ZBUCIUM - POVESTEA UNEI POVEȘTI DE... IUBIRE

Din anul 2012, în fiecare primăvară, în luna martie, distinsul profesor, ziarist, scriitor, om de cultură și aleasă omenie Ilie Șandru (foto), ne-a obișnuit ca să-și aniverseze ziua de naștere și prin lansarea unei cărți.
Așa s-a întâmplat și anul acesta, vineri, 18 martie, când Ilie Șandru, înconjurat de prieteni apropiați și de familie, la Hotelul „Mureș” din municipiul Toplița, județul Harghita, și-a aniversat cei 87 de ani de viață prin lansarea celei de-a 28-a cărți a domniei sale, romanul „ZBUCIUM - POVESTEA UNEI POVEȘTI DE... IUBIRE”, tipărită la Editura „Vatra Veche” din Târgu-Mureș.
Nicolae Băciuț, directorul Direcției pentru Cultură a Județului Mureș, cel care s-a îngrijit ca această carte să vadă lumina tiparului, a moderat cu profesionalismul ce-l caracterizează acest eveniment aniversar, la care au participat prieteni apropiați din Iași, Sfântu-Gheorghe, Târgu-Mureș, Toplița, Bilbor și membrii familiei Șandru.
Profesorul Dionisie Șerban, un bun prieten și cunoscător al scrierilor lui Ilie Șandru, a prezentat romanul „ZBUCIUM - POVESTEA UNEI POVEȘTI DE... IUBIRE” cu lux de amănunte, scoțând în evidență faptul că în această carte autorul încearcă să răspundă la o întrebare de bun simț: care este imaginea sa despre sine și care va fi părerea celorlalți (a cititorilor) despre scrisul său. Aceasta, pentru că avem în față o mărturisire în care nonficțiunea și ficțiunea fuzionează, iar unicitatea acestui roman este dată de structură și maniera de abordare a destinului.
Romanul este structurat în trei părți:
I. Un roman ficțional (Nu greșim dacă-l numim roman de dragoste);
II. Oferă pagini de jurnal;
III. Partea finală (nonficțională) ne poartă în intimitatea vieții autorului, dezvăluind cu generozitate amintiri frumoase și înduioșătoare, dar și zbuciumul generat de acestea.
Eroul principal este Mihai Silion, un tânăr absolvent de liceu pedagogic din Reghin, de la mijlocul secolului trecut, care încearcă să-și croiască un viitor pe plan social. El crede în dragostea lui pentru Silvia, o colegă mai mică, dar această iubire se sfârșește tragic, Silvia murind.
La terminarea liceului, Mihai este numit învățător la Platonești, apoi transferat la Bilbor.
În acest timp, autorul insistă asupra altei idile a eroului cu o învățătoare din Toplița, Maricica.
Apoi, fiind în armată la Slatina, eroul nostru a cunoscut o a treia fată, Nineta, care s-a îndrăgostit de el, dar această iubire nu s-a mai înfiripat. Revenit din armată, Mihai se căsătorește cu Maricica, având o căsnicie fericită.
Partea a doua de jurnal îmbină ficțiunea cu realitatea, cuprinzând impresiile eroului asupra epocii, de fapt asupra sistemului pe care nu-l aproba. Ca orice jurnal, este o luptă cu timpul, dar și cu exercițiul de a pune în ordine amintiri, de a explica momentele esențiale ale vieții.
Din cauza acestui jurnal, eroul este arestat de securitate și așteaptă într-un beci, la Miercurea-Ciuc, să fie condamnat ca dușman al poporului.
Evenimentele din 1989 pun capăt acestei mascarade. Mihai, fiind eliberat, se reîntoarce acasă.
Partea a treia, fără ficțiune, este cea mai interesantă, fiindcă rememorează aspecte reale ale vieții de adult a autorului. Această parte este un elogiu adus ideii de iubire statornică, de căsnicie și de încredere în forțele proprii. Imaginea femeii iubite, soție și mamă (distinsa doamnă Paula-Lia), care, din păcate, nu mai este printre noi, devine coloana vertebrală care susține acest eșafodaj al ultimei părți.
Profesorul Dionisie Șerban crede că această parte din roman este un omagiu adus, peste timp, celei care a dat sens vieții omului Ilie Șandru, soția domniei sale.
În ce privește maniera de abordare, autorul scoate frânturi din zăcământul cărților sale mai vechi. În roman întâlnim oameni pe care autorul i-a cunoscut, cu faptele lor reale.
Dionisie Șerban scoate în evidență faptul că Ilie Șandru, scriindu-și cartea, ne învață să facem o incursiune succintă și în trecutul nostru pe care să ni-l amintim, deoarece viața poate fi interpretată corect după ce a fost trăită.
Părintele Nicolae Gheorghe Şincan, fost protopop de Mureș, și-a început cuvântul cu ultimul fragment, poate, cel mai emoționant al romanului, de pe ultima pagină:
„66 de ani...! O viată de OM! Nu-mi vine să cred…! Însă am rămas singur. Draga mea Lia m-a părăsit într-o dimineață de duminică din prima lună a acestui an. Atât de neaşteptat și atât de repede, încât nici n-am avut timp să schimbăm două vorbe, să ne luăm rămas bun. După 66 de ani! Stau singur în casă și privesc la lucrurile ce mă înconjoară. Deschid dulapul și văd costumele sale frumoase. Parcă o văd pe ea…! Fiecare din ele îmi vorbește, spre a-mi readuce în memorie întâmplări și momente trăite de-a lungul deceniilor spulberate de vâltoarea neiertătoare a timpului... Fiecare din ele îmi readuce în memorie chipul dragei mele, Lia. Și parcă îi aud și acum glasul ce vine de dincolo de mormânt: „Dragul meu Ilie, vreau să fiu soția ta credincioasă de acum până când moartea ne va despărţi!”
Apoi, părintele Șincan s-a referit la iubire, care a dat bătăi de cap majorității scriitorilor, cu povești de dragoste ce ne însoțesc la tot pasul, secol după secol, cu milioane de întâmplări romantice. De asemenea, susține că iubirea din romanul „ZBUCIUM - POVESTEA UNEI POVEȘTI DE … IUBIRE” „nu este despre iubirea dintre un bărbat și o femeie, ci despre iubire în diversele ei forme, aceasta fiind cea mai importantă lecţie a vieţii şi a romanului. … Personajul trăind şi dragostea pasională, posesivă şi nesăbuită, pe care o pierde, suferă şi caută mântuirea în iubirea necondiționată, și în dăruirea de sine… mai ales că finalul este mai mult realist decât trist”.
Părintele Șincan și-a încheiat discursul: „… pentru profesorul Ilie Sandru, o nota de zece cu felicitări! Să-i dea Dumnezeu ani mulți, sănătate, la împlinirea celor 87 de primăveri, aceeaşi privire lucidă și înțeleaptă către lume și mai ales vânt binecuvântat în peniță, ca să ne mai poată dărui alte pagini de adevăr şi lumină. Cu toții vă iubim, domnule profesor, chiar dacă nu mai avem atât de des prilejul de a vă arăta acest lucru. La Mulți Ani Fericiți!”.
Prof. dr. Viorica Macrina Lazăr, managerul Bibliotecii „George Sbârcea” din Toplița, a prezentat un interesant eseu despre roman, intitulat „Între zbucium și dansul pe sfoară”.
Autoarea scoate în evidență faptul că în roman avem de-a face cu o relatare la persoana întâi a personajului principal, învățătorul Mihai Silion, ce aduce la viață istoria mai multor iubiri din perioada comunistă, cu mai multe fete - Silvia, Măricica Chertes și Nineta -, fiecare cu finalul său, fără abstractizări, filozofări, teorii ideologice specifice și detalii inutile. Dar, se distinge adevărata poveste de iubire reală a autorului cu soția sa.
După prima iubire, pierdută tragic, urmează un adevărat lanț al iubirii Măricica, Angela, Mariana, în diferite locuri, dar la Bilbor dragostea se leagă de viitoarea soție, deși în viața eroului apare și Nineta, la Slatina.
Viorica Lazăr scoate în evidență „stofa de scriitor” a lui Ilie Șandru din felul în care prezintă evoluția personajelor. Silvia, prima iubire a eroului, este un fel de tablou al iubirii perfecte, care nu se uită. Maricica este comparabilă cu rațiunea, dar și cu iubirea fecundă și împlinită. Nineta este relevarea pasiunii sălbatice, imposibil de îngrădit. Cu toate acestea, personajul principal, deși pare un om romantic, este și realist, adaptabil și, în final, pragmatic.
Doru Decebal Feldiorean, directorul publicației „Condeiul ardelean”, prezent ca de atâtea alte ori la Toplița, a amintit clipele în care l-a cunoscut pe distinsul profesor și gazetar Ilie Șandru și a dat citire unei scrisori emoționante din partea prietenilor din Sfântu-Gheorghe și din județul Covasna ai autorului, care din anumite motive nu au putut participa la această lansare de carte aniversară, sugestiv intitulată „Prietenului Ilie Șandru, Învingătorul”:
„De ani buni, la mijloc de Mărţişor, prietenul Ilie Șandru își sărbătorește ziua de naştere, împreună cu cei mai statornici prieteni, colaboratori, parteneri, foşti colegi și elevi şi cu membrii distinsei sale familii.
Rana sufletească lăsată prin plecarea la Domnul a iubitei sale soții și problemele de sănătate cu care s-a confruntat în ultima vreme, puneau sub semnul întrebării continuarea acestei frumoase tradiţii, în primăvara acestui an.
Şi iată că, trecând peste toate aceste încercări, prietenul Ilie Șandru nu întrerupe tradiţia şi vine la sărbătoarea de astăzi cu o nouă lucrare, romanul ZBUCIUM (Romanul unei vieți).
Este o mare izbândă cărturărească, obţinută printr-un superb efort intelectual, dublat de harul ce a însoțit întreaga sa creație. Este izbânda unui ÎNVINGATOR, pentru care scriitorul Ilie Șandru merită întreaga noastră prețuire și recunoștință. Urându-i sănătate şi putere de a putea duce în desaga celor 87 de ani greutățile inerente acestei venerabile vârste și cele cauzate de statutul de lider al comunității românești din această binecuvântată parte de Țară, îl asigurăm pe profesorul, publicistul, scriitorul, omul de cultură și liderul civic şi politic Ilie Șandru că, din punctul nostru de vedere, va rămâne în cronica Văii Mureșului Superior, și în mentalul colectiv, la loc de cinste.
Prietenii din Sfântu-Gheorghe și județul Covasna au apreciat și apreciază prestația îndelungată și rodnică a profesorului Ilie Șandru, contribuţia omului de cultură Ilie Șandru la prezervarea și valorificarea culturii româneşti din zona Mureșului Superior, a publicistului Ilie Şandru recunoscut pentru implicarea sa pragmatică și benefică în problematica păstrării şi afirmării identității românești din județul Harghita, a prolificului scriitor Ilie Șandru, autor a numeroase și apreciate volume, a liderului civic Ilie Șandru care, alături de colegii săi din județul Harghita și împreună cu noi, cei din județul Covasna, a contribuit la înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei și la conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureş, în calitate de președinte al acestuia.
Din multitudinea iniţiativelor sale care au marcat viaţa publică a zonei, menționăm: Festivalul „Miorița”, Zilele „Miron Cristea”, Colocviile Naționale „Octavian Codru Tăslăuanu” de la Bilbor, editarea anuarului SANGIDAVA și a lucrărilor dedicate personalităților locale marcante ale istoriei și culturii naționale, în mod deosebit Patriarhul Elie Miron Cristea, scriitorul și omul politic Octavian Codru Tăslăuanu ș.a..
De numele Cetățeanului de Onoare al Municipiului Toplița se leagă acordarea titlului de Cetățean de Onoare al Municipiului Toplița poetului basarabean Grigore Vieru.
Prietenul Ilie Șandru a contribuit la organizarea Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice din cadrul Zilelor „Miron Cristea” și a importantei adunări a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureş desfășurată la Casa de Cultură din Toplița în 20 martie 2010, a participat cu regularitate la cursurile Universității de Vară de la Izvoru-Mureşului și la celelalte manifestări cultural-ştiinţifice organizare de către instituțiile și asociațiile culturale românești din judetul Covasna.
Sunt, toate acestea, mărturii despre o viață dedicată dăinuirii româneşti din Arcul Intracarpatic în vremuri de restrişte. Sunt, toate acestea, argumente convingătoare care stau la baza sentimentelor noastre de prietenie și prețuire față de Omul de aleasă noblețe sufletească și înaltă simțire românească.
La mulți și binecuvântaţi ani, dragă prietene!
Așteptăm ca la anul, cu ocazia aniversării zilei tale de naştere, să ne bucuri cu o nouă apariție editorială!
În numele prietenilor din Sfântu-Gheorghe şi județul Covasna, Dr. Ioan Lăcătuşu”.
De la Iași a fost prezent la Toplița col. (r) dr. Dan Prisăcaru, prieten apropiat al lui Ilie Șandru, care a adus felicitările, urările de bine și sănătate din partea primarului municipiului Iași și a conducerii Muzeului Municipal „Regina Maria”, oferindu-i sărbătoritului numeroase cărți valoroase și urându-i sănătate, viață lungă și tradiționalul „La Mulți Ani!”.
Prof. dr. Costel Cristian Lazăr, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, present acasă, la Toplița: „Sper că nu greșesc dacă mă consider unul dintre prietenii domniei voastre. Astăzi aduc un salut și din partea Ministerului Culturii, a domnului Ioan Matei, Directorul Direcției Cultură Scrisă și Proiecte Culturale; domnia sa vă transmite multă sănătate! Și așa cum ne-ați obișnuit, de acum înainte în fiecare an la aniversarea zilei dumneavoastră de naștere, să ne bucurați cu câte o apariție editorială! Ioan Matei este un prieten al nostru, al zonei noastre, care ne-a sprijinit în realizarea Zilelor „Miron Cristea”. Eu vă mulțumesc că mă considerați unul dintre prietenii domniei voastre, dovadă este faptul că mă aflu aici printre prietenii dumneavoastră. La Mulți Ani, domnule profesor!”.
Prof. univ. dr. av. Ioan Sabău Pop, prieten bun, de mulți ani cu Ilie Șandru: „Îi spun: La Mulți Ani! Să aibă de acum înainte vremuri fericite și luminoase, adăugate la alte vremuri pe care le-a trăit până astăzi! Fiind un veteran al generației noastre, să nu uităm că am ajuns să ne îndemnăm, reciproc, la diferite acțiuni, o parte din ele făcându-le împreună. Una dintre ele a fost atunci când l-am văzut pe Ilie Șandru, în februarie 1990, în Sala Polivalentă de la Târgu-Mureș, la prima manifestație a Vetrei Românești. Ilie Șandru a făcut mult bine, a făcut multe fapte, pe care le putem aprecia chiar glorioase vremurilor noastre și cu total dezinteres. Aici este, de fapt, cheia valorii domnului Ilie Șandru. La Mulți Ani Ilie!”.
Prof. Mihaela Vâlcan, de la Bilbor, i-a urat lui Ilie Șandru viață lungă, sănătate alături de cei dragi, cu dorința ca în martie 2023 să se reîntâlnească la Toplița la aniversarea a 88 de ani și la lansarea celei de-a 29-a cărți.
În final, sărbătoritul și aurorul romanului lansat, Ilie Șandru, a mulțumit tuturor pentru prezență și cuvintele frumoase adresate, referindu-se la realitatea și ficțiunea din romanul „ZBUCIUM - POVESTEA UNEI POVEȘTI DE... IUBIRE”.