Cronica Colocviilor Naţionale „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului”, Ediţia a XI-a, Bilbor, 2-4 februarie 2018, sau
Pentru cercetătorii din diferite domenii de activitate - doctori în specialităţi socio-umane, istorici, sociologi, profesori, arhivişti - întâlnirile cu caracter ştiinţific, cum ar fi sesiunile de comunicări ştiinţifice, simpozioanele, colocviile cu caracter naţional îşi deschid lucrările, în general, în luna februarie. Pentru cei care au ca obiect al cercetării istoria, în mod special istoriei românilor din sud-estul transilvan, inaugurarea anuală a acestor manifestări ştiinţifice o reprezintă, de aproximativ un deceniu, Colocviile Naţionale „Octavian C. Tăslăuanu” desfăşurate la Bilbor, în nordul judeţului Harghita, în jurul datei de 1 februarie, ziua de naştere a publicistului, scriitorului şi omului politic născut pe aceste meleaguri. Având deja o experienţă bogată, organizatorii manifestării - Primăria, Cercul ASTRA, Asociaţia „Filantropia” a Parohiei Ortodoxe, cadrele didactice de la Şcoala Gimnazială, toate din comuna Bilbor, şi Fundaţia Culturală „Miron Cristea” din municipiul Topliţa au orânduit principalele activităţi dedicate vieţii, activităţii şi omagierii a 142 de ani de la naşterea marelui bilborean în zilele de 2-4 februarie a.c., Bilborul ridicându-se şi de această dată la nivelul, aşa cum aprecia, la una din ediţii, scriitorul mureşean Valentin Marica, de adevărat „amfiteatru al ideilor şi trăirilor alese”. Coordonată de primarul comunei, Ilie Trif, vicepreşedintele Cercului ASTRA „Luceafărul”, prof. Vasile D. Stan, părintele protopop Dumitru Apostol şi neobositul scriitor Ilie Şandru, manifestarea a debutat în a doua parte a zilei de 2 februarie prin cuvântul de deschidere al edilului, care a ţinut să ureze tuturor celor veniţi din Ţară - Bucureşti, Târgu-Mureş, Iaşi, Gherla, Sfântu-Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Ceraşu (judeţul Prahova), Topliţa - „Bine aţi venit sau revenit la Bilbor - satul frumos ca-n poveşti, aninat pe crestele Carpaţilor, al lui Octavian Codru Tăslăuanu, cel care v-a chemat aici la cea de a XI-a ediţie a Colocviilor Naţionale… în Anul Centenarului Marii Uniri. Este visul pentru împlinirea căruia şi-a dedicat întreaga viaţă şi întreaga activitate, ca jurnalist, ca scriitor, ca om politic şi patriot. În acest sens, încă din 1906, Tăslăuanu scria cu îndrăzneală în revista Luceafărul de la Budapesta: «Şi iarăşi va să vie cu mărire ziua învierii naţionale, a acelei învieri când toată obştea neamului nostru va serba izbândirea unui gând pribeag încă… întruparea ideii mari. Mulţi din multe părţi nu putem să ne mărturisim credinţa, dar o purtăm cu sfinţenie în suflet şi o vom lăsa moştenire copiilor noştri; şi vor veni, din mila Domnului, vremuri când urmaşii noştri vor rosti fără sfială şi fără nicio frică: „Adevărat c-a înviat…!”. A înviat neamul întreg şi credinţa în trăinicia lui». În ideea venirii zilei învierii naţionale, în acelaşi număr al revistei, Tăslăuanu scria «Ardealul, prin Luceafărul, a proclamat, în vara anului 1906, pe regele Carol I Domn al tuturor românilor şi, astfel, sufleteşte s-a înfăptuit de pe atunci România Mare»”. În finalul cuvântului său, primarul Ilie Trif îşi exprima speranţa că generaţiile actuale vor face din România „Patria libertăţii şi demnităţii naţionale”, Patrie pentru care „Octavian C. Tăslăuanu a militat întreaga sa viaţă”. Sub aceste auspicii au început manifestările de la Bilbor în după-amiaza zilei de vineri, 2 februarie, continuând cu lansarea unor lucrări referitoare la Centenarul Marelui Război de (Re)Întregire Naţională, al Marii Uniri şi al valorificării vieţii şi operei lui Octavian C. Tăslăuanu.
Aşteptată cu mare interes, ca de altfel la fiecare ediţie, a fost meritoria revistă a organizatorilor, intitulată Sesiunea de comunicări şi referate „Octavian Codru Tăslăuanu, coordonată de prof. Marioara Angelica Stan şi prof. Vasile D. Stan, preşedinte, respectiv vicepreşedinte al Cercului ASTRA „Luceafărul” din Bilbor, editată de Primăria comunei Bilbor şi Cercul ASTRA „Luceafărul” Bilbor. Actuala revistă, cu nr. 10, are o prefaţă elaborată de prof. Vasile D. Stan şi cuprinde comunicările unui număr de 14 cercetători, prezentate în ediţia Colocviilor din anul precedent, dintre care amintim pe: Ioan Lăcătuşu, Valentin Marica, Alin Spânu, Traian Chindea, Nicolae Bucur, Teodora Giurgiu, Daniel Nicolae, Ioan Morar, Ilie Şandru, Vilică Munteanu, Traian Cepoiu, Valeria Pop, Vasile Gotea şi Vasile Stancu. Au mai fost prezentate noile apariţii editoriale: Divizia VI Infanterie. Jurnal de operaţiuni, autori: Horia Dumitrescu, Marin Moşneagu, Cornel Tucă, Dan Pintilie, Editura „Palas”, Iaşi, 2017; IAŞI - Capitala României 1916-1918, autori: Sorin Iftimi, Aurica Ichim, Editura „DAR”, Bucureşti, 2017, ambele recenzate de col. (r) dr. Dan Prisăcaru. Şi cartea de publicistică Basarabia iarăşi şi iarăşi…, de Ilie Şandru, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită. Editura Vatra Veche, Târgu-Mureş, 2018, lucrări despre care vom scrie în viitoarele ediţii ale publicaţiei noastre.
Profitând de timpul rămas până la cină, mediatorii colocviilor, dr. Traian Chinde, prof. Vasile D. Stan şi prof. Ilie Şandru au propus să se prezinte şi trei dintre comunicările pregătite de cercetătorii invitaţi. Astfel au fost prezentate studiile, dovedite a fi deosebit de atractive şi bogate în informaţii inedite, intitulate: O pagină din activitatea informativă a şefului Biroului de informaţii al Corpului IV Armată, de dr. Luminiţa Giurgiu, din Bucureşti; Octavian C. Tăslăuanu - omul şi epoca, de prof. Nicolae Balint, din Târgu-Mureş; Personalităţi româneşti din judeţele Covasna şi Harghita contemporane cu Octavian C. Tăslăuanu participante la pregătirea şi consolidarea Marii Uniri, de dr. Ioan Lăcătuşu, din Sfântu-Gheorghe.
Cea de-a doua zi a colocviilor a fost deschisă de prof. Vasile D. Stan, cu prezentarea referatului său, 2018 - Centenarul Marii Uniri, integrându-se în filonul ideatic esenţial al Colocviilor Naţionale de la Bilbor, ideea de unitate naţională în concepţia lui Octavian C. Tăslăuanu, sădită de-a lungul studiilor şi activităţii sale politice: „Amprenta pusă de marii profesori din timpul studiilor universitare, precum şi contactul cu intelectualii ardeleni stabiliţi în Vechiul Regat, au fost hotărâtoare pentru formarea în sufletul său a idealului naţional - pregătirea şi realizarea unirii cu românii de peste munţi. După Adunarea de la Alba-Iulia, Octavian C. Tăslăuanu scria cu bucurie: «S-a înfăptuit un vis. Toate generaţiile l-au purtat în suflet, dar abia nouă ne-a fost dat să-l vedem aievea împlinit şi să ne bucurăm de clipele sfinte ale împlinirii lui. Cei care au avut credinţa statornică în izbândă, vor fi chemaţi, ca mâine, de voinţa norodului, să aşeze temelii noi României Unite»”.
În pauza dintre primele comunicări, a urmat o foarte plăcută surpriză pusă la cale de organizatori. Un scurt program artistic prezentat de grupul folcloric din Bilbor, atât tineri cât şi vârstnici, îmbrăcaţi în costumele populare ale locului. Desigur, spre bucuria tuturor, au urmat tradiţionalele fotografii de grup la bustul lui Octavian Codru Tăslăuanu cu aceşti oameni frumoşi şi talentaţi.
Cu toate că următoarele nouă comunicări prezintă o mare varietatea de titluri, ele au un numitor comun, ideea de unitate la români în anii războiului de (re)întregire naţională zi a realizării Marii Uniri. Ele se mai pot remarca prin densitatea şi exactitatea informaţiei ştiinţifice, militare şi politice prezentate, prin claritatea şi logica expunerii şi, nu în ultimul rând, prin noutatea informaţiilor şi contribuţia fiecărui cercetător la îmbogăţirea bibliografiei lui Octavian C. Tăslăuanu. Astfel, au fost prezentate în continuare următoarele teme: Un crochiu de suflet pentru Octavian C. Tăslăuanu, de Pr. Ioan Morar, Gherla; Octavian C. Tăslăuanu despre necazurile şi suferinţele românilor transilvăneni încorporaţi în armata austro-ungară în Primul Război Mondial, de dr. Traian Chindea, Miercurea-Ciuc; Atitudinea lui Octavian C. Tăslăuanu faţă de politica de neutralitate a României la începutul Primului Război Mondial, de prof. Traian T. Cepoiu, comuna Ceraşu, judeţul Prahova; Informaţii despre Octavian C. Tăslăuanu din Jurnalul de Operaţii al Diviziei 7 Infanterie (1917), de dr. Teodora Giurgiu şi drd. Daniel Nicolae, Bucureşti; Octavian Codru Tăslăuanu şeful Biroului de informaţii al Corpului IV Armată, Oneşti (1917), de dr. Alin Spânu, Bucureşti; Ideea de unitate naţională la Octavian Codru Tăslăuanu, de prof. Mihaela Vâlcan, Bilbor; Activitatea românilor refugiaţi din Austro-Ungaria la Iaşi, de prof. Ilie Şandru, Topliţa; Octavian C. Tăslăuanu văzut de presa franceză, de prof. Ciprian Fărcaş, Topliţa; Adelina Tăslăuan în memoriile diplomatului Constantin Argetoianu, de prof. Vasile Stancu, Sfântu-Gheorghe. O menţiune specială cred că trebuie acordată Pr. Ioan Morar pentru lucrarea sa, de mare căldură sufletească şi înaltă apreciere a bilboreanului văzută prin experienţa sa de viaţă, comunicare pe care o vom publica într-o ediţie viitoare a „Condeiului ardelean”.
Prin tradiţie, după-amiaza celei de-a doua zile a Colocviilor era destinată unei plimbări cu sania în împrejurimile frumosului sat ca-n poveşti. Lipsa zăpezi a făcut să vizităm „per pedes” obiectivele spiritual-culturale sau să ne odihnim în îmbietoarele şi cochetele camere puse la dispoziţia noastră de părintele protopop Dumitru Apostol. În ultima zi, duminică, invitaţii au participat alături de bilboreni la Sfânta Liturghie, la Biserica Ortodoxă din centrul satului cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, după care, alături, la bustul marelui bilborean Octavian C. Tăslăuanu, părintele protopop a ţinut slujba de pomenire şi s-a depus o coroană de flori din partea Primăriei şi a Cercului ASTRA „Luceafărul” Bilbor.
În final, noi cei de la Sfântu-Gheorghe, ţinem să mulţumim, în mod deosebit, organizatorilor: pentru calda şi afectuoasa primire făcută, pentru condiţiile deosebite de cazare asigurate şi bucatele tradiţionale oferite, pentru politeţea şi grija manifestată faţă de toţi participanţii în întreaga perioadă a sejurului din Bilbor - satul frumos ca-n poveşti, aninat pe crestele Carpaţilor, al lui Octavian Codru Tăslăuanu.