Ziua de vineri, 22 iunie 2018, a fost pentru mine şi pentru câţiva camarazi de urcuş pe cărările munţilor una dintre acele zile binecuvântate de care, din păcate, noi, cei de astăzi, tineri şi mai puţini tineri, cu toţii aflaţi permanent în vâltoarea şi nebunia de zi cu zi, nu prea mai beneficiem. Binecuvântată pentru că, în ziua în care Biserica Ortodoxă i-a cinstit pe Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, şi pe Sfântul Sfinţit Mucenic Eusebiu, Episcopul Samosatei, am participat la sfinţirea unei deosebite troiţe şi binecuvântată pentru că, pur şi simplu, am răspuns invitaţiei unor dragi prieteni şi am hotărât că e timpul ca în acest început de vară să păşesc pe cărări de munte, să respir aerul curat al Carpaţilor şi să mă încarc cu energie pozitivă, înconjurat de oameni minunaţi.
Aşa încât, la invitaţia silvicultorului Ioan Cotici din oraşul Covasna, despre care, de-a lungul anilor, în publicaţia noastră regională „Condeiul ardelean” au mai apărut reportaje, atât sub semnătura mea cât şi a profesorului de istorie Vasile Stancu, am pornit, din localitatea covăsneană Comandău (altitudine 1.030 metri, pe cursul superior al Râului Bâsca Mare), pe cărările Munţilor Breţcului, până sus pe Vârful Hergheliei (altitudine 1.560 metri). Aici, dis de dimineaţă, pe o vreme splendidă pentru pelerinaj, ne aştepta Troiţa Ortodoxă ridicată de Ioan Cotici, acest silvicultor vechi şi dârz, om al muntelui şi om care sfinţeşte locul. În prezenţa şefului Ocolului Silvic Comandău, inimosul ing. Mihai Ciocîrlan, a fostului director al Hotelului „Dacia” din Covasna, ec. Dorel Lungu, personalitate marcantă a zonei şi membru în Consiliul Parohial al Parohiei Ortodoxe din oraşul celor o mie de izvoare, a colegilor silvicultori din cadrul instituţiei şi a prietenilor distinsului domn Ioan Cotici, Preacucernicul părintele paroh de Covasna şi Comandău, Ioan Ovidiu Măciucă, şi Sfinţia Sa de demult şi de nădejde colaborator al „Condeiului ardelean”, a sfinţit Crucea - simbolul credinţei noastre ortodoxe.
Aflată la aproape 1.600 de metri altitudine, pe Vârful Hergheliei, Troiţa „oferă” trecătorului un peisaj de basm, fiind situată la întâlnirea a trei judeţe - Buzău, Covasna şi Vrancea, unde veghează asupra liniştii Ţării noastre masivele Lăcăuţi, Goru, Giurgiu, Fagul Alb, Tomoşoiu, Slobodu şi Penteleu. Pe Sfânta Cruce stă scris, întru veşnicie, sub semnătura pădurarului Ioan Cotici, de la Ocolul Silvic Comandău, intrat în serviciu în anul 1972 şi pensionat anul acesta, 2018: CREDE ÎN DUMNEZEU ŞI VEI FI FERICIT şi UN CREŞTIN FĂRĂ CRUCE ESTE CA PĂDURARUL FĂRĂ PĂDURE ŞI FĂRĂ PUŞCĂ, FASONATORUL FĂRĂ TOPOR SAU CIOBANUL FĂRĂ OI.
„Aceasta este cea de-a şaptea troiţă pe care am ridicat-o începând din anul 2009 încoace, prima fiind la Biserica Ortodoxă din comuna Comandău. La toate sfinţirile noastre a fost prezent vrednicul nostru părinte paroh Ioan Ovidiu Măciucă, cu care comunităţile românilor din oraşul Covasna şi respectiv, din comuna Comandău, au o relaţie deosebită, bazată pe iubirea creştinească şi respectul reciproc”, îmi spunea în creierul munţilor nea Ioan Cotici, aducându-şi, în continuare, cu drag aminte de marele ierarh care a păstorit două decenii aceste meleaguri sfinte româneşti - Înaltpreasfinţitul Ioan, fostul Episcop al Covasnei şi Harghitei şi actualul Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului: „Cu bucurie îmi aduc aminte de fiecare dată de faptul că două dintre aceste şapte troiţe care astăzi veghează în munţii noştri au fost sfinţite de însuşi Părintele Mitropolit Ioan, căruia ideea ca celei mai însemnate distincţii a Episcopiei Covasnei şi Harghitei - Crucea Munţilor - să îi dea această denumire i-a venit tocmai aici, în înaltul munţilor, de la aceste Cruci situate în Carpaţii de Curbură. Mereu îmi spunea bunul Părinte Episcop Ioan că aici în munţii aceştia au trăit ciobanii noştri de veacuri încoace şi că aceste troiţe simbolizează tocmai aceasta, existenţa şi rezistenţa românilor, strămoşi ai noştri, pe meleagurile Munţilor Carpaţi”.
