În ultimul timp, în presă au apărut informaţii legate de proiectul Miko Imre. Materialul de dezbatere privind programul a fost prezentat cu ocazia celei de-a XXII-a ediţii a manifestării Tusvanyos. I-am adresat câteva întrebări lui Matis Jeno, coordonator de proiect, în legătură cu amănuntele proiectului de dezvoltare economică pe termen lung.
- La ce se referă de fapt proiectul Miko Imre?
- Ideea proiectului Miko Imre (MI) s-a născut în toamnă, cu ocazia întâlnirii dintre Tokes Laszlo, preşedintele CNMT, şi Matolcsy Gyorgy, ministru ungar al economiei naţionale. La vremea respectivă a fost fixată pe ordinea de zi extinderea proiectului Szechenyi - pus deja în practică în Ungaria - asupra regiunii economice unitare a Bazinului Carpatic. Cu această ocazie a fost formulată ideea potrivit căreia pentru Transilvania este necesară elaborarea unui proiect de dezvoltare economică independentă. Elaborarea acestuia a fost demarată la începutul anului, iar materialul de dezbatere a fost prezentat la cea de-a XXII-a ediţie a Tusvanyos. Proiectul MI este un proiect integrat de dezvoltare economică. Aceasta seamănă, în privinţa elaborării şi a metodologiei cu noul proiect Szechenyi, însă se acordă atenţie aparte specificului transilvan. Noul proiect Szechenyi a fost elaborat în baza actualelor condiţii economice de dezvoltare din Ungaria, în baza legislaţiei actuale. În momentul de faţă - pentru prima dată după 90 de ani -, în calitate de comunitate maghiară din Transilvania (care nu dispune de suveranitate economică, nu este creatoare de stat şi nu dispune de autonomie), dorim să le semnalăm guvernului în exerciţiu din Ungaria, guvernului din România şi Uniunii Europene, faptul că Transilvania are nevoie de o strategie unitară de dezvoltare economică. Proiectul are şi aspecte etnice: în timp ce pe Pământul Secuiesc raportul dintre maghiari şi români este de 80-20%, de pe Pământul Secuiesc şi până în Partium raportul românilor şi al maghiarilor este de 80-20%. Un proiect amplu de dezvoltare economică nu poate fi realizat în Transilvania fără guvernul român şi fără autoguvernările transilvănene majoritar româneşti. Dat fiind faptul că Transilvania s-a aflat în ultimii 20 de ani într-o situaţie chinuitoare, considerăm că este nevoie de un proiect de dezvoltare economică independentă. Acesta este proiectul Miko Imre.
- Prin ce se aseamănă proiectul Miko cu proiectul Szechenyi?
- Pe de o parte seamănă, iar pe de altă parte diferă de modelul noului proiect Szechenyi. Seamănă prin prisma faptului că vorbim despre un proiect realizat în baza metodologiei Uniunii Europene. Acest proiect va fi realizat până la sfârşitul anului. Dat fiind faptul că termenul este 2020, în următorii doi ani sarcina primordială va consta în înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea sistemului de instituţii - necesar punerii în aplicare a proiectului. În anul 2014, în oglinda următorului buget al Uniunii Europene, va avea loc realizarea efectivă a proiectului. În cadrul comunităţii maghiare din Transilvania - în cazul maghiarimii în bloc, în relaţiile interetnice sau în diasporă -, adevărata autonomie culturală, lingvistică şi personală va putea fi realizată doar dacă va exista o bază economică corespunzătoare. În ceea ce priveşte dezvoltarea economică, dorim să o realizăm nu împotriva românilor, ci împreună cu societatea română, în interesul creşterii bunăstării cetăţenilor. Proiectul solidarităţii economice maghiare trebuie realizat în 3 dimensiuni şi trebuie sprijinit într-un cerc cât mai larg în cadrul societăţii maghiare transilvănene. Este necesară înfăptuirea solidarităţii societăţii maghiare şi a societăţii româneşti. Guvernul condus de Orban a definit Bazinul Carpatic ca fiind o regiune de dezvoltare economică europeană independentă. Am dori ca în anul 2020, maghiarii din Transilvania să se poate bucura pe deplin de statutul lor de maghiari. Pentru acest lucru este nevoie de fonduri. Este necesară finanţarea tuturor lucrurilor, începând de la indicatoarele bilingve la traducerile materialelor şedinţelor de consiliu - acestea făcând parte din categoria drepturilor lingvistice. Aceste lucruri nu trebuie finanţate de proiectul MI. Ele intră în sarcina statului român. Pentru ca în cadrul acestor consilii, consilierii corespunzători să poată acţiona aşa cum trebuie în anul 2020, trebuie să existe o comunitate maghiară autonomă. O comunitate maghiară autonomă nu există fără o bază economică corespunzătoare.
- Care sunt acele instituţii care trebuie înfiinţate pentru realizarea proiectului?
- Proiectul va exista când va exista şi susţinerea necesară. Noi am stabilim trei tipuri de finanţare: finanţare autoguvernamentală şi guvernamentală din România, din Ungaria şi din partea UE. Nu este sigur că apicultura trebuie susţinută în România din forinţii contribuabililor din Ungaria, în timp ce în România, în ultimii cinci ani s-a folosit doar un procent de 0,1 la sută din fondurile alocate apiculturii din România. Există surse europene şi vor exista surse româneşti. În opinia mea, sursele din Ungaria trebuie folosite exclusiv pentru amplificarea laturii etnice a dezvoltării economice maghiare. O cameră maghiară de industrie şi comerţ din Transilvania nu va fi susţinută nici de Uniunea Europeană şi nici de guvernul de la Bucureşti. Ştiu însă că un program de sprijinire a întreprinzătorilor mici şi mijlocii, un fond de garanţii, vor fi susţinute atât de UE, de guvernul ungar cât şi de guvernul român, în cazul în care sunt elaborate corespunzător.
Editie tiparita: