilului din Sibiu „încheiat între pârâţii Baştea Ioan - decedat, moştenitor fiind Baştea Rodica, în calitate de vânzător, şi Johannis Carmen Georgeta şi Johannis Klaus Werner, în calitate de cumpărători”, potrivit informaţiilor postate pe portalul instanţei.
Familia preşedintelui a pierdut definitiv procesul la CA Braşov, unde a fost respins recursul declarat de soţii Iohannis şi menţinută decizia Tribunalului, prin care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare. Contestaţia în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei prin care cei doi soţi au pierdut imobilul aflat în centrul Sibiului s-a judecat la CA Piteşti, unde aceştia au solicitat strămutarea procesului. În februarie 2017, CA Piteşti a respins contestaţia în anulare formulată de familia preşedintelui Iohannis.
În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES