Duminică, 1 iulie, drumurile a sute de români s-au întâlnit la Izvoru-Mureşului, în judeţul Harghita, cu ocazia celei de-a XVI-a ediţii a Universităţii de Vară, desfăşurată în intervalul 2-7 iulie la Complexul Sportiv Naţional Izvoru-Mureşului. Ca în fiecare an, şi la ediţia care tocmai s-a încheiat au fost ridicate şi dezbătute pe larg probleme vechi şi noi, au fost criticate legi care defavorizează români de pretudindeni, dar totodată au fost căutate şi propuse soluţii menite să ajungă în atenţia Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului şi Guvernului României. Am participat alături de numeroşi reprezentanţi ai comunităţilor istorice din Ţară, din Balcani, din diaspora, din Harghita şi Covasna, tineri din Republica Moldova şi din România, conferenţiari din principalele centre universitare ale Ţării şi din străinătate, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mass-media, la deschiderea din data de 2 iulie a ediţiei, care a avut ca temă România şi românii de pretutindeni în anul Centenarului Marii Uniri.
După intonarea Imnului Naţional, participanţii au primit cuvântul de bun venit al directorului Centrului Cultural Topliţa, prof. dr. Costel Cristian Lazăr, apoi cuvântul de binecuvântare al Preasfinţitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, care a vorbit despre ceea ce a ajuns să simbolizeze această Universitate de Vară. „Nădăjduim ca acestă Universitate de Vară a românilor de pretutindeni să fie o filă în istoria Neamului Românesc. Azi, români de pretutindeni s-au strâns în acest leagăn al spiritualităţii româneşti pentru a împărtăşii bucuria Centenarului Marii Uniri”, spunea PS Părinte Episcop Andrei.
Dr. Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a prezentat pe scurt istoricul Universităţii. „Practic, anul acesta se împlinesc 20 de ani de la prima ediţie a Universităţii de Vară, care a avut loc la Făgeţel, iar din 1999, la Izvoru-Mureşului. Această universitate de vară are un loc specific în cadrul proiectelor asemănătoare; pe lângă problemele care sunt ridicate de reprezentanţii comunităţilor româneşti din comunităţile istorice din diaspora, de fiecare dată aici, la Izvoru-Mureşului, se spun lucrurilor pe nume, se fac generalizări ale exemplelor de bună practică, dar, în acelaşi timp, se fac şi referiri critice la multele şi gravele probleme care îşi aşteaptă rezolvarea atât pentru românii din comunităţile istorice, cât şi pentru cei din comunităţile multietnice şi pluriconfesionale unde sunt numeric minoritari. Aşteptăm şi în acest an cu încredere o recoltă bogată de propuneri, de sugestii care vor fi centralizate în rezoluţia pe care o vom da în final. (…) Sperăm ca ediţia din acest an să constituie o cărămidă la ceea ce au însemnat ediţiile din ultimele două decenii privind românitatea, solidaritatea şi apartenenţa noastră la ceea ce este istorie, cultură, suflet şi credinţă românească”, afirma dr. Ioan Lăcătuşu.
Preşedintele Asociaţiei „Răsăritul românesc” din Republica Moldova, Vlad Cubreacov, a vorbit despre situaţia comunităţilor româneşti din jurul hotarelor Ţării, despre posibilităţile acestora de a-şi păstra şi afirma identitatea naţională şi despre drepturile minorităţilor. Aurica Bojescu, secretar al Uniunii Interregionale Comunitatea Românească din Ucraina, a vorbit pe larg despre problemele din învăţământ, criticând limitarea drepturilor românilor din Ucraina la învăţământ în limba română. Articolul 7 al noii legi ucrainiene a Educaţiei elimină învăţământul gimnazial, liceal şi universitar în limba română. Şi Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale Culturale Basarabia a românilor din regiunea Odessa, a atras atenţia asupra pericolului ucrainizării, din moment ce anual dispare câte o şcoală românescă, înfiinţindu-se noi clase cu predare în limbile rusă şi ucraineană. Şi încă multe probleme s-au discutat în prezenţa secretarului de stat în Ministerul pentru Români de Pretutindeni, Veaceslav Şaramet.
Subiectul dezbătut în cea de-a doua zi a Universităţii de Vară a fost Drepturile românilor din comunităţile istorice din jurul frontierelor şi Balcani, urmat de conferinţa Biserica Ortodoxă Română şi românii de peste hotare, în Anul Centenarului, care a avut loc la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Izvoru-Mureşului.
