Autor:
Covasna
Ordin de încetare a mandatului primarului comunei Cernat, după condamnarea în instanţă
Ordinul de încetare înainte de termen a mandatului primarului comunei Cernat, Boloni David, după ce acesta a fost condamnat de instanţă la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare, într-un dosar ce vizează accesarea fondurilor europene, a fost semnat, marţi (3 octombrie 2017 - n.n.), de prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu.
Sebastian Cucu a declarat că, în urma pronunţării sentinţei definitive de către Curtea de Apel Braşov, a primit un referat din partea secretarului Primăriei comunei Cernat în baza căruia a emis, conform procedurii, ordinul de încetare a mandatului.
Prefectul a mai menţionat că atribuţiile funcţiei de primar vor fi îndeplinite de actualul viceprimar.
„Deocamdată alegerile nu sunt pe tapet, să spunem aşa, pentru că există o perioadă de contestare a ordinului pe care noi l-am comunicat”, a spus Cucu.
Primarul comunei Cernat, Boloni David, a fost trimis în judecată în luna decembrie a anului trecut de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov, într-un dosar privind fraude cu fonduri europene.
Acesta a fost acuzat că ar fi folosit sau prezentat cu rea-credinţă documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete.
„În perioada 2008-2009, inculpatul Boloni David, în calitate de primar al comunei Cernat, judeţul Covasna, a depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) mai multe documente în care se atestau date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a obţine în mod injust sume de bani în cadrul schemelor unice de sprijin pe suprafaţă, pentru o suprafaţă de 738,06 ha păşune, teren pe care nu l-a utilizat în realitate, acesta fiind încredinţat spre utilizare mai multor fermieri, care l-au folosit efectiv şi au plătit taxele de păşunat aferente. Primăria Cernat nu a notificat APIA cu privire la încheierea acestor contracte, aşa cum avea obligaţia”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurori.
Potrivit sursei citate, cu ocazia procedurilor de control administrativ, pentru justificarea utilizării terenurilor în cauză, Boloni David a depus mai multe documente în care se arată, în mod nereal, că pentru suprafeţele pentru care a solicitat fonduri nerambursabile, în anul 2008 nu s-au încheiat contracte de arendă, concesiune, închiriere etc. şi nu s-au încasat taxe de păşunat.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură s-a constituit parte civilă în cauza penală cu suma de 312.289,82 lei, care, ulterior, a fost achitată integral de partea responsabilă civilmente, respectiv Primăria comunei Cernat.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Covasna, iar instanţa l-a condamnat pe Boloni David la un an şi 4 patru luni de închisoare cu suspendare, sentinţă fiind menţinută, în luna septembrie, de Curtea de Apel Braşov.
Braşov
Petre Daea: „Oamenii trebuie să fie ajutaţi, să fie stimulaţi pentru a duce mai departe tradiţiile”
MinistrulAgriculturii, Petre Daea, i-a asigurat, duminică (1 octombrie 2017 - n.n.), pe crescătorii de ovine prezenţi la Festivalul Oierilor de la Tohanul Nou, în judeţul Braşov, că Ministerul Agriculturii şi Guvernul îi va ajuta şi îi va sprijini, pentru că a văzut la faţa locului că este o preocupare foarte serioasă pentru acest domeniu şi pentru continuarea tradiţiilor.
Mai bine de o oră, Petre Daea a vizitat standurile crescătorilor de ovine din mai multe zone ale judeţului, care au prezentat diferite rase de oi, dar şi câinii care le păzesc şi măgarii care îi ajută pe crescători în activitatea de la stână.
Crescătorii de animale i-au spus ministrului despre lipsa cronică a forţei de muncă în domeniu, despre ajutorul social acordat degeaba unui număr prea mare de oameni care ar trebui să muncească, despre situaţia păşunilor şi greutatea cu care îşi valorifică produsele, iar o parte dintre ele, cum sunt pieile sau lâna, sunt pur şi simplu aruncate.
„Ceea ce spuneţi dumneavoastră aici este bine, dar când vine cumpărătorul la mine mă ia la mişto. Nu este corect”, i-a spus ministrului un crescător de ovine. „Din nefericire sunt şi asemenea cazuri şi nu sunt puţine”, i-a răspuns ministrul.
„Sunt căutător de soluţii. I-am ascultat pe toţi cei cu care m-am întâlnit. Majoritatea dintre ei mi-au ridicat o serie de probleme pe care le ştiam în parte, dar trebuie rezolvate. Una dintre probleme este forţa de muncă, care devine cronică în domeniu şi sunt de acord cu dânşii faţă de măsurile pe care trebuie să le luăm şi vom căuta soluţii în Guvern, cu colega de la muncă, Olguţa Vasilescu, să promovăm acte normative care să vină în sprijinul crescătorilor de ovine şi nu numai, cum spunea cineva aici, să eradicăm lenea şi să punem oamenii la muncă, evident cei care au şi posibilitatea fizică să o facă. Măsuri trebuie luate în domeniu. (…)”, a declarat ministrul, după vizitarea standurilor cu animale.
Ministrul Agriculturii a mai spus că a discutat cu crescătorii de animale şi în ceea ce priveşte rezolvarea, începând de anul viitor, a colectării lânii prin intermediul celor opt centre regionale care vor fi înfiinţate şi ajutorul de un leu pe kilogram de lână acordat de Guvern.
„Am instituit prin Hotărâre de Guvern sprijinul de un leu pe kilogram de lână pentru a nu mai fi abandonată sau aruncată pe câmp, pentru a putea fi introdusă în circuitul economic. Urmează a fi preluată şi apoi valorificată aşa cum trebuie. Mai avem un drum lung, avem programele stabilite şi, în prima fază, vor fi opt centre regionale de prelucrare începând de anul viitor. Până acum nu s-a ocupat nimeni de preluarea lânii, este primul Guvern care face ceva concret. Oamenii trebuie ajutaţi, oamenii trebuie să fie stimulaţi, într-un cuvânt să fim toţi împreună pentru împlinirea binelui în România. Aveţi răbdare toţi, că este timp pentru fiecare”, a punctat Petre Daea.
Referitor la problema păşunilor ridicată de majoritatea crescătorilor de animale, care au spus că primarii nu le acordă niciun sprijin şi nu îi ajută în acest sens, Petre Daea a subliniat că nu este corect să fie disensiuni între Primării şi crescătorii de animale şi dacă este nevoie va schimba legea pentru că animalelor trebuie să li se asigure suprafaţa necesară pentru păşunat. Ministrul i-a asigurat pe crescătorii de animale că subvenţiile vor fi acordate la timp, începând din 16 octombrie, iar, ca noutate, şi cei care lucrează în zootehnie vor primi un avans pentru anul 2017-2018.
Ministrul Agriculturii a asistat în final la coborârea unei turme de oi de la munte însoţită de câini, măgari şi cai, dar şi de căruţe încărcate cu ustensilele necesare producerii brânzei la stâna din vârful muntelui, moment acompaniat de un grup de tulnicărese aflate pe scena amplasată în zonă.
Numeroase sortimente de brânză, pastramă de oaie, preparate din carne de oaie au putut fi cumpărate la preţuri cuprinse între 20 şi 35 de lei/kg.
Braşov
Proiectul tehnic pentru Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav a fost predat marţi Consiliului Judeţean
Consiliul Judeţean (CJ) Braşov a primit, miercuri (27 septembrie 2017 - n.n.), Proiectul tehnic care vizează execuţia căii de rulare Alfa, a platformei de îmbarcare-debarcare şi extinderea reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei de decolare-aterizare din cadrul obiectivului de investiţii „Aeroport internaţional Braşov-Ghimbav”.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Adrian Veştea, a declarat, într-o conferinţă de presă, că Proiectul Tehnic urmează să fie avizat de Comisia Tehnico-Economică a Consiliului Judeţean, după care va urma parcursul pentru avizare şi din partea altor autorităţi, conform procedurilor în vigoare, apoi urmând a fi iniţiată procedura de achiziţie publică în vederea selectării constructorului.
„(…) Noi am fost la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), am stat de vorbă cu reprezentanţii acesteia, tocmai pentru a urgenta obţinerea avizului de la instituţia dânşilor. După obţinerea avizului de la AACR, vom iniţia procedura de achiziţie publică în vederea selectării constructorului care va executa proiectul. La nivelul bugetului judeţean dispunem de sumele necesare realizării acestor investiţii. Să nu uităm că, în bugetul pe acest an am alocat suma de 47,134 milioane de lei, adică peste 10 milioane de euro, pentru continuarea investiţiilor la aeroport. Valoarea totală estimată cu TVA inclus, pentru execuţia elementelor vizate de Planul Tehnic este de 42,283 milioane de lei. Practic, obiectivele cuprinse în Proiectul Tehnic vor fi primele elemente construite din ceea ce va însemna Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav”, a subliniat preşedintele Consiliului Judeţean. (…)
Reprezentantul firmei de proiectare, Florin Răducu, prezent la conferinţa de presă, a prezentat elementele care urmează să fie executate conform Proiectului Tehnic, care ar trebuit finalizate în termen de patru luni, de la începerea lucrărilor. Este vorba de realizare cale de rulare Alfa, realizare platformă de îmbarcare-debarcare, extinderea reţele de canalizare la calea de rulare Alfa plus platformă, reţea de canalizare pluvială zona pistă, colector descărcare ape pluviale râul Bârsa, sisteme de balizaj TCL+STB cale de rulare Alfa, iluminat platformă, instalaţii electrice de alimentare, separator hidrocarburi. (…)
Preşedintele CJ Braşov, Adrian Veştea, a mai precizat că urmează să fie definitivate în următoarea perioadă şi celelalte documentaţii care nu au mai fost făcute până acum, proiectul fiind unul de importanţă maximă pentru Regiunea de Dezvoltare Centru.
„Procedurile de zbor o să le avem în prima parte a lunii octombrie şi o să deschidem ofertele. Să dea Dumnezeu să nu existe contestaţii pentru că tot ceea ce urmează de acum încolo contează foarte mult. La Turnul de Control trebuie să ştim foarte exact ce echipamente trebuie, şi pot fi achiziţionate când ai procedurile de aterizare-decolare. De asemenea, este important să avem studiul de fundamentare, care este contestat în prezent. Este un obiectiv pe care ni-l dorim cu toţii, nu doar braşovenii, ci şi judeţele învecinate. Este un proiect de importanţă maximă pentru Regiunea Centru şi, în acest sens, s-a luat decizia în şedinţa Consiliului Regional de Dezvoltare Centru al ADR Centru, să înaintăm proiectul Guvernului şi să spunem că dorim să intre în Masterplanul General de Transport, aprobat în primăvara anului trecut la Bruxelles. Acest demers de includere în Masterplanul General de Transport va fi făcut de Guvern, dacă va considera de cuviinţă. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, am putea accesa fonduri europene sau am putea să obţinem fonduri de la Guvern”, a punctat Veştea.
În acest moment, la Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav este construită doar pista, în lungime de 2.850 de metri şi lată de 45 de metri, inaugurată în toamna anului 2014. Până acum, pentru construcţia pistei, a gardului de împrejmuire a celor 200 de ha, şi a altor documentaţii necesare s-a cheltuit suma de 24,7 milioane de euro. Costul total al investiţiei este estimat la 57 milioane de euro, potrivit preşedintelui CJ Braşov. Duminică, 24 septembrie, peste 150 de braşoveni au protestat în stradă cerând urgentarea construcţiei aeroportului.
În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES