Marţi după-amiază (28.05), membrii maghiari ai consiliului local Sfântu-Gheorghe au organizat o şedinţă extraordinară de consiliu în cimitirul militar austro-ungar profanat din Valea Uzului. Primarul Antal Arpad a făcut cunoscută scrisoarea de protest, semnată de cei prezenţi, care va fi Înaintată ambasadelor SUA, Rusiei şi ale membrilor statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi autorităţilor române. În momentul sosirii autoturismelor din Sfântu-Gheorghe, maşina de poliţie aflată în faţa porţii cimitirului a dat mai în spate, probabil pentru ca poliţiştii din judeţul Bacău să poată vedea în interiorul cimitirului şi să poată urmări cu atenţie cele întâmplate. În interiorul cimitirului, primarul Antal Arpad a declarat că este vorba despre o şedinţa simbolică şi a invitat doar reprezentanţii maghiari ai consiliului. Şedinţa este informală, iar decizia acesteia nu poate fi atacată de către prefect. Este important ca acolo să existe în fiecare zi prezenţă maghiară şi să se atragă atenţia statelor europene şi a autorităţilor americane asupra profanării cimitirului militar maghiar şi să se facă apel la autorităţile române asupra restabilirii stării iniţiale. Luni (27.05), la faţa locului au fost prezenţi cei din Sânmartin, marţi cei din Sfântu-Gheorghe şi în fiecare zi vor fi prezenţi reprezentanţi ai diferitelor consilii din Ţinutul Secuiesc. Săptămâna viitoare va fi prezent acolo Consiliul Judeţean Covasna. În scrisoarea de protest - a cărei conţinut seamănă cu scrisoarea citită în cadrul slujbei ecumenice din data de 12 mai - se atrage atenţia asupra faptului că membrii consiliului local din Dărmăneşti, judeţul Bacău, au luat în posesie în mod arbitrar şi ilegal cimitirul militar din Valea Uzului şi au dispus ridicarea de cruci şi a unui monument în memoria unor militari români necunoscuţi. Acţiunea consiliului din Dărmăneşti este mai mult decât o profanare. Profanarea locului de veci al înaintaşilor noştri are un mesaj simbolic: totalizează acele prejudicii de care au parte maghiarii care trăiesc în România, prin batjocorirea vieţii lor culturale, istorice, spirituale. Protestatarii cer anchetarea tuturor ilegalităţilor comise şi sancţionarea celor care au încălcat legile, restabilirea stării iniţiale a cimitirului, stoparea de îndată a procesului de falsificare a istoriei şi de batjocorire a maghiarilor, cerea de scuze în public de la rudele militarilor înmormântaţi în cimitirul profanat şi de la naţiunile prejudiciate. După şedinţa extraordinară, cei din Sfântu-Gheorghe au vizitat capela militară din Valea Uzului, construită în anul 1917. Şi maşina de poliţie s-a îndreptat în acea direcţie. După ce autoturismele din Covasna au trecut de cimitir şi unele dintre ele s-au îndreptat spre casa de oaspeţi a composesoratului din Sânmartin, s-au întors şi poliţiştii. Înainte de plecare, maşina primarului a trecut din nou în faţa cimitirului, iar maşina de poliţie a pornit după ea.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), 30.05.2019; Titlu: Şedinţă de consiliu în Valea Uzului / Atrag atenţia asupra profanării cimitirului, Semnează: Szekeres Attila
În cadrul conferinţei de presă de ieri (30.05), deputatul Kulcsar-Terza Jozsef a atras atenţia asupra unui fenomen straniu: săptămâna trecută, a intenţionat să-i viziteze, împreună cu Torok Jozsef (preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din judeţul Covasna), pe Beke Istvan şi Szocs Zoltan, încarceraţi la Penitenciarul Codlea, însă conducerea nu i-a permis fostului deţinut politic să intre în clădirea închisorii. Kulcsar-Terza Jozsef a menţionat: în calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor, cu zece ocazii i-a vizitat pe cei doi tineri la Penitenciarul Miercurea-Ciuc. Până acum, cu o singură ocazie i s-a interzis să intre în clădire împreună cu persoana care l-a însoţit, fiind vorba de Toth Balint, fostul purtător de cuvânt al Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM). De data aceasta, accesul în Penitenciarul Codlea i-a fost refuzat lui Torok Jozsef. Din explicaţiile oficiale nu reies prea multe, direcţia închisorii s-a simţit probabil deranjată de identitatea însoţitorului. Torok Jozsef a precizat: urmăreşte de mult timp cazul celor doi tineri din Târgu-Secuiesc şi a dorit să discute şi personal cu ei. Ar fi dorit să le împărtăşească experienţele pe care le-a acumulat în decursul celor nouă ani petrecuţi în detenţie şi să-i încurajeze. Torok Jozsef a constatat cu amărăciune că, în ochii puterii de stat din România, pare să reprezinte şi acum acelaşi pericol. Fostul deţinut politic a subliniat: spaţiul de mişcare al Serviciului Român de Informaţii, înfiinţat ca succesor al fostei Securităţi, pare să fie acelaşi ca cel de care dispunea mai demult poliţia secretă. Kulcsar-Terza Jozsef le-a solicitat tuturor să participe la slujba religioasă ecumenică, oficiată astăzi (31.05), de la ora 17, la biserica reformată din Miercurea-Ciuc, la iniţiativa Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), scopul fiind atragerea atenţiei opiniei publice asupra menţinerii pe nedrept în detenţie a tinerilor Beke Istvan şi Szocs Zoltan. Kulcsar-Terza Jozsef a îndemnat la participare, accentuând că rugăciunea are forţă, în cauze naţionale este nevoie de solidarizare.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), 31.05.2019; Titlu: Apelul lansat de Kulcsar-Terza Jozesf / Statul român îi selectează inclusiv pe vizitatorii la penitenciare, Semnează: Farcadi Botond