În data de 15 aprilie a.c., s-au împlinit 53 de ani de la trecerea la cele veşnice a Mitropolitului-cărturar Nicolae Colan, născut la data de 28 noiembrie 1893, în Araci, azi comuna Vâlcele, judeţul Covasna. Intelectuali din marile centre de cultură şi spiritualitate românească, în mod deosebit cei din Sibiu şi Cluj-Napoca, clerici şi laici deopotrivă, cu implicarea şi binecuvântarea vrednicilor de pomenire mitropoliţi Antonie Plămădeală şi Bartolomeu Anania, precum şi a actualilor întâistătători IPS Laurenţiu şi IPS Andrei, au organizat numeroase manifestări aniversare şi comemorative, sesiuni, simpozioane, conferinţe etc. dedicate personalităţii Mitropolitului-cărturar Nicolae Colan, au redactat articole, studii şi volume referitoare la rodnica păstorire a Vlădicului Nicolae şi la vasta sa activitate cărturărească. În ultimele trei decenii au apărut lucrări de referinţă semnate de părintele academician Mircea Păcurariu, Pr. prof. univ. dr. Alexandru Moraru, regretatul Pr. conf. univ. dr. Dorel Man, prof. univ. dr. Paul Brusanowski, Pr. Iustin Tira, Bogdan Andriescu, şi mulţi alţii.
În acelaşi timp, intelectuali de pe meleagurile natale, din judeţele Covasna şi Harghita, în contextul cercetărilor întreprinse privind istoria, cultura şi spiritualitatea românească din Arcul Intracarpatic şi evidenţierea contribuţiei personalităţilor născute în această parte de Ţară la afirmarea patrimoniului cultural naţional, au cercetat şi promovat opera Mitropolitului Nicolae Colan. După înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, în anul 1994, cu sprijinul şi binecuvântarea IPS Ioan, azi Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, a fost inaugurat Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan, în aprilie 1996, instituţie de cultură laică şi religioasă, care, din anul 2015, funcţionează cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei. Din iniţiativa şi ca urmare a demersurilor întreprinse de Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, în anul 1994, noua Şcoală Gimnazială din Sfântu-Gheorghe a primit numele de „Nicolae Colan”. Doi ani mai târziu, cu ocazia Zilelor „Nicolae Colan”, în anul 1996, a fost dezvelit şi sfinţit bustul patronului spiritual al şcolii, amplasat în incinta acesteia. Cu sprijinul societăţii civile şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, în anii următori, în zonă s-au înfiinţat importante instituţii de cultură: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe, cu secţiile Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea-Ciuc, Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci şi Punctul muzeal „Prima Şcoală Românească” din Sfântu-Gheorghe, Centrul Cultural Topliţa, Asociaţia cultural-ştiinţifică Centrul European de Studii Covasna-Harghita, aceasta din urmă, începând cu anul 2017 funcţionând sub egida Academiei Române, precum şi alte asociaţii culturale, editurile „Angvstia”, „Eurocarpatica” şi „Grai Românesc”, revistele de istorie, arheologie, etnografie, sociologie şi cultură laică şi religioasă „Angvstia”, „Sangidava”, „Acta Carpatica”, „Grai Românesc”, „Almanahul Grai Românesc”, „Şcoala noastră”, „Buletinul Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, „Caietele de la Araci”, „TopLitera” ş.a..
Cu sprijinul distinsului academician Horia Colan, nepotul mitropolitului, la solicitarea noastră, arhivistul şi istoricul clujean Vasile Lechinţan, colaborator statornic al instituţiilor culturale româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, a preluat de la nepoatele de la Cluj-Napoca ale ierarhului, Ileana Leuca şi Cornelia Costea, documente valoroase din arhiva Mitropolitului Colan, documente care se păstrează în Arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”. O parte din cărţile ce au aparţinut ierarhului-academician, donate cu această ocazie, alături de alte generoase donaţii, formează nucleul actualei Biblioteci „Nicolae Colan”, cu peste 10.000 de volume, care împreună cu arhiva şi baza de date, cu utilizator multiplu, în format electronic, constituie patrimoniul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu-Gheorghe, tezaur documentar care a oferit sursele istorice pentru elaborarea a peste 15 lucrări de doctorat şi a volumelor de istorie, etnografie, teologie, sociologie, cultură, apărute la editurile „Eurocarpatica”, „Grai Românesc”, „Angvstia”, edituri, la care, în perioada 1995-2020, au văzut lumina tiparului peste 300 de cărţi.
Având în vedere numărul redus de intelectuali români din instituţiile de cultură, şcoli şi parohii ortodoxe din judeţele Covasna şi Harghita, după decembrie 1989, şi mai cu seamă după înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi a instituţiilor menţionate, cu binecuvântarea IPS Ioan, azi Mitropolitul Banatului, şi al PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, anual, sunt organizate manifestări cultural-ştiinţifice devenite tradiţionale, precum: „Zilele Andrei Şaguna” şi „Zilele Nicolae Colan” (la Sfântu-Gheorghe), „Zilele Miron Cristea” (la Topliţa), Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din Sud-Estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie (la Sfântu-Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Covasna, Izvoru-Mureşului, Arcuş), Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului ş.a.. Comunicările referitoare la opera Mitropolitului-cărturar Nicolae Colan, prezentate la aceste manifestări, atât de către intelectualii români din judeţele Covasna şi Harghita, cât şi de către cercetători din întreaga Ţară, şi care sunt publicate în revistele editate în cele două judeţe, împreună cu lucrările unor intelectuali români din Arcul Intracarpatic editate în alte publicaţii din Ţară, sunt prezentate în articolul de faţă.
De un real folos în redactarea materialului de faţă ne-a fost volumul Mitropoliţi ai Ardealului. NICOLAE COLAN (1893-1967). Biobibliografie, editat de Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu, în anul 2009, ediţie îngrijită de Bogdan Andriescu. În această lucrare, de tip enciclopedic, „sunt prezentate aproximativ 1350 din lucrările scrise sau editate de către Nicolae Colan şi 750 de cărţi, studii şi articole dedicate vieţii şi activităţii politice şi cultural-religioase a Mitropolitului Nicolae Colan”.
Pentru a veni în sprijinul cercetătorilor care vor studia opera Mitropolitului-cărturar Nicolae Colan, lucrările au fost grupate tematic şi cronologic, iar autori prezentaţi în ordine alfabetică, după cum urmează.
Aspecte generale
1. Broanăr, Erich Mihail. Recenzie. Mitropoliţi ai Ardealului. NICOLAE COLAN (1893-1967). Biobibliografie, „Grai Românesc”, Anul XI, Nr. 3 (44)/2009;
2. Ghinea, Ligia. Genealogia familiei Colan, „Angvstia”, Nr. 16/2012, p. 319-320; „Condeiul ardelean”, Anul VIII, Serie Nouă, Nr. 227 (262), 11-24 ianuarie 2013, p. 14;
3. Grama, Ana; Lăcătuşu, Ioan. In memoriam Ileana Leucă Colan (1921-2006), „Grai Românesc”, 2006, Nr. 1;
4. Lăcătuşu, Ioan. Personalităţi româneşti din secuime. Mitropolitul Nicolae Colan, „Cuvântul nou”, Sfântu-Gheorghe, 1992, Anul III, Nr. 757;
5. Lăcătuşu Ioan. Ierarhul cărturar Nicolae Colan, „Cuvântul nou”, Sfântu-Gheorghe, 1994, Anul V, Nr. 1245;
6. Lăcătuşu, Ioan. Mitropolitul Nicolae Colan şi satul Araci, „Omagiul Mitropolitului Nicolae Colan”, Cluj-Napoca, 1995, p. 9-28;
7. Lăcătuşu, Ioan. Identitate şi cultură la românii din secuime, Cluj-Napoca, 1995, p. 92;
8. Lăcătuşu, Ioan. Nicolae Colan, Personalităţi din Covasna şi Harghita, Cluj-Napoca, 1998, p. 57-62;
9. Lăcătuşu, Ioan; Lechinţan, Vasile; Pătrunjel, Violeta. Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură, Miercurea-Ciuc, 2003, p. 122;
10. Lăcătuşu, Ioan. Cuvânt înainte, „Omagiu Horia Colan la 80 de ani”, Sfântu-Gheorghe, 2006, p. 7;
11. Lăcătuşu, Ioan. Cinstirea înaintaşilor. Mitropolitul Nicolae Colan (1893-1967) - 40 de ani de la trecerea la Domnul, „Adevărul Covasnei”, Sfântu-Gheorghe, 2007, Nr. 11, 9-15 februarie;
12. Lăcătuşu, Ioan. Mitropolitul Nicolae Colan (1893-1967), „Rost”, Sfântu-Gheorghe, 2008, Anul VI, Nr. 63;
13. Lăcătuşu, Ioan. Episcopul Nicolae Colan al Vadului, Feleacului şi Clujului, în arhivele Securităţii, „Condeiul ardelean”, Anul IV, Serie Nouă, Nr. 84 (119), 10-16 aprilie 2009;
14. Lăcătuşu, Ioan. Mitropolitul Nicolae Colan, în amintirile colegului său de bancă de la Gimnaziul braşovean „Andrei Şaguna”, cărturarul bănăţean Coriolan Băran, „Vatra veche”, Anul II, Nr. 11 (23), noiembrie 2010;
15. Lăcătuşu, Ioan. Genealogia familiei Colan, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe, 2012;
16. Lăcătuşu, Ioan. Să ne cinstim înaintaşii. Ierarhul-cărturar Nicolae Colan, „Naţiunea”, 3 septembrie 2013;
17. Ioan Lăcătuşu, Părintele profesor Alexandru Moraru - o viaţă închinată cercetării istoriei Bisericii Ortodoxe Române şi învăţământului teologic ortodox, „Teologie şi istorie. In honorem. Pr. prof. univ. dr. Alexandru Moraru”, Presa Universitară Clujeană, 2014, p. 113-116;
18. Ioan Lăcătuşu, Părintele profesor Dorel Man - cercetător al vieţii şi operei ierarhului-cărturar Nicolae Colan, „Teologie, Patoraţie, Istorie. Omagiul părintelui conferenţiar universitar doctor Dorel Man la împlinirea vârstei de 60 de ani”, Editura „Renaşterea”, Cluj-Napoca, 2014, p. 93-99;
19. Lăcătuşu, Ioan. Pagini regăsite. Mitropolitul Nicolae Colan, bun ca un tată (Arhim. Arsenie Boca), „Grai Românesc”, Nr. 2 (71/2016), p. 15 ;
20. Lăcătuşu, Ioan. 80 de ani de la întronizarea în scaunul arhieresc al Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a Episcopului Nicolae Colan, „Mesagerul de Covasna”, Nr. 1636/23018, 29 iunie 2016, p. 5;
21. Lăcătuşu, Ioan; Pr. Pârvu, Sebastian. 50 de ani de la naşterea în viaţa cea veşnică a Mitropolitului Nicolae Colan, „Mesagerul de Covasna”, 24 aprilie 2017;
22. Lăcătuşu, Ioan; Pr. Pârvu, Sebastian. 125 de ani de la naşterea Mitropolitului-cărturar Nicolae Colan, „Mesagerul de Covasna”, Nr. 2219, 27 noiembrie 2018;
23. Lăcătuşu, Ioan; Teacă, Florentina; Broanăr, Erich-Mihail. Personalităţi româneşti din Covasna şi Harghita, volum apărut cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe, 2019, p. 27;
24. Nistor, Aurel. O pagină din istoria Bisericii şi a Neamului, Sfântu-Gheorghe, 1999, p. 29, ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu;
25. Papuc, Gheorghe. Mitropolitul Nicolae Colan, „Cuvântul nou”, Sfântu-Gheorghe, 1993, Anul IV, Nr. 1000;
26. Părăianu, Teofil. În amintirea Mitropolitului Nicolae Colan, „Rost”, Sfântu-Gheorghe, 2008, Anul VI, Nr. 63;
27. Pătrunjel, Violeta. Recenzie. Omagiul Mitropolitului Nicolae Colan, Editura „Arhidiecezană”, Cluj-Napoca, 1995, „Angvstia”, 3/1998, p. 439.
Legăturile Mitropolitului Nicolae Colan cu meleagurile natale
1. Crişan, Vasile. Araci (Arpătac) - o mlădiţă viguroasă a Astrei în Secuime, „Angvstia”, Sfântu-Gheorghe, 1999, Nr. 3, p. 297;
2. Lăcătuşu, Ioan. Mitropolitul Nicolae Colan şi satul Araci, „Omagiul Mitropolitului Nicolae Colan”, Cluj-Napoca, 1995, p. 9-28;
3. Lăcătuşu, Ioan. Mitropolitul Nicolae Colan şi Episcopul Vasarhely Janos. O prietenie în spiritul ecumenismului, „Mari prietenii între oamenii de cultură şi ştiinţă români şi maghiari”, Fundaţia „Armonia”, Bucureşti, 2001, p. 48;
4. Moldovan, Nicolae. Amintiri despre Nicolae Colan la Vâlcele, „Cuvântul nou”, Sfântu-Gheorghe, 1994, Anul V, Nr. 1268;
5. Moldovan, Nicolae. Staţiunea Vâlcele şi personalităţile româneşti de seamă care au poposit aici în secolul XIX, „Angvstia”, Sfântu-Gheorghe, 1996, Nr. 1, p. 329;
6. Papuc, Gheorghe, Mitropolitul Nicolae Colan - 100 de ani de la naştere, „Îndrumător bisericesc”, Anul 141, Sibiu, 1993;
7. Stancu, Vasile. O prietenie exemplară între doi înalţi ierarhi - Mitropolitul Nicolae Colan şi Episcopul Veniamin Nistor, „Condeiul ardelean”, Nr. 370, 2-15 iunie 2017.
Participarea Mitropolitului Nicolae Colan la înfăptuirea şi consolidarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918
1. Banciu, Gheorghe Marius. Marea Unire şi românii din judeţele Ciuc, Odorhei şi Treiescaune, Cluj-Napoca, 2019, Teză de doctorat;
2. Banciu, Gheorghe Marius. Mitropolitul Nicolae Colan - luptător pentru Unirea Basarabiei cu România, „Acta Carpatica”, Nr. III/2016, p. 359;
3. Lăcătuşu, Ioan. Mitropolitul Nicolae Colan şi Moldova, „Sangidava”, Nr. 5/2011, p. 79-85;
4. Lăcătuşu, Ioan; Parvu, Sebastian, Participarea Mitropolitului Nicolae Colan la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu România, „Ştefadina” - File de arhivă, Nr. 1/2018, p. 67-70;
5. Lăcătuşu, Ioan; Dobreanu, Ana; Teacă, Florentina. Generaţia Marii Uniri. 100 de intelectuali români din judeţele Covasna şi Harghita, „Subcetate, la Centenarul Marii Uniri 1918-2018”, coordonatori Doina Dobreanu şi Vasile Dobreanu, Editura „Cezara Codruţa Marica”, Târgu-Mureş, 2018, p. 32-68;
6. Negrea, Romeo. Marea Unire şi românii din Secuime, „Angvstia”, Sfântu-Gheorghe, 2004, Nr. 8, p. 167;
7. Pr. dr. Panciu, Laurenţiu Gabriel, Bisericile româneşti din judeţele Ciuc, Odorhei şi Treiscaune (azi Covasna şi Harghita) în perioada 1918-1945, Teză de doctorat, Cluj-Napoca, 2019;
8. Ploşnea, Nicoleta, Biserici, şcoli, comunităţi rurale româneşti din Covasna şi Harghita (1850-1918), Cluj-Napoca, 2010, Teză de doctorat.
Din activitatea Episcopului Nicolae Colan, în anii grei ai Dictatului de la Viena
1. Bercu, Ioan. Nicolae Colan la Zăbala, „Cuvântul nou”, Sfântu-Gheorghe, 1993, Anul IV, Nr. 1000;
2. Ciorici Costache, Ana, 75 de ani de la Ziua eliberării oraşului Sfântu-Gheorghe vor fi marcaţi duminică. „8 septembrie 1944 a pus capăt unei perioade de patru ani cât patru veacuri”, după expresia Mitropolitului Nicolae Colan, „Mesagerul de Covasna”, Nr. 2399, 6 septembrie 2019;
3. Graure-Cornea, Luminiţa. Scrisori din vremuri de război, „Cuvântul nou”, Sfântu-Gheorghe, 1993, Anul IV, Nr. 1000;
4. Lazăr, Costel Cristian, Biserica Ortodoxă Română din estul Transilvaniei, după Al Doilea Război Mondial, Iaşi, 2013, Teză de doctorat;
5. Lăcătuşu, Ioan. Scrisori din vremuri de război, „Cuvântul nou”, Sfântu-Gheorghe, 1993, Anul IV, Nr. 1000;
6. Lăcătuşu, Ioan. Însemnări ale episcopului Nicolae Colan din anii ocupaţiei horthyiste, „Almanahul Grai Românesc”, 2006, p. 183-194;
7. Lăcătuşu, Ioan. Recenzie. Pastoraţie şi istorie la Episcopul Nicolae Colan în Transilvania 1940-1944, „Grai Românesc”, 2007, Nr. 4;
8. Lăcătuşu, Ioan. Amintiri despre prietenia dintre episcopii Nicolae Colan şi Iuliu Hossu, „Cuvântul nou”, Sfântu-Gheorghe, 2008;
9. Lăcătuşu, Ioan. Ierarhul Nicolae Colan în vizite canonice (1941-1943) pe meleagurile natale înstrăinate, „Cuvântul nou”, Sfântu-Gheorghe, 2008, Anul XIX, Nr. 5257, 5259, 5261, 5263;
10. Lăcătuşu, Ioan. Episcopul Nicolae Colan în timpul Dictatului de la Viena, „Calendarul Renaşterea”, 2020, Anul III, Nr. 3, p. 169-184;
11. Lechinţan, Vasile. Calvarul românilor şi al religiei lor în Secuime (1940), Buletinul Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, Sfântu-Gheorghe, 1998;
12. Man, Dorel. Pastorala „de la inimă la inimă”, din octombrie 1940, a Episcopului Nicolae Colan, „Angvstia”, 15/2011, p. 99;
13. Man, Dorel. Episcopul Nicolae Colan, pe căile apostoliei - 1943 în secuime, „Profesioniştii noştri 5. Ioan Lăcătuşu, istoric, sociolog, la 65 de ani”, vol. II (2012), p. 415;
14. Moraru, Alexandru. Situaţia românilor transilvăneni din perioada horthyistă reflectată în unele documente ale vremii, „Angvstia”, Sfântu-Gheorghe, 1998, Nr. 3, p. 207.
Mitropolitul-cărturar Nicolae Colan (profesor, teolog, publicist, editor)
1. Blaj, Nicolae. Ion Colan, vărul Mitropolitului Nicolae Colan, fondatorul Muzeului Prima Şcoală Românească din Şcheii Braşovului, „Acta Carpatica”, Nr. III/2017, p. 373;
2. Broanăr, Erich Mihail. Recenzie. Mitropoliţi ai Ardealului. Nicolae Colan. Biobibliografie, ediţie alcătuită şi îngrijită de Bogdan Andriescu, Sibiu, 2009, „Angvstia”, 13/2009, p. 345;
3. Broanăr Erich Mihail; Lăcăuşu, Ioan; Pârvu, Sebastian, Păstori sufleteşti ai Sfintelor Altare din Eparhia Covasnei şi Harghitei, Editura „Grai Românesc”, Miercurea-Ciuc, 2015;
4. Ciubîcă, Alexandru. Primirea la Academia Română a PSS Nicolae Colan, Episcopul Vadului, Feleacului şi Clujului, „Sangidava”, 5 (XI)/2017, p. 50;
5. Crişan, Eugenia. Viaţa ilustrată (1934-1943) privind funcţia educativă a cărţilor şi a lecturii, „Angvstia”, Sfântu-Gheorghe, 2000, Nr. 5, p. 111;
6. Graure-Cornea, Luminiţa. Scriitorul Mitropolit Nicolae Colan, ocrotitor al graiului românesc, „Omagiu Mitropolitului Nicolae Colan 1893-1993”, Cluj-Napoca, p. 199;
7. Lăcătuşu, Ioan. Completări la bibliografia Mitropolitului Nicolae Colan, „Angvstia”, Sfântu-Gheorghe, 2006, Nr. 10, p. 215-222;
8. Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică, coordonator Marian Petcu, Editura „Polirom”, Iaşi, 2012, Ioan Lăcătuşu, contributor;
9. Lăcătuşu, Ioan; Broanăr, Erich Mihail. Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, volum apărut cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe, 2019, p. 558;
10. Man, Dorel. Dimensiunea teologică-pastorală a operei Mitropolitului Nicolae Colan, „Rost”, Sfântu-Gheorghe, 2008, Anul VI, Nr. 63;
11. Man, Dorel. Mitropolitul Nicolae Colan şi preoţii. Conferinţele protopopeşti (1952-1967), „Acta Carpatica”, Nr. 1/2014, p. 460;
12. Morariu, Iuliu-Marius, Aspecte ale activităţii culturale desfăşurate de Nicolae Colan la Cluj (1936-1957), „Acta Carpatica”, Nr. 1/2014, p. 402;
13. Moraru, Alexandru. Vlădica Nicolae Colan, model de demnitate arhierească şi românească, „Cuvântul nou”, Sfântu-Gheorghe, 1993, Anul IV, Nr. 1000;
14. Moraru, Alexandru. Biserică şi naţiune în pastoralele Mitropolitului Nicolae Colan, „Angvstia”, Nr. 1/1996, Sfântu-Gheorghe;
15. Moraru, Alexandru. Câteva aspecte despre gândirea ierarhului Nicolae Colan despre familie şi şcoală, „Grai Românesc”, Nr. 4/2007, Sfântu-Gheorghe;
16. Pătrunjel, Violeta, Recenzie. Nicolae Colan - Pastorale, ediţie îngrijită de Dorel Man, Editura Arhidiecezană, Cluj-Napoca, 1995, „Angvstia”, 3/1998, p. 442;
17. Răţulea, Gheorghe. Mitropolitul Nicolae Colan şi educaţia morală a tineretului, „Omagiu Mitropolitului Nicolae Colan 1893-1993”, Cluj-Napoca, 1995;
18. Rotche, Andreea. Nicolae Colan, director şi mentor al „Vieţii ilustrate”, „Angvstia, Sfântu-Gheorghe, 1998, Nr. 3, p. 199;
19. Surdu, Alexandru, Literalitate şi literaritate în scrierile teologului cărturar Nicolae Colan, „Angvstia”, 11/2007, p. 239;
20. Surdu, Alexandru, Biobibliografia marelui Ierarh Nicolae Colan, „Tabor”, Nr. 6, septembrie 2012;
21. Surdu, Alexandru. Publicistica Mitropolitului Nicolae Colan, Cluj-Napoca, Editura „Renaşterea”, 2013, Teză de doctorat;
22. Surdu, Alexandru. Episcopul Nicolae Colan în viziunea unui contemporan erudit: Laudatio rostit de istoricul Silviu Dragomir la primirea ierarhului în Academia Română, „Tabor”, Nr. 4, aprilie 2017.
Mitropolitul Nicolae Colan - patron spiritual al unor instituţii şi manifestări culturale din Sfântu-Gheorghe
1. Almanahul Grai Românesc / 2006, Număr apărut cu binecuvântarea PS Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, dedicat împlinirii a 10 ani de la înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, redactor responsabil Ioan Lăcătuşu;
2. Almanahul Grai Românesc / 2016, Număr apărut cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, dedicat împlinirii a 20 ani de la înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, redactor responsabil Ioan Lăcătuşu;
3. Bejgu, Carmen. Aspecte privind valoarea documentar-istorică a Arhivei Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, „Ştefadina”, File de arhivă, Nr. 2/2017, p. 72-82;
4. Costache, Ana Alina, Zilele Şcolii Gimnaziale „Nicolae Colan”, la a XX-a ediţie, „Mesagerul de Covasna”, Nr. 1259, 8 decembrie 2014, p. 5;
5. Ciorici Costache, Alina, Şcoala Gimnazială „Nicolae Colan”, „poarta spre împlinire a mii de tineri valoroşi”, „Mesagerul de Covasna”, Nr. 2463, 6 decembrie 2019, p. 1,5;
6. Lăcătuşu, Ioan. Momente de referinţă pentru suflarea românească din Arcul Carpatic: Inaugurarea Centrului Eclesiastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan şi a secţiei Carpaţilor Răsăriteni a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, „Cuvântul nou”, Sfântu-Gheorghe, 1996, Nr. 1606;
7. Lăcătuşu, Ioan. Şcoala Generală Nicolae Colan şi-a omagiat patronul spiritual, „Cuvântul nou”, Sfântu-Gheorghe, 1997, Anul VIII, nr. 2025;
8. Lăcătuşu, Ioan. Cinstire patronului spiritual, „Almanahul Grai Românesc”, 2006, p. 97-99;
9. Lăcătuşu, Ioan. Arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, „Ştefadina”, File de arhivă, Nr. 1-2/2014, p. 19-31;
10. Florescu, Gabriel. Manifestări la şcoala care-i poartă numele [„Nicolae Colan”], „Cuvântul nou”, Sfântu-Gheorghe, 1995, Anul VI, Nr. 1502;
11. Florescu, Gabriel. Zilele Colan - o sărbătoare a spiritualităţii româneşti. Dezvelirea bustului Mitropolitului Nicolae Colan, Buletinul Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, 1998, Nr. 1, p. 127-128;
12. Negrea, Oana Mălina. Fostul mitropolit al Ardealului, Nicolae Colan, omagiat de comunitatea românească, „Agerpres”, decembrie 2017;
13. Negrea, Oana Mălina. Un moment deosebit din viaţa culturală a judeţului Covasna. Inaugurarea Bibliotecii publice „Nicolae Colan”, „Mesagerul de Covasna”, Nr. 2359, 29 noiembrie 2019, p. 1, 5;
14. Negrea, Oana Mălina. Fondul de carte al noii biblioteci „Nicolae Colan” va fi informatizat integral până în 2020, „Observatorul de Covasna”, 2 decembrie 2019, şi „Mesagerul de Covasna”, 3 decembrie 2019;
15. Pătrunjel, Violeta. Zilele Nicolae Colan - o verigă temeinică a tradiţiilor româneşti sau despre cum românii de pe aceste meleaguri îşi înţeleg rostul lor în istoria locală, „Cuvântul nou”, Sfântu-Gheorghe, 2001;
16. Şcoala Gimnazială „Nicolae Colan” Sfântu-Gheorghe. Despre şcoala noastră, în site-ul şcolii;
17. Stancu, Vasile, (coord.). Analele Şcolii Generale cu clasele I-VIII „Nicolae Colan” Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, colaborator Ioan Lăcătuşu, Sfântu-Gheorghe, 2004;