Să ne trăieşti nea Ioane, îţi urăm şi noi din partea redacţiei „Condeiului ardelean” şi a minunaţilor săi colaboratori, să îţi dea bunul Dumnezeu sănătate şi înzecit înapoi pentru ceea ce ai făcut şi faci pentru comunitatea românească din acest colţ binecuvântat de Ţară, bucurii alături de cei dragi, pensie lungă şi tradiţionalul „La Mulţi Ani”!
Aşa încât, la invitaţia silvicultorului Ioan Cotici din oraşul Covasna, despre care, de-a lungul anilor, în publicaţia noastră regională „Condeiul ardelean” au mai apărut reportaje, atât sub semnătura mea cât şi a profesorului de istorie Vasile Stancu, am pornit, din localitatea covăsneană Comandău (altitudine 1.030 metri, pe cursul superior al Râului Bâsca Mare), pe cărările Munţilor Breţcului, până sus pe Vârful Hergheliei (altitudine 1.560 metri). Aici, dis de dimineaţă, pe o vreme splendidă pentru pelerinaj, ne aştepta Troiţa Ortodoxă ridicată de Ioan Cotici, acest silvicultor vechi şi dârz, om al muntelui şi om care sfinţeşte locul. În prezenţa şefului Ocolului Silvic Comandău, inimosul ing. Mihai Ciocîrlan, a fostului director al Hotelului „Dacia” din Covasna, ec. Dorel Lungu, personalitate marcantă a zonei şi membru în Consiliul Parohial al Parohiei Ortodoxe din oraşul celor o mie de izvoare, a colegilor silvicultori din cadrul instituţiei şi a prietenilor distinsului domn Ioan Cotici, Preacucernicul părintele paroh de Covasna şi Comandău, Ioan Ovidiu Măciucă, şi Sfinţia Sa de demult şi de nădejde colaborator al „Condeiului ardelean”, a sfinţit Crucea - simbolul credinţei noastre ortodoxe.
Aflată la aproape 1.600 de metri altitudine, pe Vârful Hergheliei, Troiţa „oferă” trecătorului un peisaj de basm, fiind situată la întâlnirea a trei judeţe - Buzău, Covasna şi Vrancea, unde veghează asupra liniştii Ţării noastre masivele Lăcăuţi, Goru, Giurgiu, Fagul Alb, Tomoşoiu, Slobodu şi Penteleu. Pe Sfânta Cruce stă scris, întru veşnicie, sub semnătura pădurarului Ioan Cotici, de la Ocolul Silvic Comandău, intrat în serviciu în anul 1972 şi pensionat anul acesta, 2018: CREDE ÎN DUMNEZEU ŞI VEI FI FERICIT şi UN CREŞTIN FĂRĂ CRUCE ESTE CA PĂDURARUL FĂRĂ PĂDURE ŞI FĂRĂ PUŞCĂ, FASONATORUL FĂRĂ TOPOR SAU CIOBANUL FĂRĂ OI.
„Aceasta este cea de-a şaptea troiţă pe care am ridicat-o începând din anul 2009 încoace, prima fiind la Biserica Ortodoxă din comuna Comandău. La toate sfinţirile noastre a fost prezent vrednicul nostru părinte paroh Ioan Ovidiu Măciucă, cu care comunităţile românilor din oraşul Covasna şi respectiv, din comuna Comandău, au o relaţie deosebită, bazată pe iubirea creştinească şi respectul reciproc”, îmi spunea în creierul munţilor nea Ioan Cotici, aducându-şi, în continuare, cu drag aminte de marele ierarh care a păstorit două decenii aceste meleaguri sfinte româneşti - Înaltpreasfinţitul Ioan, fostul Episcop al Covasnei şi Harghitei şi actualul Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului: „Cu bucurie îmi aduc aminte de fiecare dată de faptul că două dintre aceste şapte troiţe care astăzi veghează în munţii noştri au fost sfinţite de însuşi Părintele Mitropolit Ioan, căruia ideea ca celei mai însemnate distincţii a Episcopiei Covasnei şi Harghitei - Crucea Munţilor - să îi dea această denumire i-a venit tocmai aici, în înaltul munţilor, de la aceste Cruci situate în Carpaţii de Curbură. Mereu îmi spunea bunul Părinte Episcop Ioan că aici în munţii aceştia au trăit ciobanii noştri de veacuri încoace şi că aceste troiţe simbolizează tocmai aceasta, existenţa şi rezistenţa românilor, strămoşi ai noştri, pe meleagurile Munţilor Carpaţi”.
Să ne trăieşti nea Ioane, îţi urăm şi noi din partea redacţiei „Condeiului ardelean” şi a minunaţilor săi colaboratori, să îţi dea bunul Dumnezeu sănătate şi înzecit înapoi pentru ceea ce ai făcut şi faci pentru comunitatea românească din acest colţ binecuvântat de Ţară, bucurii alături de cei dragi, pensie lungă şi tradiţionalul „La Mulţi Ani”!
Categorie:
Aparut in :