De-a lungul istoriei, pe meleagurile harghitene s-au născut şi au activat personalităţi importante ale istoriei, culturii şi vieţii publice româneşti, precum Patriarhul Miron Cristea, Mitropolitul Alexandru Nicolescu, Episcopul Emilian Antal, scriitorul şi omul politic Octavian Codru Tăslăuanu, protopopul Elie Câmpeanu, profesorul şi publicistul Teodor Chindea ş.a.. În ultima jumătate de secol, membrii elitei româneşti din această parte de Ţară au sporit numeric şi au cunoscut o spectaculoasă diversificare socio-profesională şi a demnităţilor publice deţinute în Statul Român. În viaţa publică locală, regională şi naţională un rol deosebit l-au avut ierarhii: IPS Ioan Selejan, azi Mitropolitul Banatului; PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei şi Harghitei; PS Ignatie Trif, Episcopul Huşilor. Să menţionăm apoi rolul unei întregi pleiade de profesori universitari, cercetători, scriitori, artişti plastici şi de muzică tradiţională, muzeografi, bibliotecari, arhivişti, publicişti, protopopi, monahi şi monahii, preoţi, profesori, învăţători, educatori, medici, farmacişti, ingineri, jurişti, economişti, arhitecţi, ofiţeri superiori, informaticieni, medici veterinari, sportivi de performanţă, lideri civici şi de opinie, oficiali de stat şi politici (parlamentari, miniştri, secretari de stat, ambasadori, prefecţi, subprefecţi, primari, viceprimari), întreprinzători, alţi specialişti şi fruntaşi români.
Dintre demnitarii, respectiv înalţii funcţionari ai Statului Român din perioada postdecembristă menţionăm pe prof. univ. dr. Valer Dorneanu, Ioan Oancea, Mircea Duşa, Adrei Baciu, Ioan Doru Voşloban, Jean Adrian Andrei, Ion Proca, Marius Ţepeluş şi, din luna martie a.c., tânărul prof. dr. Costel Cristian Lazăr, numit în demnitatea de subsecretar de stat la Ministerul Culturii.
Prof. dr. Costel Cristian Lazăr (foto) este născut la 4 mai 1971, în Comăneşti, judeţul Bacău. Este absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti şi a cursurilor de masterat din cadrul aceleiaşi facultăţi. Pentru a se apropia de locul natal al părinţilor, comuna Voşlăbeni, judeţul Harghita, din anul 1998 este profesor de istorie în municipiul Topliţa. Din 2006, este muzeograf la Muzeul Etnografic din localitatea menţionată, instituţie înfiinţată de tinerii săi colegi Dorel Marc şi Zorel Suciu, cu sprijinul „veteranului” Valer Pop din municipiul Târgu-Mureş, originar de pe aceste binecuvântate meleaguri. După trecerea Muzeului, împreună cu Ansamblul Folcloric „Rapsozii Călimanilor” din subordinea Consiliului Local în cea a Ministerului Culturii, reunite în cadrul Centrului Cultural Topliţa, în anul 2012, Costel Lazăr obţine, prin concurs, postul de manager al noii instituţii.
În decembrie 2012, a obţinut titlul de doctor în Istorie al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, cu lucrarea Biserica ortodoxă română din estul Transilvaniei după Al Doilea Război Mondial. Teza de doctorat a fost elaborată sub atenta şi competenta îndrumare a conducătorului ştiinţific prof. univ. dr. Ion Agrigoroaie.
Cu prilejul susţinerii tezei de doctorat au fost subliniate o serie de calităţi ale acesteia, precum: însemnătatea, originalitatea şi actualitatea temei abordate; baza documentară bogată, complexă şi nuanţată, stilul adecvat în care este redactată, claritatea expunerii ştiinţifice, capacitatea autorului de interpretare a textelor şi de înţelegere a problemelor analizate, spiritul de analiză şi sinteză, echilibrul în abordare, discernământ şi prudenţă în discursul istoric folosit. Om al locului, autorul se dovedeşte a fi un foarte bun cunoscător al realităţilor din estul Transilvaniei reuşind, în acelaşi timp, să realizeze o încadrare a istoriei locale şi regionale în context naţional şi internaţional, să evidenţieze amprenta pusă pe evoluţia evenimentelor din zona cercetată, de jocurile şi scenariile politice ale marilor puteri, de influenţa relaţiilor dintre România, Ungaria şi cu celelalte ţări europene.