18. Lăcătuşu, Ioan; Pr. Pârvu, Sebastian. Apel pentru salvarea Şcolii Gimnaziale „Nicolae Colan”, „Observatorul de Covasna”, Nr. 2174, 16 ianuarie 2014, p. 2, şi „Condeiul ardelean”, Nr. 254 (289), 24 ianuarie - 6 februarie 2014, p. 11;
19. Lăcătuşu, Ioan. Şcoala Nicolae Colan - şcoală model în reţeaua şcolară a municipiului Sfântu-Gheorghe, „Şcoala Gimnazială Nicolae Colan. La ceas aniversar”, Sfântu-Gheorghe, 2014, p. 10;
20. Lăcătuşu, Ioan. Zilele Nicolae Colan, „Grai Românesc”, Anul XV, Nr. 4 I (65)/2014, p. 10-11;
21. Lăcătuşu, Ioan; Broanăr, Erich Mihail. Cronica activităţii Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi a Centrului European de Studii Covasna-Harghita în anii 2013-2014, p. 803-846;
22. Lăcătuşu, Ioan; Broanăr, Erich Mihail, Zilele Nicolae Colan, ediţia a XXI-a, 26 noiembrie - 6 decembrie 2013 (evocare şi slujbă de pomenire a Mitropolitului Nicolae Colan, prezentări de noi apariţii editoriale referitoare la viaţa şi activitatea Mitropolitului-cărturar, născut la Araci, judeţul Covasna); manifestarea are loc, anual, în perioada 26 noiembrie - 6 decembrie, începând din 1993;
23. Lăcătuşu, Ioan; Broanăr, Erich Mihail. Cronica activităţii Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi a Centrului Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, pe anul 2018, „Acta Carpatica”, Nr. V/2018 (Cronica activităţii celor două Centre este publicată în „Angvsta”, Nr. 1/1996 - 17/2013 şi „Acta Carpatica”, Nr. I/2014 - VI/2019);
24. Marica, Valentin. Fascicule de lumină la Editura „Eurocarpatica” din Sfântu-Gheorghe, „Condeiul ardelean”, Anul VII, Serie Nouă, Nr. 221 (256), 19 octombrie - 1 noiembrie 2012 , p. 11.
La toate acestea, se adaugă conferinţele susţinute de Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, referitoare la personalitatea şi activitatea pastoral-misionară, culturală şi socială desfăşurată de Mitropolitul Nicolae Colan, împreună cu însemnele de preţuire de la Centrul Eparhial din Miercurea-Ciuc (acordarea numelui Mitropolitului Nicolae Colan unei săli de conferinţe, amenajarea unui colţ muzeal ş.a.).
Prin cele peste 100 de articole, studii şi lucrări redactate în perioada 1992-2019 referitoare la opera Mitropolitului-cărturar Nicolae Colan, redactate de intelectuali de pe meleagurile sale natale şi de colaboratorii lor statornici, aceştia şi-au adus o modestă contribuţie la cunoaşterea mai bună a personalităţii marelui Mitropolit, născut la Araci, ierarh care prin activitatea sa pilduitoare, desfăşurată în cea mai mare parte în condiţii deosebit de grele, atât în cei patru ani, „cât patru veacuri”, din timpul Dictatului de la Viena, când a rămas singurul ierarh ortodox să conducă o Eparhie mare, „cât o ţară”, cât şi în timpul regimului comunist, respectiv al experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare, constituie un model pentru tânăra generaţie şi pentru viitorime. Materialul de faţă se vrea atât un omagiu adus cărturarului ierarh la împlinirea a 53 de ani de la trecerea sa la cele veşnice, cât şi un sprijin adus cercetătorilor viitori, care cu siguranţă vor găsi alte şi alte lumini ale unei strădanii uriaşe dedicate Neamului Românesc de către un vlăstar al plaiurilor însorite ale Covasnei de odinioară.