Autor:
„Zilele Miron Cristea” au ajuns, în acest an, la cea de-a XV-a ediţie. Câteva cuvinte despre organizatorii şi obiectivele acestei complexe manifestări, la această ediţie jubiliară, se impun pentru cititorii noştri. Organizator: Fundaţia Culturală „Miron Cristea”, al cărei preşedinte, prof. Ilie Şandru, este sufletul tuturor manifestărilor culturalştiinţifice ce au loc la Topliţa de mai bine de două decenii. Lângă dânsul, „ca primul organizator al manifestărilor”, după cum afirma părintele protopop Dumitru Apostol în deschiderea manifestărilor, toate instituţiile topliţene, fără excepţie, reprezentate de inimosul primar aflat la cel de-al doilea mandat, Stelu Platon, care consideră manifestarea „ca cel mai important eveniment care se întâmplă în municipiul Topliţa”, Costel Cristian Lazăr, noul director al Centrului Cultural Topliţa, soţia acestuia Viorica Macrina Lazăr, directoarea Bibliotecii „George Zbârcea”, artistul plastic Aurelian Antal, publicistul Vasile Gotea, profesorii Zorel Suciu, Felicia Man, Mariana Roşca şi mulţi alţi preoţi, profesori, funcţionari şi lucrători în instituţiile din urbe, rămaşi anonimi, dar a căror contribuţie a dus la reuşita deplină a manifestărilor şi în acest an.
Iniţiatoarea „Zilelor”, Fundaţia Culturală „Miron Cristea”, s-a născut, la 6 decembrie 1990, din necesitatea impusă de noile realităţi social-politice, cultural-spirituale şi, în mod deosebit, de relaţiile etnice, impuse de „democraţia de tip UDMR-ist” în judeţele aflate, practic, sub stăpânirea acesteia, după evenimentele din decembrie 1989. În acest context, Fundaţia şi-a propus ca obiective renaşterea materială şi spirituală a localităţilor judeţului Harghita, a tradiţiilor de muncă, a datinilor şi a specificului local, ridicarea calităţii şi a conţinutului procesului de învăţământ în limba română, repunerea în drepturi a adevăratelor valori naţionale, a credinţei strămoşeşti, dar şi cultivarea tradiţiilor patriotice şi cinstirea eroilor neamului românesc. Metodele şi instrumentele folosite pentru realizarea acestor ţeluri s-au concretizat în: atragerea alături de intelectualitatea locală a specialiştilor de la nivel naţional la munca de cercetare şi elaborare a studiilor ştiinţifice care să acopere toate domeniile vieţii locuitorilor; dezbaterea acestor studii în cadrul sesiunilor de comunicări ştiinţifice, simpozioanelor, meselor rotunde, conferinţelor organizate cu diferite prilejuri; aducerea lor la cunoştinţa lumii ştiinţifice, lumii politice şi a tuturor românilor prin intermediul revistelor ştiinţifice, precum „Sangidava”, şi a cărţii ştiinţifice de sine stătătoare, a articolelor, reportajelor, interviurilor publicate în mass-media centrală şi locală; organizarea unor manifestări publice de amploare, precum „Ziua Eroilor”, Festivalul Folcloric „Mioriţa”, „Zilele Topliţene” şi, în primul rând, a „Zilelor Miron Cristea”.
La fiecare nouă ediţie, organizatorii au dat dovadă de receptivitate şi creativitate, adăugându-le noi manifestări şi valenţe calitative. Şi, la această ediţie jubiliară, mai mult decât oricând, gazdele s-au întrecut pe sine faţă de ediţiile precedente. Participant pentru a cincia oară la „Zilele Miron Cristea”, am avut impresia că niciodată nu s-au strâns la Topliţa un număr atât de mare de cercetători veniţi din toată ţara şi de peste hotare - Republica Moldova şi Turcia, că niciodată revista „Sangidava” nu a avut o înfăţişare atât de elegantă şi nu a cuprins atât de multe comunicări ştiinţifice susţinute la o singură ediţie, că niciodată programul manifestărilor nu a fost atât de variat, eficient, afectiv şi plăcut.
Când se împletesc ştiinţa cu spiritul
Manifestările au fost deschise de Pr. protopop Dumitru Apostol, care a transmis participanţilor la evenimentul topliţean binecuvântarea arhierească a Înaltpreasfinţitului Ioan, Arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei, „care salută prezenţa dumneavoastră aici, efortul pe carel faceţi şi bucuria care umple sufletul nostru, a celor care trăim la Topliţa, în împrejurimile municipiului Topliţa, pentru frumoasele manifestări culturale care înnobilează sărbătoarea cinstirii Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, în jurul cărui hram gravitează şi întâlnirea noastră cultural- ştiinţifică de 15 ani... Vă mulţumim şi noi, preoţii şi credincioşii din această parte de ţară, pentru efortul pe care-l faceţi, dovedind că încă mai există dorinţa şi bunăvoinţa, din partea unor oameni de mare calibru cultural şi intelectual, ca să sporească patrimoniul neamului nostru românesc. Mulţumim şi celor care dovedesc un spirit de jertfelnicie extraordinar ca să organizeze de o manieră exemplară toate aceste manifestări an de an, în primul rând domnului profesor Ilie Şandru, apoi domnului primar Stelu Platon şi tuturor celorlalţi care se implică ca noi să ne putem bucura în aceste zile de plăcuta întâlnire, dar mai ales să rămână pentru posteritate toate aceste eforturi culturale pe care dumneavoastră le faceţi şi să fie totodată un îndemn pentru cei care vor veni după noi pentru continuitatea acestei lucrări, bine plăcută şi lui Dumnezeu şi de folos pentru neamul nostru românesc”. În alocuţiunea sa, primarul Stelu Platon a subliniat calitatea participanţilor şi manifestărilor dedicate evenimentului, a remarcat faptul că prin contribuţia cercetătorilor, a articolelor şi studiilor publicate în „Sangidava”, s-a creat o bază de cultură, istorie şi informaţie care se poate constitui într-un fond ştiinţific deosebit de valoros pentru această zonă, dar a sesizat şi faptul că „totuşi aşteptăm ca în mai mare proporţie materialele dumneavoastră să se refere la Topliţa, la comunele din jurul municipiului nostru” fiind convins că aceasta se va întâmpla în viitor.
Au urmat clipele plăcute ale rememorării şi cinstirii contribuţiilor valoroase ale participanţilor la ediţiile precedente ale „Zilelor Miron Cristea”. Unui număr de opt personalităţi ale lumii cultural-ştiinţifice, participante la cel puţin opt sesiuni de comunicări ştiinţifice, li s-a înmânat Premiul de Excelenţă „pentru contribuţia deosebită la buna reuşită a manifestărilor cultural-ştiinţifice şi religioase din cadrul „Zilelor Miron Cristea”, de-a lungul celor XV ediţii”, care s-au dovedit a fi: dr. Ioan Lăcătuşu, Sfântu- Gheorghe; Pr. Prot. Ioan Moraru, Gherla; col. Dumitru Stavarache, Bucureşti; Liviu Boar, Dimitrie Poptămaş, Dorel Marc, Valer Vodă şi Traian Duşa, toţi din Târgu- Mureş. Tuturor participanţilor li s-au înmânat placheta specială „Zilele Miron Cristea - Ediţia a XV-a”, o elegantă mapă dedicată evenimentului şi al VI-lea volum „Sangidava” cuprinzând comunicările ştiinţifice ale ediţiei jubiliare.
În cadrul programului de dimineaţă, al primei zile, a urmat momentul „In memoriam Vasile Netea”, evocare susţinută de prof. Dimitrie Poptămaş şi Pr. prof. dr. Florin Bengean, cunoscători profunzi ai vieţii şi operei istoricului, filologului, folcloristului şi publicistului, născut la Deda mureşeană, acum 100 de ani. A urmat o manifestare de real interes. Lansarea şi prezentarea a peste 30 de cărţi, buletine şi reviste literare şi ştiinţifice, în majoritate de către autorii lor. Printre acestea şi-au găsit locul şi volumele din colecţia „Profesioniştii noştri”, cum ar fi „Ioan Ranca la 80 de ani”, îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Liviu Boar, dar şi volumul V al Buletinului Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, al redactorilor responsabili Ioan Lăcătuşu şi Sebastian Pârvu.
În partea a doua a zilei, au avut loc Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice „Istorie, Cultură şi Civilizaţie. Credinţă străbună”, parastasul la bustul Patriarhului Miron Cristea, evocarea vieţii Patriarhului de poetul Nicolae Băciuţ, depuneri de flori la busturile poeţilor Mihai Eminescu şi Grigore Vieru, vernisarea expoziţiei de pictură a artistului plastic Aurel Stanciu.
Au fost prezentate 53 de comunicări ştiinţifice, în cele trei secţiuni ale Sesiunii: Credinţă străbună; Istorie; Cultură-Civilizaţie.
Vernisajul expoziţiei de pe holurile Casei Municipale de Cultură Topliţa „Îngerii cu ochii scoşi”, de artistul băcăuan Aurel Stanciu, a încheiat această primă zi a manifestărilor. Expoziţia, „întunecată şi tristă”, cuprinde icoane văzute de autor în pelerinajul său de-a lungul a patru ani prin mănăstirile şi bisericile româneşti, în care „sfinţii sunt cu gurile şi ochii sparţi”. Ea reprezintă, după spusele autorului, „strigătul meu de revoltă şi protest în urma faptului că ne distrugem valorile... Omul face şi tot el distruge. Eu, trăitorul de astăzi, am dreptul şi trebuie să fac tot posibilul ca trăitorul de mâine să se bucure de aceleaşi valori... Apărându- ne valorile, ne apărăm pe noi”, încheia artistul expozeul său de prezentare a expoziţiei.
Bilborul, centrul „Grădinii Maicii Domnului”
A doua zi a programului, întocmit cu ştiinţă de gazdele noastre, reprezintă una din acele zile care pot fi cu greu uitate, chiar într-o viaţă de om. Manifestări la Bilbor.
Vară toridă. În toată ţara cod portocaliu şi roşu. Chiar şi-n Topliţa se umblă „ca la mare”. 19 iulie 2012. Bilbor. O adiere plăcută cu miros de brad şi un peisaj „ca-n basme”. Dacă ne închipuim Raiul în visele noastre, locurile nu pot fi mai frumoase decât cele ale bilborenilor. Sigur, sigur, aici trebuie să fie centrul „Grădinii Maicii Domnului”, care este sfântul pământ al României. Bilborenii, prof. Vasile şi Marioara Stan, părintele protopop Dumitru Apostol şi dimpreună cu doamna preoteasă, primarul Ilie Trif, bărbaţii şi femeile satului, cu ochii limpezi şi faţa de culoarea bronzului aurit, viguroşi şi rapizi în mişcări, şi toţi şi toate de extremă politeţe şi frumuseţe sufletească îmbiindu-te cu vorba şi gesturi largi la dialog, la cunoaşterea locurilor, a obiceiurilor străbune, a produselor tradiţionale şi... culinare. Dar, programul este program. Chiar şi în Rai. Sau, mai ales în Rai!
La şcoală, lume multă şi bună, forfotă, scurte pregătiri de ultimă oră, bineînţeles la solicitarea oaspeţilor. Fineţea, minuţiozitatea, bunul gust şi curăţenia caracterizează locul desfăşurării activităţilor „în plen”. Se începe cu momentul „In memoriam Vasile Avram”, publicist, la începutul carierei sale la cotidianul „Informaţia Harghitei”, profesor universitar, doctor şi scriitor la Sibiu, coleg de redacţie cu amfitrionul nostru Ilie Şandru. Despre viaţa şi activitatea sa publicistică şi literară a vorbit cu elocinţă, iubire şi pasiune, rar întâlnite, provocată cred şi de locurile bilborene şi oameni lor, pe care Vasile Avram i-a cunoscut, prof. Felicia Avram, soţia scriitorului. A urmat evocarea unei alte personalităţi ardelene, Valentin Borda, în memoria căruia au vorbit prof. Ilie Şandru şi dr. Ioan Lăcătuşu. În continuare, a avut loc prezentarea volumului „Pe urmele lui Octavian C. Tăslăuanu” de Ilie Şandru, autorul vorbind despre istoria primei ediţii a volumului şi cercetările întreprinse pentru ediţia a II-a a lucrării, revăzută şi adăugită. A mai vorbit despre fiul Bilborului, Octavian C. Tăslăuanu, aducând la cunoştinţa participanţilor „amănunte inedite”, profesorul maramureşean, cunoscutul etnograf, Pamfil Bilţiu. Locul, rolul şi situaţia presei româneşti din judeţele Covasna şi Harghita a reprezentat un punct distinct al dezbaterilor de la Bilbor. Au prezentat informări în acest sens dr. Ioan Lăcătuşu şi directorul publicaţiei „Condeiul ardelean”, Doru Decebal Feldiorean. S-au emis judecăţi, s-au tras concluzii, s-au făcut propuneri, toate vizând creşterea rolului presei româneşti în promovarea istoriei şi culturii poporului român şi a penetrării sale mai largi în masa cititorilor. Prima parte a manifestărilor s-a încheiat cu o sensibilă, vibrantă şi de suflet prezentare a Bilborului de către profesorul Vasile Stan, la a cărui invitaţie s-a vizitat bisericuţa veche a satului, monument istoric datând de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Aici, părintele protopop Dumitru Apostol şi prof. Pamfil Bilţiu ne-au ţinut o adevărată lecţie de istorie spirituală şi etnografică bilboreană.
Dezbaterile în plen şi individuale au continuat, preţ de 3-4 ore, la servirea tradiţionalelor produse din Bilbor, brânză, urdă, slănină şi, în mod deosebit, a nemaipomenitei tocăniţe de viţel la ceaun, udate de apele de Bilbor, în care rolul de principală gazdă şi principal coordonator al activităţilor l-a avut edilul Ilie Trif.
Fotografiile peisajului, individuale sau de grup, cântecele fecioreşti bilborene, plimbările pe mirificele plaiuri au încheiat o zi dintre cele mai reuşite petrecute la „Zilele Miron Cristea”. Am plecat cu amintiri frumoase, dar şi cu speranţa că ne vom întoarce, în iarnă, la ediţia a VI-a a „Zilelelor Octavian C. Tăslăuanu”, când, poate, vom mai fi invitaţi de ospitalierii organizatori. Seara, participanţii reîntorşi la Topliţa, au urmărit vecernia de la Mănăstirea Sfântul Ilie.
Liturghie Arhierească la Hramul Mănăstirii „Sfântul Ilie”
Cea de-a treia zi a manifestărilor a fost dedicată Hramului Mănăstirii „Sfântului Prooroc Ilie”, sărbătoare care a încununat manifestările cultural-ştiinţifice şi spirituale ale celei de-a XV-a ediţii de la Topliţa, participanţii având bucuria de a se fi întâlnit la şi după Sfânta Liturghie, cu IPS Părinte Ioan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, de a primi binecuvântarea sa arhierească şi de a participa la agapa creştinească închinată momentului sărbătoresc.