Încă de la începutul activităţii didactice şi apoi a celei de muzeograf, prof. Costel Cristian Lazăr s-a apropiat de cunoscutul „grup de la Sfântu-Gheorghe”, integrându-se în proiectul de cercetare a istoriei şi culturii românilor din sud-estul Transilvaniei. Astfel, în toţi aceşti ani, a participat la principalele manifestări cultural-ştiinţifice organizate la Sfântu-Gheorghe, Covasna, Miercurea-Ciuc, Izvoru-Mureşului ş.a., dintre care menţionăm: Primăvara culturală la Sfântu-Gheorghe, Reuniunea „Români pentru români” - Ziua solidarităţii românilor de pretutindeni cu românii din Covasna şi Harghita, Înmânarea premiului „Pr. prof. Ilie Moldovan”, Zilele Andrei Şaguna, Colocviul Naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, Zilele Nicolae Colan ş.a..
De-a lungul anilor, a publicat studii de istorie şi etnografie în anuarele Angvstia, Sangidava (publicaţie la care este şi redactor responsabil), Acta Carpatica şi în mai multe volume colective, precum şi articole în presa locală şi regională: Informaţia Harghitei, Condeiul ardelean, Cuvântul Liber etc.. Este autorul volumelor Românii din judeţul Ciuc în perioada interbelică, Bucureşti 2007; Biserica Ortodoxă Română din estul Transilvaniei după Al Doilea Război Mondial (teza de doctorat), Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe, 2013; este coautor al volumului Topliţa, repere monografice (împreună cu Ilie Şandru şi Felicia Man), Târgu-Mureş, 2010; Topliţa şi Marea Unire: contribuţii ale Topliţei şi localităţilor din jur la întregirea neamului, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe, 2013; Şcoala „Teodor Chindea” din Voşlobeni - repere monografice, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe, 2019 (împreună cu Vintilă Rusu); Parteneriatul româno-român - Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului (1998-2020), ediţie îngrijită împreună cu Mihai Groza şi Ioan Lăcătuşu, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe, 2020.
Om al catedrei, al cercetării şi deopotrivă al cetăţii, consilier local în cadrul Consiliului Local Topliţa, în mai multe legislaturi, membru activ al societăţii civile (Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş ş.a.), prof. dr. Costel Cristian Lazăr, împreună cu alţi tineri intelectuali din zonă, în rândul cărora se află şi distinsa sa soţie, prof. dr. Viorica Macrina Lazăr, director al Bibliotecii Municipale „George Sbârcea” din Topliţa, a preluat, „din mers”, de la „seniorii cetăţii”, misiunea plină de răspundere de salvare, păstrare şi afirmare a culturii româneşti în zona de nord a judeţului Harghita.
În calitate de preşedinte al Fundaţiei Culturale „Miron Cristea” din Topliţa, împreună cu prof. Ilie Şandru, cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Municipiului Topliţa, prof. dr. Costel Cristian Lazăr organizează „Zilele Miron Cristea”, manifestare cultural-ştiinţifică de prestigiu, care a ajuns la ediţia a XXII-a. Din anul 2013, în parteneriat cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Centrul Cultural Topliţa organizează Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului (proiect care se bucură de o largă apreciere, la care participă inclusiv români din afara graniţelor actuale ale Ţării şi din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România, manifestare ajunsă la ediţia a XVIII-a). Împreună cu Biblioteca Municipală „George Sbârcea” şi cu şcolile din Topliţa şi împrejurimi derulează numeroase proiecte culturale, educative şi civice, printre care Colocviile Naţionale „Octavian Codru Tăslăuanu”, împreună cu Primăria, Parohia Ortodoxă şi Şcoala Gimnazială din Bilbor.
În volumul Topliţa şi Marea Unire: contribuţii ale Topliţei şi localităţilor din jur la întregirea neamului, care a făcut parte din proiectele dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, prof. dr. Costel Cristian Lazăr şi-a propus ca obiectiv valorificarea editorială a surselor istorice, edite şi inedite, referitoare la participarea românilor din Topliţa şi împrejurimi la pregătirea, înfăptuirea şi consolidarea Marii Uniri.
Lucrarea Şcoala „Teodor Chindea” din Voşlobeni - repere monografice se compune din două părţi distincte: prima parte este redactată de Costel Cristian Lazăr şi cuprinde un Cuvânt înainte, câteva repere istorice privind localitatea Voşlobeni, urmate de consideraţii substanţiale privind situaţia învăţământului din aşezarea menţionată, până în anul 1947, şi un număr de 10 anexe. În partea a doua este redată „Monografia şcoalei primare de stat din Voşlăbeni-Ciuc”, redactată de învăţătorul Vintilă Rusu, în anul 1947. Postfaţa aparţine nepoţilor învăţătorului Vintilă Rusu, Alexandra Maria şi Bogdan Romulus Ţifrea. În final este prezentată o succintă bibliografie selectivă.
Volumul Parteneriatul româno-român. Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului (1998-2020), editat cu sprijinul Guvernului României, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară, ediţie îngrijită împreună cu Mihail Groza şi Ioan Lăcătuşu, prezintă succint informaţii despre desfăşurarea tuturor celor 18 ediţii ale Universităţii, repere istorice referitoare la localităţile Făgeţel, Voşlăbeni şi Izvoru-Mureşului, date despre organizatori, parteneri, finanţatori, sponsori şi parteneri mass-media, programele cu temele dezbătute, conferenţiarii şi participanţii, documentele adoptate, ecourile în mass-media românească, dar şi în presa de limba maghiară, câteva din conferinţele, studiile şi interviurile prezentate în cadrul Universităţii, şi nu numai, ilustraţii şi anexe. Structurată astfel, lucrarea oferă imaginea de ansamblu a unuia din cele mai importante evenimente culturale româneşti desfăşurate în ultimul sfert de veac în judeţele Harghita şi Covasna, un autentic forum româno-român pentru promovarea istoriei, spiritualităţii, educaţiei şi culturii române.
Semnatarul acestor rânduri omagiale, în calitate de autor al prefeţelor tuturor volumelor purtând semnătura personalităţii elogiate astăzi, publicate până în prezent, pot remarca, în cunoştinţă de cauză, faptul că profesorul şi cercetătorul Costel Cristian Lazăr practică un discurs istoric elevat, argumentat, redactat pe baza unor izvoare istorice credibile. Textele sale au la bază o analiză complexă, clară, concisă şi profundă a evenimentelor abordate. Lucrările sale completează, în mod fericit, volumele şi studiile publicate despre Topliţa şi împrejurimi, despre Voşlobeni şi, în general, despre judeţul Harghita semnate de David Prodan, Ioan Ranca, Viorica Crişan, Vasile Lechinţan, Ilie Şandru, Dorel Marc, Traian Duşa, Liviu Boar, Aurel Marc, Ana Dobreanu, Mihai Suciu, Iosif Marin Balog, Nicolae şi Ioan Bucur, Doina şi Vasile Dobrean, Aurel Viţa şi Mirela Moldovan, Felicia Man, Dorel Octavian şi Carmen Bucur, Elena Mîndru, Vasile şi Angelica Stan, Nicu Vrabie, Constantin Costea, Doina Drăghici-Moraru, Nicoleta Ploşnea, Pr. Constantin Gane, Pr. Laurenţiu-Gabriel Panciu, Pr. Elisei Vatamanu, Viorica Macrina Lazăr, Lăcrămioara Pop, Radu Traian Roşca ş.a..
Iubitor şi apărător al valorilor naţionale, al tradiţiilor şi folclorului românesc, familist convins, tată a trei minunaţi copii, optimist, generos, cu simţul umorului şi cu o gândire pozitivă, tânărului demnitar prof. dr. Costel Cristian Lazăr îi revin acum importante responsabilităţi în conducerea Ministerului Culturii şi în sprijinirea instituţiilor, asociaţiilor şi proiectelor culturale de pe meleagurile natale.
La această frumoasă aniversare, îi transmitem, semicentenarului nostru prieten Costel Cristian Lazăr sincere urări de sănătate şi succes în îndeplinirea importantei misiuni de înalt funcţionar al Statului Roman, împreună cu sfatul prietenesc: să nu uite faptul că funcţiile deţinute sunt trecătoare, rămân doar faptele noastre, mărturii grăitoare despre ceea ce am reuşit să realizăm în timpul cât am deţinut aceste funcţii.
De aici, din zona minunată a Arcului Intracarpatic, de pe meleagurile atât de îndrăgite de Domnia ta, îţi urăm cu drag, prietene Costel Cristian Lazăr, un sincer şi cald La Mulţi şi Binecuvântaţi Ani, alături de frumoasa familie şi de marea familie a iubitorilor de istorie şi cultură românească!