A trecut deja o lună de la faimoasele alegeri locale care ne-au arătat încă o dată, dacă mai era nevoie, în ce hal de inconştienţă am ajuns, atât la nivel local, cât şi al întregii Ţări. Şi asta, după mai bine de 30 de ani de aşa-zisă democraţie.
A trecut o lună de zile şi încă nu toţi noii primari şi-au ocupat locurile, noile consilii locale încă nu s-au aşezat pe scaune în toate localităţile. Motivul ar fi că întârzie hotărârile judecătoreşti… Despre circul zilnic pe care-l tot vedem pe toate posturile de televiziune, nimeni nu se încumetă să vorbească. Mă refer la autorităţile statului, îndreptăţite, dacă nu obligate să ia atitudine. Doar că ele sunt ocupate acum cu o problemă de viaţă şi de moarte: aceea a alegerilor parlamentare din 6 decembrie, care trebuie să aibă loc cu orice preţ, chiar şi cu acela al vieţii noastre.
Întrebarea pe care ne-o punem este: cum să te pui primar când ştii că alegerile au fost falsificate, că borfaşii au pătruns în încăperile unde se aflau sacii cu buletinele de vot, când lumea te arată cu degetul şi îţi strigă vrute şi nevrute? Cât de abject poţi fi, să te uiţi în ochii oamenilor şi să le spui, asemenea lui Alexandru Lăpuşneanul (despre care sunt sigură că unii nu au auzit): „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau… şi voi merge cu sau fără voia voastră!”. Abia acum pot să-mi dau seama ce s-a întâmplat cu ani în urmă, când, după alegerile prezidenţiale, ne-am culcat cu Mircea Geoană - preşedinte, iar a doua zi ne-am trezit cu Traian Băsescu. Cine ştie câţi saci au fost şi atunci subtilizaţi, dar nimeni nu a dorit sau nu a putut să afle ce s-a întâmplat. Şi aşa ne-am ales cu minunata domnie care a instalat definitiv şi a dezvoltat haosul şi corupţia de care nu vom mai scăpa niciodată.
„Divide et impera” este dictonul după care ne conduc cei aflaţi la Putere. Acum, este mai actual ca oricând.
Având în vedere cele întâmplate şi nerezolvate, pentru 6 decembrie avem două variante: fie să mergem cu toţii la vot, fie să nu mergem niciunul. Întrebarea este: oare cum ar fi mai bine? Oricum, dezbinarea care ne caracterizează în momentul de faţă, nu ne-ar ajuta nici într-un caz, nici în celălalt. Şi, uite aşa, vom ajunge la vorbele marelui Winston Churchill, care spunea: „Faceţi din proşti conducători şi apoi vă întrebaţi de unde vine dezastrul!”. No comment!
În plan local, alegerile din 27 septembrie au fost, pentru comunitatea românească din municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, un adevărat dezastru. Şi asta pentru că ne-am ales în Consiliul Local cu un singur consilier român, lucru bun de consemnat în cartea recordurilor. Iar asta s-a întâmplat cu concursul nostru, al tuturora, căci aşa cum spunea cunoscutul istoric Nicolae Iorga, atunci când este cucerită o cetate, aceasta se întâmplă nu datorită vitejiei celor din afară, ci trădării celor dinăuntru.
Din cei 25 la sută români din Sfântu-Gheorghe, o primă categorie o reprezintă aceia foarte vocali pe facebook sau pe la colţuri, dar care, în duminica fatală, nu s-au deranjat să iasă din casă şi să meargă la vot. Şi-ar fi făcut o datorie civică elementară, alegându-şi vocile care să-i reprezinte la nivel local. Au considerat că e mai bine să rămână în case, să-şi trăiască frustrările şi să lase să moară şi capra vecinului. Aud că au fost familii întregi cu câte trei, patru membri cu drept de vot care au refuzat să iasă la alegeri, deşi unii erau membri ai unor partide politice care i-au pus chiar în funcţii de conducere. „Curat - murdar!”, ar spune conu Iancu! Aud, de asemenea, că la o secţie de votare, din 1.600 de români înscrişi pe liste, s-au prezentat la vot doar vreo 400. Aşa că, atunci când am spus „Să trăiţi cum aţi votat…”, cred că nu am greşit prea mult. O altă categorie, mai mică, au refuzat ieşirea la vot temându-se de virusul ucigaş, deşi pericolul de contaminare era minim, având în vedere numărul destul de mic de votanţi. Când eu m-am prezentat la votare, pe la orele 12, noi eram două persoane, iar în secţie erau vreo 10-12 băgători de seamă. În afara primei categorii, aceea a ignoranţilor, a celei de-a doua, a panicarzilor, rămâne cea de-a treia categorie, a celor conştiincioşi, care s-au prezentat la vot, dar degeaba, pentru că ei erau împărţiţi în vreo 7 partiduleţe, rezultatul fiind neatingerea pragului de 5 la sută. Nimeni nu a dorit o aliaţă între partidele româneşti, pentru că fiecare se visa primar sau consilier local şi se bucura, văzându-şi chipul timp de o lună de zile pe panourile de afişaj sau pe pliante frumos colorate. Delirul a trecut şi ne-am ales cu mai nimic: un singur consilier local român, desemnat să devină vocea celor 25 la sută români din municipiul reşedinţă de judeţ. Cum o va face, vom vedea, dar mă îndoiesc că va putea ţine piept celor 20 de consilieri locali din taberele adverse. Spun aceasta, având în vedere experienţa mea din cele cinci mandate pe care le-am avut în Consiliul Local Sfântu-Gheorghe. Situaţia pare a fi asemănătoare şi la Consiliul Judeţean Covasna, totuşi nu chiar atât de dezastruoasă. Cred că unii - parcă-i şi văd! - îşi pot freca mâinile de bucurie, şi pe bună dreptate.
Concluzia este că s-a oferit, pe mâna noastră, autonomia locală etnică mult dorită în frumosul nostru municipiu. Şi asta datorită ignoranţei, frustrării şi chiar prostiei unora. Aşa ne trebuie, în următorii 4 ani vom vedea ce n-am văzut. Eu una nici acum nu pot conştientiza ce s-a întâmplat şi, cu toate că am sentimentul datoriei împlinite faţă de comunitatea românească pe care am reprezentat-o de-a lungul celor cinci mandate, nu pot să cred că PSD-ul, din partea căruia am fost consilier local, a ajuns în această situaţie, fără precedent, pe plan local.
Contestaţi de unii, acceptaţi de alţii, puteam să avem şi noi măcar doi consileri PSD, oricare ar fi fost ei, dar n-a fost să fie. Am trăit s-o vedem şi pe asta. Aşa că, dragii mei, avem în faţă 4 ani frumoşi, în care nu pot să vă doresc decât la fel cum am scris în titlul articolului: să trăiţi cum aţi votat sau… cum nu aţi votat!
Aparut in :