Autor:
Arad
UDMR strânge semnături pentru o lege europeană a minorităţilor etnice
UDMR Arad strânge semnături pentru o lege europeană a minorităţilor etnice, campania aflându-se în plină desfăşurare, a declarat vineri (10 noiembrie 2017 - n.n.), într-o conferinţă de presă, deputatul Farago Peter, preşedintele filialei arădene.
„Există mai multe state europene unde problema minorităţilor etnice a fost rezolvată. Cred că a venit momentul ca şi Uniunea Europeană să se aplece asupra acestei probleme şi să fie concepută o lege unitară pentru protecţia acestor minorităţi la nivel european. Obiectivul pe care ni l-am propus este ca minorităţile din toate ţările Europei să aibă un viitor”, a afirmat Farago Peter.
Potrivit acestuia, în Europa există circa 50-60 de milioane de cetăţeni care trăiesc în cadrul unor minorităţi etnice şi trebuie ca acestora să li se asigure aceleaşi drepturi ca şi majoritarilor.
„Tehnic vorbind, pentru a putea vorbi despre promovarea unui proiect de lege unitar, care să reglementeze problema minorităţilor etnice la nivelul întregii Europe, este necesară strângerea, până în primăvara anului 2018, a cel puţin un milion de semnături, din minimum şapte state membre ale Uniunii Europei. La acest număr de semnături, UDMR trebuie să contribuie cu minimum 250.000 de semnături, organizaţia arădeană având un target de 7.000 de semnături, target ce va fi atins, din câte se pare, în cursul săptămânii viitoare”, a mai spus preşedintele UDMR Arad.
Covasna
Marton Arpad (UDMR): „Voi face amendamente legislative la răspunderea penală şi pensionarea magistraţilor”
Deputatul UDMR Covasna, Marton Arpad, a declarat, vineri (10 noiembrie 2017 - n.n.), că va face o serie de amendamente la legile justiţiei, două dintre acestea vizând răspunderea penală şi pensionarea magistraţilor.
Marton Arpad a precizat, într-o conferinţă de presă, că una dintre propunerile existente în proiectul de modificare a legilor justiţiei vizează obligativitatea Statului Român de a se îndrepta împotriva magistraţilor pentru recuperarea prejudiciilor provocate prin eroare judiciară, în condiţiile în care textul actual prevede doar posibilitatea de a face acest lucru, iar, în opinia sa, ar trebui introdus în lege un articol care să atragă şi răspunderea penală a acestora pentru „malpraxis”.
„România plăteşte sume enorme de ani de zile (despăgubiri pentru erori judiciare - n.r.), dar niciodată nu s-au recuperat. (…) Noua lege spune că, de acum încolo, statul în mod obligatoriu trebuie să se îndrepte împotriva magistraţilor în astfel de cazuri. (…) Ceea ce eu văd că ar trebui, şi aici o să depun un amendament, este să introducem şi răspunderea penală în cazul acelor fapte, dacă ele au gravitate. (…) Deci să introducem un aliniat prin care să spunem că dacă această pagubă este pricinuită de gravă neglijenţă sau cu intenţie de către magistratul respectiv, să se declanşeze şi procedura penală pentru abuz în serviciu. Şi cum o fi definit abuzul în serviciu pentru alţii, aşa să răspundă şi magistratul. Aşa ar fi corect”, a declarat deputatul covăsnean.
Potrivit acestuia, prin al doilea amendament va propune ca magistraţii pensionaţi după 25 de ani de activitate, care vor să revină la muncă, să nu poată cumula pensia cu salariul până când nu împlinesc vârsta legală de pensionare stabilită de lege.
„În legea actuală, un magistrat poate solicita să fie pensionat după o activitate de 25 de ani, având o pensie calculată la 80% din ultimul venit. Tot conform legii actuale, magistratul respectiv, dacă doreşte şi dacă e nevoie de el, poate să rămână în continuare în magistratură, situaţie în care îşi cumulează salariul cu pensia. (…) Eu zic că un pensionar dacă lucrează în continuare e justificat să primească şi salariu şi pensie numai dacă a ajuns la vârsta de pensionare. Adică nu la 52 de ani. (…) Să aleagă dacă rămâne în activitate sau merge în pensie. Dacă alege să rămână, nu e nicio problemă, rămâne, dar nu primeşte pensie, iar când ajunge la 65 de ani va primi şi pensia. Dacă, într-adevăr, e epuizat după 25 de ani de magistratură şi doreşte să stea acasă, să aibă acest drept, dar dacă se vede în putere şi vrea să lucreze în continuare, atunci să aştepte pensia până la 65 de ani, ca toată lumea. (…) Aceasta este propunerea mea şi mă ţin de ea”, a mai spus Marton Arpad.
Mureş
Lavinia Cosma (USR): „Voi depune o iniţiativă legislativă de eliminare a pragului electoral şi a semnăturilor de susţinere a candidaturilor”
Deputatul Uniunii Salvaţi România (USR) Mureş, Lavinia Cosma, a anunţat vineri (10 noiembrie 2017 - n.n.), la Târgu-Mureş, că urmează să depună o iniţiativă legislativă de modificare a Legii Electorale, prin care să se elimine pragul electoral şi adunarea semnăturilor de susţinere a candidaturilor, astfel încât să se creeze o „concurenţă reală” pe scena politică.
„Am vorbit în campania electorală despre eliminarea pragurilor şi despre eliminarea numărului de semnături pentru susţinerea candidaturii. Timp de 27 de ani s-a deţinut controlul asupra puterii politice, să nu fie partide noi sau să fie foarte greu să ajungi să faci politică la un nivel serios. Suntem 43 de parlamentari, noi, cei de la USR, suntem un grup destul de mic, dar, în acelaşi timp, e important că suntem acolo şi să facem ceea ce am promis. Eu am promis în campania electorală că voi milita pentru schimbarea Legii Electorale. Este finalizată iniţiativa şi săptămâna viitoare o voi depune pe circuit, în Parlament, pentru a fi dezbătută. Cred că este foarte important să poată să intre pe piaţa politică partide noi, fiecare să activeze unde doreşte, la nivel local sau la nivel naţional”, a declarat Lavinia Cosma, într-o conferinţă de presă.
Parlamentarul a spus că modificările propuse au pornit de la ideea că este nevoie de concurenţă pe scena politică şi că ea crede că „monopolul” existent timp de 27 de ani a făcut rău tuturor, „ca şi societate”.
„Dacă vrem să lăsăm libertate, trebuie eliminate pragurile şi semnăturile. Sunt conştientă că sunt partidele clasice care vor să păstreze puterea, pentru că au 27 de ani în spate. Până nu avem această libertate, nu cred că putem face schimbări semnificative”, a susţinut Lavinia Cosma.
Covasna
Muzeul vieţii transilvănene, amenajat în Castelul Kalnoky de la Micloşoara, va fi acreditat oficial
Muzeul vieţii transilvănene, amenajat în Castelul Kalnoky din localitatea covăsneană Micloşoara, va fi acreditat oficial până la sfârşitul acestui an, a declarat miercuri (8 noiembrie 2017 - n.n.), şefa Direcţiei pentru Cultură a judeţului Covasna, dr. Kelemen Antonia Izabella.
Aceasta a menţionat că specialişti din cadrul instituţiei pe care o conduce au vizitat săptămâna trecută acest muzeu pentru a verifica dacă sunt îndeplinite condiţiile de acreditare, urmând ca documentaţia să fie transmisă spre aprobare la Bucureşti.
Kelemen Antonia a mai spus că toate muzeele şi colecţiile deschise publicului, indiferent de forma de proprietate, trebuie să funcţioneze cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor de pe lângă Ministerul Culturii.
„Perioada de preacreditare sau de acord de principiu este de un an de zile pentru orice muzeu, colecţie publică sau privată. După un an se merge la faţa locului, (…) se controlează de către specialişti dacă sunt îndeplinite condiţiile de acreditare. La Castelul Kalnoky de la Micloşoara, colegii mei au fost săptămâna trecută (…) şi s-a găsit totul în regulă. Este o investiţie extraordinară care s-a făcut acolo şi sperăm ca circuitul cultural şi turistic al judeţului să fie îmbogăţit pe viitor cu cât mai multe astfel de conace, muzee şi colecţii. (…) Muzeul din Micloşoara va primi acreditare oficială, care va trebui, conform procedurii, să fie reînnoită din cinci în cinci ani (…), în urma evaluării Comisiei Naţionale pentru Muzee şi Colecţii Publice din Bucureşti”, a declarat Kelemen Antonia, în cadrul unei conferinţe de presă.
Aceasta a mai spus că este îmbucurător faptul că în judeţ există colecţionari care au amenajat mici muzee, însă, necunoscând legislaţia, nu au demarat procedurile de acreditare.
„Aceste iniţiative sunt foarte binevenite, dar trebuie neapărat să aibă un cadru legal de funcţionare. (…) Deci este important să intre în legalitate. Dacă vor să expună public şi să intre într-un circuit turistic, trebuie să aibă acreditare”, a mai spus aceasta.
Muzeul vieţii transilvănene a fost amenajat de descendenţii contelui Kalnoky, care au revenit în ţară după 1989, proiectul fiind finanţat de către Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European şi Guvernul României prin Programul „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural”.
„Muzeul îşi propune mai mult decât să reconstituie istoria unei familii. Ne-am asumat astfel iniţiativa unică de a arăta ce însemna viaţa nobililor din zonă prin obiectele recuperate, donate sau cumpărate, de la arme autentice rămase din luptele duse de Kalnoky cu turcii, la scrinuri, sobe spectaculoase, reconstituiri ale vestimentaţiei de epocă sau chiar un pian Streicher original, acelaşi model pe care îl folosea şi Johannes Brahms”, se arată pe pagina de internet a muzeului.
Covasna
Statuia Ostaşului Român din Sfântu-Gheorghe, în atenţia Direcţiei Judeţene de Cultură
Conducerea Direcţiei Judeţene de Cultură Covasna a anunţat, miercuri (8 noiembrie 2017 - n.n.), că a purtat „discuţii repetate” cu Primăria Sfântu-Gheorghe pentru reabilitarea Statuii Ostaşului Român din municipiu şi urmăreşte ca lucrările să înceapă cât mai repede.
„Statuia este foarte degradată. Aceasta este în proprietatea Primăriei şi am purtat discuţii repetate cu autorităţile locale, care mi-au adus dovezi că în acest an proiectul a fost aprobat, este gata, numai că nu s-au găsit încă parteneri de construcţie care să finalizeze lucrarea. Chiar au făcut patru licitaţii (…), deci ei au făcut toate demersurile pentru ca lucrările să înceapă. (…) În orice caz, suntem cu ochii pe ei şi dorim să putem să trecem la reabilitarea şi renovarea statuii cât mai repede”, a declarat directorul executiv al instituţiei, dr. Kelemen Antonia Izabella, în cadrul unei conferinţe de presă.
Reprezentanţii comunităţii româneşti din Consiliul Local Municipal au semnalat, în mai multe rânduri, că monumentul s-a deteriorat considerabil şi au solicitat intervenţia Primăriei pentru reabilitarea acestuia, arătând că o parte dintre manifestările oficiale ce marchează momente importante din istoria Poporului Român au loc, în fiecare an, în faţa acestei statui.
Primarul Antal Arpad a declarat, recent, că autorităţile locale au alocat suma de 220.000 de lei pentru reabilitarea monumentului, însă nicio firmă nu s-a prezentat la licitaţii.
Impunătoarea statuie a Ostaşului Român, realizată din bronz de sculptorul Balogh Peter, a fost dezvelită pe 18 septembrie 1974, în memoria luptelor de eliberare a oraşului, Sfântu-Gheorghe fiind primul oraş din Ardealul de Nord eliberat de sub ocupaţie fascisto-horthyistă, în 8 septembrie 1944.
În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES