Autor:
La două săptămâni de la demararea protestelor din Piaţa Universităţii şi din peste 60 de oraşe ale României, i-am solicitat un interviu exclusiv col. (r) Mircea Dogaru, colaborator al publicaţiei noastre. Asemenea miilor de protestatari, dar şi Opoziţiei politice, cadrele militare în rezervă şi retragere cer într-un singur glas trei lucruri extrem de clare: „Jos Băsescu!”, „Jos Guvernul!”, „Alegeri anticipate”. Nimic mai simplu, pentru că aşa nu se mai poate. Ne-am săturat de ticăloşia şi trădarea incompetenţilor, corupţilor şi traseiştilor din PDL, UDMR şi UNPR.
- Domnule colonel Mircea Dogaru, pentru că este primul dumneavoastră interviu în „Condeiul ardelean”, vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre sindicatul pe care l-aţi înfiinţat şi îl conduceţi. Câte ceva despre scopul pe care îl urmăreşte şi, implicit, activitatea lui.
- Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), în Rezervă şi Retragere, a făcut întotdeauna manifestaţii de stradă, chemând bucureştenii la luptă. Marea ticăloşie în România s-a produs în momentul în care s-a distrus controlul societăţii civile asupra armatei. Nişte analfabeţi politici nu au înţeles că societatea civilă nu e reprezentată de cei care nu au pistoale. Societatea civilă, prin lege, este denumită ca fiind acea parte a societăţii care nu are acces la actul politic decizional. Prin Constituţia României şi legi organice este stabilit că, în România, societatea civilă nu sunt reprezentanţii partidelor politice, ci militarii, poliţiştii, profesorii, clerul, funcţionarii publici cu statut special, sindicatele etc.. Noi, SCMD-ul, am reuşit să coagulăm şi reprezentanţii altor sindicate şi ONG-uri, am şi organizat deja mitinguri împreună, mitinguri în care civilii au fost de trei ori mai numeroşi decât militarii. Aceasta deoarece i-am întrebat simplu: Mai aveţi încredere în partide?, iar răspunsul a fost: Nu. Atunci am putut constata faptul că doar 20 la sută dintre români mai au încredere în partide. Ei bine, această stare inerţială trebuie rezolvată, pentru că altfel lumea nu se va duce la vot, exceptându-i fireşte pe cei care sunt membri de partid. Pe noi ne interesează să-i scoatem pe toţi cetăţenii la vot. Nu ne priveşte ce opţiuni au, dar să iasă la vot, pentru că altfel totul devine o păcăleală.
Programul în 12 puncte al Consiliului Naţional al Societăţii Civile
- Bun, dar cum veţi reuşi să schimbaţi mentalitatea oamenilor, cum îi veţi scăpa de sictirul care i-a cuprins pe majoritatea, în definitiv, cum îi veţi scoate la vot?
- La noi, nicio organizare pe verticală nu are sorţi de izbândă, pentru că suntem o ţară ocupată, cu statut de subcolonie. Deci, trebuie să ne organizăm pe orizontală. Noi le punem la dispoziţie oamenilor un Program în 12 puncte, un program de acţiune, numit Platforma Civică. L-am iniţiat încă din toamnă, când am ieşit în stradă şi am adresat mulţimii o Proclamaţie, de Ziua Internaţională a Muncii Decente. Cele 12 puncte, am zis noi, sunt comune tuturor românilor, indiferent de opiniile politice, şi reprezintă punctul de vedere al societăţii civile româneşti.
Aceste 12 puncte ale Programului Platformei Civice sunt următoarele:
1. Dreptul inalienabil şi neîngrădit la munca decentă, fapt ce presupune: a) Locuri de muncă garantate, indiferent de vârstă, persoanelor majore, prin contracte colective şi individuale; b) Libertatea alegerii locului de muncă; c) Salarii decente; d) Protecţie socială; e) Dialog social; f) Pensii decente; g) Alocaţii pentru copii; h) Ajutoare sociale pentru persoane cu dizabilităţi.
2. Dreptul inalienabil şi nerestricţionat al cetăţeanului la proprietate mobilă, imobilă şi de calitate (grad militar, titlu ştiinţific, pensie dobândită, drept de autor sau proprietate intelectuală etc.).
3. Dreptul inalienabil de proprietate al naţiunii române asupra solului, subsolului, apelor, spaţiului maritim şi aerian românesc.
4. Dreptul la sănătate, fapt ce presupune refacerea reţelei de spitale şi unităţi medicale de stat, a producţiei farmaceutice româneşti şi interzicerea desfiinţării Institutului Cantacuzino.
5. Dreptul la educaţie, prin reforma învăţământului în interesul imediat şi de perspectivă al naţiunii române, cu interzicerea strictă a politizării acestuia.
6. Dreptul la justiţie obiectivă, prin interzicerea amestecului Executivului şi politizarea actului de justiţie, desfiinţarea structurilor de poliţie politică de tip stalinist şi a instrumentelor politice gen Curtea Constituţională, ANI, DNA, CNSAS etc..
7. Dreptul la cultura românească şi europeană, prin depolitizarea culturii şi desfiinţarea instrumentelor de tip stalinist gen CNA şi ICR.
8. Dreptul la siguranţa naţională, prin refacerea şi depolitizarea completă a structurilor militare, de ordine publică, siguranţă naţională, penitenciare şi reinvestirea în producţia românească de apărare.
9. Dreptul inalienabil al naţiunii române la un stat social, ca expresie a voinţei şi intereselor cetăţenilor.
10. Dreptul la un guvern responsabil în faţa naţiunii.
11. Dreptul la reprezentare parlamentară corectă, prin anularea restricţiilor de tip poliţie politică şi „lustraţiilor”, a actualului sistem electoral ticălos şi interzicerea migraţiei parlamentare.
12. Dreptul cetăţenilor de a declanşa procedura de suspendare a Preşedintelui, prin depunerea unui milion de semnături.
- Care sunt organizaţiile ce au semnat această Proclamaţie elaborată de dumneavoastră?
- Această proclamaţie a fost semnată de numeroase ONG-uri. Nu pot să vi le spun pe fiecare în parte, deoarece, la ora actuală, noi grupăm peste 100 de asociaţii şi sindicate, toţi la un loc constituind Consiliul Naţional al Societăţii Civile. Nu este o structură, este o asociere în jurul celor 12 puncte de program.
Iredentiştii unguri să stea liniştiţi: „Nu vom ceda nicio palmă de pământ!”
- În 24 ianuarie, la Bucureşti, de Ziua Unirii Principatelor, aţi ieşit din nou în stradă pentru a protesta…
- Am gândit ieşirea din 24 ianuarie ca pe un miting organizat sub emblema celor 12 puncte ale Consiliului Naţional al Societăţii Civile. Am elaborat un preambul scurt pe care l-am şi trimis, sub numele de Voinţa Societăţii Civile Româneşti, tuturor ambasadelor, tuturor guvernelor, tuturor centralelor sindicale, agenţiilor de presă, din Europa şi SUA, adică din UE şi NATO, ca o informare. Pe noi nu ne interesează ca aceste organisme să ne ajute, ci să ţină cont că asta este voinţa noastră, peste care nu se trece. În Piaţa Victoriei am fost 20.000 de persoane, strânse laolaltă din 136 de sindicate şi ONGuri. I-am avut alături inclusiv pe reprezentanţii românilor din SUA, Canada, Olanda, Italia şi Basarabia. Am scandat „Jos Băsescu!”, „Jos Guvernul!”, „Alegeri anticipate!”. Scandările noastre nu au vizat în mod direct numai PDL-ul, ci şi UDMR-ul, UNPR-ul şi parlamentarii minorităţilor. Am atras atenţia asupra faptului că trebuie să se termine odată cu prostia, ticăloşia şi trădarea celor care ne guvernează, dar şi că din această ţară nu se va lua nicio palmă de pământ de către Laszlo Tokes, UDMR, Budapesta ori altcineva ca ei ori aflat în subordinea lor. Am încheiat acţiunea noastră cu un marş din Piaţa Victoriei până la Televiziunea Publică. Am obligat TVR-ul, care pe banii noştri îşi bate joc de noi, să facă public Programul nostru în 12 puncte. I-am atenţionat pe cei din televiziune că trădează poporul român. Le-am spus că nu putem intra în sediu toţi cei 20.000, dar că ar face bine să ne asculte doleanţele şi să ne promoveze în direct. Când am intrat în direct, am spus că ne-am săturat de Băsescu şi de slugile lui, precum şi de analiştii cominternişti pe care Televiziunea Publică ni-i vâră pe gât de 63 de ani.
- Vă mulţumesc, domnule colonel!
- Şi eu vă mulţumesc şi voi răspunde de fiecare dată cu mare drag solicitărilor „Condeiului ardelean”!