Ajuns la cea de-a XXIII-a ediţie, Anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, iniţial numit Angvstia, din 2014 Acta Carpatica, supranumit şi Actul de identitate al românilor din sud-estul transilvan, este aşteptat, în fiecare vară, de opinia publică şi iubitorii adevărului istoric cu legitim interes datorită volumului şi consistenţei informaţiilor din domeniul istoriei, sociologiei, etnografiei, spiritualităţii şi culturii românilor de pe aceste meleaguri. Studiile şi comunicările, susţinute de autori la sesiunile, colocviile şi manifestările organizate în zonă în cursul anului precedent, publicate în anuar, reprezintă valorificarea cercetărilor oamenilor de ştiinţă din întreaga Țară, anuarul constituindu-se într-o „remarcabilă operă cultural-ştiinţifică”, aşa cum era definită ediţia precedentă de recentul laureat al Grupului de cercetare ,,I. I. Russu”, publicistul Mihai Groza, redactorul-şef al cotidianului „Informaţia Harghitei”. Începând cu anul 2017, valoroasa revistă a românilor din sud-estul transilvan apare sub egida Academiei Române, reprezentată de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, reprezentată de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi a SC Ştefadina Comserv SRL din Bucureşti. Anuarul este publicat la Editura „Eurocarpatica”, din Sfântu-Gheorghe, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului României şi al SC Ştefadina Comserv SRL Bucureşti, dar „opiniile exprimate în cuprinsul lucrării de faţă aparţin autorilor şi nu reprezintă poziţii ale Guvernului României şi nici ale editorilor”.
În Cuvânt la început de drum, care deschide primul număr al anuarului, iniţiatorii săi, redactorii responsabili, dr. Ioan Lăcătuşu şi dr. Gheorghe Lazarovici, arătând că „cercetarea interdisciplinară a istoriei românilor din sud-estul Transilvaniei şi Carpaţii Răsăriteni este o prioritate a ştiinţelor sociale româneşti” şi constatând faptul că pagini din istoria Transilvaniei, mai cu seamă cu privire la istoria românilor din sud-estul său, sunt deficitar tratate, fiind eludate cu bună ştiinţă dintr-un „internaţionalism demolator în timpul dictaturii comuniste”, susțin că a devenit o necesitate stringentă apariţia acestei reviste ştiinţifice, care „cumulând diferite discipline ale istoriei şi ştiinţelor sociale, vine să completeze istoria unei părţi din pământul Țării”.
În acest sens a fost stabilită și structura anuarului, în linii generale fiind respectată și astăzi, devenită astfel clasică, continuitatea fiind păstrată prin însăși stabilitatea redactorului responsabil, dr. Ioan Lăcătușu, de-a lungul celor 23 de ediții. Astfel, recentul număr cuprinde, într-un spaţiu tipografic de 725 de pagini, următoarele capitole: Studii de istorie, Studii de etnografie-sociologie-cultură, In memoriam, In honorem, Recenzii şi Cronica activităţii Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.
Primele două capitole destinate studiilor din „disciplinele istoriei și științelor sociale” cuprinde 77,24% din paginația anuarului, în care sunt publicate 42 de studii (23 - istorie, 19 - etnografie, sociologie, cultură), semnate de 37 de autori. Studiile de istorie tratează fenomene și evenimente istorice desfășurate pe parcursul a cinci secole - din timpul domniei lui Petru Rareș, secolul XVI, până la activitatea părintelui academician Mircea Păcurariu (1932-2021). Tematic, șapte din studiile publicate aduc informații interesante, în multe cazuri inedite, din domeniul Istoriei Bisericii Ortodoxe Române, precum cele scrise de Mihai Suciu, Florin Vatamanu, Stan Petrescu, Florin Bengean, Adrian Deheleanu, Laurențiu Gabriel Panciu sau Ioan Lăcătușu, iar alte șase studii, cum era firesc în anul aniversării centenarului, se referă la Marea Unire și recunoașterea sa internațională, studii pe care țin să le nominalizez: „Personalitatea și contribuțiile lui Octavian C. Tăslăuanu la realizarea idealului Marii Uniri”, de George Bogdan Tofan și Adriana Niță; Aspecte privind activitatea organizatorică a generalului Danilă Papp în serviciul Consiliului Dirigent și al României (1918-1924), de Dragoș L. Curelea și Daniela Curelea; Acțiunea politică și diplomatică în apărarea și recunoașterea internațională a unirii românilor. De la Alba Iulia - 1 Decembrie 1918 la Pacea de la Trianon - 4 iunie 1920, de Dumitru Preda; Ziarul francez „Excelsior”: 3 articole în 3 ediții, 5 fotografii și o hartă ocazionate de ceremonia semnării Tratatului de la Trianon, de Gheorghe Calcan; Din activitatea delegației României la Conferița de Pace, de la Paris, pentru susținerea internațională a Marii Uniri, de Corina Sporea-Bărăgan și Un susținător al revizionismului maghiar: parlamentarul britanic sir Robert Gower, de Alin Spânu. De asemenea, remarc faptul că în anul 80 al comemorării crimelor petrecute în urma odiosului act de la Viena, din 30 august 1940, patru dintre studiile publicate în recentul număr aduc informații despre dramele prin care au trecut românii din sud-estul transilvan, studii pe care le nominalizez: Mărturii istorice din dramele anului 1940, de Alexandru Porțeanu; Presa din Germania despre Dictatul de la Viena, de Florin Vatamanu; Manifestațiile de la Cluj, Alba-Iulia, Brașov și Arad contra Dictatului de la Viena reflectată în presă, dar și cenzurate de autorități, de Alin Spânu și Aspecte din presa locală din județul Trei Scaune în momentul cedării teritoriale după Dictatul de la Viena, de Attila Lazăr.
Bine reprezentat (19 studii) și bine ilustrat la secțiunea etnografie, capitolul Sociologie-etnografie-cultură debutează cu o cercetare sociologică deosebită. Pornind de la doctrina noastră națională și componentele sale, autorul, sociologul Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etice al Academiei Române, face o adevărată radiografie a societății românești contemporane, arătând unde am ajuns după 30 de ani de „reforme” și ce este de făcut în viitor, enunțând 17 priorități în acest sens. Deosebit de interesante mi s-au părut a fi și cercetările sociologice ale Pr. drd. Cristian Vlad Irimia, din localitatea Covasna, referitoare la activitatea depusă de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, pentru cultivarea și păstrarea identității naționale a românilor în perioada 2005-2015, identificând elementele care au stat la baza reușitei acestuia și cercetarea asupra reflectării în cotidianele „Haromszek” și „Szekely Hirmondo”, din perioada 2014-2016, a tentativelor de obținere a autonomiei „Ținutului Secuiesc”. Despre politică și politicianism, pademie, sfinții ca modele sociale, filantropie, solidaritatea românilor cu românii din sud-estul transilvan și pagubele societății rurale mureșene din timpul Primului Război Mondial aduc informații și concluzii pertinente cercetătorii: Ion Weidner-Ciurea, Stelian Gomboș, Liliana Trofin, Florin Bengean, Ioan Lăcătușu, Ciprian Hugeanu și Dorel Marc. Recunoscuții etnografi din partea locului, ca de altfel la fiecare manifestare științifico-culturală organizată la nivel local sau național, și-au adus valoroasa contribuție prin studiile publicate. Astfel prof. dr. Nicolae Bucur își exprimă prețuirea față de „omul de la munte” și gospodăriile tradiționale montane din județul Harghita, care te atrag și „te îmbie la exercitarea unui turism montan civilizat” (vezi în acest sens și paginile 8-9), iar prof. drd. Florentina Teacă, într-o admirabilă poveste despre mocanii voineșteni, reușește, spun eu, „am încercat”, spune ea, „să familiarizăm copiii din zilele noastre cu tradițiile păstorești milenare ale Poporului Român, purtându-l în această tumultoasă lume a mocanilor voineșteni”, care încercare, de altfel reușește și în comunicarea „Păpușarele de caș de la Covasna - valențe etnografice și afective, publicat tot în acest anuar. Secțiunea etnografică a anuarului este întregită de remarcabila etnografă Doinița Ana Dobrean prin comunicarea Colecția etnografică Doina Dobrean ,,Casa cu amintiri” din Subcetate și rapsodul popular Lăcrămioara Pop, directorul Căminului Cultural din localitatea harghiteană Tulgheș, cu comunicarea Oameni, locuri și evenimente din Tulgheșul de altă dată. Ultimele cinci comunicări din cel de-al II-lea capitol reprezintă domeniul culturii, fiind semnate de dr. Oana Lucia Dimitriu, dr. Vasile Lechințan, dr. Catinca Agache, dr. Anton Coșa și prof. Maria Monica Stoica și tratează problema gravurii în cartea românească veche a secolului al XVIII-lea, despre cuvinte românești împrumutate de maghiarii/secuii din Transilvania de-a lungul secolelor până la 1918, despre destinul asumat de academicianul Eugen Simion, despre prof. Ion H. Ciubotaru la împlinirea vârstei de 80 de ani și despre un alt mod de a sprijini artele - tabăra de creație.
Capitolul In Memoriam este dedicat spre neuitare celor dispăruți din rândurile noastre, care au lăsat în urma lor o operă valoroasă din punct de vedere științific sau literar, fiind pentru societatea actuală cât și pentru generațiile viitoare adevărate modele demne de urmat: academicianul Alexandru Surdu (1938-2020) și preotul Iconom stavrofor Ioan Tămaș (1952-2020).
Următorul capitol, In Honorem, nominalizează laureații premiilor „I.I. Russu” , Ediția a XII-a, pe anul 2020, fiind publicate cele cinci Laudatio ale meritoaselor personalități: dr. Dumitru Suciu, dr. Mihai Suciu, dr. Costel-Cristian Lazăr, dr. Elisabeta Marin și cercetătorul Constantin Aitean-Taus. Sunt publicate, de asemenea, mesajele adresate de prietenii din Sfântu-Gheorghe, domnilor Vilică Munteanu și Liviu Boar cu prilejul aniversării lor la împlinirea vârstei de 70 de ani, precum și scrisorile trimise prof. univ. dr. Cornel Sigmirean la aniversarea a 65 de ani și subsemnatului la împlinirea vârstei de 75 de ani.
Capitolul Recenzii, desfășurat pe un spațiu tipografic de 80 de pagini, cuprinde prezentarea a nu mai puțin de 21 de cărți și reviste din diferite domenii - istoria societății și a bisericii, literatură, viața spirituală și civică, cărți și reviste care au un numitor comun, informații din variate domenii de activitate despre românii din această parte de Țară.
În finalul anuarului este prezentată bogata Cronică de activitate a celor două instituții: Centrul European de Studii Covasna-Harghita și Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitrpolit Nicolae Colan”, activitate deosebit de meritorie desfășurată de un număr extrem de mic de persoane, dar adevărați profesioniști în domeniu.
Pentru a avea o oglindă fidela a actualului număr al anuarului ACTA CARPATICA, nr. VII, și asupra anuarului în ansamblul său, privit ca o CARTE de ISTORIE, ETNOGRAFIE; SOCIOLOGIE și CULTURĂ A ROMÂNILOR DIN SUD-ESTUL TRANSIVAN sunt necesare câteva date.
Numărul autorilor tuturor materialelor - studii-comunicări (42), recenzii (22), In Honorem (9), In Memoriam (2), Cronia activității (1) - cuprinse în acest volum se ridică la 47, din care: 30 doctori în științe, 5 doctoranzi, 6 profesori, 2 preoți și câte un ziarist, inginer, rapsod popular și documentarist. Între aceștia, remarcăm apariția a 9 autori debutanți în paginile actualui număr al anuarului Acta Carpatica, nr. VII/2020, pe care îi nominalizez și, totodată, îi felicit pentru colaborarea la această revistă științifică: dr. Daniela Deteșan, Cluj-Napoca; Pr. Ioan Marin, Sfântu-Gheorghe; Pr. Ionuț Moldovan, Sibiu; dr. Constantin Necula, Sibiu; dr. Adrian Niță, Gheorgheni; dr. Alexandru Porțeanu, București; dr. Dumitru Preda, București; prof. Domnița Rațiu, Brașov și dr. George-Bogdan Tofan, Baia-Mare. Astfel, întreaga serie a anuarului Acta Carpatica are 147 de autori, din care 56 au publicat și în seria veche a anuarului, Angvstia. Cele 23 de ediții ale Anuarului românilor din sud-estul Transilvaniei (Angvstia - 16 ediții și Acta Carpatica - 7 ediții), reprezintă la ora actuală o carte care între coperțile sale cuprinde: 873 de studii (524 Angvstia + 349 Acta Carpatica), din care: 537 (61,16%) studii de istorie, 216 (24,74%) studii de etnografie, sociologie și cultură (94 Angvstia + 122 Acta Carpatica) și 120 (13,74%) studii de arheologie (Angvstia), alături de 185 de recenzii, numeroase cronici de activitate și materiale publicate la secțiunile „In Honorem” și „In Memoriam”, într-un spațiu tipografic de 12.066 pagini (6569 Angvstia + 5497 Acta Carpatica). Mai remarc un simplu fapt: în toți acești ani doctorul Ioan Lăcătușu a fost redactorul responsabil și coordonatorul colectivului de redacție al acestei reviste științifice.
La acest moment de rodnic bilanț, doresc să urez prestigiosului anuar și redactorului său responsabil LA MULȚI CITITORI ȘI VIAȚĂ ÎNDELUNGATĂ!
Aparut in :