Sesiunea din a treia zi a fost dedicată temei Reunirii Basarabiei cu România - obiectiv strategic naţional al românilor, discutându-se pe larg posibilitatea şi necesitatea unei reuniri. Preşedintele Blocului Unităţii Naţionale din Basarabia, Ion Leaşcenco afirma că „nu doar Basarabia are nevoie de unire, ci şi România. Am păstrat întotdeauna gândul că Unirea pierdută va putea fi recâştigată”.
În cea de-a patra zi s-au discutat probleme precum: Provocări privind păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita; Aspecte ale afirmării identităţii româneşti a romano-catolicilor din Moldova; aspecte legate de Problematica proprietăţii în România, retrocedările ilegale de proprietăţi în Transilvania, o problemă de securitate naţională, înstrăinările de pământ şi protecţia fondului forestier.
La final, în ultima zi de dezbateri, a fost discutată problema Educaţiei în limba maternă, o prioritate a românilor de pretutindeni, precum şi tema Mass-media şi românii de pretutindeni. În cadrul acestei dezbateri s-a pus accent pe lipsa unui spaţiu informaţional comun şi s-a discutat despre problema discrepanţelor şi a barierelor informaţionale care există între cele două maluri ale Prutului.
În cadrul întânirii de vineri au fost prezentate publicului şi o serie de noi apariţii editoriale, cum ar fi: Acta Carpatica, nr. 4/2018, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu-Gheorghe şi Asociaţia „Ştefadina” din Bucureşti; Sangidava, nr. 6 (XII), 2018, anuar editat de Centrul Cultural Topliţa şi Fundaţia Culturală „Miron Cristea” Topliţa; Grai Românesc, nr. 1-2/2018, periodic de spiritualitate ortodoxă al Episcopiei Covasnei şi Harghitei; Mărturii fotografice: oameni şi locuri din judeţul Covasna, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe, 2017, de Florentina Teacă; Viaţa publică din Sfântu-Gheorghe - Covasna (1919-1989), Editura „Eurocarpatica”, 2017, de dr. Ioan Lăcătuşu şi volumul Romano-catolicii din Moldova în mass-media maghiară, Editura „Eurocarpatica”, 2018, a aceluiaşi autor. Au mai fost prezentate Revista Toplitera, a Bibliotecii Municipale din Topliţa, condusă de Viorica Lazăr; Revista 100; cărţile lui Ioan Tămaş Delavâlcele: Jertfă de seară şi De meditat împreună, apărute tot la „Eurocarpatica”; Mică enciclopedie de etnografie şi folclor. Ţara Moţilor, România, ediţia a V-a, 2018, apărută sub egida ASTRA Alba-Iulia; volumul colectiv ASTRA şi România tuturor românilor, Editura „Unirea”, 2017, Alba-Iulia şi cartea Izvoru-Mureşului, satul de la izvoarele legendei, Editura „Vatra Veche”, Târgu-Mureş, semnată de Aurel Raţiu şi Gavril Chindea.
Joi seara, la Universitatea de Vară a ajuns un grup format din aproximativ 50 de tineri, plecaţi de la Chişinău într-un Marş al Unirii. Aceştia şi-au propus să mărşăluiască prin Ţară şi să răspândescă dorinţa de reunire. Pe 1 iulie au fost prezenţi la Alba-Iulia, unde au mers să ia flacăra unirii, s-o ducă prin Ţară şi, în final, la Chişinău. Marşul lor are 11 etape, desfăşurându-se în perioada 1 iulie - 1 septembrie. Ei vor trece prin 300 de localităţi, vor parcurge zilnic 30 km pe jos, în urma cărora vor înregistra 1.300 km. Ultimul lor traseu va fi Iaşi - Chişinău, iar pe 1 septembrie vor ajunge din nou acasă. Joi seara, tinerii au făcut un popas la Universitatea de Vară Izvoru-Mureşului, iar sâmbătă dimineaţa au plecat din nou la drum, spre Reghin. Vineri seara, după o săptămână plină de sesiuni şi dezbateri, participanţii de la Universitate s-au strâns cu bucurie în jurul focului de tabără.
Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului este cunoscută ca un proiect cultural de importanţă naţională prin temele abordate şi conferenţiarii care fac parte din elita universitară şi culturală românescă. Ediţia a XVI-a a Universităţii a fost organizată de Centrul Cultural Topliţa în parteneriat cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Asociaţia „Răsăritul Românesc” din Chişinău, Alianţa pentru Centenar, Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei, cu sprijinul financiar al Ministerului pentru Români de Pretutindeni, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni şi Episcopiei Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei.